Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
tip amiralitate.
Ancora Hall:
1- corp
2- fus
3- bol
4- cheie
5- loc pentru marcare
Pentru
Ancorele de corp mort sunt ancore destinate pentru fxarea navelor far
sau a altor instalaii plutitoare. Aceste ancore se folosesc pentru a fxa solid si pe
timp ndelungat diferite mijloace plutitoare.
Cel mai frecvent sunt folosite trei tipuri de ancora de corp mort si anume:
ancora de corp mort tip Amiralitate cu un singur bra si cu traversa fixa
ancora ciuperca
ancora urub
Tipuri de ancore
1 Amiralitate
2 Primitiva de
lemn cu bolovani
3 Romana
4 Vikinga
5 Comuna
6 Baldt
7 Hall
8 Dunn
9 Marrel
10 Inglefield
11-Gruson-Hein
12 Amiralitate
fara traversa
13 Amiralitate
fara traversa
14 Matrosov
15 Amiralitate
de submarin
16 Tyszack
17 Powell
18 Rynvaart
19 Trotman
20 Northill
21 Westney
22 Danforth
23 Cu patru
brae
24 Calota
25 Cu un bra
tip vechi
26 urub
27 Bloc (beton)
28 Cioc (fonta)
29 Bloc
(ferociment)
30 Ciuperca
31 Ciuperca
ondulata
32 Tombostone
33 Plug
34 Grapa
35 Cu un bra
(moderna)
36 - Martin
Intretinerea ancorelor
La receptionarea ancorelor cu brate articulate trebuie intotdeauna probat daca
partile mobile se rotesc usor.
Ingrijirea ancorelor trebuie facuta cu atentie. Dupa fiecare virare a ancorei, ea
trebuie spalata cu apa, pentru ca malul si pietricelele mici care au patruns intre fus
si brate sa fie indepartate. Orifciile pentru ungerea partilor in frecare trebuie
curatate cu o sarma, umplute cu unsoare si din nou inchise bine, cu dopuri pasuite.
Unsoarea cea mai buna este cea formata din doua parti petrol si o parte ulei
mineral.
La piturare, pitura nu trebuie sa patrunda in spatiul dintre partile de frecare ale
ancorei. Daca partile in frecare sunt ruginite, ancora trebuie demontata, locurile
atinse de rugina curatate, apoi unse si se trece la montare.
Lanturi
Se numeste lant un sir lung de inele elipsoidale fabricate din metal, numite
zale, si unite intre ele. Lanurile de ancora sunt destinate pentru asigurarea legturii
dintre ancora si nava. Ele sunt confecionate din inele metalice de forma unei elipse
numite zale. Zalele de lant pot fi cu pod (cu punte) sau fara. Podul mareste
rezistenta zalelor la intindere cu 20% impiedicand si incurcarea lantului.
face cu o bucata de lant de minimum 12,5 m. La navele din otel cu Na < 130,
lanturile sau paramele metalice pot fi inlocuite cu parame din fibre sintetice.
In pozitia de ancorare lungimea lantului sau a paramei de ancora trebuie sa
asigure orizontalitatea fortei de solicitare a ancorei. In functie de adancimea de
ancorare, lungimile minime de lant da ancora sunt recomandate in diagrame.
r1
b
d1
d1
d1
d
l1
l1
r1 = 1,7 d
Za mrita fara punte
Za mrita cu punte
r
b
d
d1
d
l
Za comuna cu punte
l
r = 1,7 d
Za comuna fara punte
In general, o nava are intre 8 chei de lan la babord, echivalentul a 200 metri
si 9 chei de lan la tribord, echivalentul a 225 metri.
Nari
Sunt deschideri in punte si bordaj ce traverseaza corpul navei, prin
care trece lantul, si in care stau la post ancorele fara traversa. Sunt de forma
elipsoidala sau circulara, sufcient de largi astfel incat sa permita trecerea
simultana prin ele a trei lanturi. O instalatie de ancorare are urmatoarele
nari:
Nara ancorei:
- nara de bordaj
- tunel cu dispozitiv de spalare
- nara de punte
Nara putului:
- nara de punte
- tunel de ghidare al lantului
- nara de put propriu zisa
De regula, botul este format dintr-o bucata de lan cu 5-6 zale, fxata cu un capt la
un ochet sau o placa metalica in punte iar in celalalt capt se termina cu un cioc de
papagal sau o gheara de drac, care se fxeaz de lanul ancorei si l blocheaz.
Boturile sunt montate de regula intre stopa si vinci.
.
1 ochi in punte; 2 sarma; 3 lan; 4 palanc
Stopa cu calcai
Postamentul ancorei
In timpul marului ancorele sunt fixate la post, pe postament sau suspendate.
Postamentul ancorelor de tip Hall se afa dispus in bordaj, la captul din prova
al navei.
