Urechea medie

Urechea medie este alctuit

dintr-o cavitate central, casa
timpanului si anexele acesteia:
celulele mastoidiene si trompa
lui Eustachio
Casa timpanului de forma unei lentile biconcave are urmtoarele dimensiuni:
lungime: 13-15 mm.
nltime: 15 mm. posterior si 7 mm. anterior
ltimea: 5 mm. superior si 1,5-2 mm. la nivelul promontoriului
Peretii casei timpanului:
I. Peretele extern, n raport cu conductul auditiv extern prezint dou portiuni:
1. superioar osoas, denumit zidul atical
2. inferioar, denumit membrana timpanic.
Membrana timpanic
Pozitia timpanului este la nou nscut practic orizontal si odat cu cresterea se
verticalizeaz, ajungnd la adult la un unghi de 35-45 grade cu vertical, fiind
pozitionat oblic de sus n jos si din afar-nuntru.
Privit din exterior timpanul apare conic-concav, cu vrful n umbo.
Timpanul nchide conductul auditiv extern, insertia membranei n cadrul osos
fcndu-se prin ligamentul lui Gerlach care n regiunea superioar se rsfrnge pe
timpan, inserndu-se pe mica apofiz a ciocanului si formnd astfel dou ligamente
timpano-maleolare, anterior si posterior. Timpanul este divizat de ligamentele
timpano-maleolare n dou regiuni: deasupra ligamentelor se afl epitimpanul, pars
flaccida sau membrana lui Schrapnell, care reprezint 1/5 din suprafata timpanului, iar
inferior ligamentelor se afl mezotimpanul sau pars tensa, care reprezint 4/5 din
suprafata timpanului.
Pars tensa cu o grosime de 0,1 mm. este alctuit din trei straturi:
1. strat extern, continuarea tegumentului conductului auditiv extern
2. strat intern, continuarea mucoasei casei
3. strat intermediar, conjunctiv fibros format din fibre circulare si radiare, asigurnd
rezistenta si calittile vibratorii ale membranei timpanice.
Pe suprafata timpanului sunt urmtoarele repere:
scurta apofiz a ciocanului
ligamentele timpano-maleare, anterior si posterior

 mnerul ciocanului dispus ntre scurta apofiz si umbo

triunghiul luminos al lui Politzer, format prin reflectarea luminii pe suprafata
timpanului si care are vrful n umbo si apoi o orientare oblic anterior si inferior.
II. Peretele intern sau labirintic prezint central o proeminent numit promontoriu,
care corespunde primului tur de spir a cohleei.
Posterior si dispus deasupra promontoriului este plasat fereastra oval sau
vestibular, iar dedesuptul lui si tot posterior se afl fereastra rotund sau cohlear.
Fereastra oval este nchis de talpa scritei iar fereastra rotund este obturat de o
membran elastic, care se mai numeste si timpan secundar.
Tot pe peretele labirintic este proiectat si portiunea a doua a canalului nervului facial,
dispus deasupra ferestrei ovale si relieful canalului semicircular extern
Dispus napoia ferestrelor se afl sinus timpani, depresiune corespunztoare ampulei
canalului semicircular posterior.
III. Peretele superior sau tegmen timpani este n raport cu fosa cerebral mijlocie si nu
de putine ori aceast lam osoas subtire poate fii dehiscent astfel explicndu-se
posibilitatea aparitiei complicatiilor endocraniene ale supuratiilor auriculare.
IV. Peretele inferior este n raport cu golful venei jugulare
V. Peretele anterior sau tubocarotidian este n raport superior cu orificiul timpanic al
trompei lui Eustachio, iar inferior printr-o lamel osoas casa timpanului este separat
de canalul arterei carotide interne.
VI. Peretele posterior sau mastoidian prezint superior un meat de form
triunghiular, orificiul de comunicare al casei cu antrul (celula mastoidian cea mai
mare si mai constant), numit aditus ad antrum.
Topografic casa timpanului este divizat n trei etaje:
1. superior, atica sau epitimpanul
2. mijlociu, atrium sau mezotimpanul
3. inferior, hipotimpanul

