Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Munii Apuseni sunt un lan muntos din Transilvania, parte a Carpailor Occidentali. Cel mai nalt vrf este
Vrful Bihor cu o altitudine de 1849 de metri. Sunt delimitai la nord de Rul Barcu, la sud de rul Mure, la
vest de Dealurile i Cmpia de Vest, iar la est de Depresiunea Colinar a Transilvaniei. n Mun ii Apuseni se afl
peste 400 de peteri.
Munii Apuseni sunt muni tineri, de ncreire, formai n orogeneza alpino-carpato-himalayana. Sunt compu i n
general dintr-un mozaic de roci, predominant calcare, de aceea se explic numrul foarte mare de pe teri
existente n zon.
Relieful este unul carstic, bine dezvoltat, alctuit din peteri (Petera Urilor, Petera Meziad), chei (Cheile
Turzii), defilee (Defileul Mureului). Altitudinile nu depesc 2.000 m, cu maxime de 1.849 m, la Vrful Cucurbta
Mare, 1.836 m Vrful Vldeasa, respectiv 1.826 Muntele Mare. n medie altitudinile oscileaz n jurul a 1.000 de
metri. Masivele muntoase pornesc radiar, din centru i intr n contact direct cu Cmpia de Vest, prin
depresiunile "golf": Zarand, Beiu, Vad Borod, bine populate, aezrile urcnd pn la 1600 m. Principalele ci
de traversare a Apusenilor sunt Pasul Vlioara Vntului, Pasul Vrtop i Pasul vanturilor.
Munii Criului
Munii es-Meseului
Masivul Bihor
Munii Gilului
Depresiunea Brad
Depresiunea Huedin
Munii Mureului
Munii Metaliferi
Munii Trascului
Munii Apuseni sunt traversai de mai multe ruri, existnd i o serie de lacuri formate. Printre cele mai
importante se afl:
Rul Barcu
Rul Arie
Rul Ampoi
Lacul Fntnele
Lacul Tarnia
Clima este una temperat-continental de tranziie, cu influen e oceanice. Temperatura medie anual este ntre 6
i 10C, precipitaiile fiind de 700-1.000 mm/an.
Vegetaia este alctuit din pduri de foioase i conifere (la peste 1.300 m). Fauna este foarte divers, fiind
prezente specii ca vulpea, lupul, jderul, cerbul, cprioara, veveria sau ursul. Recent, ntr-un articol publicat
n decembrie 2011, se arat c, n galeriile de la Roia Montan i n sat, fa de cele 9 specii
de lilieci (indicatori ecologici i pentru biodiversitate) cunoscute anterior la Roia Montan s-au identificat alte 3
specii noi.
Zona se remarc printr-o densitate sczut a populaiei, fiind, totui, cei mai popula i mun i de pe teritoriul
Romniei. Aezrile sunt compuse din sate mici, numite "crnguri", risipite (gospodrii mprtiate, desprite
prin fnee sau puni), n judeele Arad, Bihor, Cluj, Alba i Hunedoara.