Curs 3 Drept penal

16.10.2014
Considerente privind Codul penal actual :
HG 1983/2008 explica ratiunea Codului Penal actual :
-

O prima ratiune decurge din faptul ca desi in anul 2001 s-a incercat
elaborarea unui cod penal nou adoptat de catre parlament prin legea
301/2004, neconcordantele dintre textele de lege din legea 301/2004,
preluarea unor modele de coduri penale care erau contradictorii, au
facut ca legea 301 sa nu fie niciodata pusa in aplicare

Legea 301/2004 :
- introducea o distintie intre infractiuni, clasificandu-le in crime si
delicate, aceasta distinctive nu o regasim in codul penal anterior din
1969, dar nu o regasim nici in codul penala actual
- Distinctia promovata de legea 301/2004 prin care se diferenteau
infractiunile in crime si delicate a fost, insa de natura sa creeze
probleme cu privire la formele infractiunii si cu privire la
individualizarea sanctiunilor
- Diferentierea in crime si delicate nu se justifica nici in raport de
modalitatea in care se desfasoara procesele in Romania, toate in fata
unor instante de judecata, iar nu in fata unor curti cu jurati/instante de
judecate
- relua o serie de prevederi declarate deja neconstitutionale, stabilind
regfimuri diferite de solutionare a cauzelor in raport de natura
proprietatii bunurilor
- prevedea un regim sanctionar mai sever pt minori decat pt majori prin
aplicarea unor pedepse dar si a obligatiei de a presta o munca
neremunerata
- Modul de regl a raspunderii penale a PJ relua dispozitii din legislatia
franceza la care legiuitorul francez renuntase deja
- Toate aceste considerente au condus la abandonarea legii 301/2004 si
la reluarea activitatii de codificare in materie penala
Noul Cod Penal
-

Un prim principiu de codificare de care a tinut seama legiutorul in ceae

ce priveste codul penal actual a fost reasezarea sanctiunilor in limite
normale, in raport de valorile sociale impotriva carora erau indreptate
faptele (1)
Prin modificari successive ale codului penal din 1969 s-a ajuns ca
tratamentul sanctionator la infractiunile contra patrimoniului sa fie
identic cu tratamentul sanctionar in cazul infractiunilor contra
persoanei
Tehnica legislative impune ca individualizarea pe care o face legiutorul
sa porneasca de la importanta valorilor sociale astfel incat valorile
sociale cele mai imp sa fie aparate prin stabilirea unor limite de
pedeapsa mai aspre => interval prea mari pt individualizarea
sanctiunilor => solutii f diferite in practica

Noul Cod Penal a urmarit evitarea suprapunerilor intre diferite

incriminari si intre textele din Partea Speciala si textele din Partea
Generala; in dezvoltarea acestei idei legiuitorul a renuntat la stabilirea
unor elemente circumstantiale in continutul unor infractiuni cu un
continut identic cu cel al circumstantelor agravante (2)
Nevoia de a include in Cod fapte incriminate in legi special cu o
frecventa deosebita (ex: infractiuni informatice, infractiuni de coruptie)
(3)
Pornind de la aceste idei obiectivele codului penal actual a fost Acela de
a crea un cadru coherent in mat penala, fara suprapuneri inutile d
enorme, sa se simplifice reglementarile de drept substantial cu
consecinta facilitarii aplicarii unitare a legii, sa se asigure o concordanta
mai accentuate intre constitutie si codul penal, sa se armonizeze
dreptul roman cu dreptul European
Continutul codului penal actual al partii generale reuneste regulile
aplicabile ansamblului infractiunilor indiferent de natura acestora,
delimitand cadrul general de aplicare a legii in timp si spatiu, definind
infractiunea pentru a o deosebi de alte forme de ilicit, stabilind
trasaturile sale si continutul infractiunii, reglementand conditiile de
tragere la rasp penala, sanctiunile si modul lor de aplicare
Partea Speciala cuprinde infractiunile grupate in raport de valoarea
sociala careia I se adduce atingere prin savarsirea faptei
Traditia Europeana pe care o preia codul penal actual la fel ca si codul
anterior este filosofia italo-germana de aplicare a legii

