Sunteți pe pagina 1din 92

DESBINAREA

IN

BISERICA ROMANILOR
DIN

ARDEAL

t UNGARIA

1697---1701

Mind vor ThvAta odat.RomCmil, cal

ei numai cu puteri intrunite pot ail


Infrngi pe inimiclk,lor

Ilarianu P. A., IAtgria Roinapilor


din Dacia superioniii.
DE

/ ALEXANDRU POP

BUCUREVI
,,C ARTBA ROMANEASCA" SOC. ANON.
1921

www.digibuc.roPrefuI Le

DIN PUBLICATIUNILE EDITATE


UE

CARTEA ROMANEASCA"
Dr. Lupar

Viata i faptele lui aguna


Wilma Mu! Ardealulul
Let 0625

O. Ohibu
Viata

organizarea bisericeasci i colari


tn Transilvania gi Ungaria

Lel 4.
V. Parvan

Idel i forme istorice


Let 15.
Rdganu Oh.

Leturgica biseircel
Lei 4.50
www.digibuc.ro

DESBINAREA
IN

ISE ICA 110ErAti1LOR


DIN

ARDEAL

1 UNGARIA

1697-1701
Cnd vor invta odata Rornnii. ch

e numal cu puteri mntrunite pot s'i


InfrAngi, pe Inimicli lorl...
Ilar'ana P. A., Istoria Romgmlior
tTha Dacia auperioara.

DE

ALEXANDRU POP

-01)0

BUCURF471
,,CARTEA ROMANEASCA" SOC. ANON.
1921

www.digibuc.ro

PRECUVANTARE
Intre multiplele probleme ale actualitatii, cari pi eocupa acum
epinia publica, este i problema bisericeascci.
Rostul diferitelor conft qiuni i religii ale cetatenilor din Romania Mare, cum i raporturile Intre ele : iata o serie d- cestiuni
de o importa Art deosebita. Nevoia unei orientari serioase pentru

toti aceia cari runt chemati ali spune cut ntul i pentru cei
ce doresc a intelege bine faptele politice, ne indreptrtete a socot
o carte care ar lumina unele din aceste actiuni, este de mare
trebuinta.

De aceea retiparim -azi o mica lucrare din care se vede cum


s'a intemeiat biserica uizit, daca e tot una cu catolicismul sau
nu, care a fost la origine intocmii ea ei, cum s'a schimbat in
urma, care a fost i trebue srt fie situatiunea ei fata de catolicism.

Lucrarea se datorete decedatului Alexandra Pop, fort profesor i bibliotecar al Academiei, autor al mai multor scrieri,

intre care i o Bibliografie a periodicilor romdne0.


In afarrt de aprecierile i lamuririle date de autor, cititorul va
gasi In intregime actele originale ale unirii bisericefti pentru a
putta, studiandu-le, sa-i faca i convingerile sale proprii.
C. R.

www.digibuc.ro

INTRODUCERE
Timpul cand Romnii au primit cretinismul este necunoseut.

In secolul al X, ins, au avut ierarchia lor de rit grecesc

atfir-

ntoare ae patriarhul din Constantinopole.

Regii Ungariei prin legturile ce le aveau cu scaunul papal


din Roma, se nttzuiau de a aduce la sn.nul bisericei catolice popoarele rpite prin fatala desbinare dintre Roma i Constantinopole.

Romnii ins fiind de mai 'nainte dedati cu ritul fl disciplina


bisericei greceti, nu numai c n'au voit s, primeasa catolicismul, ci din contr, pe multi dintre Unguri i alte nationalitti,
i-au fcut s primeascA sfintele taine dela preotii neuniti de ri-tul grecesc.

In secolul al XIII, Romfinii din Ardeal au avut mai multe


cpiscopii de ritul grecesc. Documente despre ele nu avem, dar
cred, a nu e o greal a sustine, c ele au existat pe baza documentelor, ce le aflm In veacurile urmtoare.
In AIstoria bizantinci, editia venetiana tom. XVII, . 351,
pentru seria tronurilor metropolitane in secolul al XIV, se citesc urmiitoarele : In Ungro-Vlahia sunt doi
dintre
cari unul tine locul celui din Nicomedia i se numete Exarhul
a toat Ungaria/i al plaiurilor (acesta este cel din Bucureti in
Tara-Romneaseg) ; iar cellalt se numete Mitropolitul prtilor
Ungro-Vlahiei i cuprinde locul celui Amasen, care era inainte
de asta cativa ani Mitropolitul din Alba Julia, iar astzi episcopatul din Fgrai) i altul In Moldova sau Valahi/ neagr
(eel din Iail.

Aa dar hi Transilvania i Ungaria a fost un singur Archiepiscop i Mitropolit inwww.digibuc.ro


Alba-Julia (Belgrad), care mai tiirziu a

fost sub Zcxarhatul celui din Tara Romneascg. Ong la unire


1697.

Sufraganii acestui mitropolit din Belgrad nu se gtiu anume,


fiindcg, acele episcopii s'au desfiintat cu mult mai inainte de
unire ; dar cu toate acestea ne sunt cunoscute, sau din titulatura Mitropolitilor, sau din documente gi 'diplome, urmtoarele
episcopii :

1. Beiugi In Ungaria,
2. Bistrita In Transilvania,

3. Fgggragi In

4. Feleacu in
lngg Cluj,

5. Galati
lngg. Fggrag,
6. Giagiu de sus (Fel-Diod) in Transilvania.
7. Maramure In Ungaria,
8. Muregiana In Ungaria (la Cenade),
9. Oradia-Mare In Ungaria,
10. Satmarul In Ungaria,
11. Silvagu In Transilvania,lngl Hateg,
12. Vadu (Rv) In Ungaria.
Aceste sunt episcopiile romnegti sufragne Mitropolitului din
Belgrad (Alba-Iulia).
irul Arbiepiscopilor din Belgrad dela Inceputul lor piinii la
unire, nu-1 avem complect.

www.digibuc.ro

REFORMA
Pe la Inceputul secolului al XVI, Ungaria fiind sltibit'a' de tot
prin pierderea dela Mohcs (1526), se desfac legaurile intre ea i
Transilvania.
Transilvania e stiipnitg, de principii ei proprii (1538-1696) i
Ungaria se Imparte intre Austria i Turcia.
Tot In acest timp biserica catolic1 pierduse mult din puterea ei
moralA, prin marele abuzuri din partea clerului.
Atunci Martin Luther (1517) Incepe lupta pentru reformg i la
1530 In dieta dela Augsburg, Inv6tAturile lui devin doctrinele unei
secte formate din catolici ; o confesiune reformat numit agustanti sail luteranei.

Curand se incepe o ceart Intre reformati pentru doctrinele


noi, din care cearth' Ulrich Zwingli din Elvetia pune bazele unei
noi confesiuni numitg, elveticei sau ealvinei.
Aceti reformati se dusbinA i mai mult i din doctrina despre
sf nta Treime, se nate confesiunea numit urtitaril.

Catolicismul d'n Ungaria i Transilvania n'a fost scutit de


aceste reformatiuni, fiinda, dup ce acesta a fost sdravn isbit,
se opre,te, ca s'al surpe i o parte din biserica greco-orientalli a
Romnilor din Ard al.
Doctrinele lui Luther au fost aduse i propagate In Transilvania, mai IntAi de Saii din Sibiu, cari pela 1529 adoptara toate
doctrinele reformatiunei, iar pe preotii i alugArii catolici, ii scoa-

ser din mijlocul lor.


Piing la 1542 Sasii toti devil]. luterani 1 astfel au rAmas pang
astzi.

Pe cand luteranismul flee mari progrese Intro Sai, Maghiarii


adoptarl doctrinele lui Ion Calvin, ca confesiune a kr nationalg.
pre cum era cea lutorankwww.digibuc.ro
confesiunea Sallor.

Maghiarii i Saii scot limba lating din bisericg, Inlocnind-o fie-

care natiune en limba sa nationalg, atfit in rit ct i in toate


afacerile bisericeti.

Confesiunea catolicg .se mai tine?' numai ici i coka, in ate o>
familie aristocratg i In o parte a Slcuilor.
Maghiarii i Saii, separati de biserica catolicg, fiind in majoritate, hotgrAsc In dieta tinutA la Cluj (1556) desfiintarea vechei
episcopii romno-catolice, numitg a Transilvaniei, cu rerdinta In
Alba-Iulia ; declar confesiunile kr ca religii de stat, secularizeazg averile bisericeti, ale episcopibi, ale capitulelor i ale mgngstirilor pe care le impart familiilor aristocrate din targ.
In dieta dela 1570 se recunoate e confesiunea nitarilor, ca
religiune de stat i aceste trei confesiuni bleep, In unire, a lucra
In contra Romfinilor, ca sg-i facg sg pgrlseascg vechia kr religiune ortodoxg e sg-i atragg la calvinism.
De aci inainte, In dieta din Ardeal, mereu se fabricg legi, careatacg drepturile politice i religioase ale Romnilor.

Proselitismul calvinesc Intre Romani gi urmrile lui.


Pe cAnd Reforms ineepe a prinde rAdAcini intre Sai i Ungnri, in Transilvania i o parte a Ungariei Ong la Tisa, incepe
domnia principilor ei proprii (1538-1696).
Sub principii proprii (veacul XVI e XVII) proselitismul religios a fost att de puternic, In cat a desbinat pe Unguri In patru.
confesiuni i a dttt natere multor vgrsgri de snge. In timpul
acela, proselitismul religios

avut, pentru poporul romfin din Tran-

silvania, Ungaria e Banat, urnagrile cele mai funeste.


Dreptul de reprezentatiune mgrginit de mai nainte la trei natinni : Maghiarii, Secuii i Saii, acum se clesbing In. patru particle
religioase : catolicg, calving, luterang i unitarg, toate egal indrep-

tgtite e recunoscute prin o lege specialg.


Dintre aceste partide religioase, cea mai numeroasg e mai puternicg, tare ajunge partida predominantg, era partida calving- Ea
avets in fruntea ei noblimea e pe principele tgrei.
Precum voiau mai Inainte catolicii, aa voesc acum calvinii sg
atragg pe Romfini, poporul col mai numeros, la confesiunea calvi-

neasel. La acest plan al kr, neputnd ajunge pe o cale pacinicg,.


au inceput a i-1 manifest
mai cu seamg in dieta tgrei, prin fawww.digibuc.ro

bricarea unor articole de legi care ataca att drepturile politice


cat gi pe cele religioase ale Romnilor.
Din seria cea lungl a acestor legi, voi mnira aci numai pe cele
mai neumane, din care so va putea intelege situatiunea de pe
atunci a bisericei ortodoxe :
In dieta din 30 Noemb. 1566 tinut, la Sibiu prin art. 36, s'a decretat exterminarea tuturor invllturilor despre religiune, cte ar
fi in contra doctrinelor luterane gi calvine, ca tot atatea eresuri.
Biserica romn e tratat ca idololatrA, dogmele i ritul ei, ca
eresuri. Poporului iomnesc i s'a impus un pop. anume George
ca episcop, superintendent calvinesc. Prin art. 37, al aceleiagi
diete se decreteaa. : cA acei, cari ar fi In contra decisiunei de
a extermina religia orientall, s stea la discut din biblie cu episcopul George gi daca n'ar voi a se intoarce la religiunea cea
adevrat (cea calvin.) unii ca aceia, fie episcopi romnegti, popi

sau clugri, s fie scogi din tail. Tot poporul s. asculte numai
de episcopul George gi de popii pe care i alege el, iar cine ar
turbura pe acegtia, s fie tratati ca tildtori ).
Iat ce ne spune in privinta aceasta gi P. Bod. Cg cuvntul
lui Dumnezeu A' se predice liber pretutindeni, idololatria
virtutei dumnezeegti s se desrdcineze mai ales intre Romani,

ai caror conductori orbi, pe orbi conduc, atat pe sine cat


plebea mizerti o duc in groapl.
In Art. 13 din 6 Ian. 1568 aflm clerul romfinesc denuntat de
diet principelui rei, ea' n'ar fi suferind pe episcopul calvinesc
n'ar fi ascultnd de invllturile lui, c s'ar fi tinfind de legea
cea eche, prin urmare, c ar fi de pedepsit.
Art. 20 din 1569 In dieta dela Turda decreteaz., ca Romnii
els.toriti, care au trecut la legea calvineasa s dea popilor calvini,
d.te o claie de gru.
De aici se vede c la inceputul perioadei intai a reformei, au
trecut multi Romani la calvinism, deoarece guvernul le-a dat
preoti gi episcopi calvinegti. Aceasta se vede gi din hotartirea
luat in dieta dela 26 Aprilie 1577, unde spune c pan'd in acel
Crap, au trecut foarte multi din poporul roman la confesiunea
calvineascA, s'au abtut dela credinta greceasc gi asculta cuvntul
lui Dumnezea in linaba lor material'. Iar dup ce superintendentul
lor a repausat, Noi decretl,m, ca
aleaga din snul lor superintendent pentru ca, predicarea cuvntului Iui Dumnezen intre
s, nu Incete7e ; ci mai
vrtos, s fac. progrese.
www.digibuc.ro

10

Sub stefan Bathori 1571-1176, se creeaza colectiunea de legi :


,Approbatae constitutiones regni Transylvaniae.
Dispozitiunile cuprinse in aceasta colectiune de legi, ne prezinta destul de lamurit starea apastoare, la care ajunsera Romanii pe acel timp. Ce legi ar putek fi mai tiranice ca : Romdnii

sd fie tinuti in sclavie desdvdrvitd, ei sa fie in tard numai


tolerati i chiar aceasta numat cdt limp vor afla cu cale principele sg nobilii.

,& pand atunci vor fi indatorati sd pldteasca tot felul de


zecimi, cdci nu merit o tratare mai WO, cu atilt mai putin
vreo gratie.
Ca latirea Invataturilor Unitare, la 1573, natiunile din Ardeal :
Ungurii, Scuii i Saii declarg d'Imprenna ea principele, ca religiuni recepte ale ta.rei numai pe cea romano-catolica, reformata,
luterana i unitara. La 1575 apare o noug lege, prin care religiunea credincioilor greco-orientali i a jidovilor le numese <ateprimite-tolerate.
In o altg lege decreteazg, ca. dei natiunea romana nu e recunoscuta. Intre state In aceasta, tall i nici religiunea ei nu e
primita, totui va fi suferitg gpropter regni emolumentum i
mai departe, dar preotii ei trebue A' tina urmatoarele puncte :
1. Ei pot cere de la principe, pe acela de episcop, in persoana
caruia se vor uni toate voturile preotilor i pe care principele,
daca II afla de demn, poate sa-1 recunoasca, cerandu-i credinta

atrg principe spre binele Wei qi spre alte lucruri folositoare.


2. Episcopii, Seniorii i preotii valahi In timpul vizitatiunilor
lor, sa nu se amestece In oficiul autoritatilor lumeti, sa, nu
stoarca nimic dela saraci, sa nu ia i 4, nu indeplineasca deciziuni in afacerile lumeti ; ci BA viziteze pe preotii, clericii, biseHone i cimitirik lor, sa casatoreasca sau desparta conform obiceiurilor kr, sa indrepteze serviciile i obligamintele Indatorate

fata de biserica i In genera, numai ce privete relatiile i servitorii bisericeti i anume aceasta In sensul deciziunilor tarei ;
de pedepse lumeti i de incas'ri de taxe, sa se fereasca.
Din aceste legi se vede, ca puterea legislativa, a tarei a Inoeput a se amesteca In afacerile disciplinare ale bisericei orto-

axe.
Dieta din 1588 decreteaza : a episcopii ortodoxi SA nu faca
vizitatiunea canonica fara tirea doninilor feudali. Prin dieta din
1593, Mitropolitii Romanilor
sunt supui ordinelor prefectilor foi
www.digibuc.ro

11

sub-prefectilcaa (Fispitn, alispn, szalgabir), cgrora li A dote

putere de a destitui, dupg plac, pe protopopii romnesti ; iar pe


preoti, a-i pedepsi ori cum ar afla de bine.
Dieta din 1600 hotgrgste : a nici un popg. romfinesc A nu
mai intre In aceastg, tad, din tgrile romne si cgluggrii A fie
proscrisi din toatg tara. Goanele slvfirite de calvini In ennui
secolului al XVI. s'au continuat In tot veacul al XVII. Articoli
de legi ostile se innoesc mereu, aceastX religiune i biseric4
este declaratg numai de suferitg In targ pfing la 1847.
Prin legile din anii 1639, 1640, 1646 codificate in Approb. P.
I. Tit. VIII. Art. 4. dreptul matrimonial al bisericei rgsgritului,
e casat i scos din biserica romneascg ; iar in locul lui, se pun
alte deciziuni luate de dare dietele cu majoritate calvineascg.
Arhiereilor li se impune, prin fortg, legi cu procedurg strging in
cauze matrimoniale. Mitropolitii si episcopii sunt degradati a fi
esecutorii vointei prefectilor i subprefectilor, cgrora li A dase
puterea de a destitui pe protopopii romnesti, iar pe popi, a-i
pedepsi, dupg cum vor afla ei cu cale.
Prin art, 5 al dietei din 1642, episcopii romni sunt opriti sub
pedeapsa degradgrei, ca s nu cuteze a hirotoni fiii de iobagi,
iar pe cei hirotoniti, sg-i degradeze i Indat5 sg-i restitue proprietarilor, dad, vrea, ca el Insusi sg, nu fie degradat.
Din aceste hotgrAri ale dietei, se poate vedea starea cea critici,
in care ajunsese poporul Romnesc dii punct de vedere politic,
social si religios.

Rgul cel mai mare sta In aceia, a in tot timpul acestor apgsgri, partea cea mai mare dintre nobilii romfini, cari pang aici
erau credinciosi bisericei ortodoxe orientale si prin aceasta natiunei kr, Incep a trece la calvinism, 1) se desfac de corpul natiunei, se maghiarizeazg,
ridicg armele contra confesionalilor
si conationaliior kr.
Poporul romn chiar, ca A poat5 scgpa de starea cea apgs5toare si Injositoare, nu are alt mijloc de scgpare, dect desfacerea de bisericg ortodox5. si. trecerea la calvinism. Pentru cei
ce treceau la calvinism, se puneau in vedere mari favoruri, de
cari se bucura natinnea si biserica
; iar acei cari nu vo.

Oronica Bomanilor a. 1643, ne dt tinuturile romneti trecuite


la calvinism : Altmor, Orstie, Hateg, Uniedora, fiai, Ohiri i trei protapopiate din tare Oltului i vladiculni roralnesc numai atata autoritate
cadhatt i et tit, catii ii va leisa
domnul episcop cel provoslavnic unguresc.
www.digibuc.ro

12

ilia sa-gi paraseasca religiunea stramogeasca, se pedepseau fara


cratare gi nu erart mai bine tratati ca sclavii. Nici chiar preotii
nu erau scutiti de iobagie ; flind parte mare fii de iobagi, erau
datori BA suporte tot felul de sarcini gi tot soiul de datorii io-

bagegti gi nu li era ertat a ocupa aka, parohie, fara consimtimantul domnului pamantesc 1).
Starea cea mai deplorabill a bisericei ardelene de sub principii
indigeni, ni-se infatigeaza In diploma lui George Rkoczy din 10'
Oct. 1643, prin care intaregte de episcop pe Simion Stefan, acor-

dandu-i numai atata jurisdictiune, cata i-ar permite superintendentul calvinesc.

Aceasta, diploma, coprinde 15 punte, din cari se poate vedea


cat de mare este despotismul gi subjugarea In care se afla Biserica ortodoxa gi anume ;

Mitrepolitul este obligat, sa nu se opuna Romnilor acelora


cari ar trece la legea calvina ; sa primeasca catechismul calvinese

gi sa invete dupa el, A tina In fiecare an sinod, insa atilt el


eat gi protopopii sa nu cuteze a aducb la indepinire deciziunile
sinodale, flail autorizarea episcopului calvinesc ; sa nu depuna din
serviciu vreun protopop, fara gtirea superintendentulni ; BA ceara
in toate afacerile principale, sfatul episcopului calvinesc gi sa nu
fach vre-o functiune fall porunca lui.
Aceste 15 puncte din diploma lai George Rkoczy sunt mai
tarziu confirmate de catre Apafi prin diploma ciela 20 Februarie
1669, data in Alba-Iulia gi mai adauga alte 4 puncte.
Toate aceste puncte trebuiau bine observate de Mitropolit,
seniori protopopi gi ceilalti pa stori sufletegti ai lisericei rom fine.
Sub Apafi, intre anii 1679-1688, nu numai a s'au impus contributiuni foarte grele pe popii romanegti, dar s'au gi. casat o
multime de diplome nobilitare de ale familiilor romane .
Tot sub Apafi I, siEt. mai- face o colectiune de legi, egite intro
aniii 1654-1669 anume : Compilatae constitutionet Transitvaniae et Partium Hungariae eidem adnexarum, cari cuprind
unele legi imposibile ca : exterminarea totala a poporulai romanesc. din Ardeal ; desfiintarea bisericei rasaritene, etc.
1) Abea Gabriel Bethlen prin diploma din 9 Martie 1609, scutegte preotimea romaxa ortodo/6 de nuile sarcini gi servicii iobtigesti gi le oil vole a

se perronta din o parochie in alta. Din and In and se mai amintese n-iiele legi scutitoare pentrn romani, dar ele n'an fost nici o datI executate.
Tildler, 1. b. p. 5.
www.digibuc.ro

13

Starea bisericei ortodoxe din timpurile acelea se poate rezuma


in urmItoarele : Autonomia bisericei nu exista qecfit numai cu.
numele. Mitropolitul 0 sinodul despoiati de drepturile lor ern(
supugi superintendentalni calvin, care purta gi titlul de episcop
romin.
Sinodul nu se putea aduna, fArA gtirea gi invoirea superintendentului gi toate actele trebuiau autorizate de dAnsul; fArA autorizarea lui, nu se puteau execute.

Superintendentul 10 arogI dreptul de a control sinodul 0


consistorul, 0 Mitropolitul nu se putea opune, fiindel cea mai
micA nesupunere, educe& cu sine depunerea din scaunnl de archiereu, inchisoarea gi maltratarea, cum s'au intAmplat Mitropolitulai fie Orest (Forest), lui Danil gi lui Sava Brancovici.
Dap moartea, Mitropolitulni Giorgiu Bradi (1639), Romfinii
aleg de Mitropolit pe fie Forest (Orest). Acesta, ca un apArAtot zelos al religiunei sale, leapd din bisericA cArtile tipArite
de calvini pe seama Romanilor, pline de invtAturi contrare credintei ortodoxe 0 mai ales catechismul cel reformat, tipArit pe
timpul predecesorului sail, ca s opreasa. pe Romni dale
trecerea la calvinism. Aceste urmAri ale lui infuriarA pe calvini
gi pornirA intrigi in contra Mitropolitului, atraserA o multime de
preoti in partea lor, inventarA fel ae fel de pfiri In contra lui ;
strAnserA la annl 1643 un sinad general in Alba-Iulia, unde depuserA pe fie Forest din Mitropolit ; 11 lipsirA gi de preotie, 0-1
deterA in mfinile magistratului, ca sA-1 pedepseascA.

Tot in acel an, Sinodul alese de Mitropolit pe tef an II, Simion gi principele George RAkoczy I, il intAri In 10 Octombre
1643, sub conditiunile cele mai. umilitoare. In aceast diplomA de

intarire, aunt cuprinse cele 15 puncte amintite mai sus.


Privind aceast diplomA, nu ne putem mira destul, cmn un
principe calvinese cuteazA fArA ruine a se numi ortodox, cum
ii poate atribui dreptul de a prescrie dogma gi disciplini bisericegti unei biserici intemeiate pe canoanele sinoadelor universale
ale cregtinilor.

Ott Mitropolitul fie Forest au inceput calvinii a depune pe


Mitropolitii romfinegtt 0 acest despotism a urmat Ong la unirea
cu biserica Romei. CAnd vr'un Yitropolit nu lucr dupA placul
calvinilor gi -will s-gi apere biserica en dogmele gi canoanele
rsritului, er sau depus, sau silit sit-gi pArAseaseit Mitropolia.
Aga murind Mitropolitul tefan la anal 1651, ii urmeazA. Daniel,
www.digibuc.ro

14

care dupa un timp scurt, la 1656, paraseste Transilvania si trace


in Muntenia. Fuga lui Daniel din Transilvania in knntenia, n'a
putut aveb, alta cauzit decat persecutiunile calvinesti.
La 1656, s'a ales Mitropolit Sava Brancovici intarit de principele Georgie II Rkoczy prin diploma data din Cluj-Manastir
la 28 Decembrie 1656.
Sava Brancovici a fost unul din Mitropolitii cei mai insemnati
si care merita a fi numarat intre sfinti. E nu crilta nici un mijloc
de a ridich biserica, romaneasca si de a usura starea preotilor.
Prin luptele Intro Rakoczy II si Acatiu Barcsai, Tamil i Tatarii
navalira. In tars Ardealului (1658); pustiira tara cu foc si sabie,
stricara, catatea Alba-Inlia si cu dansa si resedinta Mitropoliei.
Sava mangaie pe nenorociti au vorba si cu fapta. Prin struintale lui, castiga dela Acatiu Barcsai un privilegiu (1659), prin
care preotii romani se scutesc de toate driIe. Rakoczi se small

iarasi contra lui Barcsai la 1660, din care cauza o noua invazitme a Turcilor prada,' tara si mai Infricosat, 4000 de transilviineni au fost prinsi, si tot atatea capete au fost taiate la Adrianopole. Rkoczy moare ranit la 1660, Barcsai e omorat la 1661
de Ioan Kemnyi. Kem6nyi e omorat In fuga de caii Turcilor la
1662 si Mihail Apafi, cel mai mare vrasmas al religiei Romanilor,
e trimis Domn de catra Turci. Sava crauta toate mijloacele, ca sa-1
Inblanzeasca si dobandl dela dansul un privilegiu (1663), prin

care se scutese preotii romani de a plati zecimi la vinuri


la 1673 un alt privilegiu, prin care se scutesc preotii de
zecimi din toate averile lor. Pentru restaurarea resedintei Mitropolitnlui, stricata de Turci i Tatari, pleca Sava in Rusia i aduni
bani dela credinciosi, dar din cauza zelului sn cel religios,
face mari inimici pe calvini si Mai vartos pa episcopul lor Mihail
Tofeo, care porni intriga In contra lui Sava. Prihcipele Apafi ordona la 1680, s se adune sinod pentru parile facute de calvini
asupra Mitropolitulni roman. Predicatorul calvin, Ion Veresmarbi
tin presedintia ; Sava se aduse inaintea lui si episcopul calvinesa
calci la mijloc ca acuzator. Sinodul eel comandat si amenintat di
calvini, afl pe Mitropoht vinovat i dupa staruintele acuzatorilor,
11 depun din dereptoria de episcop, si ApE.tfi, II Inchide in caste-

lul sat din Blaj.


Vrednic de insemnat este, cl la alegerea lui Sava (in condica sfantk
a Mitropoliei din Bucureti) se afirt subscris i fostul Mitropolit al Tranuil-

vaniei, Daniel ca alegAtor. Magazin istoric, Tom. III, p. 266 nota.

www.digibuc.ro

15

Tot in acest an s'a ales Mitropolit de 'btre Sinod, Iosef ieromonahul si s'a trimis in tara Romaneasca, sa se hirotoneasca.
Sava ramase tot in inchisoare si a suferit batile gi chinurile cele
mai grozave din partea tiranului Apafi.
Se vede ca partizanii gi prietenii lui Sava, se adresara ea'tre
principele Munteniei erban Cantacuzin pentru eliberarea si restituirea lui si ca erban scrisese lui Constantin Brncoveanul, plenipotentiarul lui la Constantinopole, ca acesta s mijloceasca la
curatorii Transilvaniei, cari se aflau la Poarta ca sa-1 restabileasca
pe scaunul Mitropoliei. Acesti curatori WA, nu putura sa rastoarne
pe Apafi si guvernul lui cel tiranic. Mitropolitul suferi chinuri

si din Blaj a fost dus la Vinti si acolo in biserica, inaintea publicului, a fost desbracat de vestmintele arhieresti in form a. de
despreotie si dupa aceia aruncat iar in inchisoare, de unde er
scos In toate vinerile si batut en toiage pana la moarte. Aga se
sfarsote acest martir al credintei ortodoxe.
De aici inainte, pentru calvini, schimbarile Mitropolitilor au
fost fo tte dese. Mitropolitul Iosif muri la 1682, si in locul lui
se hirotoniseste Ioasaf la I Aprilie 1682. Acesta iar nu pastor
malt gi murind face loc lui Sava II (1684), iar acesta, lui Varlaam
(1687), dupa care urmeaza Teofil la 18 Septembre 1693.

Aceasta repede mutare a kr 6 Mitropoliti in 13 ani, ne da o


vie dovada despre nesiguranta vietei kr, sub influenta ,calvin.
In timpul domniei lui Apafi I, biserica romana Isi pierduse
toata, autonomia ce o avusese, calvinii erau st pani peste biserica
#i persoanele bisericesti. Administra biserica romneasca cum voiau,

depunnd O. punand de Mitropolit pe cine le conveniau. In timpul acesta, o mare parte a preotimei tr cuse la calvinism, unii
de voie, iar altii &fa voie.
Cum a fost aceasta trecere a Itomnilor la calvinism, e greu de
priceput. Poate ca unii preoti si protopopi sa fi recunoscut, sau

A fi trecut la calvinism si in unele puncte sa fi admis ceea ce


admiteau calvinii, pentru a se bucura de drepturile si privilegiile
preetilor calvini. Poporul romnese nu s'a calvinizat, si-a pastrat
sredinta lui stramoseasca, cum o avea de veacuri si cum o pastreaza si acum, fie el ortodox sau unit. Pe poporul roman poate

si 1 despoaie cineva, de ce are mai scamp, dar de credinta in


Dunmezeul lui, nu se leapada pana la moatte. Calvinii credeau,
precum au crazut si romno-catolicii, ca cu timpul si pe incetul
www.digibuc.ro

16

au sd-i castige, dar Romanul tot cu obiceiurile i dogmele lui a


'limas, tinfind la ele mai mult cleat oricare alt1 natiune.
Petra Maior, cu drept ouvint, se plange, a in lume o religie

nu a putut

FiX

fie

asa de batjocorit1, ca cea orientall din

Ardeal.

PROPAGANDA CATOLICA

Activitatea guvernului austriae i a fezuitilor de a atrage


poporul romftn la biserica catolieft.
DupX cum am vOzut, in un timp de 10 ani (1680-1690), se suecedar patru Mitropoliti pe tronul din Alba-Julia : Iosii Budai,
boasaf, Sava II, Vastimianul si Varlaam II. Abia la 1692 s'a ales
vldia Teofil, (Toma Seremi).

