VACCINOTERAPIA SI SEROTERAPIA

Profilaxia reprezinta ansamblul masurilor medico-sanitare impuse pentru prevenirea

aparitiei si raspandirii bolilor / cresterea rezistentei organismului la infectii.
Profilaxia cuprinde:
imunizarea activa - prin vaccinuri;
imunizarea pasiva - prin seruri si imunoglobuline;
profilaxie nespecifica chimioprofilaxia.
Profilaxia specifica:
Imunizarea activa se face prin vaccinare.
Vaccinul este un preparat antigenic obtinut dintr-un agent patogen specific capabil sa
induca la un subiect receptiv un raspuns imun artificial, protector fata de agresiunea microbiana.
se utilizeaza pentru a provoca un raspuns imun artificial, protector fata de anumite
infectii, patrunse in organism ele produc anticorpi specifici ce impiedica atacul
germenilor sau a toxinelor lor asupra organismului.
In functie de modul de preparare si de natura componentelor antigenice vaccinurile pot
fi:
1. Vaccinuri preparate din agenti patogeni vii atenuati: sunt vaccinuri complete ce contin
tulpini microbiene sau virale cu virulenta redusa. Atenuarea are ca scop reducerea virulentei pana
la un nivel foarte scazut,pentru a nu afecta organismele vaccinate,dar care sa asigure producerea
unui raspuns imun adecvat. La persoanele sanatoase, administrarea acestor vaccinuri produce o
infectie inaparenta,urmata in general dupa o singura inoculare,de instalarea imunitatii.
2. Vaccinuri preparate din agenti patogeni omorati sau inactivati: Sunt suspensii
obtinute din particule microbiene sau virale la care, prin procedee fizice sau chimice, s-a realizat
eliminarea
infectiozitatii cu pastrarea propietatilor imunogene.
3. Vaccinuri preparate din componente microbiene:
Produse microbiene purificate (anatoxinele) - sunt toxine microbiene detoxifiate.
Ex: Diftero-Tetano-Pertusis (Di-Te-Per), anatoxina tetanica purificata si adsorbita
(ATPA), anatoxina difterica purificata si adsorbita (ADPA).
Fractiuni sau subunitati structurale ale microorganismelor. Sunt preparate
vaccinale constituite din componentele resorbabile de raspunsul imun.
Avantaje - eliminarea reactiilor postvaccinale
Dezavantaje - se obtine o imunitate celulara slaba,e necesara asocierea de adjuvanti si
costul ridicat.
4. Vaccinri sintetice: se obtin prin sinteza in vitro a antigenelor microbiene. Sunt inca in
studiu experimental.
5. Vaccinuri obtinute cu ADN recombinant (vaccinuri clonate sau biosintetice): Se
prepara in scopul obtinerii de fractiuni antigenice purificate care sa excluda reactiile adverse si
complicatiile postvaccinale.
Dupa numarul si tipul antigenelor dintr-un vaccin acestea pot fi:
Vaccinuri monovalente provin de la o singura specie bacteriana sau virala.
Vaccinuri asociate o asociere de vaccinuri contra mai multor boli care asigura
eficacitatea fiecaruia:
Ex: - vaccinul diftero-tetanic (vaccin bivalent) - Di-Te;
- vaccinul diftero-tetatanic-pertussis(vaccin trivalent)-Di-Te-Per;
- antimeningococic (tetravalent).
Modul de pastrare al vaccinurilor se realizeaza in frigider la o temperatura de 4-8 C.
1

O parte din imuniazrile active sunt interzise gravidelor(risc de avort sau malformatii).In
mod deosebit se pot administra vaccinarea antirabica,antigripala si antipoliomielitica.ATPA este
indicata la gravidele nevaccinate:
In tara noastra sunt obligatorii urmatoarele vaccinuri:
BCG (bacil Calmette Guerin) antituberculos;
Antipoliomielitic;
Antidifteric;
Antipertussis;
Antirujeolic;
Contra HBV;
Antiurliana (impotriva oreionului);
Antirubeolic.
Astazi se aplica vaccinuri asociate:
Di-Te-Per (diftero-tetanic-pertussis);
Rujeolic + urlian + rubeolic;
Di-Te-Per + poliomielitic oral (VPO);
Di-Te-Per + vaccin poliomielitic inactivat in aceeasi seringa;
Di-Te-Per + poliomielitic + rujeolic
S-au introdus de asemenea vaccinuri noi:
antihepatitic B;
vaccinul herpetic;
vaccinul HPV
Calea de administrare a vaccinurilor:
1. Intradermic: BCG in zona deltoidiana a bratului drept.
2. Subcutanat: pe fata externa a bratului sau tesutul celular al flancurilor abdominale:
antitetanic, antirabic, antidifteric, antipoliomielitic, antirujeolic
3. Intramuscular: in regiunea latero-externa a coapsei.
Anatoxinele purificate si adsorbite: ADPA, ATPA;
Trivaccin:Di-Te-Per;
Bivaccin:Di-Te.
4. Oral: - antidizenteric, antipoliomielitic (VPO), BCG.
5. Intranazal: vaccinul antigripal (exista si un vaccin antigripal inactivat care se
administreaza injectabil)
De retinut!
imunitatea activa obtinuta prin vaccinare este de lunga durata;
vaccinurile si anatoxinele sunt utilizate in primul rand cu scop profilactic,totusi
unele pot fi applicate si cu scop curativ(difterie,tetanos,bruceloza,stafilococi,febra
tifoida);
se vor utiliza numai vaccinuri cu valabilitate,neexpirate;