Postamentul ancorelor tip Amiralitate este dispus pe punte si constituie o
ntritura a punii pe care ancora se fixeaz la post in poziie orizontala si se
amareaz. Ancorotul este o placa din metal masiv, dispusa pe puntea teuga, in
apropierea bordajului, usor inclinata spre exterior, pe care se aseaza ancora de tip
amiralitate cand aceasta este pusa la post. Punerea la post a ancorelor tip
Amiralitate se face cu ajutorul unui grui rotativ, numit grui de capon, destinat
ridicrii ancorei ieite la suprafaa, peste balustrada si instalarea la post pe punte.
Carligul acestuia se prinde de inelul ancorei, realizandu-se practic lansarea sau
punerea la post a ancorei.
Pentru ancorele cu 4 gheare se utilizeaza capul de sarpe care este un
scondru metalic montat la prova navei la nivelul puntii teuga in axul longitudinal si
spre inainte. Acesta are la extremitatea din afara navei un rai deschis prin care
trece lantul ancorei. Lantul calauza este intotdeauna fara pod sau poate fi o parama
metalica care se prinde cu un capat la un inel ce se gaseste prins de diamantul
ancorei, iar celalalt este pus pe vinci sau cabestan. Ancora cu 4 gheare fixata la
post sta de-a lungul capului de sarpe.
Putul lantului, in interior, este capitonat cu scanduri sau dulapi de lemn pentru
atenuarea zgomotului. Podeaua este cimentuita cu panta de scurgere si orificii de
scurgere a apei. La circa 20-30 cm deasupra podelei se gaseste un gratar metalic
pe care se aseaza practic lantul de ancora. In partea superioara, pe unul din pereti,
sau pe plafon, in imediata vecinatate a capacului de vizita, se gaseste un inel de
care se prinde ultima za a lantului de ancora cu ajutorul unei chei cioc de papagal.
Langa acest inel se gaseste un ciocan care sa asigure eliberarea lantului din put, cat
mai rapid, in situatia in care nava este pusa in situatia de a parasi sau de a renunta
la lant si ancora din diferite motive. Volumul putului de lant este de regula mai mare
cu o treime decat volumul pe care il ocupa lantul de ancora in mod normal.
Accesul in puul lanului se realizeaz prin forepeak.
Mecanisme de ancorare
Cand pentru ancorare se foloseste un lant, aceste mecanisme au ca organe
de lucru una sau doua roti cu canal profilat (barbotine), care angreneaza lantul de
ancora tensionat. Pe acelasi arbore principal, pentru legare exista tamburi de capat,
pentru manevrarea paramei cu capat liber. Cand si pentru ancorare se foloseste
parama metalica sau nemetalica, aceasta se infasoara pe un tambur cilindric
montat in locul barbotinei. Masinile cu ax orizontal sunt denumite vinciuri, iar cele
cu ax vertical, cabestane. In prova navelor vinciurile sunt de obicei duble,
dispunand de doua barbotine, pentru cele doua ancore prova si de doi tamburi de
capat pentru manevra.
Cabestanul
A din secolul XVII: 1 plrie; 2 ferastruica; 3 cabestan pe coverta;
4 clopot; 5 cabestan sub coverta; 6 tachet
B pentru lan si parme: 1 clopot; 2 maina cabestanului;
3 tachet; 4 lanul ancorei; 5 stea de
comanda a mainii cabestanului;
6 steaua frnei; 7 barbotin
C pentru parme: 1 manela; 2 cresttura; 3 cingtoare;
4 ferastruica; 5 plrie; 6 coroana; 7 barbotin;
8 castanieta; 9 tachet mobil
Cabestan
Virarea ancorei
nainte de virarea ancorei se fac de asemenea o serie de pregtiri care constau in:
- punerea in funciune si verificarea vinciului sau cabestanului
- aezarea lanului pe barbotina (garnisirea lanului)
- punerea in funciune a instalaiei de apa sub presiune pentru splarea
lanului si ancorei de
nmol
Comunicarea prova comanda la virarea ancorei
Cnd operaiunea de virare este pregtita oferul comunica:
Tribord / Babord gata de vira
Pe timpul virrii se comunica numrul cheilor:
5 chei pe vinci / 4 chei pe vinci / etc
Ancora s-a smuls
Ancora la suprafata
Ancora la post de mare
Manevra ancoroatelor
In afara ancorelor principale care se manevreaz, marea majoritate a navelor
dispun de ancore secundare sau ancore de curent, care se numesc ancoroate si
care sunt dispuse la pupa navei.
In funcie de mrimea navei ca ancora de la pupa poate fi folosita o ancora tip
Hall, iar navele mai mici o ancora tip Amiralitate.
Unele nave au prevzute din dotare o instalaie de ancorare pentru ancora de la
pupa. In acest caz instalaia de ancorare de la pupa se actioneaza in mod similar cu
cea de la prova.