In acest timp evenimentele bleep a da alt curs Wei Ardealull:Li.

Imparatul Leopold I, en ajutorul altor domni crestini, dupa mai


multe lupte sngeroase, scoate pe Turci din Buda (1686) e din

cea mai mare parte a Ungariei si tot odati pune mna si pe


Transilvania, sapandu-o de jugul si de suprematia turceasa, sub
care gemuse mai mult de un secol si jumOtate.
Cu trecerea Transilvaniei la 1688 sub protectiunea austriaa,
principii indigeni rOmfin recunoscuti de cOrmuitori legali ai Orel.
Tot in acest an, la 9 Maiu, Mihail Apafi I, impreunO cu cei adunati in dieta dela Sibiu, sO desface de orice legOturI cu Poarta
si de suprematia ei, jurand fide)itate casei Habsburgice, etc.
Murind Apafi I, la 1690 lsI pe fial sN'u Apafi II, abia in vfirst,

de 14 ani, sub epitropia impOratului Leopold I. Acest principe


abdic dela principatul Transilvaniei la 1696, si-lincredintO cu totul
impOratului Leopold I si urmasilor sIi. legali.
Sub domnia principilor precedenti incligeni, partizanii celor trei
confesiuni necatolice devenise atilt de numerosi si puternici, Inca

impOratul, pentru mentinerea unei posesiuni notta se vede silit,


a le asigurN acestora prin diploma dela 4 Decembre 1691, care
sci credea cel mai bun paladiu al trei, toate privilegiile principatului, precum si deplina libertate a confesivailor si a drepturilor.
www.digibuc.ro

17

Pentru invierea i restabilirea religiei catolice atat de suprimara


In perioada aceasta, o sa se &easel noi fundamente i nou sprijin
i o S i se deschida toate favorurile posibile, fr de a detrage
din drepturile celorlaite religii.
Probabil c avand In vedere meritele popoarelor slavice pentru
catolicismul din Ungaria, s'a cristalizat la locurile competinte ideia
do a educe pe Valachi, prin sek'parea lor de sclavagiul civil si bisericesc, la sanul bisericei romano-catolice. Pria aceasta ar IndeOM nu numai un plan de veacuri esecutat ca toata energia spre
marirea lui Dumnezau, dar ar catiga ei avantage politice, de a

Inmulti in modul acesta pe catolicii din principat i astfel


paralizeze, cel putin Intr'un mod numeric, confesiunile celelalte.
Poporul fiind Insa prea greu de induplecat i prea putin erudit,
s'an decis a'i catigh In deosebi preotimea.
In diploma de la 4 Dec. 1691, cat i In tractatele anterioare

acesteia, ca In cal de la Blaj 1687, se afla o lacuna, o scadere


pe care guvernul i dieta trei a trecut'o cu vederea; adica in
aceste tractate nu se afl nici un cuvaut despre natiunea roman
i religiunea ei. Pentru Subscriitorii acelor tractate, nu exist natiunea roman, cea mai numeroas i religiunea ei.
Poate c calvinii considera natiunea i biserira romank', ca Incorporata definitiv la seeta i nationalitatea bor.
Partida reformat ungureasca s'.a Inolat amar In punctul acesta
cV ea i ceilalti protestanti. Curtea imperial a vazut aceasta
lacuna din diploma i la timp binevenit a i luat msuri prin
oamenii sai, ca poporul romanesc cu biserica sa, sa fie scoasa la

luminui ei lacuna s se ample in acelai inteles, ca castigand


acest popor pentru catolicism, tot -odat case domnitoare s-ei
asigure cat se poate mai multi aderenti, spre a putea tine in frau
partida reformata despre care curtea era convinsa, cui supunerea

ei este numai ftrit si ca posesiunea Wei poate vera in tot


momentul, problematicil.

Masurile luate de curtea imperiala, spre a atrage pe Romani


in partea sa prin religiune,
Inceput au fost foarte simple si
nimerite, mai tarzia Insa foarte complicate i au atat mai eronate,
ell cat organele Incredintate cu execntarea lor pe langa aceia, ca
eran fanatice si nesincere, apoi cunoeteau ran pe Romani i religiunea bor.
Promise poporului Roman, ca la caz de unire, In ce privete

eliberarea de impozite, o sa fie egali cu clerul catolic, aceiace


www.digibuc.ro

18

pentru cei cu deeivArsire aprtsati, er o perspectiva destul de


plgcutg.

Meritul adevgrat la realizarea ideilor curtei imperiale, 11. are


Mitropolitul din Gran, Primat al Ungariei, Cardin-lut L opold
de Colonici 1), care la 1602 cu incercarea sa de unire la Mumeaci, ava astfel de succes, incat peste 200 preoti orien tali tree -trI
la catolicism. Din In demnul aceRtui Ca 'dinal a scii COI i pe
spesele sale in Tyrnau, iizuitul Martinus Szent-Ivany opal : ((De
ortu progressa et diminution Sehismatis gras ci, etc 'in care Ii

er aminte a demonstra cg dift renta intr- biserica

catolicg,

orientall ar fi nehasemnatg i s'ar fi mgrginind nnmai la eprimat ;


ctr despre adausul filiogue de a zimd i epurgator acc stea

ar fi numai niste lucruri secundare. Ace stg, carte s'a imprtit


In toatg Transylvania. Tot cu cheltuiala Cardinalului s'a s ris s
tipgrit un catichism In limba ruteang i r mang, mai ales pentru
tinerime. In institutele catolice, se primean brtieti Romani
fgrg mijloace, sub sprijinul i ingrijirea lui. Un eminai non infiintat In Cluj grijia de instruirea preotilo ortodoxi pentru propaganda Invgtgturilor catolice.
Cardinalul Colonici pe langli mgsurile luate d guvern In canza,

unirei, s'a folosit de misionari iezuiti. Spre scopul acest , int .oduse In Transilvania mai multi predicatori invgtati i curagiosi.
Predicatirii Rornano-Catolici, se aflau pe un grad destul de jos

al culturei stiintifiee si al retoricei bisericesti incgt putini dia


ei, se puteart mg.sura cu predicatorii protestanti. Cu aceti predicatori protestanti nn eran in stare sg, ting luptg decat numai
iezuitii, al cgror ordin er bine organizat i aveg, coale proprii
superioare mai bune deal ale episcopilor catolici.
Cgluggrii iesuiti, cari se aflau In Transilvania insg sub alte
1) Leopold de Colonici, nIscut la 1631, In Comorn, fiul comandantului
Ernst din Comorn, gi al Elisabetel de Kuffstein, se dedicase dupl absolvarea studiilor sale, mai Intai carierei milit ire.
In calitatea de cavaler maltesian, Colonici a participat la lupta dela
Candia, clap& aceia a administrat prefectura de Mailburg gi Eger. Dela un
timp no mai convenindu-i viata de militar, se fac preot. La pasul acesta
11 Indemn credit*, a fiind preot Ii va satisface pe deplin amb'Vunea.,
care er dedatit la succese mari. In timpul cel mai scurt ajunse la cele
mai Inalte demnitriti. La 1659, 11 aflhist camerar al impAratului Leopold I.
La 1668, episcop de Neutra, la 1672 episcop de Viena, la 1685 episcop de
Raab, gi In urmro. Cardinal. La 1691, ajunge arhiepiscop de Colocea gi la
1695, Primate de Gran. El muri in Viena la 17 Ianuarie 1707.

www.digibuc.ro

16

numiri i alto vestminte, ea parohi de mir, altii ea civili


In vreo calitate sau alta, preparau spiritele i terenul pentru alti
colegi ai lor, ce Ii asteptau 1).
Prin decretul imprtesc din 1690 se d drept ardelenilor de
u-si exercita nejigniti religiunea si credinta kr, si In directiunea

aceasta nu li se va pune nici un lei de piedia. Cu mijlocul


acesta o multime de iezuiti, cu invoirea guvernului, cutreer
toate prtrtile locaite de greco-orientali, fcnd fel de fel de promisiuni celor ce ar trece la unire en Roma.
Activitatea lor Incepa mai ini asupra finuturilor mgrginase
cu Transilvania.

Egumenul din ordinul sfntului Nicolai dela mntistirea din


Orovita, CU un alt egumen, 5 preoti si mai multi deputati mireni ; s declara pablice, In urma silintelor iezuitilor din Pecitt
(Fnfkirchen), in numele greco-orientalilor dintre Dunre i
Drava pentru unirea cu Roma, subscriind i intrind cu jurgmnt confesiunea, ce li se va prezenta.
In schimb iezuitii au trebuit sX promit egumenului avansarea
la rang de episcop, jar locuitorilor greco-orientali in unele cameri

dela curte, sprijinul si scutul acestei cameri, si in urmrt sg se


recunoaseg din toate punctele despArtitoare numai singnr primatut

papal.
Iezuitii nu s'au oprit aci, an continuar hierarea Inceput. La
1692 se fdce incercarea de unire la Muncaci, centrul unei episcopii
sufragane Arbiepiseopului greco-oriental al Albei Iuliei.
Cardinalal de Colonici adusese cu sine din Roma, la anul 1689
un episcop grecesc, pentru care intervenind la Impgratul Leopold,

Il institui ea episcop la Ruteni. Cu ajutorul acestui episcop, au


scos lezuitii

i aici

unirea la cale, asa a la 2 Mai 1691 au

fcut mai multi preoti mrtnrisirea i trecerea.


0 lucrare atat ie nartnoasg, svrsit de iezuiti In nemijlocita
apropiere a Transilvaniei, trebuia s deving favoritoare si pentru
soarta catolicilor acestei tari, i Incl cu att mai mult, c. i regimul faceN din parte-i tot posibilul In directiunea aceasta. Deja
la 1693 au primit catolicii din Transilvania mai multe mosii bisericesti i colegiale i o subventinne spre seopuri bisericesti
scolare deocamdata pe lngg conditiunea, a In serviciile biseriIezuitii furti alungati din tarA i averile lor confiscate prin hotrfirea
dietei din 1588, i de aceia se aflan snb alte nurniri i forme.

www.digibuc.ro

20

ceti i colare sA se institue numai bArbati conciliati i nici in


un caz, iezuiti. Dispozitiunile acestea dupA trei ani (1696), n'an
mai fost bAgate in seamA. E adevArat cli ImpAratul Leopold n'a
introdus pe iezuiti bi Transilvania, dar s'a inteles cu Ccylonic, ca
sA trimeatA in aceste pArti mai multi cAlugAri, cari sA punA pe

catolici In stare de a-i putea lu rolul de convertitori.


Cardinalul Colonici bucurtindu-se de rezultatul ieuitilor sAi In
Ungaria Ii trimite sub protectia armelor ImpArAtetiIn Transilvania, ca sA continue lucrarea InceputA. Pentru asigurarea acestor
iezuiti generalul Atabutin, qeful armatelor aflAtoare in Transilvania,

a primit instructiuni chiar dela impAratul, ca sA poarte de grijk


cA Itomnii sl nu se uneasca cu altA confusiune decat numai en
cea catolia.
Pe langI iezuitii strvestiti, ce se aflau in Transilvania la
1693 mai venirl. : Landl, Viszkeleti i Gabriel Hevenesy, etc.
Guvernatorul George Banffi, dei de confesiune calvinA, pentru
dragostea curtii le fIgAduete, cA in secret le va stA In ajutor-

Cei ce au contribuit cu mai mult zel la desvoltarea acestei ActivitAti i cari au avut succes, au fost P. Hevenesy i L. Baranyi
Cel dinti, luertmd ca sA uureze greutAtile ce s'ar ivl
la curte ; iar al doilea greutAtile, ce s'ar nate intre preotimea
romAnA.

Iezuitul Baranyi, parohul Albei-Juliei 1 agentul cardinalului


Colonici aye& misiunea principal a face propagandA In favoarea
catolicismulut.

In fruntea bisericei ortodoxe er pe atunci (1677-1690) Varlam II, cel dintAi Mitropolit gr. or. dupA domnia austriacA.
Acesta a fost un arhiereu foarte zelos i s'a ingrijit foarte rank
de ameliorarea stArei religioase a Romnilor, dar referintae cele
grele de pe atunci, nu-i permise a-i implini dorinta.
DupA dansul a urmat Teofil III. (Toma Szermi din Teiui}
I) Paul Ladislau Baranyi, un nngur, nAscut In Jaszberny In Ungaria la
calitate,dimpreunAcu alti estiva iezniti, a fost
trimis pe ascnns in Transilvania. Patru ani a fost InvAtAtor, apoi preot la
catolicii risipiti printre protestanti i in urrnA f aplicat ca paroh catolic
1657, cMugAr ieznit, tw3sre

In Alba-Iulia. Olt a petrecut In Transilvania, misiunea lui ea de a lAti


catolicismul, cAlAtoria prin omunele uncle erau pntini catolici si discuta
en preotii protestanti despre dogme. Treisprezece ani ca paroh Superior si
ea director de scoalA, at a petrecut Baranyi in Alba-Iulie, a avut nnmai
un coleg pinA la venirea catolicilor. In acest interval tot sprijinul bisericei
catolice era In el.

www.digibuc.ro

21

oare fa hirotonit Mitropolit al Ardealului de Mitropolitul Munbeniei Teodosie la 30 Septembrie l693.


El a fost recomandat pentru hirotonie la Bucuresti de atr&
magnatii calvini si diploma de recomandare data lui Teofil este
emisa de comitele George Banffi la 18 Deeembrie 1692. Banffi
nu da aceasta diploma in mumele imparatului Leopold I, care era
deja suveranul rei, ci o dete In numele sau, ca si cum ar fi
adevarat principe, ca cap al bisericei reformate calvine. In aceasta diploma sunt cuprinse cele 19 puncte, adieu. 15 racotiane
din diploma dela 1643 i 4 apafiane din diploma dela 1674 si
pe cari Teofil depuse juramantul lxi numele superintendentului
reformat ea si mitropolitii de mai inainte.
Biserica Romana si clerul ei era tot sub jurisdictiunea calvina

gi suferea toate relele ca si mai 'nainte, pe cari le va mnir


singur Mitropolitul in sinodul dela 1697.
Dovada avem actul Mitropolitului Teofil prin care numeste la
9 Aprilie 1697 pe popa Ion de protopop al Hunidoarei, cu care
act al Mitropolitului, protopoptil nu poate intra in oficiul sAu.
fr confirmarea superintendentului calvin carnia protopopul tre-

bnia sa-i depuna juramantul si s, se subscrie ca i antecesorii


sai: L. Sig. Veszprmi Istvdn, Erdlyi Reformatus magyar s oldh
Piispk. Adica stefan Veszprmi, episcop unguresc si romanese

al Ardealului. Mitropolitul Teofil a pstorit biserica remaneasca


pang la 1697, adica tocmai in acel timp and in Ungdria se Meek
trecerea la biserica Roniei i pe cand iezuitii, mai sus amintiti,
incepura, activitatea lor in Transilvania.
Iezuitul Baranyi, traind ca preot in acela ora cu Mitropolitul si en alte persoane mai insemnate ale bisericei romanesti
era In interesul lui, s, facA cunostinta cu ele. Pe deoparte, desele
diplome emanate de impgratul in favorul catolicilor din Ungaria
i Transilvania, pe cari Baranyi se rezima foarte malt ; pe de
alta parte, clertd roman hind tot in sclavia de mai 'nainte a calvinilor, rtu-i de mirat daca Mitropolitul Romnilor i cu protopopii
lui ascultau cele et) le spunea Baranyi. De buna seam5.
tropolitul cugeta i atepta o imbunattire a clerului i poporului sAu. Vetlea, el bisericile reformate din ce in ce Bunt

nebgate In seama de imparatul, iar biserica catolica mereu protejata, ca puterea tarei trece din imams, reformatilor in a imparatului catolic, ca biserica omaneascrt e nesocotitg.
In astfel de imprejurari era lncru natural ca Mitropolitul A. se
www.digibuc.ro

22

rAceascA 9i sI cerce a scAph de calvini, dar cum ? Poate alt mijloc


n'a gAsit decfit lipindu-se de biserica capului statului. Tot odatA

Baranyi 11 asigurA, el n'are sA sufere nici o schimbare in rit


obiceiuri, decAt s'A recunoascl cele 4 puncte i in schimb sA se
bucure de toate privilegiile catolicilor.
Aceste flgAdueli ale lui Baranyi se intAreau 9i mai mult prin
-autograful impAratului Leopold I, din 23 August 1692 prin care
cleclarA catre guvernul Ungariei : cA toti preotii greco-orientali
din acea tarA, adicA mai ales Rutenii i Romanii, cari vor primi

nnirea cu. biserica Romei, se vor bucur de toate drepturile


privilegiile de care se bucurA clerul de ritul latin.
In anul 1696, Apafi II abdicA dela principatul Ardealului in
tavoarea impAratului Leopold I, 9i catolicismul e protejat pe fatA.
Aceste imprejurAri dau materie de discutiuni intre Mitropolitul
Teofil i oamenii sAi de incredere i intre iezuitul Baranyi.

Aceste consultAri au durat mai multi ani 9i au fost tinute in


mare secret. Baranyi a comunicat rezultatul sAu numai colegilor
sAi iezuiti din Cluj, mai ales lui Gavriel Hevenesi, care mai
tArziu ajunsese la Viena, lui stefan Baranyi i Petra Viszkeleti. In urmA a comunicat acest plan i comitelui tef an Apor,
magnat sAcui, care eris tezaurarul Arei, un catolic fanatic 9i vrAjmas al calvinilor.
Conditiunife, sub cari s'au. inteles Mitropolitul Teofil cu iezuitul Baranyi, ca sA primeascA confesiunea romano-catolicA, devi

nu ne sunt cunoscute dealt din documentele dupl 1697, totu9i


trebue sA admitem, cA nu au lost altele, deal cele 4 -puncte.
Iezuitii mai 'nainte incArcaserA cu vre-o 40 de puncte diferenta
dintre dogmele bisericei orientale i intro biserica apuseanA. Mai

tfirziu le-an redus la 10 puncte, apoi chiar aceste 10 puncte,


pentru grecii (orientali), cari ar trece la romano-catolici,
redus la patru, dupI decretul consiliului din Florenta.
Iezuitul Baranyi a esplicat VlAdicei Teofil cA prin aceastA
unire, toatA rfinduiala e peremoniile bisericei rAgritului le pot
tineA Romfinii, dupA cum in adevar le au acum cei uniti ;
numai sA, creazA cA biserica Romei e pravoslavnicA ; sA mArtu-

riseascA, cA patriarhul Romei e urmiltorul Sfantului Petra verhovnicul apostohlor i drept aceia cel dintfii intro patriarhi ; cl
Duhul sffint a9a este al TatAlui ca 9i al Fiului i pe latini sA
nu,-i mai cleveteascA, pentru cA zic cA purcede dela TatAl i de
la Fiul; cA. pAnea azimA in biserica apusului e desturA materie
www.digibuc.ro

23

a prea sfintitei Euharistii ca i panea dospita in biserica ragritului ; c cei ce mor in pacate de moarte, necaiti, vor fi In munci
vesnice purarea, iar cei ce s-au cait si nu si-au plinit c/nonul,
se pot ajuta prin liturghii, rugacitni, milostenii i alte fapte
bune ale credinciosilor, ca sa dobandeasca imparatia cerului (Biserica rasariteana face pomenele, liturghiile i mikle precum a
luat apostoliceasca biserig, dela sfintii apostoli, a pazit pana acum),

pe cum o au dobandit sfintii i o vor dobandi si de aci inainte


cei ce se vor cad adevrat, i vor face destul pentru pacatele
lor, sau prin sine sau prin al bine credinciosi.
Adica ti arata Vladicului TeofiI, a biserica in rit i in toate,
ramne neschimbat i numai in cele 4 puncte sil creaza. Cat
despre sfanta taina, a Euharistiei s creaz6, cA i painea azim e
destula materie, iar el in biserica poate s urmeze dupa cum a
urmat LAMA atunci i dupa cum urmeaza pang, astazi in biserica
nnita. Dup ce Vldica Teofil s'a convins, c. prin unirea, care
ar face-o, ar putea s ramaie mai aproape de sand bisericei sale
echi, decat uninclu-se cu biserica calvin g.
totodata avand in
edere fagadas irile cele multe ca-1 va proteja
va ridica
clerul la egale Indreptatiri cu clerul catolic, fagadueste i zuitului
Baranyi, ca. va strange sobor, unde se va consulta cu clerul sau,
ea sa vaz i parerea acestuia.
Cele scrise de Calvinii Betlen Miklos, Cserei Mihaly si Bod

Petra despre motivele Mitropolitulai Teofil de a se uni en biserica Romei, anume ca din o neintelegere ce ar fi fost Intre
Vladica Teofil i gavernatoral tairei George Banffi, pentruca n'a

cumparat clela el 1000 cuburi de grau camerei provinciale, ce


le datora preotii romani, ci le-a cumparat dela tezaurarul stefan
Apor, ca din aceasta cauza Banffi 1-ar fi amenintat cu depunerea
din episcop ; ar fi indemnat pe credinciosii sai, pe nobili
preotii ca sa-1 acuza cu betia, en vtmarea postului, ca concede
bigamie, sau o a doua casatorie a preotilor i c ar fi tinand o
concubina, etc ; ea pentru acestea Ladislau Dinder i aIii Il amenintari ca-1 vor denunta principelui Munteniei i cu mijlocul
acesta 11 vor scoate din episcopie ; ca atunci episcopal speriat de
aceste acuze, a cerut sprijinnl tezaurarului tefan Apor i a ieznitilor St. Baranyi, Gavrel Hevenesi si Petra Viszkeleti din Cluj,
ca, acestia s'an invoit a-i da ajutor sub conditiunea sa tread.,
la unire. Aceste motive sunt aduse de calvinii, cari eran vrasmaui ai Romanilor i cari nu putean vedea cu ochi buni planul
www.digibuc.ro

24

Tldicei romfinesc de a se desptrtl de biserica lor i de a trece


la romano-catolici ; motivele acestea zic, nu pot avea nici un temei istoric i. cu drept cuvfint, zice incai, sli nu le credem ffind
scrise de vrAjmaii Romfinilor.

Mitropolitul Teofil a luat hottrfirea de a convoca nn sinod In


care st desbatt cu clerul cele comunicate de Baranyi. Aceasta

hottrttre a sa a fost eadupt cum o descriu unii istoricia unni


om slab de spirit i de caracter, san o hottrfire luatt pentru
bindle general al Romnilor ? sau o operatie minunatt a gratiei
dupt cum o numesc iesuitii i chiar unii dintre uniti ?
Aceasta o vorn vedea la urnat, and voi artta rezultatele acestei
hottrAri. VlAdica cu aceastt ocaziune, mult a trebuit st se cugete
i multe va fi frtmfintat In. mintea lui pant a luat o decisiune.
Nu era numai el la mijloc, era elerul i poporul lui Intreg.
Redunoatem et metivele acestea nau fost aa de mult religioase ct au fost politice i sociale, adoperite sub masca religianii.
Soarta Yltdicei e a clerului atepth o imbuntttire, spar& o
libertate religioast. N'au crezut Romnii, ct dui:4 un constitutionalism protestant, are A, vin rndul catolicismului absolut pe
divine?

-terenul celor bisericeti.


Fgtduielile iezuitfior, sprijinul celor mari (al Imparatului),

saparea de sub jugul calvin, il ateptau i il doreau de mult


Romnii. Ateptam egalt indreptAtire cu celelalte religiuni i
nationalittt'i reeepte In tara lui.
Pe acestea bazandu-se Mitropolitul Tech.!, a convocat un sinod

care s'a i tinut in luna lui Februarie 1697 In Alba-Julia.

Sinodul din Einul 1V7

qedinta MM.
Mitropolitnl retort pe larg prescriptinnile bisericei rominesti sub
Domnii calvini, cum s'au silit ereticii prin artile kr, ca st infecteze

religiunea biserieei romanesti cu erezia lor cea pestifert, numtr agile


eel& pline de erezii tiplirite in limba romneasct cu Seipp, ca sit tragt
pe nesimtite pe Romani in partea kr ; apoi curn s'a ordonat si s'a impus
cleralui romin. ca st publics In biserict si st invete poporul, et icoaRole sent numai niste ornamente ale bisericilor si ale casolor 0 et oamenii nn sent datori a observa ajunul liercuria si Vinerea gi celelalte
ajunuri ale anului, ba s'a ordonat Romnilor at mtnance carne Merenrea si Vinerea, si pentru aceasta s'au orinduit vizitatori eretici, cari st
intre in casele tuturor Romnilor si st viziteze, dact ei gltesc bucate

www.digibuc.ro

95

en carne In zilele oprite de biserica ; din care cauza Romanii ferbea


macru intrnn vas eare-1 ascundeau cand intra visitatorii, gi in altul
carne, pe care-1 arata lor. Apoi arata cu ate amenintari,
mliestrii se sileau, ea sa induca pe Romani, al imbratigeze unirea en
dogmele cele perverse ale ereziei lor, gi de aceia da prerogative mai
mari preotilor romani i altor oameni, cari hnbratigau i cants.% sit
punit in luerare acea invatatura ; dupa aceia preferira pre predicatorii
eretici episcopilor roznni, i opiscopului calvinesc Ii dedeau putere suprenal peste Mitropolitul gi clerul roman, si ca nici o ordine gi nici o
dispozitiune a Mitropolitului nu avea putere i tarie inainte de a se
aproba gi intari de episcopnl calvinesc ea de un oracol; gi in ate alte
moduri se chinuiau gi se cazneau Romanii cei tari in credinta, mai ales
persoanele bisericegti, ba Inca se gi bateau precum s'a intamplat en Mitropolitul Sava II. (Acesta gezand odata la masa principelui Apafi in
Blaj, calvinii, ea sa-1 poata acuza i cazni, au cumparat pe o femee
prostituata, ca s aduca, un catel Inapt in loc de tin copil aproape de
moarte, ea sa-1 boteze. Mitropolitul, gtiind Ingelaciunea lor, de pe scaun.
se &Ise la femee i desfacu scutecele, vazu catelul gi se intoarse la
mesa gi tala o ridiche din care manca el, (caci era V ineri), i
dete
catelulni care o mirosi gi nu vrn sa o manance. Mitropolitul Iuui o bucat de carne din blidul din carb manca Principele gi oamenii si i o
dete cainelui, care o imbue/ cu polta. ; atunci Mitropolitul raspunse :
cDaci ar fi de legea mea, ar malice din bucatele mele i eu 1-agi boteza,
dar fiindca nu face aceasta, nu e de legea mea, sa-1 botez aga darti
aceia en cari dimprenna mnanc tot aceleagi bucate, ca se numra cu
dreptul intro ai for. Principile luand camel din aceasta, ordona sui beta
en toiege pe Mitropolit, dupa aceia- 11 dete sa-1 despreoteasel In targul
Vinti gi-1 facu sad beta in cel mai crunt mod, pin gi-a dat sufletul).
Dar ingreuia i pe celalalt cler eu sarcini, slujbe, zile de clack tribute,.
bani i alte greutati, ea pe nigte tarani iobagi. Iara acuma de cand a

placut prea bunului D-zeu sa restituiasel aceast tara a Transilvaniei

gnvernului Augustisimei cas Anstriace, domnilor sai proprii i ereditari, a incetat presecutiunea bisericei xomane in cea mai mare parte gi

nu sa mai cere nimica spre pacea dorita, cleat sa se trateze i sa se


consulte despre unfree credintei cu biserica romano-catolica, dupa dorinta cea gratioasa a Augustisimului Imperator Leopold, ce domnegte
ferice. i en mai multe alto asemenia, Indeamn mitropolitul pe cler,
espune starea de mai inainte a bisericei, i aratii folosul i binele, care
ar rezulta din unfree oferita de imperator. i eu. acestea sa incheie gedinta din aceia zi.

Sedinta a doua.
A dorm zi s'an adunat Mitropolitul i ceilalti din cler gi au inceput
se consulta despre modul de a se uni, i In gedinta s'an consnitat despre
rit, ca nu cumva sa se schimbe en incetul ritul san discipline, gi sa se
constitniesca al bisericei latine, apoi calendarul vechiu sa nu se substituiasca en eel nou, ci pn ceilalti neuniti de rilul grecese in tarile
easei Austriace, vor ramane in uzul calendarului celui vechia sa ramana
gi unitii. Afar de acestea, unitii sii poata avea In toate locurile biserici
de ritul lor, gi ea nu cumva, unde aunt putini Romani uniti i n'an
preoti, sii fie siliti a primi misterile de/a preoti latini, ci s poata chiema

www.digibuc.ro

26

pe preotul de ritul lor ; n judecAti, sl nu purceadg dupa dreptul canonic


al latinilor. ci dupg canoanele i disciplina biseticei grecegti ; la mai
mult &wit cele patru puncte, sg nu fie constrinsg. biserica romineaseg,

sub nici un pretext. Tot felul de drepturi gi de libertIti srt se dea bisericilor i persoanelor bisericegti de ritul grecesc, ca i bisericilor

persoanelor bisericesti de ritul latin ; i Rominii, sg nu se mai socoteascg


de snferiti, ci sit fie ai patriei. Dupg ce au desbItut bine acestea, au
fggduit, a vor primi unirea, dar sub aceastg declaratiune :
1. Biserica romneascg sg. tie pentru totdeauna cole 4 puncte, cari
cnprind sfinta unire, iar la mai multe, sg. nu se constringg sub nici un
pretext. Cele 4 puncte cari cuprind nnirea sunt cele urnigtoare : 1. Pontificele roman este capul vgzut al intregei biserici cregtine din lume ;
2. Pinea azima e materie destull pentru misteriul euharistiei ; 3. Afarg
de cer, scannul fericitilor, gi de iad, prinsoarea condamnatilor, mai este
un al treilea loc In care se tin sufletele cele necurgtite gi se currttg ;
4. Spiritul sfhnt, a treia persoang din trinitate, purcede dela Total gi
dela Fiul.
2. Dreptul canonic, care se numegte in limba rominaascg Pravilg,
sg rImie In putere, afarg de cele oe se dig contrare sfintei uniri
dup g. dinsa sg se purceadg In judeati.
3. Persoanele cari se aflg. In serviciul bisericesc, preotii, direggtorii
bisericegti, precum diaconii, cantoxii, daschlii i paracliserii, sg se bucure
de aceleagi drepturi, privilegii, scutiri i libertg.ti de cari se bucurg
preotii romano-catolici sau de ritul latin, dupa sfintele canoane i dupg
sfaturile regilor Ungariei.
4. cRominii laici uniti cu biserica roming., sg. se primeasc i sg se
inainteze la toate direggtoriile, ca i oamenii de celelalte natiuni i religiuni primite in patrie, i fiii lor sg se primeascg la geoalele latine
catoliee i la fundatiunile gcolastice frg distingere.
5. Sg. se Ingrijeascg pentru subsistenta cuvenitg a Mitropolitulni
bisericei romine. Cu acestea se fini gedinta acestei zile.