vaccinurile injectabile vor fi manipulate in conditii de perfecta asepsie

(incarcarea seringii la flacara);
se vor respecta dozele si intervalele dintre inoculari;
dozele mai mici determina imunitate slaba,pe cand cele mai mari pot declansa
reactii postvaccinale intense;
se va face tatonarea gradului de toleranta fata de vaccinuri prin administrarea in
prealabil a unei doze de 0,1 ml in dilurtie de 1/100 in cazurile in care se poate
astepta o toleranta mai accentuate;
2

 prevenirea complicatiilor se va face prin respectarea contraindicatiilor care trebuie

cunoscute de catre asistenta medicala

Sarcinile asistentei medicale din cabinetele individuale:
cuprinderea integrala in catagrafie a tuturor copiilor programati pentru imunizare
conform
calendarului stabilit;
cunoasterea populatiei infantile mai ales din cartierele noi;
cuprinderea subiectilor contraindicati temporar, omisi din campania anterioara, cei
flotanti in teritoriu;
asigurarea vaccinari integrale a copiilor din crese, gradinite, leagane;
vor fi admisi in colectivitate numai copii vaccinati conform calendarului;
respectarea cu strictete a instructiunilor misterului sanatatii privind administrarea
vaccinurilor;
inregistrarea tuturor vaccinatilor in registrul de vaccinare;
asigurarea conditiilor optime de transport si conservare a vaccinurilor (4-8 C).
Vaccinul BCG: confera protectie fata de infectia tuberculoasa si se efectueaza cu vaccin viu
atenuat. O fiola contine 20 de doze. Dupa deschiderea fiolei administrarea fiolei se face in decurs
de o ora.
Se injecteaza lent intradermic 0,1 ml vaccin pe fata posterioara a bratului stang in treimea
medie
cu formarea unei papule de 6-8 mm cu aspect de coaja de portocala care in mod normal dispare
dupa 3 min. Daca injectarea se face profund apar microaccese.
In decurs de 1-2 zile apare un eritem usor indurat roz-violaceu cu diametrul de 3-8 mm care
in 1-2 saptamani se acopera cu o scuama, uneori poate ulcera si se pustulizeaza acoperindu-se cu
o crusta.
Se vindeca spontan in 1-2 luni, iar la caderea crustei apare o cicatrice denivelata, violacee
care
apoi devine alb sidefie cu diametrul cicatriceal de 3-6 mm.
Vaccinarea se efectueaza in maternitate concomitent cu vaccinarea antihepatitica B.
Intervalul intre vaccinarea BCG si alte vaccinari trebuie sa fie de minim 2 luni.
Vaccinarea antihepatitica: se efectueaza in maternitate cu vaccinul Engerix B,obtinut
prin inginerie genetica, ofera protectie pentru hepatita B dar si pentru hepatita D.Este lirat in
fiole de o singura doza de 0,5 ml. diferite pentru nou nascuti,sugar,copil si adult. De aceasta
vaccinare mai beneficiaza contactii cu purtatori de virus hepatic B, personalul medico-sanitar,
personalul care lucreaza cu sange, adolescentii care isi incep viata sexuala,utilizatorii de droguri.
Se administreaza in treimea medie anterolaterala a coapsei la copii si in regiunea deltoidiana la
adolescenti si adulti.
!!! NU se recomanda musculatura fesiera sau intradermic pentru ca se reduce raspunsul imun.
!!! NU se injecteaza in aceeasi seringa 2 vaccinuri.
Are eficacitate maxim 2 ani.
Vaccinarea antipoliomielitica (VPOT): se efectueaza cu tulpini de vaccin viu atenuat
administrat pe cale orala. Este un vaccin trivalent(virus 1,2,3).
Prima vaccinare se face cu 3 doze orale administrate la interval de o luna,primele 2,iar a
3-a dupa 6 saptamani.Se poate administra impreuna cu vaccinul Di-Te-Per. Doza vaccinala este
de 0,2 ml care se amesteca cu ceai sau apa zaharata.
Dupa vaccinarea antipoliomielitica nu se fac alte vaccinari,tratamente injectabile sau
tratamente chirurgicale pentru a evita aparitia unor paralizii post vaccinale.Dupa vaccinare
copilul
3