Continutul casei este reprezentat de cele trei oscioare: ciocanul (malleus), nicovala
(incus) si scrita (stapes), articulate ntre ele, acoperite de mucoas si dispuse n
aceast ordine din afar nuntru.
Ciocanul este format din cap, gt si mner, acesta din urm fiind ncorporat n
structura membranei timpanice. Muschiul tensor al ciocanului este inervat de nervul
trigemen.
Nicovala este osciorul cel mai greu (25 mg.) si prezint un corp si dou apofize: una
scurt, superioar sau orizontal si una lung, inferioar sau vertical prin care
nicovala se articuleaz cu capul scritei.
Scrita, osul cel mai usor al organismului (2 mg.), are forma unei scri de cavalerie si

i se descriu: cap, gt, dou brate si o talp (platina). Capul prezint suprafata
articular cu nicovala, gtul este insertie pentru muschiul scritei, inervat de nervul
facial, iar bratele inegale, cel posterior mai lung se fixeaz pe platin, care se
articuleaz elastic n fereastra oval.
Vascularizatia arterial a casei timpanului, dependent att de carotida intern ct si
de cea extern, este asigurat de ramuri din:
artera timpanic anterioar, ram din artera maxilar intern
artera timpanic superioar, ram din artera meningee mijlocie
artera caroticotimpanic, ram din carotida intern etc.
Vascularizatia venoas, parcurge traiectul celei arteriale si dreneaz n golful jugularei
si n sinusul petros superior.
Limfa dreneaz n ganglionii: parotidieni, subparotidieni posteriori, mastoidieni,
retrofaringieni si carotidieni.
Inervatia:
inervatia motorie, descris este asigurat de nervul trigemen pentru muschiul
ciocanului si nervul facial pentru muschiul scritei.
inervatia senzitiv si vegetativ parasimpatic este asigurat de nervul timpanic
Jacobson, ram din nervul glosofaringian.
inervatia simpatic este asigurat de un ram din plexul simpatic pericarotidian si
anume ramul carotico-timpanic.
Trompa lui Eustachio sau tuba auditiv este un conduct osteo-fibro-cartilaginos care
se ntinde de la casa timpanului la faringe.
Forma trompei este dat de dou trunchiuri de con unite prin vrfurile lor la nivelul
istmului tubar, primul fiind osos dispus spre casa timpanului, al doilea fibrocartilaginos fiind dispus spre faringe.
Lungimea trompei este ntre 32 si 43 mm., din care portiunea osoas reprezint doar
10 mm. La nou-nscut trompa este scurt (15 mm.), orizontal, practic fr istm sau
sinuozitti, astfel explicndu-se frecventa afectiunilor urechii medii la aceast vrst.
Portiunea fibro-cartilaginoas este alctuit din cartilajul tubar, lama fibroas tubar si
este mansonat de aparatul motor al trompei, alctuit din muschiul peristafilin extern
(tensor al vlului palatin) si muschiul peristafilin intern (ridictor al vlului palatin),
ambii cu rol n dinamica trompei.
Apofiza mastoid, bloc osos dispus napoia conductului auditiv extern, are o form
piramidal si contine n structura sa cavitti aeriene care constituie sistemul celular
mastoidian.
Celula mastoidian constant, prezent nc de la nastere este antrul, care este legat
prin aditus ad antrum de casa timpanului si respectiv cu tot sistemul celular
mastoidian.
Gradul de dezvoltare a sistemului celular mastoidian, diferentiaz mastoidele

structural n: pneumatizate, diploice, pneumodiploice si eburnate (este prezent numai

antrul).
Celulele mastoidiene sunt dispuse n dou planuri, unul superficial si altul profund,
limita dintre ele fiind un plan tangent la fata intern a vrfului mastoidei.
Raporturile mastoidei sunt importante si anume:
n sus cu fosa cerebral medie
nuntru cu sinusul venos lateral si fosa cerebeloas
n jos, ofer insertie muschiului digastric si sternocleidomastoidian
anterior se nvecineaz cu conductul auditiv extern, n grosimea acestei fete aflnduse traiectul nervului facial
in afar, fata extern este acoperit de tegument si reprezint zona de acces
chirurgical
Vascularizatia arterial a mastoidei este asigurat de:
ramuri din artera auricular posterioar
artera occipital
artera stilomastoidian
artera meningee mijlocie
- ertera labirintica
Venele dreneaz n: sinusul lateral, sinusul pietros superior prin vena emisar
mastoidian. O alt retea venoas superficial dreneaz n vena auricular posterioar
si vena occipital.
Limfaticele dreneaz n ganglionii subdigastrici si occipitali
Inervatia senzitiv si simpatic este comun cu cea a casei timpanice.