6edinta a treia.
In aceastrt gedintrt se hotrl ea actele gedintei din ziva din urmg sg
se trimeatg Augustisimului i Eminentisimului Arhiepiscop Primatelui
Ungariei de Colonici. Dupg aceea se lucrl la desbaterea cauzelor de
i In fine se incheie sinodul.
cgsgtorie gi de judeca
Actele cari se trimise la locurile competinte, se formularg In modn1
acesta:
No', Teofil, din gratia lui Dumnezeu, episcopul bisericii romanegti
din Transilvania gi din partile Ungariei celei unite cu dinsa, gi tot
clerul aceleiagi biserici, facem cunoscut prin aceasta tuturor color ce se
euvine, c tiind noi sinod general In luna trecutg a lui Februarie In
Alba Iulia, ant hotgrit, cu glas unanim, a voira s ne intoarcem In
sinul sintei matri biserici romano-catolice i sg ne reunim cu
primind, mgrturisind i crezind toate cele ce primegte, mArturisegte
cred aceia. Si mai virtos, mArturisim cele patru puncte in cari ne-am
desbinat ping acum.
1. Recunoagtem a Pontificele roman este capul vgzut al toatei biserici cregtine din lume.
2. algrturisim c alar dewww.digibuc.ro
cer, scaunul fericitilor gi de iad, prinsoarea

27

condamnatilor, mai este gi al treilea loc In care se tin sufletele eel&


necuratite Inch gi se curata,
3. Credern eh pnea azima este materie destula pentrn cina Domnului gi a misteriului Liturghiei>.
4. Crodem a spiritul Brant, a treia persoana din Trinitate, purcede
dela Tatal gi dela Fiul i primim, marturisim i credem toate celelalte
care le primegte, le marturisegte gi le crede sfnta Matre biserich, romano-catolica>.

Dar cerem dela Maiestatea Imperial i rtegala cele urmatoare :


1. Ca preotii gi dregatorii bisericei de ritul greoese sh se bucure de,
toate scale privilegii i drepturi de cari se bucura nu numai preotii
romano-catolici, ei i arianii, luteranii i calvinii>.
2. Ca In fiecare sat nude se afla preoti sh aib biserica, cash parohiala, ea preotul sa nu fie silit a gedeh In cash sau po loc strain>.
3. Ca preotii sh. dopindh i s dispue de episcop, iar nu de laid ea
ping acum>.

Noi, zie, prenumitii Teofil Episcopul gi tot clerul, cerem cu umilinta


dela Maiestatea Imperiala Itegalh' i V ndatoram la puntole mai sus
pomenite, Inaintea phrintelui Paul Baranyi, preotul bisericii romano-eatolice din Alba-Iulia. Spre a caruia credinta i Inthrire, am subscris cu

mina noastra gi am intarit en sigiliul nostru eel episcopal gi eu al universitatii

Dat in Alba-Iulia In 21 Martie 1697.

Teofil Episcopul
i tot clerul.

PArerile asupra acestni sinod variazA. Unii sunt de pArere cA


n'a fost un sinod general, din cauza c calvinii nu le-ar fi Incuviintat Romnilor aduntiri bisericegti in cari O. se ia deciziuni
In contra interesului br calvinesc. CA biseriea romnti ca snbjngata de cea calvineascA, nu pute convoca un sinod general,
fArA Invoirea superintendentului calvinesc ; cA dacA s'ar fi adunat

sinodul, trebui ca sA fie de fatA i superintendentul calvinesc,


care n'ar fi dat voe s ia hotrdri contra intereselor calvinega
gi c acest sinod e de un colorit iezuitic care poart6 In el sfimburile Indoelii.

Actele acestui sinocl. fiind publicate dupA manuscrisul din


arhiva Mitropoliei Albei-Iulie e duOt care iezuitul Baranyi a
flout o copie, ce se aflA in arhiva Primatelui din Strigon, delAturd orice Indoial c n'ar exista.
Adunarea sinodului puteA :A se facA pe bazrt a acuma eran
e catolici In colegiul consilierilor tArei. AdevArata putere In
tarA era numitA dela curtea impArAteascA i pusA In refina gene-

ralului comandant comitele Rabutin de Bussi, un francez pe cfit


de mare catolic, pe atfit i soldat cumplit gi rAn la mnie. Acesta
cnd vene in furie, rapeA
actele en dintii i In una din zile
www.digibuc.ro

zis membrilor guvernului : ma uit cif sunteti nifte propti, caci


in alt caz, v'ag pune capetele la picioarele voastre. Ilabutin
primise ordin dela Viena, a dac1 preotii romni ar vol sA se
adune spre a se consulth In afacerile lor religioase, sl aib g. libertate si el sa-i apere cu tarie In contra superintendentului reformat.

In timpul acesta, generalul lui Leopold I si armata sa In Tran-

silvania era atotputernicA s'i se purth asa ea O. simtl tare Intreagl cA este ocupatA.

Luh dispozitiuni si Inca dupA placul sAu, mai ales dui-A ce


primise ordin dela Viena, la care ordin nimeni nu se opuneh,
ca sA nu supere curtea ImpArAteasca. Tot din aceaste motive,
guvernatorul George Banffi, desi calVin, sufereit faptele catolicilor ea sA stea bine la curie.
CA In Fevruarie 1697 s'a tinut un sinod general dovedeste
scrisoarea VlAdicei Teofil din 10 Iunie 1697, despre care ne vom
ocuph mai thrziu, In eare, apriat se spune cA cei 12 protopopi
cari au iscAlit aceastA scrisoare n'ati putut luh parte la sinodul
general din Fevruarie si cA si ei consimt la cele hotArfite de
Sinod. CA VlAdica Se iscAleste : Theophilus Episcopus ac clerus

universus, In decretul dela 21 Martie, cu toate a au lipsit


acesti 12 protopopi din numArul de 51, nu este in contrazicere

pentru cA. toti cei ce au fost de fatA au consimtit la unire si


Episcopul cu 42 de protopopi puteh sA, ia orice hotArkre.
0 altA, dovadA, cA un sinod general s'a putut tine, fArA a fi
Impedicati de calvini, este sinodul tinut la 20 Octombrie 1698,
sub VlAdica Athanasie e celelalte sinoade tinute mai In fiecare
an. Calvinii de frica armelor ImpArAtesti, nu cutezau a se opime
vointei generalului si prin aceasta ImpAratului.
La acest sinod, In locul superintendentului calvinesc, a luat
parte iezuitul Baranyi.
Decretul din 21 Martie 1697, subsoris numai de ViAdica Teofil,

In numele clerului Intreg, a fost trimes la Curtea din Viena


spre aprobare, unde nu l'a aflat destul de temeinic pentru ca
cabinetul ImpArAtesc A-1 ia serios in discutiune.
Asemenea declaratiuni mai primise curtea ImpArAteascA si dela

alte popoare, dar mai thrziu au fost retrase sau tAgIcluite.


Peale din aceastA cauzI ViAdica Teofil a trimis la 10 Iunie
1697, Primatului Colonici o petitie subscrisA de el si 12 protopopi, prin care cei 12 protopopi
declarA, cA ei lipsind dela siwww.digibuc.ro

29

nodul general din Alba Iulia, acum primesc, subscriu i intAnsc


au sigilele lor acea declaratie a sinodului din 21 Martie a. acela
totodatg roagg pe Primate ca s binevoiasd a mijloci la Maiestatea Sa, ca srt acorde punctele specificate de Sinod, In fine, ca
hotgrirelt s. li se trimitg, cfit mai curtind la mgna parohului
Baranyi.

Aceastg, petitie e reprodusg dupg original in fototincografie la

c. vol. I, p. 173-4 cu isdlitura gi sigilni Vlgdicei i a


celor 12 protopopi pentru a dovedi c in adevgr i'n luna lui
Ni lles, 1.

Febniarie a foqt un sincd general... in generali Synodo hic AlbaJulia determinata... despre care se vorbegte.
Transcrierea latineascg a celor 12 isdlituri a protopopilor din
Nilles e gregitg. Se vede a copiatorul n'a kitint sg citeascrt yeah& scriere
Adevgratele lor subscrieri aunt urnagtoarele :
Protopop Ion dal Vizagna. L. S.
Protopop Costin din Tagil]. mare. L. S.
Pop Gabor din Sovarog. L. S.
Protopop Gavril din Bistra. L. S.
Protopop Ionagc Orastie. L. S.
Protopop Costan din ieuti. L. S.
Protopop Todor din Pogita. L. S.
Protopop Ia(n)cul dg Giumal. L. S.
I. S. Protopop Simion din Sgcal.
L. S. Protopop David din Trinfalgiu.
L. S. Protopop. Macaveiii din Minice.
Protopop Sion din Slevaga.
Aceste doug acte (Decretul din 21 Martie );si petitia din 10
Iunie 1697) s'au. trimis Cardinalului Colonici, care ca delegat
apostolic putea s le confirme.
Dapg confirmarea Cardinalului, trebuiau trimise curtii din Viena
pentru a le da o a doua confirmare.
Acesta a fost inceputul Unirei Romnilor din Transilvania cu
biserica romano-cafolid, care in kc s. inputineze necazurile
mai tare le-a inmultit.
Aceastg hotgrire. a cleruiui romfin din Ardeal, a produs mare
migcare

1. Intro reformatii calvini cari perdeau foarte multi din partida lor calvineascg, Litre cari erau numgrati gi Romnii ; iar
www.digibuc.ro
bisorica catolid, care pang
acuma era inferioarg tuturor prin

30

numar, cu unirea Romanilor are majoritatea. Calvinii cautara fel


de fel de mijloace ca sa o zadrniceasca. Ei incep a face propaganda prin popor, ca sa se uneasea cu. ei si nu cu catolicii.
Cerch a le dovedi ca biserica calvin . e mai aproape de a Romanilor de cat cea romano catolica.
Contra unirei, au mai Inceput calvinii a lucra chiar i pe la
curtea imperiala.

2. 0 miscare s'a nascut chiar Intre poporul roman, pentruca


putini erau, cari se puteau Impaca cu planul Vladicei Teofil ca
si paraseasca religiunea lor stramoseasca.
3. Pe langa acestea se mai adaoga i imprejurarea, ca cele savaraite In Ardeal au ajuns la cunostinta Arhiereilor din principatele romane. Mitropolitul Teodosie din Bucuresti ca Esarh a
Mitropoliei din Alba-Iulia a Inceput a cauta mijloace, ca s nimiceasca planurile lui Teofil. A luat masuri, ca
depuna din
scannul Mitropoliei si de aceia cauta un candidat.
In urma acestor nemultrmairi, Teofil trimite pe iezuitul Baranyi

la Viena, ca s mijloceasc cat mai in graba confirmarea actelor


pentru unire, crezand ca In modul acesta va scapa de intrigi
ca altfel va dezarma pe inimicii
Teofil abia savarsi aceste acte i moare in luna lui Iulie 1697.
Moartea lui grabnica o socotesc scriitorii de nenatural.
Cu moartea lili Teofil se credea c, cauza unirei s'a savarsit,
Mud c actele sinodului nu castigase confirmarea Imprateasca.
Faptele Victicci Teofil au facut din Romanii din Transilvania
un mar de cearta intre Catolici i Calvini. Prin lupta acestor partide, poporul roman iese la lumina, Incepe a numara ceva, a fi
socotit de celelalte popoare conlocuitoare din Ardeal i Ungaria.
Pang, la caderea Transilvaniei, sub casa Habsburgic, Romanii
s'au luptat In contra neajunsurilor venite din partea Calvinilor
Unguri ; dela aceasta data Roma-nil, au sa stea In lupta cu Catolicii.

Mitropolitul Teofil, Inclint.nd ctre catolicism a trebuit


plateasca pasul cutezantei salt- cu viata, pe care de sigur i-a ridicat-o otrava calvineasca.

Trecerea Itomanilor la unire da pirtidei reformate nu numai


din Transilvania, ci si din Uug.iiia, o lovitura de moarte. Spaima
bgase i Intre Luterani, cari se terneau, ca nu cumvag catolicii,

sub protectia Impratului, s. ajunga asupra tuturor, ceiace s'a


si In tam plat.

www.digibuc.ro

31

Alegerea lui Atanasie de Mitropolit al Transilvaniei.


DupA moartea hi Teofil, clerul si poporul romn trebuia s. sa
ingrijeasei, ea s5.-si aleag5, un alt Vidic.. Decretul unirei silvrtrsite do Teofil, nefiind confirmat, Generalul comandant, comitele
de Bussi s'a ingrijit, ea dup5. legile vPchi si dup5, datina bisericei romnesti din Ardeal, FA se aleagI succcsor lui Teofil, rezervandu-si Impratul dreptul de confirmare.
De alegerea acestui candidat, trebue c s'a interesat fiecare
Teodosie din Bucuresti se interesa, ca sA fie
partid.
un bun ortodox; Calvinii un apArAtor al lor ; Catolicii o persoang, care s dud, pang la sfarsit actal inceput de Vldica
Teofil,
Mitropolitul Teodosie i en Calvinii se uniau in pArerije lor

mimesc de candidat la scaunul Mitropoliei vacante pe Atanasiu Anghel 1).


Calvinii, cari au ajutat pe Atanasiu Anghel, ea s ocupe scaunul

Mitropoliei de Alba-Julia au fost : Cancelarul Transilvaniei Nicolae Bethlen, nobilii stefan Nalaczy si Samuel Keresztesi.
Atanasin Anghel a fost fiul preotufui romnesc din Ciugudiul

de pe Mures, lngI Alba-Iulia. Cte studii a avut nu se stie.


Unii sustin, c pe and a murit Teofil, Aianasiu invta gramatica in Alba-Iulia.

Cum se impae luerul, e Atanasiu a fie luat de pe bncile


scoalei i stb fie fIcut Vldicit ? Poate c Atanasiu va fi Invtat

putin, ca s fie fleut preot, dup cum era obiceiul pe acele vremuri, dar dup ce se preotie, avnd unele aspiratiuni, s'a decis
s Invete latineste i astf el, ca preot asculta cursurile de ladneste la vreun profesor din Alba-Julia. C era prea tfinr sA fie
ales Vldie, se vede din opozitia ce i-a facut att Mitropolitul
Exarh din Bucuresti ct i principele Munteniei Constantin Brillcoveanul.

El a fost hirotonisit de preot de care Mitropolitul Varlaam.


Cnd s'a eglugrit nu se stie. La moartea lui Teofil, el era in
Alba-Tulia, se poate in vre-o slujbil la Mitropolie.
Atanasia pro pus candidat de Vldid, la anal 1698, s'a si ales
Calvinii mai avean putere asnpra bisericei i clerulni romnese dupa
cum se vede din. actul dela 9 Aprilie 1697. Cipariu, Acte i fragmente,
p. 254.

www.digibuc.ro

32

gii. a plecat la Bucnresti spre a se hirotonisi ca si predecesorii sai.

Ajungand in Bucuresti a fost sfintit de Episcop, nu de Mitropolit, de catre Mitropolitul Exarh al Munteniei Teodosie, la 22
lanuarie 1698 In prezenta lui Dositel Patriarhul Ierusalimului,
Climent fostul Episcop al Adrianopolei, Alexantie, fostul Episcop
al Sofiei si Neofit Episcopul Sevastei.

Exarhul din Bucuresti, care stia incercArile iezuitilor din Ardeal, at si nAzuintele calvinilor de a atrage in slinul lor biserica
romAnA, s'a ingrijit, ca lui Atanasia dupa depunerea jurAmAntabai Indatinat, sa-i dea o invAtAturA deosebitA si neobisnuitA
pfinra atunci. AceastA invAtAturl cuprinsA in 22 de puncte a lost
fAcutA de renumitul Patriarh al Ierusalimului Dositei, ca sa-i
aminteascA datoriile canonice si ca sa-I intAreascA In ortodoxie.
Aceasta instructiune se estinde mai cu seama. asupra punctelor
In care Calvinii s'au abltut dela InvAtAtura cea adevAratA, in
special asupra celor sapte taine ; asupra cultului sfintilor si icoa-

nelor. A avut in vedere si. unirea, de oarece pnne mult pond


pe pfinea dospit ca materie a sfintei Eucharistii, si. cumineatura sub embele specii, it pfiinei si a vinului ; li aducea aminte
a de va fi un lucru peste putintA arhieriei sale si a ea'borului
a-1 deslega, atunci sA scrie sfantului Mitropolit al Ungro-Vlahiei
BA cerceteze dupl sfintele pravili, ca O. deslege Indoirile, dacA

acesta nu ar putea, atunci s se adreseze la prea sfntul Patriarh la Tarigrad, cA ii va deslega indoirile si-i va rispunde
indatI prin mijlocul pArintelui Ungro-Vlahiei.

Acest act, unic in felul sAu, dat lui Atanasie dupA hirotonie
de biserica Munteniei, ImpreunA en Patriarhul Ierusalimulni Dositeiu, nu-i iscAlit de Mitropolitul Teodosie, ci numai de Patriarhul Dositeiu si de Atanasin.
Atanasie dupA ce a subscris aceste puncte, instruit si inzestrat
eu daruri frumoase, cu haine, scule si cArti bisericesti, dAruite
de Domnul Constantin Brncoveanu, se intoarce In Transilvania
spre a-si ocupa scaunul Mitropolitan si a guverna biseriea sa,
dupl pArerea unora, fall cuget de a continua fapta predeceso.

rului sAu.

Prin un document dat In anul acesta 1698, Principele Constantin BrAncoveann fAgAdueste Mitropolitilor din Alba-Iulia un

ajntor de 6000 aspri pe fiecare an: Deci darA, datori ne /Anduim, ca In toti anii vietii noastre, ca sA avem a da viitorilor
www.digibuc.ro

33

de acolo, celor ce vor ven1 dela aceastI santri. mitropolie de an


aspri ease mii, care numgr a hie neschimbat i. nemutat, pentrues tiindu-o pe aceastl sfintS Mitropolie a sA InvSluete, ca
o corabie In mijlocul valnrilor mrii, fiind intre multe feluri de
eretici necredinciosi i se nSpitstuese dela clanii in multe chipuri, etc.).

Se vede el Constantin Brancoveanu s'a ingrijit de soarta credincioilor din Ardeal, zidind in FSgAra o biseria pe cheltuiala
E.3 cu hramtil sfantulni Nicolae.
Exarhatul Prei-Munteneti a intrebuintat mijloace spiritnale
i materiale, i a fSent tot ce i-a fost ca putintS, ca slt Intreasca pe Atanasin in credint5 i s imbuntitteasa starea ma
terialS. Increderea Calvinilor in Manasiu era ma de mare, 'Weft

mai multi preoti, cari primise unirea sub Teofil acum nu mai
gandeau sS. o primease.

NTEMEIEREA uNIRII
Iezuitii, a criror, pntere en munSrul kr crescuse foarte mult
in Ardeal prin spiijinul Impgratului Leopold, i Inca i mai mult
prin sprijinul Primatelui Colonici, incep lucrarea kr cu mai mult
zel. Dintre aceti
cei mai insemnati sunt: Carol Neurauter eel d'intai teolog al Episcopulni Atanasie, Cristofor Gebhard
preot militar in Sibiu, Franeisc Bellusi iezuit din Alba Iulia,
Andrei Horvath iezuit din Cluj, Ladislau Baranyi, Hevenesi i
Kapi, etc.

Cestiunea unirei incepu a se dezbate la curtea din Viena,


uncle petrecea i primatele Ungariei Colonici.

Iezuitul Barani era inai ingrijat deal toti, ea nu cumva


munea lui de 7 ani sI fie zSd4rnicit, din care cauzl, dupa cum
am spus, el i plecase la 'Wens. Aici vede el c5. lupta intre protestanti i catolici, are sl fie mare.
Calvinii wean oamenii kr la curtea imperialit, care fac pe impAratul s creada, a toatI faima despre unirea Romanilor na

este a se considera ca un luern serios.


Erau chiar catolici insemnati, can't antan defecte canonice
in alegerea i hirotonirea usitat In biserica oriental.
Impgratnl Ina se temea s. ia unele mitsuri, ea nu cumva s
se nase vre-o micare violentS in tars, ce nu-i era definitiv
ocupat4'.

www.digibuc.ro

34

Vlgdica Atanasie Indat g. dupg intoarcerea sa din Bucuresti a


&pus jurgmintul, conform predecesorilor sai, inaintea Superintendentului calvinesc, Veszpremi Istvan cu care ocaziune a mai
rugrturisit, a de ar trebui numai cu toiagul s iasg, din targ,

Ina nu-si va aka jurgmntul.


In tinapul acesta, activitatea ieznitilor pentru unire urma neIntreruptg.
.Atftta se iavrtir in jurul lui Atanasie pang ce le succese a-1

cstiga pe el si clerul lui pentru unire eu catolicii.


Lui Atanasie ii fgggduise onorari, i o inaintare In rang si
pozitie ; iar clerului lui, eliberarea din iobggie i scutirea dela
plata zecimiler domnilor pgmfintestif etc.
Atunci vedem, ea' Vlgdica Atanasie, fgrg a mai tine seamg de

jurgmintele date, dg un manifest subscris de el si de unii protopopi si chiar de unii laici, In care se declarg a primi nnirea
pe lngg conditiunile puse de Teofil. Acest manifest U. trimite
Cardinalului Colonici.

Relatiunile guvernului austriac en Turcii incep a se inbungati.


Austria era aproape sigurg de tinuturile din Ungaria 6 Transilvania, cari f usese sub Turci.
Stgruinta Cardinalului Colonici pe lngg curtea imperia% de
a lucra In interesul RoMnilor, ca
poatg atrage la unire,
petitiunea Vildicei Teofil i manifestul lui Atanasie, cgtre Colonici, decid pe Impgratul Leopold I, de a emite un decret prin

care sg dea un avnt mai puternie acestei miscgri de unire.


Decretul Impgratului Leopold emis atre guvernul provincial e
urmgtorul :
Xare dintre preotii romftni de ritul grecese, miirturisind se va declara
c va pzi ritul grecesc dupii norma celor uniti en catolicii i va rem-

noate pe Pontificele Roman, acela se va bucura de privilegiile preotilor


catolici, iar care va socoti, cI nu poate face numita mgrturisire, san se
va nni en vreuna din cele lalte religinni primite, sau va rilmfmea in

statul religiunei sale In care e acum, se va bncura de privilegiile


acelia, pentru care se va dechiera, sau se va socoti in statul i dreptul

religiunei, In care se aflA acum.


Dat in Viena 14 April 1698.

Indatg, dupg acest decret al Impratului, Cardinalul Colonici


capul bisericei din Ungaria, emite o enciclia pentru preotii romni cu dat de 2 Italia 1698.
Prin aceastrt enciclia le face cunoscut decretul ImpgrAtesc din
14 Aprilie 1698; a se ample de bucurie,
23 August 1692 i dinwww.digibuc.ro

35

cg. preotilor romni li s'a deschis o cale, pe care pot intra in


sfinul bisericei romano-catolice ; A bucurl a le pot oferi favoare
speciall in toate, celor ce se vor uni cu biserica rom.-cat, invAtnd, mArturisind si creznd toate cele ce invag mArturiseste si
crede sffinta maiel biserick rom.-cat. si mai ales cele 4 puncte ;
a de vor face aceasta, pot spera fericirea eternA si o favoare specialA a Augustului implrat ; se vor bucura de scutirea si libertatea de care se bucurl In faptA bisericile, persoanele si lucrurile
bisericesti de rit latin, dui:A cum prescriu sfintele canoane. Dupa

ce amening cu pedeapsii, pe cei se ar lucra in contra acestei


dorinte a ImpAratului, porunceste tuturor forurilor. . bisericesti si

civile, sA fad. dreptate preotilor romni, cari se vor plange,


intocmai ca si celor-lalti credinciosi latini ; ei pentru vindecarea
acestni rAu att de mare, se va sili en mana cea mai severA.
Conform decretului impArAtesc, preotii romni puteau aspira la
imbunAtAtiri si privilegii, clacl s'ar obliga a recunoaste pe Papa
de cap suprem al bisericei ; dar Cardinalul Colonici in enciclica
sa care pentru acele privilegii aceeptarea celor 4 puncte : de a
crede si mArturisi tot ceiace co crede e mArturiseste biserica
roro ano-catolia.

Precum se vede e o deosebire intre conditiunile de care curtea


impArAteascl leag privilegiile si Intre conditiunile de care le
leagA Cardinalul Colonici. Pe care din aceste douA acte le-a primit

Mitropolitul Atanasie si protopopii lui vom vedea mai tirziu in


decretul unirei dela 7 Octombre 1698.
0 afacere atAt de important ca a unirei trebuia sA treac pe
o cale hotilrtA de lege : prin consistor si sinod. Pentru realizarea
unirei, Atanasie se hotArAste a face cunoscutA intentiunea sa clerului si mai ea seamA protopopilor. Cea mai mare parte din cler,

fiind deja aplicat la unire de sub Mitropolitul Teofil, putini mai


erau, care se opnneau. Ca sA se ia o hotArire deplinA, convoack
sinod general pe ziub. de 7 Octombrie 1698 la Alba-Iulia.
Procesele verbale ale acestui sinod nu se aflA, dar de sigur el
in timpul at a tinut sinodul s'au desbAtut chestiunea unirei si
aetele emise de impratul, de Colonici, de iezuiti si despre Mitropolitur Teofil.

In fine, s'au declarat pentru unire and urmAtorul manifest :

www.digibuc.ro

36

Manifeetul unirei din 7 Octombrie 1698.


alloi mai gios scrigii Vliidica, protopopii gi Popii Bisericilor ruminesti
dam in stira tuturor cirora se euvine, mai vartos tarei Ardealulni.
Giudeciind schimbarea acegtii lumi Inge %Ware, gi nestarea, gi neperirea sufletelor cgruia in mg.sur g. mai mare trebue a fi cleat toate, din
bung voia noastrit ne uniinu cu Beserica Romei cea catholiceasa, gi no
mgrturisim a fi mgdularile cegtii Biserici sfinte catoliciascit a Romei prin
ciasta carte de mgrturie a noastrii, e cu acele Priveligiamuri vom sa
trgim cu care, trgescu mgdulgrile gi popii acegtii Biserici sfinte, precum
ingltiia sa impgratulni gi coronatul Crainl nostril in milosteniia decretumului ingltgi sale ne face pArtagi, care milli a ngltii sale nevrind a o
lepgda, cum se cade credinciogilor Ing ltii sale, aciastg carte de mgrturie
gi ngltii sale, gi tgrei Ardealului o dam inainte, pentru care mai mare
tgrie, am gi pecetile gi scrisorile initinilor noastre. S'an dat in Belgrad
in anii Domnului 1697 in 7 a lui Octombrie.
Insg inteacesta chip ne unim gi ne mgrturisim a fi mildularile sftei
catholicegti Bisearici a Romei, cum pre noi gi ...-emagitele noaqtre din obi-

ceird Bisearicii noastre a rgsgritului sti nu ne clitteasel. Ci toate tgre-

moniile sitrbgtorite, posturile cum pan g. acum aga gi de acum, nainte sg


fim slobozi a le tinea dupg cglindariul vechiu, gi pre cinstitul vlgdica
noastrg Athanasie nime plait in moartea sftii sale sit n'aibg putere al

clgti din scaunul sftii sale. Ci tocmai de i s'ar tgmpla moarte sit stea
in voia Soborului pre cine ar alege sg fie vliidicg pre care sftia sa
Papa gi inaltul imogratu A-1 intgreascg, gi Patriarhul de subtu Biruinta
ingltii sale, sit-1 hfrotoneascii gi in obiceiul gi dreggtotiile Protopopilor

carii sgnt gi vor fi nici intrn feal de lucru mme sg nu sl meastece. Ci


A se tie cum gi pang emu : iarg de nu ne vor llea pre noi gi pre A,m'Agitele noastre intraceastg agezare, Pecetile gi iselliturile noastre care
am dat sg n'aibg nici o tarie, care limn. 1-am intgrit en peceatea mitre(L. S.)
polii noastre pentru mai mare mgrturie.
Inscriptiunea sigiliului e urmgtoarea :

Acesta iaste pecete Mitropolie Belgradul


Subscrierile protopopilor sunt urmgtoarele :
Protopopu Gheorghi ot hatag age volase, L. S.
(Pater Georgius de Hazag Protopop).
Protopop Ioann ot lit nedorg.. L. S.
(Pater Thanes de Hoynedora Protopop).
Protopop Iancul din Giomal. L S.
(Pater Iancol Deomal ut Suprb.).
Protopop Neculae din gebeg. L. S.
(Pater Nicolsus de Sanzebeze ut pup).
Protopop Die dela crigu. L. S.
(Pater Elias de Balzea ut supr. ).
Protopop Stefan dela cgsei. L. S,
(Pator Stephanus de Kaczey ut sap).
Protopop Macavoi din nemigea. L. S.
(Pater Macabaius de Nimidza ut sup).
Protopop David din nifalgu. L. S.
(Pater David de Ujlalui ut sup).

www.digibuc.ro

37

Protopop ion din Win L. S.


(Pater Se lian ut supra).
Protopop grigoras din Bistrita. L. S.
(Pater Gregorius de Bistriza).
Protopop Coste de 1146.rta. L. S.

(Pater Constantinus de Haporta).


Protopop gabor dela Slora. L. S.
(Pater Gabriel de Sawarisz).
Protopop gavril dela bistra. L. S.
(Pater Gabriel de Bistra).
Protopop mihain din alata. L. S.
(Pater Michael de Kallata ut sup).
Protopop Matein de lapos. L. S.
(Pater Mathias de Laposz).
Protopop Ghiorghie notares diiianul. L. S.
(Pater Georgius de Da lli tit sup).
Protopop Tn'hai1 1 ot armeni. L. S.,
(Pater Michael de Armen).

Protopop steian dela chior. L. S.


(Pater Stephanus de Kiwar).
Protopop ionut din corul. L. S.
(Pater Thanes de Kora).
Protopop Simion din 31001 L. S.
(Pater Simeon de Sokal).
Protopop idane de chete. L. S.
(Pater loannes de Keza).
Protopop radul din eolun. L. S.
(Pater Rodul de Dincoltn).
Protopop ionascu din moh. L. S.
(Pater loannes de Moh).
Protopop Toma din racovito. L. S.
(Pater Thomas de Racowice).
Protopop Sava din Se liste. L. S.
(Pater Sava de Se liste).
Protopop awn din Filexas. L. S.
(Pater Aron de Fagarasz).
Piiotopop st4ni1 din, FAgb.ras. L., S.

(Pater Daniel de Fagarasz).