Principalele modificari in raport cu codul anterior:

Aplicarea legii penale in timp s-a renuntat la reglementarea

anterioara a aplicarii facultative a legii penale mai favorabile faptelor
definitive judecate in virtutea dezideratului unei concordante mai
accentuate intre codul penal si constitutie
Aplicarea legii penale in spatiu modificarile restrang sfera acesteia de
aplicare fata de codul anterior la acele fapte pe care statul roman are
interesul sa le sanctioneze ; Principiul aplicarii legi penale in spatiu este cel
al ubicuitatii represiunii
Institutia infractiunii s-a plecat de la premise existentei unei corelatii
intre trasaturi si cauzele care inlatura caracterul penal; de lege lata in
codul in vigoare avem cause justificative si cause de neimputabilitate
- Legiuitorul schimba structura infractiunii, renuntand la o institutie
de tipul lipsei de pericol social al faptei (articolul care inaltura
caracterul penal al faptei), insa o prevede in codul de procedura,
consacrand principiul oportunitatii, evaluate inclusive din perspectiva
importantei valorii sociale
- Pluralitatea de infractiuni simplificare a reglementarii de natura sa
conduca la o aplicare unitara a legii
- Participatie se mentine traditia actuala referitoare la participatia
improprie, participatia la fapta si nu la savarsirea infractiunii
Pedepse se introduce pedepse noi si se diversifica cadrul de
individualizare judiciara
Raspunderea minorilor restrange sfera sanctiunilor la masuri
educative
Se mentine raspunderea penala a PJ in limitele stabilite de Legea
, dar se introduce sanctiuni ???

Legea de punere in aplicare a Codului Penal 187/2012 :

- Dispozitii referitoare la aplicarea in timp a legii penale, utile deoarece
problemele ridicate de situatiile tranzitorii nu puteau fi rezolvate prin
utilizarea normelor generale din codul penal
- Legiuitorul da mai multe exemple de lege penala mai favorabila pt a
evita controversele si pentru a le da forta legii
- Chestiuni care tin de infractiunea continuata, o definitie noua a
infractiunii continuate, exemple de dezincriminari ale faptelor cuprinse
in legi special si clarificari ale limitarii principiului oficialitatii in procesul
penal

Legea penala
1. Izvoarele dreptului penal
Jurisprudenta CEDO cetatenii sunt legati de anumite acte normative in
mat dreptului penal:
- Norma de drept international incidenta
- Legile ca act al Parlamentului sunt izvor al dreptului penal in egala
masura cu jurisprudenta
- Act cu valoare obligatorie sau normativa adoptat de catre autoritatea
legiutoare conform.
Consecinte:
O norma este considerate lege daca exista in sens material ca legislatie
in vigoare sau ca regula in sistemul common law.. ; o asemenea
norma produce efecte daca este PREVIZIBILA si ACCESIBILA
=> orice act pt a produce efecte trebuie sa fie publicat
- infractiunile, pedepsele, precum si acordarea gratierii collective se pot
reglementa doar prin lege organica
Conceptul de lege din jurisprudenta CEDO are relevanta pt cooperarea
internationala in materie penala; stabilirea conceptului de lege in jurisprudenta
CEDO are consecinte asupra restrangerii exercitiului unor drepturi in sensul ca
orice ingerinta tb sa aiba o baza legala
Pt a produce aceste efcte obligatorii asupra cetatenilor actul juridic tb
sa fie previzibil, altfel spus, cetateanul sa dispuna de informatii suficiente si
prealabile asupra unei norme aplicabile intr-o situatie concreta ; actul respective
tb sa fie accesibil, sa fie publicat, trebuie sa fie clar
- Dispozitiile legale ce afecteaza drepturile individuale tb sa fie sufficient de
accesibile si formulate cu destula precizie pt a permite reglementarea conduitei
celor interesati sip e cale de consecinta tragerea la raspundere in cazul in care
conduit nu respecta regulile impuse de stat
Rolul jurisprudentei in mat penala CC, Constituia Ro (impune
caract obligatoriu a anumitor decizii) :
o RIL, hotararile prealabile ICCJ, deciziile CC au caracter obligatoriu
-