Trotopop daniel din Ilie. L. S.
(Pater Daniel de II lia).
Protopop toma din Zavint. L. S.
(Pater Thomas de Zvinc).
Protopop toader dela ghiorghin. L. S.
(Pater Theodorus de Gorgi).
Protopop aron din tichindial. L. S.
(Pater Aron de Cikinian).
Protopop Idomir din berghis. L. S.
(Pater Idomirus de Bergisz).
Protopop ioan din leapindea. L. S.
(Pater boannis de Binda).
ProtupopN CostacK dela sisutK. L. S.
(Pater Constantinus de Szenc Archypres).

www.digibuc.ro

38

Protopop tefan ot simihaiu. L. S.


(Pater Stephanus de . Semiheil Archypres).
Protopop simion de slivaa. L. S.
(Pater Simeon de Selewasz).
Protopop Gheorghe din ohaba. L. S.
(Pater Georgina de Ohab. Archypres).
Protopop adam Cugier. L. S.
(Pater Adamus de Kudzer).
Si ase ne unim acei ce scrivi mai sus, cum toatX leage noastei slugiba
Besearicei, lethurghia i posturile i. darul nostru et stea pre loc. lea
aki n'ar sta pre Joe acele, nici aceste pecete sI naibe nici o aria asupra
noastrl yi vladica nostril Athanasie sK fie hi cap (isalit) Ath. L. S. Ili
nime sit nu-i hEbutliluiascg.

Acest manifest iscalit de Vladica Atanasie li protopopii II dau


ieznitului Baranyi, ca sa-1 traduca In limba latin ca astfel sa-1

poata Intelege autorittile superioare. Lui Baranyi i celorlalti


iezniti neconvenindu-le textul romanesc, care nu e facut In numele Intregalui aler romain din Ardeal ki partile anexate O. nu
accepta nici o dogma catolica, ba nu se amintete chiar nimic,
despre acele pancte, prin cari se -deosebete biserica orientala de
cea apusean, au crezut de cuviinta, ca in traducere sa adauge
dela ei, ceeace era neaparat de lipsa pentru a putea duce la Indeplinire planul lor. Din aceasta traducere se vede ca preotii iszaiti, care servean ca mijlocitori Intre clerul roman, intre Imparatal g intre autoritatile bisericei catolice, au aflat on Gale pent% a putea Impaca kii pe unii i pe ala, sa. recnrga la manopere
iezuitice. Ron:Anil nu tiau latinete i. Imparatul en persoanele
competente nu #iau romanegste ; din aceasta =IA au putut ada'oga
In traducere : g Omnia admittentes, profitentes ac credentes, qua&

illa admittit, profitetur ac credit praesertim vero ilia quator


puncta, in quibus hactenus dissentire videbamur, quae etiam
in clementissimo Suae Sacritissimae Majestatis Decreto ac Diplomate nobis insinuantur, despre cari In teztul romanesc nu
se pomenete. Ca drept euvant, zice .11urmazaki :
tBiserica -unica era pusa In mijlocul alor doi prietini

i alor

doi inamici, era in pericol de a tine pe amic de inimic i. viceversa, era In pericol de a-ei compromite individualitatea sa biericeasca. Asnpra acestei stari vom reveni mai tarziu.
Judecand textul manifestului romanesc, vedem, ca cei subscrii,
se anese ea Roma, recunoscand numai pe papa de cap bisericesc,
adeca fac o unire, conform emisului Imparatesc din 14 Aprilie
1698. In traducetea latineascli a acelui* manifest se mai adaug
www.digibuc.ro

39

de iezuiti, pe lang . recunoagterea papei, e cele 4 puncte, adea


admit unirea conform enciclicei Cardinalului Coloniei emisS la 2
Ittnie 1698.

Daca acea enciclia a ajuns la cunogtinta clerultki romfin, ;A


daa. ajungAnd a fost desbtutl gi neprimitk nu se gtie. Iezuitii
Ina, o cunosteau foarte bine e s'au folosit de ea, pentni a satisface dorinta primatelui. Cred a iezuitii din aceast caua au tinut
originalul ascuns, ca s. nu fie cunoscut gi s'an folosit numai
de traditiuni Inzestrate cu adause volnice.
Textul latin de care s'au folosit totdeauna catolicii O. pe care
l'au Inaintat Impratului gi Staturilor Transilvaniei este urratorul.
Nos infra scripti Ecclesiae Valachicae in Transylvania, partilm sque
ei anexis Episcopus Archi-Diaconi, ac Clerus universus. Memorise comrnendamus tenore praesentium, quibus expedit universis, maxima vero
Inclitis Regni Transylvaniae Statibus. Considerat tarn fluxa humanae Vitae
Instabilitate turn (Aiwa anima() (cujus in omnibus potior cnra habenda)

immortalitate libere, ac sponte impuisu divini Numinis cum Ecclesia

Romano-Catholica Unionem iMmus ejtisdemque Sanctae Matris Romano-

Catholicae Ecclesiae commembra nos tenore praesentium declaramus.


Omnia admittentes, profitentes, ac credentos quae illa admittit, profitetur ac credit, pesertint vero illa quator puncta, in quibus hactenus dissentire videbamnr, quite etiam in Clementissimo Decreto ac Diplomate
Suae Sacratissimae Majestatis ac Eminentissimi Ordinarj nobis insinnantor. Qua propterijsdem prorsus Juribus tic privilegiis quibus ejusdem
Sanctae Matris Ecciesise Presbyteri ex indulto Sacrorum Canonum nec
non divorurn quondam Regni Hungariae Regum utuntur, nos quoque
preenominate Suae Sacratissime Caesareae Regiaeque Majestatis Deeretum, nec nou Eminentissimi Ordinary a modo et deinceps, uti ejusdem commembra frui RC gaudere voluraus in cujus majorem fidem ac
robur praesens Manifestum nostrum propriae Manus Syngrapha, nec non
Sigillis tum Monasterij nostri Albensis, quam propas T. Isualibus communimus, Albae-Juliae 1698. 7. Octobris.
Per fidelem descriptionera Agentis Hardt m. p. et haec copia conformis suo originali typis edito.

Aceastii traducere a fost cunoscutl ca adevratul act de unire


O. nimeni nu credea, a ar exista O. originalul In limba romfink
Din Intfimplare Ina domnul Nic. Densueanu cu ocaziunea misiunei ce a avut In Transilvania e Ungaria, de a cerceta arhivelg EA bibliotecile pentra documentele privitoare la Istoria Romnilor, a dat peste originalul actnlui de unire, ce se pastra In
muzeul national din Buda-Pesta. Continutul acestui act, de o gravitate att de Insemnatk rmsese On astlzi cu totul necunoscut.
.

Nici succesorii episcopului Atanasie, fit i nici istoricii nu ne-au spun

a ar fi vzut vreodatI originalul acestui manifest. Dupa cum

am vAzut, originalul nu,www.digibuc.ro


accept nici o dogmA catolia. Mentiune

40

despre pnactele dogmatice se face numai in traducerea latink


care ins nu e prevazutg, nici cu subsemnaturile clerului, nici on
sigilul mitropoliei.

Traducerea aceasta deci nu ne infatiraza unirea asa cum s'a.


Mat, ci este mai malt o icoang. a desvoltarei succesive a ei.
Din compararea textului romanese on traducerea latina rezulta
urmatoarele.

1. Dupa originalul romanesc se declara a se uni cu biserica


Itomei numai Vldica i protopopii subscrisi si nu intreg clerul.
2. Unirea, dupg. originalul "romnesc se face de buna, voie on
conditiunea, ca biserica unit sa aiba aceleai privilegii i dreptnri ca biserica rom.-cat. Ei fac unirea nevrand a lepada milaTnJiei Sale, cum se cade credinciosilor Inltiei Sale, iar despre
adoptarea unor puncte, nu-i nici vorbg.. Traducatorul actului adauga

dela sine : gprirnind, mdrturisind crezcind tot ce privefte marturisefte i crede biserica rom.-cat. mai cu seamd cele 4 punete._
Ei primese unirea pe baza decretului imparatesc, nu. pe baza enciclicei primatului Colonici.
3. Din potscriptul i. nota ultima a Vldicei Atanasie se vede,..

a cei subscrisi nu primesc nici o schimbare si ca pe dansii si


urmasii Ior sa nu-i clateasca nimeni din obiceial bisericei rasaritului. La fine declara : iara de nu ne vor lsa pe noi i pe ramasi.tele noastre inteaceasta asezare, pecetiile si iscJituri10 noastre,..

care am dat s n'aiM nici o


De aci se vede, c Vladica Atanasie adopt unirea nu din convingere religioas, .ci din interes material, pe baza celor garantate de imparatul prin decretul dela 14 Aprilie 1698.
Avand astazi actele sinodului din 7 Oct. 1698, despre a carui
activitate nu se stia nimic pozitiv, cred, c e o incercare desarta
pentru cei ce voese a masca adevarul si a schimba inteiesul manifestului original romanesc cu niste interpretari silite i neadevarate. Pentru istorie are valoare numai originalul romanesc i
nici de cum traducerea latin cu esplicatiuni si interpelari dogmatice ; numai din original, cunoaste istoricul motivul i conditiunile sub cari s'an flout unirea.
Pacatul iezuitilor de a falsifich actele, dandu-le explicatiuni
numai in interesul br, au adus in eroare chiar pe scriitorii din
elerul roman unit, care se afla la carma, a Bork Intiun mod cu
total iperbolic, ceia-ce e constatat de adevrat.
Despre sinodul din Octombre
1698 scrin :
www.digibuc.ro

41

Unul fiecare din preotii adunati a depus in mod -solemn


profesiunea credintei. Numdrul membrilor adunafi in sinodul
acesta a fost 2270.
In fapt insa am. vazut, ca. actul este iscalit numai de Vladica
i. 38 protopopi.

Cat despre numarul preotilor, iata ce scrie incai la anul 1700.


Dintr'un protocol de sub Atanasie se vede cei, pe vremea a-

ceia preste tot erau protopopi 55, preoti 1582 cari ar fi trebuit
set iscaleascei cu Mitropolitul Atanasie, fi sei fie tot clerul, ce
ftiu cii n'a fost, ci numai capeteniile s'au isceilit.
Vincai nu cunotea originalul romnesc, ci numai traducerea
fala i cu toate acestea se Indoete ea a iscalit tot clerul.
tirile misionarilor dacici in rapoartele lor catre eurtea din
Viena 0 catre Cardinalul Colonici, eran cat se poate de bornbastice, pentru ca saiii poat duce In indeplinire planurile kr.
Ei se tineau de principiul lor : scopul scuzei mijloacele i. dupa
acest principiu, adevarul nu mai are kc.
Pe baza manifestului erais de o parte din clerul roman, actiu-

nea unirei se poate socotl inceputa i pe cale sinodala, dar nu


era nici de cum terminata, ea aveN sa'-i aduca roadele ei mai
trziu. Succesul ei atfirna dela rsum4u1 ce-1 va avea In turma
credinciclilor, dela staturile Transilvaniei i dela sprijinul, ce
se spera dela Curtea din Viena.
tirea despre imbratiprea unirei de cutre o parte din eland
'ortodox din Transilvania a dat naotere unei mari ferberi, atat Intre

credinciqii ortocloxi din Transilvania, cat kii Intre cei din principatele vecine.
Decretele emise in urma, aveau de scop, ca prin Implinirea promisiunilor sa le asigure iezuitilor succesul i s catige Ili popo-

rul roman reprezentat pan acuma numai prin preotirae.


Dar in Transilvania hotazirea unei parti din der peutru unire,
a Intmpinat o mare rezistenta, atat In cealalta parte a clerului
ramasa statornica In ortodoxie, cat i. din partea turmei credincioilor. Luptele acestea se continuara cu mare Inverunare pink'
dupa anul 1702.
La 20 Octombre 1698, prezentindu-se manifestul cleruki roman
Staturilor (dietei) transilvane, n's. avut succes favorabil, fiind In
detrimental calvinilor. Calvinii ateptau ca Romfinii sa primeasca
confesiunea lor i nu credeau, ca se vor uni cu catolicii, spre a

le Intarl partida kr.

www.digibuc.ro

42

Tot atunci, trace in Transilvania Patriarhul Ierusalimului Dositein cu mai multi calugari romani, ca saincurajeze pe romnii
ortodoxi, a nu-i lits, sa cada In curselc iezuitiler ; dar toti acesti
predicatori ai ortodoxiei fura denuntati de iezuiti la curtea din
Viena 9i alungati din tar/. In favoarea ortodoxilor din Transilvania, an intervenit la curtea din Viena si domnii principatelor
romane. Aceste framantari au silit pe iezuiti a se multumi numai
en clerul trecut la unire.
Agentii catolicismului urzniireau framantarile religioase cu mare

luare aminte si se sileau din toate puterile a continuit unirea inceput. Vladica Atanasie eere Imparatului Leopold prin o petitinne, pe baza decretului din 14 Aprilie 1698, a-i eliberit o dipluma ca si celorlalti uniti din Ungaria.
La 16 Noembre 1698, Vladica Atanasie se adreseaza Primatului Colonici cu o aka petitie prin care-I roaga, ea dupa ce si-a
dat prolesiunea credintei, pe care a 1naintat-o Imparatului, Erninentia Sa, al le stea in ajutor, sa le mijloceasca de la Maiestatea
Sa si Romanilor o diploma, cum este acea a Unitior din Ungaria ;
sa-) apere cn tarie de atacurile Protestantilor, cari dela unire Inmace, li persecuta mai tare de cat mai inainte. Il roaga, sa scrie
generalului Rabutin, ca sa-i proteaga de insultele contrarilor.
Cu data de 27 Noembre acelas an, Vladica Atanasie trimite
doug petitiuni, una Nuntiului Apostolic din Viena si alta prefectulni suprem al .cancelariei Aulice, comitelui Kinski, cu rugarea
ea sa-i recomande Imparatului si multumindu-le de ajutor, spera
a si In viitor nu-i va rasa fara scat si protectie.
Tot cu data de 27 Noembre, iezuitul Baranyi trimite o scrisoare Primatului Colonici, prin care li face cunoscute Incercarile
protestantilor de a Inapiedic ts. unirea, a pentru scopul acesta au
trimis pe magnatal calvin Vas la Imparatul, ea sa zadarniceasci
planul iezuitilor ; ii comunica mai departe modul cum crede, ca
sr prosperit cauza catolica, ca dupa consultarile ce le-an avut cu
Vladica Atanasie si cativa archidiaconi ar fi mai bine, ea Maiestates sa sa cheme la Viena pe Vlaclica Atanasie, pe archidiaconul
George Pap dela Dallya, pe parohul din Alba-Iulia Than Pap,
si pe provisorul stefan Rat, cari au lucrat mult pentrn unire.
Mai departe motiveaza chemarea lor la Viena pe argnmentul, ea
insusi Imparatul ar cunoaste cugetul si constanta lor, si ca pe
taza asta i-ar ajntit, iar pe hetorodoxi i-ar Infranh ; ca, numai pe
calea asta, ar puteit dovedl ca. Romanii snnt sinceri ; iar hetorowww.digibuc.ro

43

doxii nigte mincinogi. El roaga pe Colonici, ea A, mijloceasca un


decret dela Imparatul, prin care sa-i provoace a merge- la Viena
a acolo In fata Curtii sa se confrunteze cu. hetorodoxir In_ fine,
ii face cunoscut a manifestul clerului din 7 Octombre 1-a trimes
pregeclintelui dietei care i-a fagaduit, a 11 va citl In o gedintl

publica, dar nu s'a tinut de cuvant.


Staruintele la Viena In cestiunea unirei erau multe, dar realizarea ei a Intampinat foarte multe greutati. Mai intaiu, fiindca
denuntarile in contra Vladicei Atanasie, care aveh foarte multi
adversari in clerul roman din Transilvania, din ziva cam' i
ceruse confirmarea dela Viena, cregteau neincetat (Oa la nuragrul de 22), care stranse intr'un dosar s'au trimis comisiunei
investigatoare. A doaa, pentru scaunal de Mitropolit, sau dupa
cum ertt acum de Episcop, de oare-ce Atanasie nu erh confirmat
In demnitatea de Mitropolit, Thn cauza a catolieilor nu le veneh
la socoteala existenta unei mitropolii de rit rasaritean greco-cat.

In Transilvania, alaturea eu o episcopie catolica de rit latin.


Aceasta justificare a catolicilor er bazata pe un consiliu tinnt
la Luteran unde s'ar fi decis, eel sd nu se sufere in aeeiai provincie doi episcopi diecesani. Ei cereau degradarea Vladicului
Atanasie la conditiunea de Vicar al Episcopului latin. Incercari
de acestea s'au mai facut gi mai tarziu, chiar In contra vointei
scaunului Romei, cu scopul de a uni pe uniti eu biserica eatolieL

Curtea din Viena, cu toata importanta cea blare ce o dh unirei


religioase a poporului roman, na aflh timpul oportun de a grab
realizarea ei, pang, card rh'zboial In contra Turcilor s'a purtat en
atata invergunare i soarta lui erh destul de eritica. Pretestantii
din Transilvanict i Ungaria tot mai sperau ca la Incheierea
Transilvania cu Banatul i o parte din comitatele Ungariei au sa
ramana sub protectiunea Sultanului. In acest zaz, toata propaganda

catolica ar fi fost scoasa din Transilvania. In acest timp soarta


afacerilor religioase confesionale erh strans legata de cestiunile
politice dependinte de soarta razboiului eu Turcia i Franta:
Chiar in acest an se iatmpl i pertractarile de pace Intro
Tarcia Austria la Carloviti din Iulie 1698, pink' la 26 lanuarie 1699.
In lungile desbateri din Carloviti, delegatul domnutui Constantin Vocla Brancoveanul gi Alexandra I. Mavrocordat, barbat foarte
invatat, care pe acest timp
erh mare secretar al Imparatului turwww.digibuc.ro

44

oesc gi reprezentantul Sultanului la Carloviti au putut mijloci


intre articolele de pace, ea propapanda iezuiticti in principateleromane, sa nu fie permisa.
Iar prin pacea incheiata la 26 Ianuarie 1699, pe timp de 25ani, intre Poarta Otomana, e intre puterile confederate : Austria,.
Rusia, Polonia i Elvetia, Transilvania i Ungaria tree in stapanirea Austriei.
De aici Inainte lucrurile privitoare la Transilvania an mers pe

voia iezuitilor e a primatelui Coloniei. Aeeasta se vede din deeretul imparatesc din 16 Februarie 1699. Manifestul clerului romanese era acceptat intru toate la curtea din Yiena i aceasta
mai ales, fiind-ca traducerea latina era formulata dupa placul
iezuitilor.

Diploma din 16 Febr. 1699, subscrisa de impratul Leopold I


i Primatul Colonici cuprinde : bucuria pentru convertirea schismaticilor Romani, Greci i Ruteni; li se asigura prin aceasta diploma toate drepturile i scutirile de cari se bucura persoanele
bisericeti i lucrurilor credincioilor de rit latin, daca vor primi
cele patru puncte ; se poruncete tuturor credincioilor, prelatilor,
magnatilor, nobililor, judecatorilor i justitiarilor forului bisericese-

i civil etc, sa nu cuteze a inai asupri persoanele eclesiastice


unite sub nici un pretext, pe preoti sa nu-i mai trateze ea pe
iobagi, sa nu-i silease la robote, la n3unca, i nici In temnita sa.
nu-i mai arunce,'eu atat mai putin sa nu cuteze a-i lua la goana,
pentru ea s'au unit ; sa, nu-i mai alunge din parochie, din locurile i beneficiile avnte sa nu-i scoata, ; iar cei cari i-ar asupri sa

tie, ca vor cadea tot sub acele pedepse, sub cari cad cei cari
asupresc 1)e persoanele bidericeti de rit latin.
Prin aceasta diplom a. da privilegii Romanilor uniti, dar nu des-

fiinteaza legea Wei, prin care poporul roman intreg e considerat numai ea natiune toleratei, la bun plac al Domnitorulni
lfi al dietei. Pe baza drepturilor Virei, aceasta diploma nu se
putea esecuta.
La 20 Februarie Imparatul trimite i guvernului provincial un
decret en asemenea continut.

Atunci statul catolic In loc de a lua masuri in spiritul diplomei imparateti, trimite o instructiune Vladicii Atanasie cu data.

de 29 Martie 1699, prin care ii pune In vedere in un mod cu


total aukoritar, ea nu cumva clerul roman sa abuzeze de priviwww.digibuc.ro
legiile catigate qi astfel sa,
sporeasca nemultumirile protestantilor.

45

Dupg publicarea diplomei din 16 Februarie 1699, 7IAdica Atanasie convoca un sinod pe ziva de 24 Mai. In acest sinod, comitele sitefan Apor dinpreunti cu P. Baranyi, dupl indemnul
primatelui Colonici, au prezentat diploma ImpArateasca clerului
romin.
In acest sinod la 29 Mai, s'a inaintat crtte o adresa de multumire imparatului ei primatului Calonici. In fine s'a desbAtut planal cAlAtoriei lui Atanasie la Viena, pentru a se confirma. Acest
plan s'a incuviintat de sinod, votndu-i-se in acest scop ei o colectA de bani pentru acoperirea cheltuelilor de cAltitorie ei ale
altor necesitAti pe timpul cat va sta in Viena.
La 30 Mai VI Adica Atanasie a scris din nou primatelui Colonici, rugfindu-1 sA-i mijloceasa chemarea la Viena. Au trecut
insii 20 luni pfinA sl-i fie acordatA aceasta permisiune.
Catolicii din Transilvania, prin unirea Romnilor, aveau numArul preponderabil. Pe IngA aceasta, Incuragiati de guvernul
austriac IncepurA a pretinde cu toatA energia drepturile ei pHvilegiile confesionale. La 5 Mai 1699 trimit la impgratul pe M.
Mikes cu o petitie, prin care cer inbunAtAtirea stitrei kr. Cer
drepturi confesionale ei cetAteneeti egale cu a celor trei confesinni neceolice din tai. Pretentiunile lor eran :
1) sa se intoarcA episcopul lor in Arcleal atat pe baza libert5tei religioase ei a indreptAtirei egale cu celelalte confesiuni,
cari lei au episcopul lor, bri un cap bisericesc in tara, al ei cu
privire la decisiunea imperialA anterioarA cuprinsI in rezolutiunea
imprateascA numitA Alvinciank din 14 Mai 1693.
2) SA li se inctiviinteze a infiinta institute superioare, Elea nu-

mite Academii, ca ei celorlalte trei confesiuni din tar.


3) Ca Unitarii sA le dea inapoi biserica catedrala din Cluj.
4) SA le dea voie a'ei restaura ei a se folosi c:e bisericile eimfinIstirile ruinate.
5) SA fie regulA, ca pruncii din pArintii catolici, rImnfind
orfani, sA ail:A de epitrop dintre consngenii catolici ei nu dintre
protestanti, fiindcl prin aceasta se detrag de la confesiunea pArinteasca, cilra s'a intfimplat cu copiii lui Gyerfy ajunei pe mAna
Arianilor.

6) SA-ei poatA infiinta seminarii pentru tineri, din venitul


annul de una mie galbeni nag., destinati spre acest scop de catre
principele $tefan Bahory.
www.digibuc.ro

46

7) S. dea zecime numai clerului de confesiunea lor, precum


se face din partea protestantilor.
8) SI fie regulA, ca cel putin unul din cei trei arcbivari din
Cluj, Alba-Ittlia si Sibiu sit fie din confesiunea catolic.
9) S, se restrngrt libertatea presei prin hotrfirea, ca nici o
scriere s nu fie admis . la tipar pfin. nu va fi mai nti revuzut i IncuviintatI de un catolic.
Presiunile lor pe terenul politic-administrativ erau: La posturile Ina lte de consilier, ori protonotar s se propunI totdeauna
trei persoane capabile, dintre cari i una catolic, flinch:I pan
acum la distribuirea acestor posturi, catolicii au fost nedreptItiti, alegandu-se 9 calvini i numai 5 catolici Intre cei 14 comiti ;

iar intre consilieri numai 2 catolici si 4 calvini, iar de protonotari nici unul. In orase si lu tfirguri s, fie admisi in functiune -catolicii ca i protestantii i in fine, cl until din sigilele
tArei s, fie in mna catolicilor.

La 29 Mai acelasi an, catolicii s, ylng din nou imprafului


contra procedIrei indatinaile la distribuirea oficiilor. In petitia
lor arafrt, a rIul s'ar vindeca dac Impratul ar numi pe functiLari, pentru care scop este rezervat dreptui de denumire
prin legile tIrei i dupti diploma imperian din 4 Dec. 1691.
Acest drept au dat confesiunei catolice preponderanta asupra
celor-lalte coufesiuni. Spre acest scop inainteazI Impratului o
list . de candidati.

Aceste pretentitini ale cablicilor, implratul Leopold I, unele


le-a si indeplinit ndat, altele InsI mai tfirziu.
Tot pentru Indeplinirea pretentiunilor partidei catolice, ImpIratul emite un decret la 5 Septembrie acelasi an, sub asa numitul Pancta Leopoldina, de urmItorul cuprins : A patra parte
din zecimile date de catolici, s. se dea preotilor lor, iar nu preotilor protestanti. Asemenea s fac i reformatii. Dintre cei 3
candidati pentru oficiile trei stabiliti prin diploma impArilteasca
din 4 Dec. 1691, s. fie totdeauna un catolic. In orne, thrgari
i conIunitAti A ajung direggtori i catolicii dupI, proportiune
sI desfiinteaz toate datinele, legile i statutele, cari jignese
indrepttirea egal a catolicilor. Until dintre cele trei sigile ale
Transilvaniei stt se rstreze cle catolici, asemenea si ctele publics (arhivele trei) s le pIzeascA impreun en reformatii dup
proportinne numeric.

Cred, c din aceste acte


se poste vedea destul de lmurit cit
www.digibuc.ro

47

de favoriti erau catolicii de cu0ea lmpArAteasa. Cfit despre folosul unirei, iatl ce zice $incai :
In punctul acesta ca ei. In celelalte, mult s'au ajutat latinii prin
uniti, numai de ar fi multumit unitilor, sau. de le-ar mult-ami In
timpul de acum . . . Ci noi Romnii de vom lua afarl clerul

cel unit, carele incl mai nurnai alga se socoteete cat a cincea
roat la oar, ce folos am avut, sau avem din toate acestea?
Pe ct de bine-voitor era guvernul austriac catolicilor, pe eta
de rAuvoitoare erau staturile transilvane, care fceau opozitie ei
impuneau guvernului. Nu puteau aceste state, a opri cursul propagap.dei ; dar ii. 'Junean pedece, ei-i zAdrniceau tendintele.
Vznd reformatii (necatolici) crt Romnii se separA de dneii
ei e unese cu catolicii, au Inceput a tmprAetia vorbe prin popor,
cA ImpAratul voieete a.i. un prin fort cu catolicii ; iar la curtea
din Viena au scris, &A cei mai multi dintre Romani yreau a se
uni cu altrt confesiune, nu cu catolicii ei multi ar vol A. rmn.
In legea kr.
ImpAratul ca sA. linieteascii pe cei tulburati, rAspunde din nou
la 26 August 1699, cA Romnii an voie a se un cu ori care din
cele patru confesiuni recepte, sau a rAmne in credinta kr pArinteasa etc., precum declarase in diploma dela 14 Aprilie 1698.
Necatolicii lei pun toat siinta, de a zAdArnici intentiunea
impAratului, de a d drepturi catolicilor, iar la cele date, sA nizuiau,

ca aderentii unirei A, nu fie prtaei.


Spre acest scop, Guvernul transilvan, deja de mai nainte arAtase ImpAratului ant nemultumirile, ct ei ingrijirea popoarelor
fatA en inovatiunile introduse pe terenul politic ei. confesional.
Ii arAtase, cA In modul acesta precum s'a intmplat In Ungaria,
in scurt timp are SA se Intmple ei. In Transilvania adicA, cli
afarli de catolici, njmeni s. nu mai poat ajunge In vreun oficiu
Insemnat; c. prin Unirea Romfinilor, cari ar fi mai mult superstitioei dada religioei, ba chiar sAlbatici li s'au ueurat preotilor
foarte mult sarcinile, dar prin aceastA inoire s'au rAsturnat legile
threi e sA IngreuneazA ceilalti locuitori contribuabili ei s att,
principii vechi de credintA rt.cit greceasa, iar prin unirea kr,
catolicii n'ar cetiga nimic.
Arat. tipoi temerea ivitA pentru desfiintarea cancelariei transilvane ei cauzele emigratiunii poporului ei. -starea IncordatA a
locuitorilor ei oetilor din tarA, iar pentru evitarea ori cArui conflict,

il sfAtuesc pe ImpAratul, a nu face vreo inovatiune politicA san


www.digibuc.ro

44

confesionala, recomandfindu-i a se tine stains de diploma din


1691. Curtea din Viena avand aceste ntiinttri In vedere a fost
precaut4 la alegerea i folosirea mijloacelor spre acest scop.
La 8 Sept. 1699 Dieta t.rei restrange, pria o lege speciala, privilegiile celor uniti, hotArand a ei au A. se bucure mimai de
beneficiile confesinnei cu care s'au unit. Pentrn averile private,
au s plriteasea zecimile indatinate. Cei neuniti Oman sub scutul
legilor de mai nainte. Se numete o comisiune care aveit s. supraveghieze
raporteze guvernului provincial toata starea.
lncrurilor.
Publicarea diplomei din 5 Septembre acelmi an, a pi odus o
mipare a de mare intro necatolici bleat Impratul a fost silit,
la intervenirea lui Colonici, a porunci generalului liabutin executarea indreptatirei egale confesionale i respectarea privilegiilor
catolice, la necesitatc) prin puterea armelor.
Comisinea oranduita de gavernul tArei pe baza diplomelor impArgteti i compusI din catolici qi reformati, aveN sit meargI
prin comune i. s cerceteze dacli voesc Romfinii, s5. se uneasa
cu catolicii sau cu alta confesiuir recepta.
Se zicea, c numai darni a primit unirea ; din aceasta cauza
Gavernul provincial compuse la 26 Septembre 1699 urmatorii
articoli opresivi vi-i trimise clerului romanesc.
cGuvernul regal cu plinul consimtimant
urnattoare in respectul unirei Romanilor,

al catolicilor a hotnrat eel&


in 26 Septembre 1699.

1. In Transih ania sunt destui doi popi romanesti, chiar i In cele mai
mari sate romaneti ; iar in cele miei, e destul si unul pentru serviciul
bisericesc ; ash darn se hotnrnste, sit' nu sii tie mai multi.
2. Episcopului sii nu-i fie iertat a hirotoni persoan nedestoinice, nici
prin abus, nici pe bani, ci numai pe atari sn hirotomseascn, cari exan inanduse se vor arnta 'destoinici spre chiemarea bisericeasen. Darn a
examen sii nu fie numai Episcopul roman, ci nu popil do religit nea
aceia cu care se vor uni, alesi de bmericn sau de Episcopul acelem. Inst.
si In modul acesta sn nu inmulteascn popii Mil, do lipqn.
3. Fiinden Rominii n'au acuma nici o coahii In adevIr bunn, ash
darn cine vrea st se fact. popn romnesc, st Invete in scoalele acele
religiuni, cn care se vor uni, altmintrelea sii nu se primeasct la preotie.
4. Popii cari n'au dreglitorii In bisericri, sn se socoteasen persoane
libere, Insn, daen n'au proprietatea lor pe care sn trneascn fang pagan%
proprietarului strnin si a altora, atunci sui eazt la mannstire, nu in sat,
pant cand li se va afla o parohie.
5. In general, fiindcl si popii de colelalte religiuni, dact mai tin pamanturi Marli de cele ce st tin de casa parohialt, sunt datori a pltti
zecimn proprietarului, de nu cum-va aceasta le-o iartn de bunt voia sa ;
asemenea i dun mai strsp.uesc vre-un loc sau vre-o aljii ereditate afara
de cele parohiale, sunt datori a pnrth sarcinele cele unite en dansa ; da

www.digibuc.ro

49

zeeia

popii romnesti sg aibg dorintele de mai sus, EA In respectul


In respoctul celor alte obiecte, ca i persoanele bieericesti de
celelalte religiuni, cu oricare se vor uni.
6. Fiindc g. bgtaia nici laicilor nu li e ertatg, i cg tot ornul are pedeapsa
judocata sa, dung calitatea i cantitatea culpei sale confoim logilor
patriei, de aceia Romgnii sg. se uneascg. si In respectul judeclitei personnelor bisericesti ; i precum se va urma la aceia m contra popilor fdcgtori de role, asg sg se urmeze si contra popilor romgni, cum se vedo
In Aprobate partea I tit. 5, art. 5. Popii romni cari nu se vor uni en
nici o religiune, ei vor rgingne in starea for de mai inainte, In respectul
Acestora sl se pgzeascg. procedura de mai inainte.
7. Despre afurisire Inca sg so facg. cunoscut Episcopului romgn, ea sa
im facg abuz de aceasta, nici &t lasg pe preoti s facg, ci s urmeze
dupg anm e usanta la acoa religiune cu care se vor uni. Dat in AlbaJulia din Guvernul regal a Transilvaniei.
zecimei

Aceste puncte formulate de guvernul lui armffi, Bethler


Nalczi, votate de dieta tgrei, aveau de scop a sterge mice urmg.
a bisericei romfinesti fie unita, ori neunitg, pentru ei era tot una.
Aceste 7 panda traduse In romneste i tipgrite In mai multe
,exemplare au fost trimise Episcopului i protopopilor, membrii
ai consi.toriului, la 26 Septembria 1690 de cgtre o comisiune de
patru deputati alei ca reprezentanti ai celor patru confesiuni,
romano-catolicg, reformatg, luterang i ariang. Acea comisiune
porunci, ca episcopul i consis orul sl impartg eta mai in grab
acole puncte la toti preotii romni din fa/A si le face Lunoscut
cit s'a constituit o comisiune compusg. din 8 deputati, 4 mireni

patru preoti, din fiecare confesiune die unul, cu scop de a


provocii pe preoti s't pe popor, ca sil spung curat e fgrg fricil
la care din cele patru confesiuni, vor ei a se tine, la care
se alipesc, i despre rezultat sg facg raport impratului.
Aceastit deciziune a guvernului nu i-a pilicut vlgdichii Atanasie i indemnat de iezuitul Barnyi a adunat sobor, dupit cum
spune Klein si a protestat contra guvernulni, fiindcg loveau chiar
in libertatea confesiunei catolice. Cu aceastg ocaziune au declarat
cit ei nu primesc comisari numiti de guvern, ci numai cei trimii

de impratul, sau de Primatul de Strigon

cit nu voese a se

nni cu altg confesiune, decal cu cea rom.-catolicg cit noi nu voim

a ne leptid de unirea ce am fgcut, nici ne vom lipi de

altg,

confesiune, care s'ar impotriv celei rom.-catolice.


lgtis-e stirea despre intrigile si nemultumirile reformatilor,
eat i despre luptele confesionale, cari speriau pe poporul roman,

cit curtea catolicI vrea sit facl pe Romnii catolici cu deasila.


www.digibuc.ro

50

Aceste turburari ndemnar pe imparatul a emite diploma din


12 Decembre 1699).
Imparatrl prin aceasta diploma, intareste decretele anterioare,

apoi i exprima parerea de rail, ca a auzit, c sunt turburatori,


cari imprastie vorbe, crt curtea ar constrange pe Romani a se
uni cu catolicii. Deelara din nou, c Romnii au deplina libertate
a se uni cu oricare din cele 4 confesiuni, ori a ramne in statul
lor i in fine ameninta cu pedepse, pe cei cari se vor opune decretelor sale.
Luptele confesionale continuar

in decursu/ anului 1700.


Unirea avea foarte multi contrari, nu era agreata chiar de unii
rornni. Preotul Ion Cirea din Batishazi pentru inclinarea sa la
unire cu reformatii, a fost prins de Vladica Atanasie, inchis
maltratat.
Asemenea lupt contra unirii si G. Nagyszeghy, d'impreuna
cu comerciantii greci din tara.
Chiar Yldica Atanasie, care lupta pentru unire nu intrerupse
relatiunile sale cu Esarhatul din Bucuresti. El primeste dela
principele Munteniei, Constantin Brfincoveanu, ca dar, mai multe
odoare arhieresti, un sacos si o pereche de manusi cu margai

ritare.

La 15 Iunie 1700, drueste Mitropoliei din Alba-Iulie mosia


Merisenilor din iudetul Arges.

Litre aceste turburari religioase i politice din tar, se vedea


ca. Mitropolitul Atanasie s'a decis a convoca un sinod in toamna
anului 1700, In Alba-Iulia. Cei mai multi scriitori sustin ca, cu
ocazinnea acestui sinod, tinut la 4 i 5 Septembrie 1700, s'a
indeplinit unirea cu biserica catolica.
Sustin cil in 4 Sept. intrunindu-se sinodul, Vladica Atanasie
la deschis prin o cuvntare in care arata interesele unirii.

Partea cea mai mare a clerului se arata aplicat spre aceasta.


Dintre mireni, au primit unirea frtra multa greutate, boierii din
tinutul Fagarasalui. Mai cu greu au primit'o cei din comitatul
Hunedoarei, din scaunul Sibiului i din districtul Brasovului.
Ei se indaplecara la unire numai duprt multle argumente aduse
din partea
A doua z au decis ca, afarti. de cele 4 puncte dogmatice, s.
nu se stramute nimic In credinta. Ritul i disciplina sil rtunftna
intru to'tte neschimbate. In urina au facut urmatorul act :
www.digibuc.ro

51

gNoi subsomnatii, Episcopul, protopopii gi tot clerul bisericii romauelti din Transilvania si din phrtile unite eu &inn, favorn cunoscut
prin aceasta tuturor color ee se euvine si mai ales ordinolor ir,rii Transilvaniei: ci considernd nestatornicia viettei omenetti gi nemurirea

sufletului (de care trebue s avem cea mai mare grije dintre toate) am
Incheiat liberi gi de bung. voie, din Indemnul lui Dumnezen, unirea en
biserica romano-catolieg. gi ne declariim prin aceasta comembri ai St.
Matri romano-catolice, primind, mgrturisind i creznd toate cele ce
primegte, mgrturisegte i credo aceia, mai vxtos cele patrn puncte in
cari ne pgrem pang acum a fi desbinati, care ni se propun gi prin gratiosul Deeret i prin diploma Maiestgtii sale imperiale gi prin Eminentisi.nul Arhiepiscop, din care cauza vrem ca i noi, sA ne bucuram de
toate acele drepturi i privilegii de cari se bucurg. preotii aceleiagi
sfinte Matri biserici dupg. sfintele canoane gi dupg legile fostilor regi ai
Ungariei, aga gi noi dui:A prenumitul decret al Maiestgtii sale Imperiale
Regale gi al Eminentisimului Arhiepiscop, sg. ne bucurlin de acum Inainto ca comembri ai aceleiagi biserici. Intrn mai mare credintg, gi tgrie
a acestora, am Intgrit acest manifest al nostru cu subscriptiunea mitnei
noastre gi cu sigiliul sfantului Mitropolit din Alba-Iulia gi en sigiliile
proprii nzuale.
Alba-Iulia In 5 Septembre anul 1700.

L. S. Mitropolitului Atanasie.

Urmeaza apoi subscrierile a 54 protopopi, cu 1563 preoti,


incai 55 protopopi, cu 1583 preoti). Tot In acest sinod,
In edinta din 14 Septembre acalag an, s'au propus 28 puncte
relative la disciplina bisericeasca, cari s'au i admis cu putine
(dupa

modificari.

Despre acest sinod se mai sustine alp Lost cel mai mare
sinod al romanilor din Transilvania ; ca afara de protopopi

preoti, au mai fost invitati ate trei deputati mireni din fiecare
sat. Pe HMO acetia, s'au adunat o multime de romni din toate

partile, ca s. vada rezultatele unirii i .ca numai dupa ce s'au


incredintat ca ritul i disciplina bisericii vor ramfine neatinse
s'an liniolt 0 au primit unirea. Unii istorici spun ca cu aceasta
ocaziune s'an unit pn la doua sute mii de familii romneti.

Tot despre acest sinod pe care unii istorici, dupa cum am


vazut, sustin ca ar fi fost until dintre cele mai mari, din contra,
alti istorici abia Ii amintesc ; iar altii, nu amintesc nimic despre
dnsul ca Hinz, Fiedler, Hurmuzalci.
Cei dinti cari declara de fale i scornituri iezuitice actele
acestui sinod, este d-1 Dr. I. Crian.
Pe baza actului cuprinzator de 28 puncte disciplinare, amintit
mai sus, s'ar putea sustine ea In anul 1700 Septembre 14, a fost
un sinod general In Alba-Iulia. CAt despre sinodul din 4, 5 0
6 Sept., anul acela, parerile
sunt controversate 1 ou drept cuvnt.
www.digibuc.ro

52

Mai Intai judecand actul emis la 5 Septembre, se vede Lamurit

nu-i altceva decat o fidela traducere din limba 1atina


ilinba romana a actului Inaintat dietei Transilvane si Curtii din
Viena la am21 1698..

Adica traducerea latina facuta. cle iezuitul Baranyi, dupa actal


din 7 Octombre 1698.
In privinta datei, scriitorii vechi i oi ne prezint. lucrurile

In diferito moduri. incai no da acest act en data de 12 Deceinbre 1700. S. Clain zice: dn. luna lui Septembre 17000.
Afirmarea c actul s'ar fi iscUit de Mitropolitul Athanasie Imprenna cu protopopii si 1582 preoti, nu este adevarata. Tata ce
scrie Sineai la sfarsitul acestui act : Pe hartia ce. se tine in.

arhivul Vlddiciei Fdgetraplui, de pe care s'au luat aceasta


scri.soare, cei nu sunt iscaliti Mitropolitul Athanasie i protopopii cu preotii de sub cldnii, ci dintr'un protocol de sub
acela Atanasie, se vede, c pe vrentea aceia acestea au Ast
protopopii peste akitea preoti dig se inseamnd dupd
Urmeaza protopopii en numrul preotilor cati are fiecare sub
sine. Apoi continua : ofi aa preste tot era protopopi 55, preoti
1589, cari ar fi trebuit sd se iscdleascd cu Mitropolitut
Athanasie fi se fie tot clerul. Ce tizt ca n'au fost, ci numai
cdpeteniile s.'au
Iar S. Clain, dand&-ne actul acesta, ca i incai, cu data de
12 Decem. 1700, zice : Cine au fost anume subscriqi, nu se
afleto.

Din cele scrise de in.cai se vede c un act, asa cum ni-1 da


sinodtd din 1700, exist In arhiva vldicei Fagarasului, dar neiscalit de Vladica Athanasie si de protopopi, ceeace sustine
Clain. Un astfel de act fail iscalituri n'are nici o valoare. Despre
isealiturile VIldicii Athanasie i a protopopilor de sub dansul,
scornite de Laurian P., ne spune incai, dupa cum am vazut
ea sunt scoase din un protocol de sub acelasi Athanasie i ca
statia protopopi i preoti avea el sub dansul, dupa cum e inseinnat. Aceste scrise de incai le Intareste i S. Clain. cPe

vremea aceia, precurn se veade in protocolul Episcopului


Athanasie dekl a. 1701, statul clerului din Episcopatul acesta
au fost precum se veade In aceasid tablcio. i apoi Insira ca
protopopii en numele ce avea sub dansul.
Prim urmare se vede foarte lamurit, c protopopii in$irati ca.
cu preotii lor, nu mimai
ca n'au fost iscli In -actul emis
www.digibuc.ro

en data de 5 Septembrie sau 12 Decembrie 1700, dar poate nici


nu eran. Acel protocol s'a flcut dupa annl 1701, adec ll. tot sub
Atanasie, dupa cum zice 5incai ei Clain, ei o dovedeete Insuei
VIAdica Atanasie, cu ocazinnea depunerei jurAnnantului e episcop

unit la Viena In annl 1701. Cu astA ischiune Vl Mica Atanasie,


zice In pun ctul al 7-lea : Dupei ce voiu In Bolgrad la mitro-

polie ia m numele a toti popilor, voiu scrie, socotul acelora


mai marelui nostru cinstit Cardinal le-oi trimite fi unde vor fi
de lipsei pe slujba popbrelor din sfatul teologului Ii voiu scrie.
De aceea sa vede foarte lAnaurit, ea la anal 1701, and Vladica
Atanasie a depus juramfintul la Tiena, In Mitropolia Belgradului
Ina nu era cunoscut numArul preolilor. VrAdica abia acuma se
obliga a face o statistia de protopopi i preoti pe care o va
ttrimete Cardinalului Colonici. Aa dar protocolul, dupA care incai
ne dA statistica protopopilor en preotii de sub ei, este fAcut dupI
anttl 1701.
Afirmarea tiitorilor, el In ziva de 5 Sept. 1700 sear fi unit

200.000 farailii romneeti, este prea exageratA. Iezuitul Fasching


reduce numArul celor nniti la 80.000 familii. F.iedler, la 1733 ne
dA 134.000 en impozite In toatA Transilvania, din cari 85.000 erau
valahi. Statistics fAcutA de guveraul Transilvan la 1762 ne dA
157.491 de familii romAneeti. Dintre acestea aunt familii :
Unite preoteeti
2.250

mireneeti
25.223
Suma familiilor unite
17.473
Famili neunite preoteeti

mireneeti

Simla fauiiiiilor nennite

1.365
128.653
130.018

Din aceastA statistia se vedo, e6. la 11 farnilii unite era un


preot, pe etind la neuniti, abea la 95 familii este un preot.
AceastA statistia fAcutA dupA 62 de ani dela nnire, ne aratI destul.
de lAmtiHt greeala istoricilor, cari sustin, a la 1700 s'au unit
200.000 familii romfineeti.
Toate aceste rAtAciri ale istoriilor vechi i noi, n'an putut sA
vinA la ivealA deal
cauza lipsei proceselor verbale ale si-

noadelor, na numai a celui dela 1700, dar chiar t;ti a celor mai,
dinainte, ei dupa acest an. Actele originale ale acestui sinod,
le-au avut nici un scriitor. Tot ce s'a seris a fost de presupunerile
scriitorilor vechi. inca www.digibuc.ro
i Clain, spun, a originalele nu le-a

54

E de mirat cum iezuitul Nilles n'a dat in biblioteca universittei din Buda-Pesta peste un act original romnesc al unui
sinod din Alba-Julia, aa cumil descriu scriitorii vechi, sinodul din
1700 ? Adid o declaratie a iiinodului cu subscrierea i nArturisirea
fiecgrui despre creainta ce 6 are. SI vede, a istoricii strini n'au
In vedere adevIrata istorie, ci interesul pentru care scriu.
Renumitul nostru istoric, d. Nic. Densuianu, cu ocaziunea cercetArilor istorice In arhivele din Transilvania i TJngaria, a dat
de actele originale romfineti ale unui sinod intocmai cumil descrin scriitorii mai vechi i moderni, sinodul din 1700, dar care
sinod n'a avut loc la 1700, ci la 1701 Ghenarie 6. Actele acestui
sinod, cari n'au fost publicate pfinI acum, le dau aa cum sunt copiate de d-1 Densuiann la 1880, dupg originalul aflgtor in biblioteca universittei din Buda-Pesta.

Sinodul din 1701. Ghenarie 6.


tuNoi soborul, toti protopopii tri Ardlului facem lntiint tuturor
cni sI euvine, a ti- precum si noi pohtim presfintia sa Mitropolitul nostrti, Atanasie : s- tie scaunul In pace cu cinste, pre cum s'au tinut i

strIngl.
altii. Venitul vldicesc pre cum au fost obiciaiul mai dedemult
Din tralti mireni, sau strlinii nime sI n'aibl, a sl amestech In lucrurile
vlIdieesti Par stirea soborului nostru : pentru care lucru neam iselit si
numele nostru tot soborul : ea s fie de eredintI gi o am IntArit cu peceti
precum se arat I. mai gios :
Protopop Ghiorghie, notaros de ohabI Inteuna eu tot sfiintuI shror. (L. S.)

Scris Mitrop. Belgrad : Ghen. 6. 1701.


En protopop daniel din Jlia am venit zoua sibroului in belgrad i m
tin de giouramAintoul ciam giourat vlAdicAi i sAboroului.

L. 6. En protopop toader din seligtit tin una en vldica.


L. S. Eu protopot iacul del giomal am venit la vremia sAborului si
rah tin cu slborul 1 cu vilidica do giurmnt.
L. S. Eu protopopul idomir din berghi am venit la zua sIborului si
ml tin de jurmInt ce am jurat sIborului i vldicIi.
Eu protopop ion dela calimIn am venit la zua ce de &Thor si mil tin
de cem io giurat pe sama vldioi a marelni sAbor i iu credinta,..
L. S. Ea prptopop mihaiu am vinit la zuoa sIborului e
tiiu de
sabor si de pgrintele vlIdica.
Eu protopop toader din lemaiu am venit la zua slboralui si mI tua
de sIbor si de pIrintele
L. S. En protopop aron din tichindl am venit la zua s/borului i mi
tiiu de juremIntu ce am giurat saborului si
L. S. Eu protopop ioan dila Varedie m tiiu de jurem si de VlIdicfi.
L. S. Eu protopop petr din fIrIgIu ce sintu la gurIgheiu Era' vmit
la sebor si am giurat sAborului i VlildicKi se me tie de giurImItu.
L. S. Eu popa toder cu pritele tii ponI morte oeghel.
L. S. Eu popa ioan Vel sorostin m tiin de sAbor.
L. S. Eu popa Costa dinwww.digibuc.ro
hApIrta.

55

L. S. popa irimie din gauge.


L. S. Eu prutupap gimon do slivag mg tiu de giurgmIntg ce am giurat
cu vlAdica gi cu sgborul.

L. S. Si eu mg tiu popa toder de sgbor.


L. S. En protupop ion dela sgnger mg tii de siborul mare gi de Ol-

dies. athanasi.

L. S. Eu protupop oane dela sIcal mg tii de sgborul mare gi de vlgdica athas.

L. S. Eu protpop vasile dela sintul mg tiiu do giuranant corn giorat

vlgdicgi athanasii.

L. S. Eu protopop gavril dela bistro gtiu una cu sgborul gi tiiu cea

am vorovit.

L. S. Pyotopop vasil ot calbo gtiu una gi tiiu una ce am vorovit eu


santg in nna cu vlgdiea gi cu sgborul.
L. S. Pop gabor din svarog m. p.
L. S. Petru ot danil protopop.
L. S. Eu proto. vasilie de cianun.
L. S. Eu protpop maxim din Avrig voegte gi pohtegte inpreun en sg,-

borul mare pre vlIdica athanasie cu tot sufletul gi cu tuat titria gi di

tot Mimi.
L. S. Eu protupop Constantin cu sobor cu acela giurmatu ce am giurat
atuci gi anummi acum mg CM.
L. S. Protopop juergst sng protopop Staicu, ot Brasuit pohteascg. 1mprenn cu sltborul 0 pre vlIdica Atanasie cu tot sufletul gi eu toatg. tg.ria.
L. S. Ea protopop Sava din Saliste am giurat odat g. en parintele Nag-

dica Athanasie gi mi tiiu dia ciaia.


En protopop Costin din Sieuti mg tiiu de VIldica gi de giormgmtu
ci-am giorat. L. S.
Eu protupop 5tefan din SiMihai tiiu eu Vlgdica Athanasie gi eu sxbortil. L. S.
\
L. S. IBM( gi eu notarsol sgborului mare protopop Ghiorghie din ohabg
mg tiu de sabor gi de pgrintele Vilidica gi de mare jorlim5.nt ce am jorat
gi de jorgmant mg, tiiu.
L. S. Eu pops gheorghie din porcgregti mg. tiu de Vlgdica de Bilgrad.
L. S. Eu popa nistor din gaurg din vidin chioarului.
L. S. En pops rad din colun mg. flirt eu sg.borul gi cu vflidica.
L. S. Popa Iacob din mgrtinegti stint cu Vlitdica 0 eu seborul mare
eu sufletul mieu.
L. S. Si en popa Giargia giuratul protpului Toader eu sgborul gi cu
vlgdica agnmptri una cu sufletul men.
L. S. Eu pop opra din tgrnavit g. gi en protn popul nistru Daniil gi
en Vladica sintem intruna ca sufletul mieu.
L. S. Eu popa Danil din Birchis mg tiM de vlgdica Athanasie 0 de
sgbol mare pe sufletul meu.
L. S. Eu popa One din. Baditelc mi tiin de Vladica gi de protopopul nostril.

L. S. Popa 5tifan din Jucul de gios pe


tine pretopopul Iondin Milan gi pgrintele Vlildica tip voiu.
L. S. En popa Vasilie dela
voi pre giurgmntul protopopulai pre acela giurgmintu migior.
L. S. Eo popa Marion di Veleu rn til co protopopul gi co svtol
sobrg..

www.digibuc.ro

56

L. S. En popn Ion delingul mg. tii en protupopul gi en vladica covee


jourAtu a o jourat protepoul Costo Vlgdiegi coacel jourgmt i noi.

L. S. Eu papa Ion din porcegti su trimes de abor lngg proto

maxim gi m iiu cu suflet


men lgngg Vldica acesta.
L. S. Eu paman di Fofglde tiin en cistetul Vladica i au abort:a mare.
L. S. Eu popg Toma din Fofrdde sln g. trimis ae sgbor lfingg. protupop

Aron gi noi ne tinem de Vigdica gi de aborul mare:


L. S. Ea popg Vasilie dIng Dorgtatg ca pgtrapopul miu ma tiin de
Vladica.

L. S. En popa Stann dela Argmenien popa meu me tiitt de Vladica


gi de saborul mare.
L. S. Eu popa Mihgile din Armeni rng tiin de VlIdica gi d aborni
mare

L. S. Ea popa Ilie dela Gerggu mg tiin de pgrintele Vilidica

egborul mare.

gi de

L. S. Prtopop grigerag Bistit Ea sint en Vladica i en sgborul.


Protopop Macovei ea sim . . . . en Vladica gi ea abortA.
Protopop david din nifIllu till" en aborul si en Vladica.
En protupop Pagcul di si sicraiu ii en saborul gi en pgrintele V11dica, L. S.
Eu propopop Toma din Vint antu Intru naen Vladica gi eu sabo-

rul L. S.
Eu pops Marean, dila =old m ii de saborn.
Prin acest document s. declar 29 protopopi si 26 preoti

sunt pentru Mitropolitul kr Atanasie. Adic 55 de isalituri ;


dar nu 55 de protopopi, dup. cum sustin istoricii.
Acest sinod trebue c s'a convocat din ordinul Vldicului Atanasie, ca s reguleze unile treburi administrative i disciplinare,
pregtite deja de mai nainte, (actele cu data de 14 Septembre
1700), ca s le faca cunoscut, altoria sa la Viena si tot odat
cei adunati In sobor s, dea o hrtie Vladicului, In sensul cum
am vlzut-o, cu care s se prezinte Impi atului i Cardinalului
Colouici.

Cltoria Vldicului Atanasie la Viena.


In timpul acesta Atanasie nu Antrerupsese relatiunile sale cu
Exarhatul Munteniei. Aceste relatiuni ocupau foarte mult pe
agentii catolici, fiindc dela clausal depindea rezultatul ostenelelor Mr de attltia ani. De i necatolicii lucrau din toate puterile
s, zAdrniceasca ltirea catolicismului, cu toate acestea propaganda protejat, de Carte, progres. Ca s. se curme odat, luptele
politice, ivite grin incidentul unirei, protejatorii propagandei

cred de cuviint, ca s. se dea lai Atanasie o a doua confirmatame. Spre scopul acesta, Atanasie s. hotreste s place la Viena.

Aceast cIltorie o dorea deja Vldica Atanasie, dupg cum am


www.digibuc.ro

57

vAznt mai nainte. tin motiv al cAlAtoriei a fost i trimiterea magnatulul Vas, calvin, din partea guvernulni, ca sA impedice nnirea
Romanilor en catolicii. Numai mergAnd Atanasie la Vienii putea.
convinge pe impAratul despre sinceritatea eu care clerul roman
s. uneste en Roma.
Atanasie la inceputui anului 1701 pleacA la Viena, insotit de

vicaral era Melentie, iezuitul Carol Neurauter, stefan Rati


secretarul Mitropolitulni, nn calvin, care if era imiSus de guvern
sA-I Vona in cnrent de toate faptele ce le va sAvarsi Atanasie.
DapA plecarea lui Atanasie la Viena, mai multi preoti din clerul
sau, 11 aenzA impAratului de mai multe abnzuri ce le-ar fi fAcut.
Toate aceste acuze s'au adnnat i formulat in 22 de punte.
Ajungand la Viena s'au i inut doua conferinte in canza.
unirei. Iij conferinta I. Atanasie i exprima dorintele sale.
1. CA mArturisirea credintei sale s fi ascultatA la Viena.
2. Maiestatea Sa sA se indure a-1 confirma.
3. Drepturile episcopului i clerulni sA fie recunoscute si confirmate.

4. SA li se dea o diplomA annmitA pentru clerul i poporul


roman din Transilvania, care sA consnne eu cea dela 1698..
5. CA cele 36 mii floreni, pe care le-au pltit preotii romani
In timpul rAzboaelor cu turcii, cu conditiune de a le restitni, sA
li sA, restitne, ca din acea snmA sA se infiinteze scoale pentru
Romani.

6. SA roagA, ea impAratul sA dea ordin generalului Rabutin


apere contra goanelor magnatilor.
7. SA roagA, cA diploma ce li se va da, sA fie bine redactatA
asa ca heridicii (guvernul) sA nu o interpreteze altfel.
8. Ca preotii O. fie scutiti de zecime.
Cardinalul promite cA aceste cereri sA vor implini cu unile
modificAri.

Ca aceastA ocaziune, ImpAratul dA lui Atanasie titlul de Consilier impArAtese pentru el si nrmasii sAi. L'a cinstit cu un lant
de Bair cu cruce i portretnl impAratnIni. Cardinalul Ii promite,
va cumpra pe seama Mitropoliei din Alba-Julia, o movie in
pret de 6000 florini.

In Conferinta II. S'an prezentat lni Atanasie cele 22 punte


de acuzare ale preotilor romani, la cari el avea sA respund.
Cum s'a aprat Atanasie nu sA stie, dar iezuitii Baranyi i Bellusi
www.digibuc.ro
din Alba-Julia 11 aphrarl cu
rank foe.

58

In oriCe caz, aceste acuze n'au fost luate in seamg, fiindcg


impAratul doria cu orice pret
inmulteascA numArul catolicilor
sub sceptrul sau. La asta astrngea starea Ardealului, ca sA
ridice cu Romnii uniti numArul catolicilor, ca altfel
poatA
executa trebile dupa dorinta in acea tarl. CA aceste acuze n'au
fost luate in seamA de impAratul, putem deduce din actele svArite In Conferinta I, and Il alesese consiliar
dgruete

lantul de aur cu portretul lui.


Tot in aceastA conferintl Cardinalul Colonici, in numele impAratulni, asigura pe Atanasie, cA Romfinii niciodatA nu vor fi
scurtati In drepturile lor la alegerea de episcop. Il asigurA, cA
in viitor and scaunul episcopesc va fi vacant, atunci totdeauna
se vor pune trei candidati, pe cari Ii vor propune impAratulni
dintre cari impAratul -va intAri pe unul i pe care II va confirma tji Papa.
Dupl acestea Cardinalal Colonici pretinde dela Atanasie sAil
mArturiseasa In public credinta dup5. formula prescrisg, In sinodul

Tridentin, la care jurAmnt sunt obligati toti episcopii uniti en


Papa.

Cererea lui Atanasie de a fi din non hirotonit nu i s'a prodar i s'a dat confirmarea de episcop unit de atre ImpAratal ca principe al trei i apArAtor al catolicilor prin nrmAtoamis ;

rea diploml din 19 Martie 1701, numitA diploma I, leopoldinA


Noi, Leopold, din gratis, lui Dumnezeu, ales imparat al Romanilor pururea august, etc.
Facem cnnoscut prin aceste tutaror celor ce se ermine, ca noi din
grija ce o avern pentra alegerea pastorilor sufletelor credinciogilor nogtri
supugi, considerand meritele celea inalte i speciale ale credinciosulni
nostru Atanasie, episcopului de rital grecesc din Transilvania gi din partile unite ea clause, precurn i invatatura i viata lui coa exemplarl
placuta taturor, purtarea i celelalte virtnti en care este inzestrat de
eel prea inalt, precum am inteles din raportul marilor nogtri minigtri ;
am hotarat pre acelagi episcop ea pe o persoani vrednicA i meritoasii
gi non plaeuta, sA-1 numim episcop natiunei romine in Transilvania gi
in partile unite ea &rasa, prelat gi pastor suprem al prezisului popor
roman, in local raposatalui celui din arma episcop Teofil, dupa dreptul
patronatului nostru regal, care '1 avem gi-1 eserciam din puterea fostior
regi ai Ungariei, predecesorilor nogtri de fericita memorie, intru conferirea tuturor bisericilor i heneficiilor din provineia noastra Transilvania
gi din pArtile unite cu dAnsa, i afara de aceasta, sitzl dechieram in nu-

maral consiliarilor, i sa-i dam acel episeopat en toate drepturile, foloasele i veniturile In orice mod numite, care de drept gi din vechime
2) Gregesc Harmuzaki gi P. Bod, cari sustin cA Athanasie a fost din non
www.digibuc.ro
hirotonit.