Intrarea in vigoare a legii :

Reglementata de Legea 24/2000 privind normele
legislativa in elaborarea actelor normative
o Este diferita dupa cum actul normative este lege, HG, OUG

de

tehnica

o
o
o
o

Legile intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii in MOF sau la o data

ulterioara daca aceasta este prevazuta in actul normative
OUG intra in vigoare la data publicarii in MOF sub conditia depunerii lor
prealabile la Camera Competenta pt a fi sesizata daca in cuprinsul lor nu e
prevazuta o data ulterioara
Celelalte acte normative intra in vigoare la publicarea in MOF daca nu e
prevazuta o data ulterioara
Dupa intrarea in vigoare a unui act normative continutul acestuia poate fi
modificat, pt a se produce efectele modificarea tb sa se realizeze printr-un
act normative de o forta egala sau superioara

Abrogarea unui act normativ :

o Nu este echivalenta, in cazul in care actul normative cuprinde o
incriminare, cu dezincriminarea faptei. Odata cu abrogarea unui text de
lege care cuprinde o incriminare fapta poate sa fie preluata intr-o alta
norma.
o Nu poate sa conduca la repunerea in vigoare a unui act normative initial
Exceptie : prevederile din ordonantele guvernului care au prevazut norme
de abrogare si au fost respinse de parlament
Clasificarea normelor penale :
- Dupa criteriul
- Dupa criteriul
- Norme divizate legiuitorul a clarificat chestiunea abrogarii unei norme
completatoare prin art.5 din Legea 187/2012
- Codul penal cuprinde de asemenea norme in alb care cuprind o
incriminare cadru al carei precept este formulat generic
Ex : exercitarea fara drept a unei profesii sau activitati este infractiune ;
legiutorul nu descrie cum se exercita fara drept, lasand ca prin legi
speciale sa se reglementeze aceste aspect
Interpretarea legii penale :
- Necesara dat fiind caracterul de maxima generalitate a legilor care
permite aplicarea lor o perioada indelungata de timp si in situatii foarte
diferite, dar care face necesara adaptarea legii la cazuri concrete
- CC a spus ca un viciu de redactare a legii poate afecta garantiile
constitutionale privind dreptul la un process echitabil Decizia
573/2011 ; dreptul la un process echitabil include lato sensu si dreptul
la o aparare eficienta, iar acesta nu se poate realiza daca judecatorul
insusi se afla in dificultate, fiind pus in situatia de a opta in mai multe
situatii posibile de interpretare a legii
Tipurile de interpretare :
o Interpretarea autentica provine de la legiutor, CC, ICCJ in cazul
RIL sau hot. Preliminare
o Interpretarea neoficiala doctrina

Interpretarea literal/gramaticala identificarea intelesului

normei cu ajutarea cuvintelor prin care a fost exprimata
Interpretarea rationala/logica presupune folosirea
argumentelor logice pt a afla vointa legiutorului
Interpretarea istorica presupune identificarea intelesului
normei prin studierea conditiilor de rdin economic si social in
care a fost adoptata legea

Interpretarea sistematica presupune identificarea

intelesului normei prnind de la corelatia normei cu alte
norme
Interpretarea legii prin analogie diferita de aplicarea
legii prin analogie care este interzisa ; vezi art. 7 Codul
Actual
Interpretarea dupa rezultat - legea penala este de stricta
interpretare art 6 din Legea de punere in aplicare a Noului
Cod Penal
!!!!Cauza Pleshkov contra Romaniei