59

se cuvine a celni episcop, gi sg-1 introdueem intru spanirea episcopatulni prin tezaurarinl nostrn din provincia Transilvaniei, e pentrn inbirea noastA cea specialli. imperia1X-regall, care o avem care numital
episcop, pentru onoarea i stima lui e a natiunei lni, am voit s ti.-1 de-

t
coAm e A-1 onorm
en lant de aar, adornat eu cruce e en podretul
nostru imperial-regal care A treaA la eeilalti episcopi urnA.torii lui
In.d ao.
g
ca acela sg fie ascultuor e credincios tn toate lncrurile eele

drepte 0. permise, atfit pontificelni s. biserici romane cat gli nong, e


arhiepiscopulni din Strigon eelni de acum i celor viitori, A tinit mArtnrisirea credintei de acum In viitor i Ins* episcopul i urnAtorii lui,
ba gi toti preotii de acelag rit, cari vor vrea A se bucare de episcopat
i de celelalte beneficii, i cari vor primi carte de inarire nnmai dela
noi, ca dela regele apostolic, ce li se vor trimite prin cancelaria noastA
aulicit transilvang. Prin puterea i. nArturia acestei Arti din. partea noastA
Dat In cetatea noastA Viena Austriei, in 19 zile ale lnnei Martie
annl Domnnlni 1701 al regatului nostril roman 45, al Ungariei 46, a
Bohemiei 45.

Leopold (L. S.)


Comite Samuel Kalnold.

ban Fiat
La 19 Martie 1701, s'a emis un decret cgtre stefan Apor, tezaurarul Ardealului, ca sa instaleze pe Atanasie, ca consilier imparatesc, decorat cu cruce, lant de aur i portretuI imparatesc..
Tot cu aceastg, data s'a emis li a doua diploma leopoldina.
In fine un al 4-lea act, o specie de Salva Gvardia, adica un fel
de mers liber pentru. Athanasie i doi oamenl ai sai : Mihail Payi
i stefan Ratiu. Prin acest act imparatul asigura pe episcop- de
protectiunea sa in toate afacerile, In vizitatiunile canonici i alte
calgtorii necesare atat in Transilvania cat i in Ungaiia.
Dupa confirmarea lui Atanasie din partea imparatului Leopold,.
trebui confirmat i. de Pontifice. Pentru scopul acesta, Cardinalul Colonici a inaintat la 24 Martie 1701 actele necesare la scan.nul Apostolic. In urma informatiunilor ulterioare date de cardinal, Atanasie a fost confirmat. Aceasta confirmare a stat numai
in aprobarea celor indeplinite de Cardinal, fiindca Mitropolia
Albei-Iuliei nu ea, in albumul, Mitropolitilor uniti cu Roma.
Propaganda catolica indeplininduli planurile sale, prin faptul
a unirea priml deplina ei solutiune, incepe a regula unile chestiuni de dogma i discipling.
Interesul propagandei catolice era, ca pentru asigurarea disciplinei, demnitate de Arhiepiscop i rangul de Mitropolie al
bisericei romne din Ardeal, s o reduca la rangul de episcopie
alaturatg la Arhiepiscopia Strigonului. Aceasta degradare au i
indeplinit-o catolicii prinwww.digibuc.ro
actul de confirmare, numit diploma I.

GO

leopolding. Atanasie e confirmat mimai ca episcop, nu ca Mitropolit, asemenea 1;4i Mitropolia de Alba-ITalia se degradeaza la rangul

de episcopie.
Cat pentru asigurarea unirei t3i. delaturarea oricaror propuneri
i. temeri, impun lui Atanasie prin diploma numita leopoldina, i)

tot cu data celei dintai un teolog iezuit a car& dorinta erk a


ajut pe episcop en sfatul i. a fi Causarum auditor generalist
adica judecator mai mare in lucrurile i trebile bisericeti. Pria
aceasta diploma autoritatea episcopului romnesc este foarte redusa,

jar puterea teologului e atat de mare, !neat episcopul se poate


numi vicarul teologuIui. Catolicii prin acest teolog vroiau sa stapaneasca peste clerul romnesc. Aa Romnii mai de demult
intr'un chip, acum altmintrelea au fost asupriti.
De aici inainte relatiunile Mitropoliei de Alba-Julia cu Exarhatul Munteniei, cat i orice referinta du ereticii i ismaticii, au
trebuit sa inceteze.
Imparatul s'a ingrijit, ca episcopul Atanasie a capete pentru.
intretinerea persoanei sale, din visteria statului, pe fiecare an 4000
florini.

Atanasie inainte de a parasi Viena a depus i subscris urmatonil juranant :


D Diploma II, leopoldina, eonsta din 15 puncte, In eari se garanteaza
Romanilor uniti, drepturile gi.privilegiile bisericei rom.-catolice ; se scntese
preotii gi bisericile unite de orice contribntiuni ; eredinciogii bisericii unite
sunt a se privi de fu i. adevarati ai patriei, iar nn de oameni tolerati ; &Ina
preeeptele unirei se ordiniza un teolog lang a. episcop, se poruncete ruperea
legaturei eu Bucuregtii ori en alti schismatici ereteei ; sit nn se inmulteasel numrul preotilor 4n defavoarea nobilimei, se dau povete cmn sh se
poarte Episcopul en derul sau, scrierile sa, supun cenzurei catolice ; s se
had,. in Alba-Julia, Hateg gi Flgara gcoale pentru uniti ; far gtirea teelognlni, nu poate. episcopul pedepsi pe nimeni din der ; se concede adaltilor
Impartairea gi afarit de pagti, i se oprese a Ina tax& pentru botez, eunnnii;
miruire, lax pentru alte acte, sunt de stabilit taxele in sinod ; imparatal are

dreptul a denuml, din trei candidati, pe nnul de episcop ; Vladica i teelogn1 0, dea exempin bun ; unitii sa fie scntiti de toate autoritatile publice,
diploma sa, se consider& In tot locul gi In toate oficiile.
Atanasie in juramantni ce-1 va depune raspunde la toate acestea, ea le
va as.culta i le va tine exact. Candela. 1885, p. 631.
Autenticitatea acestei diplome a II. leopoldin a fost pusa la Indoiall ; unii
negase chiar existenta ei. Niles, 1. c. I, p. 292 ne da aceast diploma aflati
in arhivele curtei i ale statului. Existenta ei se dovedegte gi In jutitmantul
lui Atanasie depus la Viena.

www.digibuc.ro

61

Athanasie a legii cu santa besearect a Romei unite gi impreunate


rumiknete In ardeal gi In plrtile ttrti unguregti, care st tin de. Ardeal
Vladiet.

Dupa ce C. pro luminat Intltat gi sfantu Implirat Leopold eel mare

Craiul tArti unguregti gi Domnul nostru eu mare milostenie, In Vladiciia

mea cea rumneascl Mt are fi fost tattrit, cu lant de anr, In semnul

gi milrturisirea nniciunii dreapte pre mine gi rtintgitele meale. Vilidici


ruman gti, en sfnta bestrect a Romii nniti ne... fi fost dtrait cu titu1ugn1
A Inaltii sale, imptrttesti gi ertesti de sfetnie, m'are fi fost cinstit, gi
Indobit (impodobit). Agigdeare si sfntul sabor al mien. Din ginb. iobtgem slujba, gi honorariumul, sau cinste, en care domnilor lor Omit inteaceast until de vreame, s'au tinut a da. Plata vamelor, si dintralte mai
multe ttrhaturi gi grentlti g. adturi l'aro fi fost slobozit gi deslegat
agea prevelegiumurile noastre, si dunatire noao, de craii Aralului date.

S'au milostivit, a le Inttri si Ina gi a le mai-inmulti. Mai marelni, eintitului si Milostivului Craiului nostru D. D. Leopold, sfintei besearici a

Romii Cardinalul de Colonici, arhiepiscopnl, de Estergom. Mie derept gi


adevkat Mitropolit siipt credinta mea, . cea popeasct, si VIAdiceascl,
ma giur ma Inchin gi mt. ftgAduesc. Lncrurile gi articuluguril(e), aici mai

gios scrist a sh sti pe strttaturt direaptt, gi in ttriia unicinnei, foarte de


lipst, din treg fitrt zdrobiturt, In sfintenie le vom tine, gi nice Intru nn

chip, pin mine sau pin tr'altii, supt pnteare gi birnintea mea uniti, bater In

ce stet fie. nu vom ltsa st se zdrobeaset, sau din treg O. nu st tint.

Art. 1. Pre cumui leage gi orAnda de sfInta slibornica bestrcea a Romii


in contiliumul an sabor tredintinulni scrait voi face uluiturt, gi giurtmInt
agijdert dual] dumneztu, in mitropolia mea, la Belgrad cum toti popii
mei gi protopopii, care vor fi din stbornl mien, gi biruinta mea, sau care
si de acum Inainte, are vrea sit se popeasct, Snit Intennul, aceastt ulniturt
si giurtmAnt. In ainte mea, st se fact gi aceasta Incit poate et cum nime
en privilegiemurile, de pre luminatt gi inAltatt ImptrAtie, date cu milt a

trti 0, nu poatt nu mai acel care supt giurtanlint, mai MR nutnit, vor
priimi unicinne.

Art. 2. A fi fiu smerit pnt in moarte capulni sfintii beseareci cregti-

nesti a st gti sfntului Papii de Roma a unspreazece Clement gi ramtgittlor sfintii sale. Cu giurtmant, tare, adeverez, gi mArturisese din traceaia
Incolo, din eanonul Leturgii noastre rumanegti, nnmele patriiarhului din

ttrigrad, oii face A sli gtargt gi In locul lui numele sfintii sale papii
de Roma st-i punt voi da porunct.
Art. 3.
Pentrn ce eit destul mi-s'au arttat si toate am vtzut, si
gtiu destul din rttu grecescu smatici vladici archiepiscop, mitropolit gi.
patreiarsi nu numai prin zdrobiturt rndulni si santeniei popegti, en
bani ar fi soisit la deregttorie, ce gi cu puteare ftrt nici o dereptt., de obiceaitil legii orandealt gi blagoslovenie pentru agiutorul ptganilor, scannele lor a fi cnprinst ; pentru aceaia de nnii ea aceia au de rlintsitttle
lor orAnditi, de care gi en am fost orandit, gi blagoslovit ne gtiindu-mi
cu d reptate gi en calea legii a fi sosit pe aceia la popie si la Vladicie
ea sit pociu fi adevArit despre ornduiala mea, In popie e In VlIdicie,
BlAgoslovenie, cli Intenn lucru foarte mare, gi lepst, in Inert-al sufletegti.

Pe ispiistniia oiler. Supt biruinta mea care sint, supt lucruri prennst
Fin erchiepiscup din Estergom Mitropolitul mien. In popie a nit ortinlui
gi In vlUdicie aga a mt blagoislovi, poate et acea pre punere gi indoia
gi despre protopopii gi popii, de supt birnintt mea, care prin mine s'an
Fin tealtii, nainte mea vltdici gigmatici- rnmitnegti sau orAndit iaste,
www.digibuc.ro

62

rat flgtduesc, in ttralatul besearecilor, ctror avea mai de grabt, pant


intrunnl, popii si protopopii, supt lucruri prepust or de non lortndi.
Art. 4.
Caticismalsul legii direpte in limba romaneascit care prin
chelciugul mai marelui nostru si cinstit Cardinal de Roma sa tiptri

m. fgitduiesc, mireanilor i popilor ale imptrti, dart cealelalte pant acum


en gresale eau sismaticilor, sau ereticilor tipirite, dela sitbor si dela
Mireni le voia cere innapoi, cele de nou tiptrite la cinste le voiu
impitrti. Dar in tralto arti tip.rit, gresealile sismaticesti si iriticesti care
prin negtiinta si prostiia noastrt, sail pin sismit, an intrat si au inctput

le voi sterge si le voi curtti, care citrti de aeum inainte In tipografia


noastrt se vor tipri, intaiit se vor da teologului mieu, sit le caute ei
nici o carte nu se va da dart la tipariu, ftrit stirea, voia si inbuneala lui.
Art. 5.
Pentru c. pe stItIture, direptate si In trii, acesti ispitsitoare uniciuni de hasnt, si foarte de mare lipst iasto. Cum gresealele,
care de multi veaci, in care Itrt capnl bisearicii am fost si supt gingul
ptgtaiilor am gemat in aleanul sitboarelor, si canoanelor a toatei sfintei

biserici a Romii sit at steargt afara dart eu chiar fiind In multe ne


Invittat, nernuncit si ne cereat. Pe teologul, si sfetnicul, popa roman
catolic l primesc, ca nn phinte dittittoriu de sfat, WI care, adunare,
de saber, nu voin Ainea nici *Wet de biseareci nu voiu inceape, niel
fria adevtrtura aceluia pe mine nu voiu leptda de bisearicit, nit voin

despitrti si nici un din mircani san din popi nu vein globi nici nu vein
popi, si nici nnul, pe ciaste, i deregttorie protopopeascit nu will /idiot,
nici de deregAtorie pa nici unul din iei nu voiu jefui nici nn voiu desbritca, nici popii pintr'un poporu Intraltu, nu voiu schimba cu un cu'rant, In toate lucrurile bisearicesti a teologului si i. sfetniculni mien,
sfaturilo isptsitoare le voi primi i pre acele a imbla voiu sili.

Art. 6. De asttzi in colo me leaped de toatt curtspundeatiia si.

dttittura, In stiiultit pria scrisoare si prietisugul gigmaticilor, a erriticilor,


si a crainlui sau Vedii
Muntenesti, nici o carte de acorn innaint,e
cn aceia respunsil nu voiu avea. i nici pre .Bucurestan, mai malt al
mien arhiepiscop, si mitropolit a fi nu-1 voiu cnnoaste, dart ion Intr'una
cu tot stborn1 mieu arhiepiscopului de estergom mg smeresc, pre acela

a fi mitropolitnl meu 11 cunosc, de acesta, in toate, in care sit cadt


vlitdicului ca de a lui mai mare Arhiepiscop al asculta asculta voiu.
Dart undo a fi lipst. lui Vod (it) al Virg muntenesti, sae- eltul cumva
din sismatici a serii carte, mai nainte carte oi artta o teolognlul,
sfetnicului mieu.

Art. 7. Dupt ce vein In Belgrad la mitropoliia mea numele a toti

popilor, voiu scrii, socotul acelora mai marelui nostril, cinstit Cardinal
le oi trimite si updea, si uncle vor fi de lipst pe slujba popoaritlor din
sfatul toologalui ii voi scrii.

Art. 8. Pe nime noi diitconi nici noi popi pant unde mai nainto

teologul inpreunt cu protopopii, nu or hie same, iaste cu g tiiuit i cu


inviltIturit (care popilor sit cade) destul, impodobit gi invttat a doao
muerii (o) noi popi si tot stborni, voiu btnni, cum statul lor sit cuvine
en cinste nu en mtscart. i en rugine in desertu. si de acum inainte,

nu voiu ingtdui pre tatt mien i fratii sit aibit a mosteca In trebole
popesti, si popilor st porunciascii, sau bani dela ei at strangt.
Art. 9.
De la tot pope nu mai multe de un florint unguresc prom= tin preveleghiumurile crailor pe Ardoal oi astepta, si voiu lua pre
an cnd sa temple dintre sitbor san dintre mireni, sit st globascit despre unii ca aceia, cfit va giudeca teologul attta sit va lua si giumittate
de gloabit mie giumetate se www.digibuc.ro
veni.

63

Art. 10. MA filgAduiescu si pe aceia, cum diici nainte in curte mea


numai catolici sau dirept uniti voiu tine, si pe
pe toti ph nA. Intraceastl vreme am avnt, langA mine, sau sisrnatici at de Ingrab A. din curte

mea le voiu da afar, si mai multi, de aceia llingl mine nu voiu ritbda
niei co voiu tinea.
In Belgrad, eAt In grabA oi sili si voiu munci, o scull sA
Art. 11.
inceapA, mesterii oseulelor voiu alege s tie dieceaste si rumAneaste.
In treabe si lucruri de legi a popilor, nu voiu atilt scaunul
Art. 12.
mireanilor ce mai nainte sosindA, lucruri ea aceale, voin da inaintea teelogulni mieu cu care sfiitindu.mA, de ar fi lucruri pe lipsA destoinici
om afla pre mai marele nostril einstitul arhiepiscop din Estergom.
*i din sArbAtorile pastilor incolo, peste anti oamenilor de
Art. 13.

k.stii, a sit ispovedi, si on sfnta cumineaturg, a trai va fi slobod.

Art. 14.
Pentru botezil ispovedanie, de pasti, care sl va ispovedi,
axe un ban, va da pentrn giurAmint, de cAsAtorie, IngrupAcinne, si
Trimirea rnuerii In bisericA dupli nastere, ce sl fie platl, cu sAborul
si ca teologul mien voin rnmpe i voiu orAndi tasc direaptl, stttoare.

Art. 15. Rape, si proventusul, din economie bisearicii sau mitropolii

ce va ei, o fi supt gi* coratorilor, asea cum fr a mea si a teologului stire nimin s nu poat da afar si asea apoi nainte sborului, si
a teologului, s s tin a da sam despre ea vor lua la man.

Art. 16.
Ca un euvintu slibornlui si mireanilor oi sili, a fi en pildi
bunii, In mitropolia mea, giocuri al fie la aceale, la aceale giocuri, mueri

sA vie nu voiu rabda, nu voin suferi. Nici voin lIsa a face vintoare

armat, si en sunete, nici nu voin prsi dojeneala teologulni mien, buenros le voi primi si oarece va giudica teolognl, In biseareca noastr rumneasc, sA s inbuneazA oi Inbuna, de uncle, ce aga gresi In alenul articulusul din articulusurile mai sus scrisl, care-i supt credinta, si
rmAntul mien eel popeseu, si vlitdiceseu, ale tinea m'am fgilduit, In vreame

deodat de doo malt de trii ori mai marile mien, cinstit arhiepiscop
din estergom despre gresealele mele, mare dojeni si nu m'as Inbnna,
potec si din treg orlindesc, cum confirmatinl mien san IntriiA mea
naibI nici o puteare si IncA ml plec me slobod i Inehin

voin mai (mai) marelui mien cinstit arhiepiseopului cam de s'are vedea pi)
bine bisearicii rumAnesti cu a Romii unite din vladicie sA mg. scoatil

In load mien altal care sA tinl lucrurile, mai din sus scrfite, minciunii,
foarte de lips, va pune, vlAdielt asa IntAreascu, si adeverez si en iscAli-

tura mani meale i ca pnitura pecetii meale, in Beciu. (Viena) la 7


Aptilie 1701.

(Semnat) Fladica Atanasie. L. S.

Precum se vede din acest jurAmnt Athanasie se obligA


se fIgIdueste Arhiepiscopului de Strigon Colonici, ca adevAratului si legitimului sAu Mitropolit, a tine articolele mai sus insirate pentru statornicia, sinceritatea i firmitatea unirei, neadmitnd sub nici o conditiune violarea ori neobservarea kr exactA.
Atanasie isprAvindu-si afacerile sale la Viena, a ajuns la 4
Main acelasi an la Alba-Julia in Mitropolia, sa. Aici a fost salatat i primit cu bucurie e entusiasm de cAtre ai sAi. Tot in
acest timp au ajuns i lawww.digibuc.ro
dietA transilvanA diploma impArAteascA

64

prat care a fost recunoscut de episcop al Roinanilor uniti dim


Ardeal i *tile anexate.

La 25 Iunie 1701 s'a serbat instalarea lui Athanasie de episcop, In Alba-Julia prin comitele stefan Apor, corform instructiunilor date dela Viena. Instalarea s'a savarvit inteun mod serbatoresc, asistand o mare parte din cler i uniiprotopopi, fiindca.
spre acest- scop ii convocase Atanasie, ameuintandu-i ea pedeaps,

dad. nu ar veni In ziva hotarata.


Aceasta serbare astfel o descrie Sincai.
Atanasie cu intraurite haine bisericevti i au mitra imbracat
in casa lui Apor, insuvi Apor cu mare litie vi en radvanul Eau
das la bisearica cea romaneasca de l'au pus episcop, ba cum Se

N.ea Apor arhiepiscop, cu titlul de Illustrissimus ac .Reverendissimus ; adeca prea luminat i pre cinstit, i cu pedagogul
sn eforul paterul iezuvitul Suniog. Mare pompa au fost. Miiitimea cea mare a preotilor romanevti ca nevte berbeci negri
nail merges. Inainte, altii pre de laturi, altii din darapt ; multi
merges plangand, i unii dintre anvil ziceau : Acum seacera orzul,
dark' dupa orz vor secera i graul.
La aceasta serbare s'an citit poruncile lmparatevti i despre
Vladicul, despre unire i despre altele, cari pntin Intelegandu-ledintre preotii romanevti, gandeau, c ei fara vtierea lor toti
s'au boerity. ,
Prin aceast formalitate vi-an incheiat Vladica Atanasie actul
4chimbrei In credinta,
Devi prin savarvirea acestui act, unii preoti romani vtiau c seingroapa autonomia bisericei lor ortodoxe din Ardeal i Ungaria
pe un timp oarecare, totuvi taceau, maguliti fiind de favorurile
privilegiile materiale promise mereu dela 1698. Aceste favo-

ruri au ademenit majoritatea clerului a se supune acestor inovatiuni, cari le fagaduiau un viitor ferice fata de trecutul vitregimpilator.
amid s'an facut instalatia Vladicului Atanasie unii dintre greci

(Romanii negutatori sau oravenii pa atunci vi chiar In ziva


astazi se numesc greci) adevarat au tudumanit impotriva unirei
dar bietii Romani vi preoti n'au cutezat, ci dupa vr'o cateva inni
au Inceput a pofti, ea in biserica cea mai mica din Bolgrad sa
le slujeasca preoti neuniti dupa obiceiul col mai de mult, c. L
vtiu ce au poftit, dar vladicul en ieznitul pedagogul sau niwww.digibuc.ro

65

mica au plinit, ba nici mortii acelora i-au ingropat, pentru care


luau, aceia s'au suparat.
Atanasie dupa instalare convoca un sinod spre a comunica clerului san rezultatele calatoriei sale la Viena. Sinodul convocat s'a
adunat la 29 Iunie acelai an in Alba-Iulia. In acest sinod, Atanasie aduce la cunotinta clerului, bunavointa en care a fost
primit de calra imparatul la Viena i promisiunile ce i s'au facut.
Citete diploma a II. leopoldina i pastorala primatelui Colonici

adresata clerului roman. In fine s'au redactat trei scrisori sinodale : earl Cardinalul Colonici, catra imparatul i Pontificele
roman.

Din documentele co le avem sa dovedete, ca, mai intaiu s'a


declarat pentrn unire Vladica Teofil cu cativa protopo pi la 1697
dupa aceia srt declara Vladica Atanasie cu un numar mai mare
de protopopi, la 1698, i din declaratia saborului dela 1701 0,
vedem, ca. se declara pentrd Vladica Atanasie pe langa un numar
de protopopi i preoti. Nu exist ins nici cea mai mica dovada,
ca i poporul i-ar fi dat consimtimantul in favorul unirei. Iezuitii
soeotind poporul roman de prea putin erudit i greu de micat
din credinta lui stramoeasca, s'au decis a catiga cu deosebire
preotimea, crezand ca pastorilor va urma e turma. Dar desvol-

tarea treptata a conditiunilor unirei, a hotarlt pe unii din cler,


cari se subserisese impreunA cu Atanasie pentru unire, sa. se
abata, dela pasul facut 0. sa protesteze contra lui Atanasie 0. contra

unirei ; de sigur ca poporul n'a putut fi pentru unire, n'a putut


fi pentru un act incheiat fail consimtimantul sau. Diferitele proteste ale popornlui i ale clerului adresate guvernului contra lui
Atanasie i contra unirei, ne dovedese a unirea de 1 era siivarfia, dar cu toate acestea partizanii lui Atanasie crau foarte
putini.

Indata dupa instalarea lui Atanasie, clerul, care a rimas eredincios legei strimoeti, protesteazi. In fruntea acestuia, eran
ca agitatori principali preotul Ion Circa i. nobilul Gavril Nagyszegy. Protestele lui Nagyszegy, ca plenipotentiar al Romanilor
ortodoxi mai Intaiu n'an fost primite de guvern, mai tfirziu le-au
primit, dar rezultatul kr a fost inchiderea lui Nagyszegy i a
catorva Romani mai de frunte. La 27 Iunie 1701, s'a dat de
protonotarul Srosi sub sigilul imparitesc protestul urmator :
Preotii Vasiiu, Cfirstea gi Florea cu curatorii confesiunei ortodoxe,
Stoica Postvarin i George Vatafu din suburbiul Braovului numit Bel-

www.digibuc.ro

6ti

garsechiu, preotul Stan din Ftigragi, preotii Petru i Duvlea din Zeri
neci, preotul Ioan din Tohani i preotul Stoica thu Resnov, precum
tefan. Safranios, Sava Policeani Luca Sultanul, Tarneamul, neguttorii
greci din Bragov i Ladislan Pgragu din districtul Rigragu lui, protesteaz ,srtrbtoregte In numele lor i al tuturor celorlalti locuitori ortodoxi atat preoti ct i mireni, tintori de atinsele locuti. Ei aduc ca

bull a protestului decretul Implltesc, care asigur tuturor libertatea


In cele spirituale. De chiar c rrtmn pe lngl confesiunea strbun
ea sunt gata a suporta toate greuttile, ca ii prtn acum, In linigte, dar
punctele propuse de Episeopul Atanasie nici de cum nu le pot primi,
nu se vor uni en catolicii duprt exemplu aceluiagi Episcop nici odat ;
ci contrazichnd acelor punte gi clausulelor kr precum uniunii biserieilor romire de confesiunea greceasc ca catolicii, vor rmne cu tariff
credinta cea vechea greceascl mrturisit pitta acuma de bisericele
orientale urmnd mogilor i strmogilor kr vor rmne In aeeia cu
statornicie. Iara pe preotii, carii s dechierar a primi punctele propuse
de amintital Episcop AtaLasie i cari s'ar mrturisi uniti eu biserica
catolic, nici nu-i vor recunoagte de invttorii gi pstorii srti, nici nu
vor primi Invtturile

Protestele energice ale populatiunei ortodoxe ajungeau la guvern numai prin mijlocirea unor brbati reformati de o pozitiune
InsemnatI ca Nicolae Bethlen, stefan Nalczi ni Samuel fieresztesy.

Pe lng`a protestele generale ale tinuturilor Huniadorei, Sibiului, FgIraului i Braovului, opozitia luase dimensiuni mari
i i prtile anexate Mitropolie Transilvaile. Episcopul ortodox
din Maramure, a protestat impreun cu sinodul am contra unirei
cu biserica catolia, bazAndu-se pe stnta scripWrI i traditiune.

In aceste imprejurri VlIdica Atanasie, ca s punI o stavilI


revolutiunilor religioase a indreptat la 18 Iulie 1701 urmtoatea
admonitiune ctr clerul i poporal romfinesc din comitetul Huniadorei :
Noi, din mila lui Dumnezen Atanasie, Ajchiepiscop i Tditropolit din
scaunul Brdgradului (Alba-Iulia) gi a toat tara Ardealului, esteje iproci:
Ani Domnului 1701 Julie 16.

Mind sobor mare in l3Algrad de toti protopopii trei Ardealului,


datarn cartea noastr de credint in mna protopopilor Varmeghia Hiniadorei lcuitori in Hiniadora, protopop Gheorghie i protopop Joan gi
a toti popii gi mireni din Varmeghia Hiniadoarei, cari din leagea greceaset gi ronaneasc, cum legea Inltatului Inaprat gi cele patru poneturi, ce le-am arittat, s nu le hulease, ci numai pre cum au trit pin
acum. dup obiceiul pravilei grecegti gi de aici Inainte biserica HiMadoarei i cu toate bisericile din varmeghia Hiniadoarei, i cu toti preotii
gi mirenii aga s tocmeasa cn toate tocmolele bisericegti, ne adognd
nescznd. Iar ei Inc sit fie asculttori de noi, pre cum au ascultat
gi mai nainte de VAdica i pe eine le-au fost purttor de agtig. De
aceia facem In gtire tuturor cui se cuvine a gti, gi 0 Intrim eu iscli-

www.digibuc.ro

67

/baffle

i pecetile noastre de care Intgrim lucrul cu scrisoare, ca sl se

.creadg.

Scris In Belgrad Iu lie 18, 1701.


L. S. Vlgdica Atanasie.

L. S. P. Ladislaus Birinyi.
L. S. Franciscus Belusi.

Societatis Jesu Residentiae.


Albensis Superior,
L. S. Andreas Horvath.
Residentiae Prior.
Societatis Jesu Claudiopolitane.

Precum a fost Inggduit Pgrintele V1dic ass sg. fie scris Notariul
Vasile Daianul.

Protestele contra unirei i contra lui Atanasie, nu erau numai


din locurile deprtate de reedinta Mitropolitului ; ci chiar din
Alba-Iulia, Romnii, Grecii i Sttrbii din Alba-Iulia lnainteazrt
guvernului urmtoarea petitie :
Cara Inalt Guvern Regese Transilvan, petitiongm noi Romnii, Grecii

Sirbii locuitori in Alba Julia, de la mic png la mare, care a rgmas


ping acum gi cari vor rgmne si de scum In vecbia religiune greceascg,
inadgcinatg, rugindu-ne eltrg Gratia Voastrg. ea cltre Tatgl lor dulce
dupg, Dumnezeu.

gUmilit supliam la Milria i Gratia Voastr i dureros ingtiintgm, ce


fel de lucruri ne mai auzite sg Intimplg. fata de vechia noastrg religiune
greceascg Inrgazinatg, care i poate fi spre cunogitintli Mariei, Gratiei
Voastre Intr'atita, cl dacg au fost vre-o (lag exempla triste In aceastg
patrie, zisergm, cg. zeu i aceasta e dinteacelea : Adecg, Biserica noastrg.
remase none de la vecinic, vechii nostrii antecesori, s'a oprit de la ori
ce altg tinere de ceremonie, care trebue sgvirgitg dupg religiunea noastrg,
piri g. la anumite timpuri a fost si sub sigil i acum preotii nogtri sunt
opriti de trei slptgmini i jumgtate, pentru care noi nici In serviciul
nostru divin, nici Intr'alte lucruri ce trebuesc sIvirsite dupg. religiunea
..roastrg, nu suntem liberi, fiinda Reverendul domn Episcop de acum
Atanasie gratia sa si-a deplirtat de lngl vechia sa religiune greceascg
InrIdIcinatg si pe preotii nostril i silegte ca Erg jute pe cele patru puncte,

pe cari patru puncte dnsul i-a si jurat deja pe vro cittiva protopopi
romni, jurnd gi Insugi dnsul, care puncte noi care ne tioem do re-

ligiunea noastrg, nici nu le cunogtem a fi i nici nu voim a le cunoaste,


nici pe susamintitul domn Episcop Intru nimic nu-1 cunoastem de Episcop
al nostru, i pe acei protopopi i preoti, cari s'au unit pe sine din buna
lor voe cu dnsul, nu-i tinem do preoti ai nogtri tinnd stns la diploma
Majestgtei sale Imperatului, a cgrui continenta (cuprins) este acesta : ca
Majestatea sa nu conturbg pe niminea In religiunea sa. Nu micg Intristare
ne este i aceasta, care ni s'a Intfimplat de atunci, a noi am ingropat
deja 7 trupuri ea pe vite fgrg preot i fr ceremonia ce se core la aceasta

Fiind In Alba-Iulia 5 biserici romneti, Romnii care s'au declarat contra unirei, au inut biserica cea mai mic pe seama lor.
pe preotii, care serveh nu le permiteh s pomeneascl pe episcopul Atanasie, fcndu-1 eretic.
www.digibuc.ro

68

Neintelegerile dintre Romani mereu crescand e inmultindu-se .


numarul protestelor contra unirei, Imparatul Leopold voind
dea o proba despre ImpartialitatOa curtei, emise cu data de 12
Decembrie 1701 o diploma, prin care declara, c libertatea acordata Valahilor prin Inaltele decrete dela 14 Aprilie 1698 e 26
August 1699, de a se uni cu una din cele. 4 religiuni recepte i

de a ctiga drepturile aceleasau de a ramne In pozitia de,


"Ana atunci tratati fEnd dup legile de mai Inainte nu mimai

ramane n vigoare aceasta libertate, ci fiecare in virtutea prea


Inaltei vointi, ori cine poate vetui nesuparat In religia sa.
'Niminea n'are dreptul de a neliniti, pe cine era In aceasth

libertate, fiind alt cum supus pedepsei i despgubirei. Toate autoritatile au de a publica i aplica, cat mai In graba aceasta prea
resolutinne.

La certele Romnilor din .Ardeal i nagaria, s alatura i unii


din confratii i coreligionarii din principatjle romane. Romnii
din principate nu voiau ea derul ortodox din apropierea kr s.
treaca la catolicism. Teodosia Mitropolitul tarei Munteniei, Dositeiu Patriarhul Ierusalimului, i alti monachi din Muntenia agitau sub scutul lui Constantin Voda Brncoveanul, care ca principe al imperiului roman i en trecere la Imparatul Leopold I,.
ineurajau pe romfinii ortodoxi din Ardeal a se feri de cursele
iesuitilor.

Activitatea acestora, unit cu tenacitatea inascuta, Romfinului


de a-i pastra institutiunile strabune, ian scapat de catolicism..
Dositeiu, Patriarhul Ierusalimului, trece din Muntenia In Ardeal
Insotit de mai multi predicatori ai ortodoxiei, spre a provoca pe
credincioi, s ramana fideli legei ortodoxe. Auzind de aceasta
Vladica Atanasie Ii denunta la Viena i Dositeiu, dimpreuna cu
predicatorii sai, a fost siEt s se Intoarca in Tara RomfineascaCu tot proselitismul catolicilor, i cu toate presiunile asupra
contiintei religioase, de a sugrnma biserica ortodox, se vede o
resistenta puternica i serioasa in toate partile Wei 1).
In timpul acesta guvernul en protestantii se simteau destul
de tari, fiindca respingea ori ce decret i diploma a Imparatulni,.
care nu le convene11. In urnaa acestor respingeri i neconsiderare
Romnii ortodoxi vrAnd sg, aiM i ei un sigil al bisericei ortodoxe neunite i.l'au comandat la un argintar anume Andrei Comaronii. Auzind de
aceasta, catolicii au oprit stt-1 fack iar de l'au Mcut, sl nu-1 dea. Argintaral
neasculand a fost mnehis. www.digibuc.ro
incai, Cronicii a. 1071.

69

41. diplomelor Implrgtekiti, Impgratul se vede silit a emite urmg-toarea diploma cu data de 13 Februarie 1702.
Noi Leopold din gratia lui Dumnezen alesn. Imperator al Romnilor
pururea August etc. etc,\,etc.
Ilustrilor, onoratilor, maritilor ete. etc. Cu toate a va comandasem
zerios Inca In 20 Apr; lie 1701, cli daca nu vreti sa Incercati greutatea
gratioasei noastre vointe gi. Inaltimea sceptrului tlutoritatilor noastre regale, sa puneti in lucrare dupa cuviinta i sa pliziti acurat ca supu0 oredincioqi gi farg, vre-o impotrivire gi retragere, puntele cele cuprinse In
Mandatul nostru din 5 Septembrie 1699 despre libertatea gi egalitatea
calor 4 Relicriuni primite, precum tli celelaIte punte cuprinse intrnsul
i sa faceti t's5. se pazeasca de toti celor ce se cuvine : insa voi condusi

de o cerbicie invederata spre despretuirea autoritatei noastre Regale


n'ati pus In lucrare pin g. astazi nici cele din anul 1699, nici celelalte
gratioase rezolutiuni ale Noastre cele mai pe larg esplicate i dechieate
in mandatul Nostru eel din urma, nici nati ingrijit sa se puna In lucrare
prin aceia carora se cuvine, si in modul acesta nu v'ati temut de a va
face neascultatori i. ne ingrifitori. Din care cauza ar fi foarte drept a
lua drumul mai strns gi mai aspru contra despretuitorilor Mandatelor
noastre, Insa voind a cumpeta i vigoarea legei i Inaltimea sceptrului
autoritatei Regale cu blndetea gratiei Noastre va comandam voug serios

Inca o data i de prisos, ca Indata ce yeti primi aceasta, sa nu mai a--

teptati alt mandat ulterior, ci fara intArziere i. fara vre-o In2potrivire sit

puneti in lucrare In toate modurile atat prezisele cat i celelalte rezolutiuni ale noastre cuprinse In prea numitele gratioase decrete ale Noastre, pre cum se ermine supwilor credinciosi, dupa observanta juramnsului vostrtt de supunere etc. etc, . . , Data In cetatea noastra Viena
austriei, in 13 zile ale lunei lui Februarie, anul Domnului 1702, ale Regatului roman 46, al Ungariei 47, iar al Bohemiei 46.

Leopold
Comite Samuel Kalnoki

Dupg mandatul propriu al Maiestetei Regale


(semnat) Ion Flat.

Cu toate amenintgrile, ce le face Impgratul Guvernului provincial prin aceastg diplomg, acesta nu se conformeazg poruncilor

ImpgrgtWi pe baza, ca se turbura legile i aezeimintele vecki


ale Ardealului. G-uvernul stiu ap de bine sl Intoarcg lucrurile,
ca Itotanii sg rgmfing tot in starea de apgsare i. despoiati de
drepturile cetteneti. Dupg decretele imperiale trebuia ca Intre
cele patru religiuni primite : catolicg, luterang, calving qi. ariang,
sg fie o egalitate perfectg, persoanele bisericeti sg se bucure tot
de aceleakli scutiri i libertgti, laicii sl aibg tot aceleai drepturi
rlup' starea lor de nobili, liberi i omagi. Romfinii se numgrau
intre catolici gli trebuiau att In respectul bisericesc cfit i cel
politic sg se imprtgeascg de toate beneficiile, la care aveau drept
www.digibuc.ro

70

catolicif, dela deregtoriile cele mari, pfin la cele mici. Catolicii

debitndirl mult prin unirea Romfinilor, aci le 1nmultiser, numrul in comparatiune eu celelalte secte, asa In cat le Intrecea
pe toate. Cu toate acestea, Romfinii se socotira numai ca Inmultitori de numr si afar% de micile scutiri ale persoanelor bisericesti, nu dobfindirl nimic prin unire, ba Inca e pierdur.
Unirea hind Incheiat, relatiunile Mitropolitului din Alba-Iulia
cu Exarhatul Munteniei inceteaz, legturile religioase ce existan
din timpurile vechi intre toti Romiinii, s'au rupt. Din acest timp
biserica unita din TransiIvania este desprtit de biserica ortodoxit
oriental.

Patriarhul din Constantinopole, informat de Teodosie, Exarhul


Ungro-Vlahiei, despre actul unirei svitrsit de Atanasie, convoacri
sinod pa-triarhal de care care se hoth'rste urmtoarea 'escomunicare :
4Calinie, en mila lni Dumnezeu Arhiepiscop Tirigradului gi. a teat
lumeaPatriarh.

f Cinstitilor clirici gi alalti smeritilor preoti din eparhia Ardealului.


Cinstiti boiari gi negustori gi alalti blgviti cregtini; cari vl aflati Intracea

parte de loc, gi dupa Pravoslavie santeti supugi prea sfintei sabornicegtei, gi apostolegtii besericei noastre a rasaritului. Intru Domnul iubitilor
fii nmereniei noastre, dar fie voao futuror, gi pace gi mill dela Dumnezeu
a tot tiitorul, gi. Domnul nostru Is. Hr. Iar dela noi MHva gi blgovenie
gi ertaciune. De vreme dal./ ce nea aratat noua prin scrisorile sale Pres,
sfintitul Mitropolitul Ungrovlahiei, Prea cinstitul gi exahul laturilor Intro
Duhul sfant iubitul nostra frate gi tocma slujitor cu Theodosie cum ca.
mai Intrecuta vreme au hirotonisit intru atea nemernicie Episcopal pre
oare carele anume Atanasie, ce sau ales gi. sau psifesit de acolo de

clirosul gi de preotiI de acolo ea sa pastoreasca duhovnicegte, gi sl.


socoteascl axhiereagte pre cregtini, cari sa afla acolo ai bisericei rasritu-

lui dupl eea din cepat obicina carele Atanase mai nainte pan co a nu
lua hirotonia Arhierescului cin sa arlra cu mare fatlrie cum ca credo,
si t'ne drop dogmele bisericei rasaritulni.
Iara dap/ ce au luat hirotoniia au aratat alta fire Improtivnica ce
avea el ascuns6 la inima lui : Scriind la Prea sfintitul Mitropolitul Ungro-Vlabiei, gi zicand multe streine, gi flr calea bisericei rAslritului,
gi inprotiva pravoslavnicii noastre credinte, gi lepaand de savargit Imbrgctimintea cea ea . chip de oae: aratatuseaa a iavea lup- raanatoriu de
sange In mijlocul oilor lui Hs. gi sit silegte a jungilia, gi a piarde turma
aceaia, gi de tot a o surpa In rape, gi adancuri, gi IA nevoiagte In tot
chipul eu reale dliprinderi, a scoate pe cregtini din cea de movie a lor
blagocestivX dogmil, gi a intoarce pre strAine gi posnace Inchinaciuni bisericii rasiiritului. Care noi ca nigte Inpotrivnici ce salt bisericei noastre
lb lepAdgm, gi panl, la moarte le gonim, ca nigte Inprotivnice gi de suflet
valmatoare, gi prinzltoare, ce nau nici o asernAnare, gi Impreunare cu.
noi, prtzand noi curatii, gi llmnritit pravoslaviia noastrl, gi tiind cu adevIrat, gi. Intemeiat curata gi lAmurita credintri, ceia care Domnul nostru
Isus Christos ne au dat gi sfintii
gi dumnezeegtii apostoli ne au Invtitatwww.digibuc.ro

71

Si spre cuviosii sfintii pgrinti a, sfintilor si a toatg lumea sgboare an in tgrit, si n'am schimbat nici o clinioarg, nici am segzut, nici am adaus,
nici mgcar o ghirtg din ceale curate dogme ale credintei noastre, nici
primind vre nna mai nong, a ceale mai noug, aunt eresuri, si reale
socotele ale unuia, si a le astuia, si in sfanta bisearica noastrg n'an loc
inoiturile : ci precum zice Domnul nostru Isus Christos : oile mele glasul

men ascultg, iar dupg cel strAin nu urmeazg, asa si noi, ca cum adevgrat sIntem oi ale Christosului nostru si pre densul numai cunoscnd

pastori noug, si cap, si IncepAtor si sgviirsitor besericii noastre si nu pre

altcinevasi orn din lume, numai glasul lui ascultIm pe dnsul sngur
urmgm, si o credintg avem nedespgrtit g. veache si noao, eg unul iaste
Hs., ori si astgLi insusi iaste si In veaci, si una singurg iaste credinta
sa, nici vechindu-se, nici despartindu-se ci pnrurea crescind, si Intinerind en Dumnezeescul sau.

Iarg farg de noi eti altii inbesc si poftese mai noao albgle ei-si. A-

ceastea scriindu-ne Prea sfintitul Mitropolit Ungrovlahiei ell au cunosent


din scrisoarie acelui Atanasie, cum a multi din Pravoslavnici an dat in
stire Sfintii sale de ale vielesngului acestui Atanasie de deprindere, si

cum a tutburg pre erestinii si sg sileaste ai intoarce spre dogme streinea. Judecatam si am aflat nici Intr'un chip a fi get numai al goal
din turma lui Hs. pre mncgtoriul de singe acela lup, cu prastiia sfntulni duh. Drept aceaia scriem, si adeverim soborniceaste Impreung cu
cei ce de fatii. san aflat. Prea sfintiii Arherei si prea cinstitilor Intru
duhul sf Ant iubitilor nostri frati si din preung slulitori, eg acel An On-

ditoriu, si amAgitoriul Atanasie au mai vgrtos a zice Satanasie, ea ferisit


sIi fie, si dgsgolit de toatg, Arhiereasel slujbg, si orkidnialg, si sal:Mat,
si scos din Arhierescul ein, si lipsit de Dumnezeescul da, ne avnd
nici o voe de a srt Inbrgea cu Arhiereasert podoabg, si Arhiereascl slujipti
a sIvrtrsi ea un Teresit, si film de preotie, si unul din cci prosti cunosendu-se, si de cgtre toti lepridat si gonit. Iarg care ar euteza a sginbrAca cu dnsul, au a sluji Inpreung. au ca pre un arhiereu al cinsti,
au mama ai sgruta, sau blagoslovenie, si sfintenie de la &usul a pemi,
sau venit bisericesc ai da lui, InsA. preotii de vor fi opriti O. fie de
testa slujba preotiei, ca neste partasi ce lui nepgrtatec si nebggAtor de
seama de oprire. Si afurisiti srt fie de la Dumnezeu ca neste vinovati
^elai de eivrsit Cateres.
Iarg mireanii de vor fi tiner* sau Mtr:.ni ckt neascultnd da bisctr ceaseg poruncg inprennit urmxtoii se vor arata si ajntorii vicleanului

acestuia, afurisit sh fie de la Dumnezeu si ne ertati si blestemati, si


dupg moarte nedeslegati, si afarg de beserica lui Hs. neprimindu-se In
besiTieg, san sfintindu-se Intru grea leggturg, si afurisenie srt fie pu co
sg vor lepkla de v'teleanul acesta Intrastchip sg nu fie.
Iscgliturile Prea Sfintitilor Mitropoliti ai Potriersiei Tirigradului :
+ Al Iraclie Neofil, + Al Halcidonulni Gavril, + Al Derconului Nicodin, + Al Agatapoleos Romanoos, + Al Kizicului Gavril, + Al 1. icomediei, Al Inoniei Antim, + Al Evtipolei Calinic, + Al Proponesului
Mitrofan.

Acest act de escomunicare al Patriarhiei Tarigradului a lost in


credintat lui Teodosie, care luA titlul de Mitropo'it al Transilvaniei ; iar Teodosie,11 trimise lui Atanasie inapreun5, cu o scriscare, prin care il IntiinteaM.
&A de mult doria a-i scrie 0. a I
www.digibuc.ro

72

mustra de fapta lui neplAcutg. lui Dumnezeu si oamenilor, cari

fapte nu viar avea urragri bime, fiind-cl n'a judecat nici juramfintul fIcut, nici jugul impus prin unire.
Se pune in vedere urmgrile morale a pasului lui nesocotit
lsfindu-se amggit de onorurile trectitoare. Ii aduce aminte, a ca
perderea lui s perd si multi altii, cari urmeazg dupg dnsul.
Cg, a asteptat ill se intoarne In sanul bisericei pgrintesti. Cg i-ar
fi trimis octoihul carat, dar nu este voiata Inaltului Domn nici
a lui, ea sg, mai continue a avea relatiuni la olaltg, pentrud el

e unit si legat ca aceia, cari sunt contrari dogmelor bisericei


orientale. Ii cere, ca Ali deschidg ochii si a, se abat g. dela calea
apucatA si atunci ii va trimite nu numai Oetoihul, dar ori ce ar

cere. CI prea Inaltul Domn (C. Brancoveanu) avea de gaud a


da bisericei lui multa elemosing, dar a de acum nu-i mai trimite
nimic, Linda sg, poartg. nedemn. In urmg vine iarg la beneficiile
ce le-a oblinut prin unire, cari nu sunt dect onoruri pentru vanitate, darg acestea ii aduc escomunicarea si condamnarea meritatg. CI ne mai avnd ocaziune de a-i mai scrie incheia cu do-

rinta, ca 0, se intoard i sg ramfing fiul bisericei ortodoxe.


Bucuresti la 3 Ilaiu 1702.
Atanasie primind aceste acte, le comunicit mai intAi clerului au,

in sinodul tinut la 1702, apoi le trimite Primatelui Colonici.


Cu acestea s incheig prima perioad g. a unirei, care cuprinde
nasterea i prima ei organizare.
.

Unirea se priveste en drept cuvnt un act curat politic din


partea Romnilor Meat din indemn materialist, anume spre a-si
imbungtati soarta fatg, cu greutgtile, cari apgsau. groaznic umerii
poporului. Toate actele emise de clerul rom.n vorbesc numai do
egalg, indrepatire a clerului romn cu cel romano-catolic. Atult
a contribuit la introducerea ei, starea arartg si deplorabilg a poporului roman, care s'a lsat amggit cu promisiuni de drepturi
si privilegii. La aceasta a mai contribuit &cgdinta clerului si
lipsa de instructiune, almegare, energie i firmitate de caracter
la conducgtorii bisericei. Ca motor puternic sg poate insemna si
tendinta politicei austriace de a asigura intgrirea elementului catolic. Propaganda catolicg, favorita de elementele politico si scutia de armele austriace, s'a stiut folosi de imprejurgri spre a-si
ajunge scopul. Iezuitii au lucrat cu mult gel, tactid, rgbdare si
machinatiune spre a inputina greuttile si a aduce actul la indeplinire in un scurt timp.
www.digibuc.ro

73

Biserica rorain greco-catolica sau unit&


1700-1855.
Unirea cu Roma era savarsita, de partea cea mai mare a clerului roman. Urma acum ca lmparatul i Dieta tarei sa, indeplineasca pentru clerul i. poporul convertit, agaduintele facute.

Daca cele fagaduite se indeplineau, urmarile unirei ar fi fost


binefacatoare. In acest caz chiar si clerul, care era 4ehotArt,
-s'ar fi apropiat de avantajole si usurarile, pe cari le doriau de
atata timp.
Parerea unor istorici, ca starea clerului si poporului s'ar fi usurat dupa unire, este nentemeiata dad, au fost oarecari uurari
sau scutiri ale clerului, acestea n'au fost mai avantagioase dect
usurarile date de calvini in secolu). al XVII. Cu drept cnvnt,

putem zice, ca soarta clerului roman sub catolici rea fost mai
bunl decal sub calvini. Cat despre soarta poporului, aceasta a fost
cu mult mai rea. In acest veac, in Dieta tarei, s'au votat legi, prin

cari Romnii uniti sunt datori sa Vat sarbalorile catolicilor, sa


mearga la bisericile catolice, sa Invete catechismul catolicilor i
sa primeasca preatii catolici la ceremoniile religioase si numai la
cazuri extreme, aveau voie a merge preotii romni. Presiunile
catolicilor asupra bisericei ronafineti ajunsese atalt de departe, in
.cat tipea despre soarta lor trista a ajuns pana in Rusia. Impgrateasa Elisabeta a trebuit sg, pasasca ca aparatoarea Romnilor
din Ardeal si Ungaria.
Cu drept cuvnt sa exprimg. Hurmuzald, c in biserica rointinei
(lapel constitutionalismul protestant, a venit reindul absolutismului catolic. Catolicii nu se mai ingrijiau acuma, sa Indeplineasca cele fagaduite ; ci cum s tread, pe Romani in biserica
lor, desfiintnd biserica romneasca i introducfind. pe nesimtite
dogmele i in fine chiar i ritul latin.
Pentru ajungerea acestui scop s'au ingrijit ca pe Atanasie, care
purt titlul de Arhiereu i rang de Mitropolit al Belgradului,
2dica, capul bisericei romAnesti din Ardeal i Ungaria, sa-1 reduca
la rangul de Episcop..; iar Mitropolia, redusa la Episcopie, o suplane ierarhiei Arhi-episcopiei Strigonului. Prin acest act, biserica
i poporul romfinese unit, din Ardeal i Ungaria, 5'a perdut In
numarul cel mare al catolicilor.

Pentru indeplinirea planului lor, catolicii s'au ingrijit, ca sa


puna pe ltuaga episcopul roman
un preot iezuit catolic, sub prewww.digibuc.ro

74

text ea sA-1 invete cum sA carmuiascA biserica romnti, conform


canoanelor latine.
Documentele, cari le am vrizut ne-au arAtat, cA clerul roman se

uneste numai in cele 4 puncte, nu si In canoane, dar cu toate


aceste IndatA vedem, cA pravila orientalA e InlocuitA en canoanele

latine. Cat pentru viitor Isi conservarA catolicii dreptul, de a Inbeni


uniti ai Romanilor cu un episcop +catolic i de a
desfiinta Episcopia romaneasert alipind-o la cea lating, lAsandu-i
numai un vicar In frunte.
Tendintele acestea si le-au dat catolicii pe fatA, IndatA dupA.
moartea lui Atanasie (1713), -,cand voiau a alege de episcop pe
teologul iezuit Szunog care fusese pe langA Atanasie sau pe iezuitul
Vecenslau Frantz.
Tot atunci episcopul romano-catolic George Martonfi, pretindea,
ca biserica unitilor de rit grecesc, EA' fie subordinata lui i succesorilor sAi In scaunul episcopiei romano-catolice din Transilvania. Litre vrAmasii bisericei romane er chiar si Papa si Datoria Romana.
Luptele Romanilor cu catolicii pentru episcopia tor, a continuat
pknA, la 1721 si din aceste lupte an scApat numai en amenintarea,
c. dacti Papa nu va recunoaste eviscopia romang greco.catolicA,
atunci toti Romanii se vor intoarce iar la (ortodoxia) orientali.
Numai sub astf el de amenintAri a putut fi consacrat episcopul
Pataki- la 1717, iar episcopia s'a consacrat de Papa 1721.
Despre starea episcopului si a Romanilor in veacul al XVIII,
Petru Major se plange in modul urmtitor.
gEpiscopii cei fosti de legea greceasa. numai aveau aceia putere
volnicie, care o avuse fiind neuniti ; ci totul atarnit de la voia
porunca episcopilor latinesti i numai vicari, erau acestora...
*Infra aceia asnprire er arhiepiscopul din Ardeal cu toti Romanii lui, dupA fAcuta unire cu biserica Romei. Papei din Roma
nu-i trebuia Romani ; i-a trebnit numai catolici, ca sA-i supunti
siesi i. ori si cui.
.

In aceste timpuri, dad, s'an ridicat unii dintre episcopi, cari


si-au cunoscut chemarea or fatl de bisericA si natiune si au protestat contra asnpririlor catolice, contra abuzurilor, ce voiau a le
introduce iezuitul teolog In biseria si au cernt colo ftigtiduite
prin decretele ImpArAteti, pe aceti episcopi i-au ajuns mai curand soarta, ce o au avut episcopii romani sub calvini. Episcopul
Klein i Maior au fost martirii
bisericei romane sub catolici ;
www.digibuc.ro

75

precum a fost Elie Orestii i Sava Brancovici pe vremea calvinilor.

La o soarta mai buna, a ajuns biserica unita din Ardeal abia


la inceputul veacului al XIX, sau mai bine zicnd, la 1848.
Acest an a dat libertatea religioasa i politica tuturor -popoarelor
de sub coroar a habsburgica. Numai sub aceste libertati, biserica
unita. din Ardeal a putut ajunge, sa fie socotita alaturi cu, celelalte biserici ale imperiului. Dupa multe lupte, abia la 1855 aceasta
biserica se organizeaza, punand pe lnga episcopia Oradei Mari
bazele episcopiilor din Gherla i Lugo, ridicndu-o la rangul
de Mitropolie cu reedinta in Blaj.

Starea material& i cultural& a bisericei unite


1700-1855.
Imparatul Leopold r, In politica Ardealului avea mare lips a. de
catolici ; prin trecerea Romanilor la unire aceasta lipsa s'a del&
turat, dar Curtea din Viena nu
tinut promisiunea facuta, de
a Inzestra cu mijloace de existenta aceasta biserica. Abia la 1717
Carol VI, darueste pentru sustinerea episcopului unit moia de
a Gherla i dela Sambata de jos, care aclucea pe an un venit
de 3000 fl.
Prin staruintele episcopului Clain la 1738, guvernul schimba
aceste doua mosii cu moia Blajului, care aducea ; un venit de
6000 fl. pe an. Din aceste 6000 fl., erau destinate : 3000 fl. pe
searua episcopului i 3000 fl. pentru calugari i scopuri culturale.
Au trecut 50 de ani dela unire i eatolicii n'au fcut nici un
pas pentru cultura celor uniti. Tinerii romni, cari vreau a Invata carte, erau primiti in coalele catolicilor, ca i pe vremea
cplvinilor in coalele protestante. Afara de scoala, ce era la episcopie i inainte de unire, alte coale nu s'au infiintat pentru Romani pana. sub domnia Mariei Tereza. Maria Tereza pune fundamentul culturei romneti, and ordin a se deschide scoale pe
qeama Romanilor in mai multe locuri In tara. La 1754 sa infiinteaza gimnaziul din Blaj, pentru cultivarea tinerilor destim.ti a
fi preoti.
La 1762-64 sa infiinteaza coale In Naseud si Orlat i alte 15
coale In diferita comune, unde se pregateau tineri pentru armata
regimentelor romfineti I i II de granita. Impartesei Maria Te.eza 1 nu catolicilor, au www.digibuc.ro
a multum1 Romnii din Austria pentru

76

punerea pietrei fundamentale a culturei lor. Iosif II a incuragiat


acest progres al Romnilor i sub domnia lui, numrul scoalelor
crescase si mai mult sub directiunea lui, George incai. Pe lang
aceste coli, tinerilor romni uniti li s'au deschig si unele scoale

ale iezuitilor. Sub Inocentiu Clain s'au trimes cei dintai tineri
Tomni la Roma in institutul propaganda fide i mai tarziu,
la Viena In seminarul Sfintei Barbara. La 1777 Romnil din tinutul Oradiei Mari, scapii de sub dependinta episcopului latin si
se pun bazele episcopiei unite a Oradiei Mari. Maria Tereza inzestreazA episcopia cu mosia Beiusului uncle se pun bazele gimnaziului din Beius. Tot sub domnia Mariei Tereza "s'au infiintat
pe seama Romanilor i Srbilor, tipografiile din Viena si Buda.
In aceste scoale si cu ajutorul acestor tipografii, a inceput desvoltarea limbei romnesti si de o data cu ea si cultura sentimenului national la Romanii de peste munti.

Biserica roman& oriental& 1700-1863.


Trecerea la unire cu Roma numai a unei parti dintre Romani,
a adus duprt sine o mare ura, intre frati. Iezuitii si catolicii incredintar Romanilor uniti continuarea proselitismului religios.
Orientalii au acum pe lang strini i pe fratii lor de vrsmasi.
Unitii sunt sumutati si sprijiniti de cei cu puterea In. mama contra
fratilor for ; iar cei neuniti. stint opriti chiar a se apro. Schinteia

de vrajba a Lost aruncat 'Litre Romani i strini ; bucurndu-se


de aceasta, i-au lsat s5. se persecute intre ei.
Dup unire si credinciosii rsriteni rman flea episcop si
nici un conductor. Putinele drepturi ce le-au avut, au fost luate
si spre mai marea lor batjocura, sunt supusi bisericei unite. Toate
afacerile lor bisericesti au fost hotrte de consistorul unitilor

timp de 51 ani (1700-1751).


Numai in urma multor plngeri la Curtea din Viena, au fost
scosi de sub ierarhia unitilor i trecuti sub ierarbia bisericei saxbesti. Aceast bisericA fiind a natiunei sarbesti, n'a avut in vedere
clesroltarea natiunei romfine, ci desvoltarea proselitismului national sarbese intte romani.
Noile nemultamiri le-a delaturat Iosef II indurndu-se a denumi
la 1789 de episcop al Romanilor orientali din Ardeal i Ungaria
sub ierarhia sarbeasca, pe Gerasim Adamovici.
Acest episcop al romnilor, murind la 1796, episcopia roman
rmne din nou 4-aduvwww.digibuc.ro
pana Ia 1810, cand se numeste de epis-

77

cop Vasile Moga. Urmaul acestuia, episcopul Andrei aguna,


cu multe i grele stAruinte, a putut la anul 1863 sA restabileascl
romnilor din Ardeal i Ungaria, vechia kr Mitropolie, restignitA
de Atanasie, cu reedinta in Sibiu i. nu in Alba-Iulia.

Starea material& gi cultural& a bisericii orientale


1700-1863.
Veniturile bisericii orientale la finele veacului al XVII, constau din donatiunile principilor Munteniei. Constantin Brfincoveanul dAruise Mitropoliei Belgradului movia din Cinpul Merienilor, judetul Arge. Cu trecerea lui Atanasie la unire, principele ii retrage donatiunea. Ceeace a mai avut biserica romnI
pe la 1700, unirea a luat tot pentru dnsa. Dei numArul romfinilor rAmasi in vechea lor credintA era destul de mare, nu s'a
indurat nimeni O. le dea o mnti. de ajutor. In decursul veaculni

al XVIII, toate bisericile de sub sceptrul habsburgic au fost


indestulate cu moii i venituri, numai biserica oriental'A romilnA
netnzestratA si dispretuitA din cauza fratilor ei uniti.
La infiintarea episcopiei orientale in Sibiu, fiindcl averi, din
eari sA se sustinA episcopul i biserica nu erau, s'a poruncit ca
fiecare familie romneascl rAsAriteang A plAteascA ca dare (bir)

cte 5 creitari i in mai thrziu cte 3 creitari pe an i din suma


adunatA sA se plAteascA episcopului 400 fl. pe an; iar din rest,
sA se infiinteze o coalA normalA i un seminar i totodatA sA se
dea burs tinerilor cari merg la Viena ca sA se pregAteasa, de
profesori i preoti.

0 bisericA care n'a avut nici un ajutor material i care a fost


att de persecutatA i batjocoritI chiar de fratii ei uniti timp de
110 ani, ce progres cultural putea sA facA ? Cred cA In astfel de
imprejurAri, nimeni nu pretinde clerului oriental din Ardeal, care
era foarte redus, o desvoltare culturalA egalA cu a clerului unit,
care se bncura de unele avantaje spre nenorocirea unei jumAtAti
a romnilor neuniti.
PAnA. la Iosef al II-lea, romnii orientali aveau drept Ia 4 coale.

Acest impArat, la 1786, ridicA numArul coalelor la 24, a cAror


invAtAtori e un post de director scOlar, erau plAtiti de Stat din
fondul de studii ardeleneti.
La 1810 episcopul Moga infiinteazA seminarul i. coala normall din Sibiu. La acestwww.digibuc.ro
an incepe cultura neunitilor.

78

Acesti romni peste cari a trecut vijelia calvineascg, si. ale


catolicilor cu unirea, despuiati de libertgti si ingdusite in sufletul
for, nu disperg; ci suporta batjocura si soarta cea mai grea pentru religiunea lor, pentru Dumnezeul lor. Ajunsi la libertAti,
lucrg cu cel mai mare zel pentru desvoltarea lor culturall. Petru
Maior zice in anul 1812 : uNu trecurg doi ani de cand s'a -asigurat episcop roman si iatg neunitii din Sibiu au seminar pentru.
clericii lor
iar on scoalele tele dela sate, neunitii pang acum
intrec pe unitii din Ardeal.
Am argtat in scurte rezumate starea bisericilor unite si neunite
din Ardeal si Ungaria, pentruc din aceastg stare mai usor A
putem ajunge la rezultatele unirii.

REZULTATELE IINIRII
A precierile scriitorilor arZeleni, att ale unitilor, ct si ale

neunitilor asupra unirii, sunt supuse unei critice nedemne de


lAudat. Aceste aprecieri nu s'au ragrginit mimai intro ardeleni,
ci au trecut si. in regatul roman, mai ales de cnd tendintele
u.nor uniti, creseuti in scoalele 1:1-opagandei din Italia, au inceput

a manifesta prin organe de publicitate niste idei ultramontane,


atacfind biserica noastrg, orientalg nationalg. Intrucgt scriitorii
bisericii se ocupg cu chestiunea, cg, din aceste doug biserici,
care ar fi adevrata bisericg mantuitoare ? 'Doi argta numai cg

din punct de vedere al organizgrii acestor biserici, un popor ca


poporul roman numai in biserica rgsgritului a putut e va putea
a se desvolta liber si. independent.
Biserica romnilor din Ardeal si Ungaria, pang la 11700 face
parte din marea biseria apostolia si. ecumenicg a rgsgritului,
avnd de exarli. pe Mitropolitul din Bucuresti.
Mitropolitii Belgradului se sfinteau in Bucuresti. Romnii despgrtiti politiceste erau uniti in cele religioase.
Organizarea bisericii orientale era si este stabilit in modul

cel mai precis, nu numai prin toate ate le zice Evanghelia,


legea supremg, crestinease, de a se administra liber si independent, ci si. prin sinoadele eciunenice.
Sinodul al II-lea ecumenic zice : cEpiscopii sd nu beintuiased
bisericile cele peste hotarul Ion> i sinodul al II-lea : <KDrepteitile
ce se cuvin Episeopitor din vechime, set se pazeased nevdtdmate.

www.digibuc.ro

79

Aceste reguli au fost totdeauns observate In biserica rgsgritului i In aceasta consista cbiar una din deosebirile cele mai
de apetenie intre biserica ortodox/ a rgsgritului i biserica papalg dela Roma. Biserica apusang are pe papa de cap vizibil.
Capul bisericii noastre ortodoxe de rsgrit este invizibil, ad el
este Christos.
In biserica dela Roma, papa este reprezentantul pipgit al lui
Christos pe p'mnt i de aceea, cu drept cuvnt, papalitatea a
mers pang la dogma intailibilitAtii papale; in biserica rgsgriteang,
fiecare episcop reprezintg pa apostolii, pe invgtceii lui Christos
trimii In lume ca s Invete i s. rgspandeasca la noroade, invgt/tura Mntuitorului. In biserica apusang, toti membrii bisericii,
cu credincioii, cu. Episcopii, eu Arhiepiscopii, cu Cardinalii, Bunt

supui Papei. Biserica apusan g. e o bisericA centraliznoare. In


biserica r/sgriteang, fiecare grup bisericesc se organizeazA de sine,
dupa canoane. Aid este o adevgrat, descentralizare. In biserica

dela Roma nu existi autocefalg, independentg, dupg state si natiuni, ci o singura biserieg, cea dela Roma.
In toate statele cari se tin -de biserica catolicg, cretinii sunt
supui Romei, centrului, care este afar/ din statul unde trgesc
membrii ei. In biserica rgs/ritului fundamentul bisericii sunt
bisericile autocefale, cari sunt organizate dupg statele i natiunile
functioneaz/. Dovad/ la aceasta ne servete biserica
ortodoxg r/sgriteanti. din Austro-Ungaria. Acolo stint trei biserici
nationale autocefale.

' 1. Biserica sarbg sub Patriarhul din Ca.rlovici.


2. Biserica romneasc/ sub Mitropolitul din Sibiu.
3. Biserica bucovino-dalmatg sub Mitropolitul din Cernguti.
Aa dar, singur5, biserica ortodoxl rgsgriteanl, ca bisericg
particularg, poate sg fie national/ ; pe cfind biserica Romei, ca o

biseria centralizgtoare, e universal/ fn./ natiune : Italian sau


Chinez, pentru Roma era tot una.
Papa e contra unitgtii nationale a Italiei.
Pe baza acestora, cu ocaziunea unirii sub Atanasie, o parte a
poporului roman s'a rupt de corpul intreg al bisericii nationale,
s'a desfIcut de natiunea sa, a trecut in marea cea vast/ a catolicismului. Acea parte din romni cu biserica lor este socotitg
cu alte natiuni.
Iata, dar, c, biserica noastrI rgsgriteang, -ca bisericl autocefall, e cea mai potrivitg, peutru poporul romnesc, in care se
www.digibuc.ro

80

poate desvolta ca o bisericA. nationall, cu un gef al natiunii, pe


cand in biserica apusanA., ca o biseria universalA, cosmopolitg,
ea un gef universal, cosmopolit, de o viat nationalA, iau poate
fi vorba.
Catolicii, gi en ei eshiar i. romnii uniti, sustin c unirea eu
Roma a adus romnilor : 1) Incetarea unei epoce ruginoase ; 2) Iniiintarea de gcoale ; 3) Fundatiunile fAcute ; 4) Promovarea gtiintelor gi 5) Primele IncereAri pentru eluptarea drepturi)or nationale.

Voi arAth intrucht aceste pretentiuni stint Intemeiate gi intru


cat au contribuit la desvoltarea sau la impedicarea progresului
general al romnilor din Ardeal gi Ungaria.
t

Incetarea unei epoce ru$inoase la biserica rdsariteana


a Romanilor
Cu unirea sAvargit la 1700, epoca cea rusinoasA, in care se
afla biserica romAnA, n'a incetat, ci din contrA, cu drept cuvn1
putem sustine, cA a intrat in o epocA notil mai ruginoasA pentru

Romani.

Aceasta pe bazI a biserica romn a schimbat un jug constitutional calvinesc, pe nn jug absolutistic catolic. Mai sus am arAtat
deja cAte persecutii a avut de sulerit biserica romn unitA gi. cu
mnit mai multe a trebuit sA. sufere biserica neunitA. DacA o parte

a Romnilor nu se nniau gi ar fi rAmas cu totii in vechia lotbiseric orientalA, de jugul calvinesc ngor puteau scApa. Aceasta
ne-o dovedese decretele imr,r:' tegti din 23 August 1692, 14 Aprilie
1698, gi 26 August 1699, ends cAtre preotii romni prin cari le

dA depling voie, de a se uni sau de a rAmne in vechia lor credintrt. 0 dovadA, cA Romnii puteatt scApa de jugul calvinilor
aunt Romani neuniti. DacA toti Romnii, pe baza decretelor ImpArAtegti, rAmfineau in. vechia lor bisericA, atunci uor puteau intra

in independinta religioas gi national, conform canoanelor bisericei rAsritene gi. nu mai sufereau batjocura dugmanilor lor. DacA,

Romnii, dupA ce au ajuns sub stApnirea Austriei, cereau libertatea kr religioasA i chiar unele tiurAri speciale, de sigur, &A le

agtiga, dovad avem pe poporul sArbese, care a agtigat mai


mult dela Curtea din Viena chiar e cleat Romfinii uniti.
Din cauza unirei, a suterit intreaga natiune, fiind-cA Curtea
din Viena nu voia a indplini cererile unitilor pe bazg., cA. de ce
www.digibuc.ro

ei nu lucreazg, sa atrag pe toti Romnii la unire, iar cererile


neunitilor, nu le luau in seam din canz d. cg nu se unesc. Din
cauza acestei desbingri, ei au rgmas 110 ani fr nici un sprijin
fgr faVoruri, pe cand Srbii, foarte putini la numgr, au fost
protejati de Curte i biserica lor inzestraa cu mari moli i subventiuni din partea Statului. Cu drept cuvnt zice Barutiu :
Romnii imprtiti in dourt. tabere Incep o luptg, care dureazg.
pang. astzi. Cei Am* in vechia credintA, sunt desconsiderati de
fratii lor uniti, eari cereau favoruri numai pe seama lor, lucrfind
la Curte pentru asuprirea celor orientali ea astfel cti sila sn-i
treacl la unire. Prin unire, corpul natiunsi s'a despicat in doug,
s'a produs o rang, foarte dureroasg, o rana care stria. In un mod
simtitor tot organismul.

Daca nu s'ar fi fcut unirea, astgzi am ave o singing. biseria


autocefalg romfing in intreaga Austro-Ungaria i in aceasta ar fi
toti Romnii;sub un singur ef i nu ar fi Imprtiti In doug,
biserici autocefale igsgritene i una. unitA on Roma. Atunci toti
Romnii ar forma un corp i un suflet i strginii nu s'ar amesteca
intre ei, ca sl-i indemne la certe pe unii contra altora.

Inflinfarea de ooli.
3.

Cat despre infiintarea de coale cu cari se laudI unitii, aceasta


nu este meritul unirei, a catoliciloni sau a Romei. Dovad a 53
de ani dupa unire, Romnii n'au avut alte coale, dectit acelea
pe- cari le-au avut inainte de unire. Abia la 1753 s infiinteazg,
In Blaj gimnaziul i se reguleazg, celelalte c.oale. Dupa cum am
amintit mai sus, imprteasa Maria Tereza a dat voie Infiintarei
de coale nu numai Romnilor, cari erau de contEsiunea celor
din Blaj, ci i Romfinilor grniceri din IsTsgud i PAgnra. Tot
In acest timp bleep i coalele sttrbilor. Aceasa ImpgrteasI s'a
ingrijit, ca sl se infiinteze coalo la toate popoarele din imperiul
ei. Aceste coale sub sprijinul ce l'a dat Iosef II, s'an ridicat i
imnultit foarte mult.
Singurul merit ce-1 are Unirea, este concesiuhea ce- au dat'e
catolicii Romnilor uniti, de a trimite cativa tineri romni la, Roma

spre a studia teologia, sau mai bine, pentru a-i preggll de propagatori ai catolicismului Intre ceilalti Romfini. Aceti tineri ajungaud brbati luminati, au www.digibuc.ro
vlzut curs'a pus de strgini prin Unire.

82

Proba avem purtarea lui Inocentiu Clain, G. Major, G. incai,


Samuel Clain, etc., cari au vgzut, a un scut de siguranta, pentru
existenta Romanilor, nu poate sI fie la dtraini, ci numai la natiunea kr intreaga, care are acela scop si aceleasi interese. In
aeestia, sfortarile Romei n'au aflat adevratii agenti ai propagandei catolice. Ca toate acestea, luptele nefolositoare s'au perindat
ou desbinarea confesionala si au consumat viata nationala in

veacul trecut.

Fundafiunile Ocute.
Averile bisericei romane ce le avek In veacul al XVI au fost
rapite sub Sigismund la 1568 i date calvinilor i astfel panit la
finele veacului al XVII, biserica romana e nil% averi. La 1700,
Principele Constantin Brancoveanul daruete Mitropoliei Belgradului posesiunea din campul Merianilor din judetul Arges, dar
trecand Atanasie la unire, si-a retnis donatiunea i biserica atat
(sea unita cat si cea neunita, ramane fail nici o avere. La 1717
s'att daruit pentru traiul episcopului, mosia dela Gherla si
Sambata de jos en un venit de 3000 fl. pe an. La 1738 s'au
schimbat acele mosii cu mosia Blajului, care aducea un. venit de
6000 fl. Tot din acest timp, bleep donatiunile facute de Episcopi.
Aceasta este toata, zestrea, care a adus'o unirea. Comparand aceste
daruri c'u darurile facute de curtea Vienei altor biserici si natiuni,

raman au totul neInsemnate, pentru ca acestea nu sunt niste


favoruri speciale facute unitilor, ci tutulor bisericilor din imperiu.
Poportil sarbese oriental, desi foarte mic la numar, dupa, organizarea bisericei sale nationale, a castigat donatiuni cu mult mai

mari decat Roman% cari erau neorganizati din cauza certelor


religioase si nu puteau said stabileasca o biserica national ca
Sarbii. Daca toti Romanii ar fi tinut la vechia kr biserica. si
Gelman drepturi, desigur, cli dupa, proportia lor numerica ar fi
castigat mai mnit decat Sarbii si biserica romaneasca ; astazi ar
eves o stare materiala mai buna decal poporul sarbesc.

Provocarea #iinfelor.
Inceputul literaturei nationale si cu acest inceput al literature
fi. desvoltarea sentimentului national, le datoresc toti Romftnii, ea
si celelalte popoare ale Europei,
Reformei.
www.digibuc.ro

83

Reforma elibereazA popoarele de sub jugul Papei. Luther tra-

duce mai intaiu biblia in limba germanl. Scoate din biserica


limba latin l. neinteleasA de credincioai gi. o inlocuegte ca limbile
vorbite de popoare. Exemplul bisericei 11 urmea g. gi administratia.

Cui au a multumi Romnii, scoaterea limbei slavone }01 11110cuirea ei cu. limba romng ? Din al cui indemn :gi dupa al cui
exemplu, traduc gi tipAresc Romanii cArtile bisericegti in limbs.
lor ? Acest inceput de desvoltare, nu-1 au Romanii dela Reformati? Contactul gi indemnul luteranilor gi calvinilor au pus pe
Romani pe calea desvoltArei limbei gi nationaritAtei lor. In decursul jumAtAtei din urmA al veacului al XVIII, se trimet cativa
tineri Romani uniti la Roma spre a se cultiva ,in gcoalele propagandei, cari adApati de gtiintele apusului, dupA intoarcezea lor
In patrie, pArAsesc literatura bisericeascA gi dupA, exemplul cronicarilor moldoveni, bleep a cultivA gi dezvolta limba gi istoria
nationa16. Drumul deschis de reforma a fost binefAcAtor t3i Romanilor. Pe acest drum deschis incepe gi literatura bisericeascA

la noi. Acestei literaturi ii urmeazA gi literatura istoricl. Unirea


la Romani abea a putut sA pAstreze gi sA continue cele incepute
de reformA. Istoricii ardeleni au fAcut atatea, cat le cerea timpul
in care tz Aiau gi. cat le permitea starea social gi politicA.
Romfinii ardeleni fiind in contact cu poporul german gi alte
popoare mai culte ce-1 inconjurau, s'au nAzuit a desvolt 1ntre

clangii cultura acelora. Ei n'au putut merge in desvoltarea lor


alAturea cu celelalte popoare, ce le aveau de model, daz; n'au
fost departe dupit danaii.

Primele ncercdri pentru apdrarea drepturilor nationale.


Pentru drepturile nationale ale Romanil4r n'au luptat numai
unitii, ci intreaga natiune romAnA. DacA Romanil s'au bucurat
de oarecari drepturi, atunci acestea au fost deopotrivA pentru
uniti gi neuniti. Principiile de libertate gi nationalitate rAsnite in
apusul Europei, s'an manifestat in mod extraordinar la 1848 la
toate popoarele. Poporul roman, atat cel unit cat si eel, nennit,

si-a manifestat existenta lui ca natiune si precum au castigat


celalte popoare drepturi de libertate si nationalitate, astt ei Itomanii de sub coroana habsburgicA
au castigat drepturile de natiowww.digibuc.ro

81

nalitate i libertate i pe baza acestor drepturi s'a ridicat si biserioa

lor la starea In care se afla: astazi.


Despre rezultatele Unirei, iat ce zice Simion Barnutiu In
discarsul su inut In Blaj: Cu servitutea aceasta nou, se introduce In clerul roman un servilism nou impreunat cu o Ingamfare mizerabila, mai ales In referintia catre cei neuniti, cari
nu aveau privilegiul uniilor. Acest spirit necurat locueste in
manastirea din Blaj sub calugri face advocati de iezuit i pe
un Petre Aron : da lucru de ajuns episcopului Inocentiu
protopopi de atunci : murind calugarii, ramane ereditate
capitului, saccesor in functiunile calugarilor si de aici se strecura
lSr cler

episcopii, capitulul, protopopii i vicarii lucra pe intrecute

spre cea mai profunda durere a elerului si a toat a. natiunea, ca


sa nu mai scap4 biserical niciodata de sub aceasta, subditela rusinoasa ; fii nenorociti ! cine vit va apara, dac parintii vostri dau
mama cu strainii In contra voastra? Ce ar zice episcopul Inocentiu, and ar vedea, ea acuma n'are iezuitismul numai un advocat In biserica lui cea aservit i sfasiata de iezuiti ? Ce a
pcatuit biserica noastraintrebam cu Episcopal Inocentiu,-.,dacit nu cumva a pacatuit unindu-se de se pedepseste cu infamia

de dezertor ? Cu unirea a intrat deodata o ur intre Romani


care a tinut mai bine de 80 de ani. Iertati-ma fratilor ! sal trec
cu vederea furiile Iadului, cari i-au sfasiat, pe Romani in acele
timpuri nefericite, nu -postulareti, ea sa deseriu, cum sa certau
fiii cu parintii, cum se bateau frati eu frati, fril sit tie pentru
ce ; cum se afurisau preotii nostri unii pe altii. cum lucrau marii
unguresti i mai ales episcopii lor inaintea curtei, ca s-i fad, uniti
cu puterea pe Romani, cum intaratau pe episcopii unii i pe ca-

lugari, ea O. faca proseliti din Romani ; i acestia nu vedeau,


ea sunt numai niste unelte ctt cari se folosia invidia ungureasca
ea sa, turbure pacea intre frati. Cine ar putea spune suferintele
Romanilor sub acele turburari ?
Cei neuniti nici nu aveau preoti, nici episcop, pana ce cazura
sub jugul sarbes , nu-i apara nici o lege In tarit i pe deputatii,
ce-i trimiteau la curtea imparateasca, dusrnanii lor faceau da Ii
puneau la inchisoare. Atilt erau de mari relele, cari le suferea

natiunea romana In urma unirei, in cat dacA pe la 1735, asa


deal numai peste 35 de ani, dupa facuta maire se plange amar
protopopul unit Nicora Beianul catra episcopal Inocentiu eu aceste cuvinte : tare mawww.digibuc.ro
tern ca nu vor avea alt folo9 din unirea

85

aceasta, care o am fAcuf, pi vom rgrefinea numai cu ura Intre frati

si eu mustrarea cugetuki. Nu mult dupg aceasta, alt protopop,


predieg In biserica aceasta (catedrall din Blaj), a : i-au Inplat
pe Romfini on unirea, Insg acum era tgrzin, pentrn cg ura era
inrgdgcinatg, lntre frati i. dumanii Romanilor, care nu dorm nici

odatg, priveghian, ca sri nu se stinga vreodatg din mijiocul lor,


acest foc infernal....

www.digibuc.ro

CONCLUZIUNE
Romnii din Transilvania, fiind gren asupriti In decursul vea
enrilor al XVI oi XVII, eta din punct de vedere religios at oi.
politic, s'au hotIrfit a/1i schimbe religiunea, spernd, cit in modul
acesta se va uoura nu. mtmai starea lor religioasii, dar oi cea
politicii.

In aceste sperante, Mitropolitul Atanasie eu 37 protopopi, sedus de promisiunile iezuitilor oi a Curtei din "Viena, se unesc cn
biserica Romei la 1698. Mitropolitul .Atanasie oi derul slu cred,
cl dupI fAcuta unire, poporul romnesc oi coreligionarii lui se
vor bucura de drepturi egale en credinciooii bisericei catoliee.
Dar cu aceastl unire,lomnii n'an cAotigat nimic, ci din contrA
an flout un pas greoit, pentrn di Mitropolitnl Atanasie pe baza
unor promisiuni, sacrificii integritatea bisericei romne pentrn o
simplI sperantl de a putea cotiga drepturi politice i civile, care
mai tArziu se puteau cfiotiga pe altI cale. Pe lngl tntegritate,
Atanasie perde oi dreptul vechin al libertltei, autonomiei oi independentei pe cari uoor putea a le cfiotiga. Provinta mitropolitan, care avea un Mitropolit oi sinoadele ei nationale bisericeoti
eompuse din der oi mireni, se organizeazI dupI canoanele catolice,
conform clrora poporul este pentrn cler oi nu derul pentru popor.
Laicii stint escluoi din sinoade, mirenii cu derul nu se mai pot
intruni spre a se consulta in afacerile lor generale. De aici inainte,
in biserica unitI domneote absolutistual catolic. DupI unire, se
incnibeazI e desbinare a fratilor fntre frati, care a adus mari rele
pentra Intreaga natiune. Cu acest eveniment, pozitinnea social/ e
politicI a Romnilor din Transilvania, nu s'a schimbat de loc.
Biserica unitI oi de aici inainte, rAmfine numai biserica toleratl,
politice, preotii romni iobagi ai
natiunea romfinii fIrA drepturi
www.digibuc.ro

88

nobililor, flra privilegittri i fArl venituri, poporul PAT% teprezen-

tanti In camera Transilvaniei, ofiiciile threi distribnite numai la


aderentii celor patru religiuni : catolici, calvini, luterani i unitari t3i frh, nici o consideratiune la religiunea romn unita ; iar
popornl romfin, care nu voia sh &each, la unire, lipsit de biserici,
lipsit de episcopi i persecutat In toate modurile i. pe toate chile
de gnvernul din Transilvania i. de guvernul central din Viena.
Unirea en biserica Romei, care s'a fcut din simple motive politice, nu a adus de loc rezultatele pe cari le sperase Mitropolitul
Atanasie tii clerul shu la 1668).

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIA
OPERELOR INTREBUINTATE LA ACEASTA LUCRARE

Simbolae ad :illustrandam historiam ecclesiae orientalis


1. Mlles
in terris poronae s. Stephani. Oeniponte 1885, 2 vol. 80.
2. gincai G., Chronica Rominilor gi a mai mutter neamuri, etc. Editia

II bile. 1886, 3 vol 80.


3. Kogeaniceanu M.,

Letopisitiile

tgrii Moldovii. Iagi 1846 - 52

3 vol. 40.

4. Barifiu G., Pgrti alese din istoria Transilvaniei pre doug. sute de
ani din urmg. Sibiin 1889-1891, 3 vol. 80.
5. Documente istorice. Despre starea po1itic i ieraticg a Romnilor
din Transilvania. Viena 1850, 1 vol. 80.
6. Magazinu istoricu pentru Dacia subt redactia lui A. Treb. Lauliana si Nicol. Bglcescu Bucuregti, 1845-47, 5 vol. 80.
7. Hurmuzaki E., Pragmente zur Geschichte der Rumaneu. Bucarest
1879-1886, 5 vol. 80.
8. aguna And., Istoria bisericei orto3oxe rlisiriterce universale de la
intemeiarea ei Ong in zilele noastre. Sibiin 1860. 2 vol. 80.
9. Popea N., Vechia Mitropolie ortodoxl romng a Trausilvaniei. Sibiin 1870, 1 vol. 80.
10. Cipariu T., Acte gi fragmente latine romnegti pentru istoria besericei romane mai ales unite. Blasia 1855, 1 vol. 80.
11. Urechia V. A., Schite de istoria literaturei romane. Partea I.
Buc. 1885.
12. Densufrianu Nic., Revolutiunea lui Horea In Transilvania i Ungaria
1784-1785. Bacuresti 1884. 1 vol. 80.
13. Papiu Darianu A., Istoria Romaniloru din Dacia superiore. Viena
1852, 2 vol. 80.
14. Analele Academiei Romeme. Seria I. Tom. VIII Seria II. Tom. II.
Soctia 1. Tom. V. Sectia 2. Tom. XII. Sectia istoricg.
15. Biserica ortodoxet romdnet. Annl VII gi VIII. Bucuregti 1883-1884
16. Preotulu Romanu. Divariu bisericesen, scolasticn i literariu. Avul
1885. Cernrtuti.
17. Candela, Jurnalu bisericescu, scolasticu i literariu. Aunt 1885.
Cernguti.

18. Archivu pentru filologia i istaria de T. Cipariu. Blasiu 1867, etc.


19. Hintz I., Geschichte des Bisthnms der griechsch nichtunirten
Glaubensgenossen in Siebenbargen. Hermanstadt 1850, 1 br. 80.
21. Mawr Petru. Istoria besericei Romanilor atat a acestor din c ace
precum gi a color diu colo de Dunitre. Buda 1813, 1 vol. 40.
22. Condica sdntd a Mitropoliei
Ungro-Vlachiei publicatl dupg. origiwww.digibuc.ro
nal de Archiereul Genadie Craioveanu.
Bucuresti 1886 1 vol. 80 mare.

90

23. Fiedler 1., Die Union der Walachen in iebenbtirgen miter Kaiser
Leopold L Wien 1858, 1 br. 80.
24. Vdntu G. G., Unirea Romanilor din Transilvania cu biserica roxnano-catolicl, Bucuresti 1889, 1 br. 80.
25. Criian Dr. I., Adaus la istoria unatiei bisericesti a Romanilor
din Transilvania sub imperatul Leopold I, in programa institutului pedagogico-teologic al Arhiedecesei ortodoxe romane din Transilvania pe
anul scolar 1886/7 si 1887/8. Sibiiu 1887,88.
26. Cathechisinul calvinesc impus clerului si poporului romnese sub
domnia Principiler Georgiu Rakoczi I si II, de G. Baritiu. Sibiu. 1879
1. br. 80.
27. Ardelean Dr. I., Istoria diecesei romne greco-catolice a Oradoi
Mari. Gherla 1883, 1888.
28. Graina Dr. A. V., Istoria bisericei romnesti Unite cu Roma.
Blasin 1884, 1. br. 80.
29. Rwm I. V., Compendiu de istoria Transilvaniei eu distincta privire
la Romni, Sibii, 1864, 1. vol. 8.
30. Melchisedec episcopul, Papismul si starea actual a bisericei ortodoxe din Regatul Romaniei. Bucuresti 1884.

31. Onoarea Sionului romdnesc sau unirea cu Roma. Baia mare

1890. 1. br. 40.


32. Rdspuns revistei catches editat in Baia mare la atacurile adresate
de aceasta bisericei noastre romane ortodoxe nationale. Buc. 1890.
33. Borgovanu Y. Gr., Spicuire din istoria pedagogiei la noi la Romani.
Gherla 1886. 1. br. 80.
34. Siematismul veneratului Clem catolicu 8e ritu orientale alu Archidiecesei metropolitane de Alba-Iulia pe annl 1865. Blasiu, 1 vol. 80.
35. Bod Petrus, Brevis Valachorum Transylvaniae incolentium hiatoria.
Manuscrisul Aeademiei romane.

36, Colectia de doeumente adunate de D-1 N. Densufianu inedite.


Manuscrisele Academiei romThe No. 372, vol. XI-XIII.
37. Ghenog lu Lesviodacs A., Istoria biserieeasel. Bucuresti 1845. 1,
vol. 80.

38. Autocefalia bisericei rometne i cestiunea bisericei grace din


Sulina etc. Bucuresti 1890, 1. hr. 80.
39. Fasching Pranciscus, Nova Dacia. Claudiopoli 1743-4. 1. vol. 80.
40. Ben 10 I., Transsilvania, sive Magnus Transsilvaniae Principatus.
Vindobonae 1778. 2. vol. 80.

www.digibuc.ro

CUPRINSUL
IMM15.---

paging

Introducer.
Reforma .
.,
Proselitismul calvin intro Romani gi urmarile lui
Propaganda catolica.Activitatea gnvernnlai anstriac gi a iezuitilor
de a atrage poporul roman la biserica catolica . .
Sinodal din 1697
.
Alegerea lui Atanasie de Mitropolit al Transilvaniei
Intemeierea nnirei
Manifestnl nnirei din 7 Octombrie 1798
Sinodul dela 6 Iannarie 1701
Oalatoria Vldicului Atanasie la Viena
. . ,.
Biserica roman& grecacatolica san unit& 1700-1855.
Starea material& gi cultural& a bisericei unite dela 1700 pan&
la 1855 .

. ....

..

Bleerica roman& oriental& 1700-1863 . .


Stares, Material& gi cultural& a bisericei orientale, 1700-1863. .

Reznkatele nnirei
Incetarea unei epocei ruginoase in biserica rasariteana a Romanilor. .
Infiintarea de gcoale
Pundatinnile fa cute
Promovarea gtiintelor

Primele incercari pentra apirarea drepturilor natOnale


Cloncluzinne

. ..... .

Bibliografia

www.digibuc.ro

5
7
8

16

31
33
36

64
66
75
77

78
79
80
82
83
84
84
35
87
S9

DIN PUBLICATJUNILE EDITATE

DE CARTEA ROMANEASCA"
,......11........-.

Pantr Diaonescu

Adevr 0 Dreptate
Lei 7.--

I. Al. Bratescu-VoineSti

In slujba pAcei
Lei 6.
C. Giurescu
Vi--....

Despre boieri
Lei 9.
Nistor J.

Istoria bisericei In Bucovina


Lei 4.-www.digibuc.ro

DIN PUBLICATIUNILE EDITATE


Am,

CARTEA ROMANEASCA"
Aurel Oncia

Organizatia Romniei Mari


(Studiu)

Lei 8.-

Al. Xenopol

Istoria
Romnilor
(5 volume apArute)
Lei 200.

lieliade Rduiescu

CreVinismul

Catolicismul

(FabuIe)

Lei 10,

PAGINI ALESE DIN SCRIITORII ROMANI


PUBLICA CELE MAI FRUMOASE NCO

DIN LITERATURA ROMANA


APARE SAPTAMANAL
Un numr de 32 pagini mari.- Pretul 1 leu
www.digibuc.ro