elimina prin scaun virus poliomielitic viu care poate fi sursa unor noi cazuti de imbolnavire 30 de
zile.
Vaccinarea antidifterica: se efctueaza cu anatoxina difterica purificata sub forma de
Divaccin (diftero-tetanic) sau trivaccin (diftero-tetanic-pertussis), 0,5 ml intramuscular pe fata
anterioara a coapsei la intalnirea terimii superioare cu treimea medie,la 3 cm in afara liniei
mediane
Continutul este alb,tulbure.Dupa 30 de zile se injecteaza in acelasi mod in celalta
coapsa.Daca se face Di-Te-Per se repeta a 3-a doza dupa inca 30 de zile. Reactiile postvaccinale
sunt minore si dispar in 24 de ore.
Vaccinarea antitetanica: se face cu ATPA sau cu Di-Te-Per sau numai cu diftero-tetanic.
ATPA se livreaza in fiole de 2 doze de 0,5 ml continut alb-tulbure,se injecteaza i.m. pe fata
anterioara a coapsei la copil si in regiunea deltoidiana la adult. Revaccinarea se face cu 2
rapeluri: rapelul 1 la 6-12 luni de la ultima inoculare cu ATPA cu o doza de de 0,5 ml,rapelul 2 la
6-7
ani de la rapepul 1 cu o doza de 0,5 ml.
In caz de plagi tetanigene,dupa tratamentul chirurgical al plagii se face vaccinare
antiteanica in functie de situatia vaccinarilor anterioare astfel:
pacientul cu o vaccinare comleta primeste 0,5 ml in doza unica;
pacientul incomplet vaccinat primeste 3 doze de ATPA la interval de 14 zile;
pacientul nevaccinat primeste ser antitetanic 3000 pana la 20.000 U.I. in doza unica si
ATPA doze de 0,5 ml la interal de 14 zile.
Vaccinarea cu ATPA nu necesita interval liber fata de alte vaccinari.
Vaccinarea antirujeolica: se face cu vaccin ce contine virus rujeolic viu atenuat. Se
prezinta in fiole de 0,5 ml cu o singura doza.Vaccinul se gaseste in amnbalaj multidoza cu
diluantul necesar pentru 10 doze. Se administreaza imediat dupa reconstruire,subcutanat 0,5
ml,in jurul varstei de 1 an.
Mai exista trivaccin care contine in afara vaccinului antirujeolic si vaccin antirubeolic si
antiparotidic.
Intre vaccinul antirujeolic si alte vaccinari trebuie sa existe un interval de 30-60 de zile.
In afara contraindicatiilor comuna oricaror vaccinari,contraindicatia majora este
reprezentata de femeile gravide, bolnavii cu HIV/ SIDA si persoanele care primesc medicatie
imunosupresiva cu reactii alergice.
Vaccinarea antipertussis: este foarte eficienta,se face cat mai devreme cu trivaccin DiTe-Per.
ATENTIE la complicatiile grave pe care le determina la sugar!
Complicatiile vaccinurilor:
boala infectioasa la persoanele cu deficiente immune (indusa de vaccinuri vii);
accidente alergice.
Imunizarea pasiva: se face prin seruri sau imunoglobuline care contin anticorpi
specifici,gata
formati si ofera o protectie imediata de scurta durata. Ele produc blocarea procesului infectios.
Clasificare:
Dupa compozitie:
seruri antibacteriene (ser antimeningococic);
seruri antitoxice (ser antidifteric, antitetanic, antigangrenos, antibotulinic, antipiocianic);
seruri mixte (anticarbunos);
Dupa scop:
seruri administrate profilactic(seroprofilaxie);
4

 seruri administrate curative (seroterapie).

Dupa provenienta:
a. Seruri omologe:
se obtin de la om(convalescenti sau de la persoanele imunizate activ);
nu se mai folosesc astazi datorita pericolului transmiterii unor boli;
se folosesc sub forma de imunoglobuline (gamaglobuline umane standard sau
imunoglobuline uman specifice).
Avantaje:
numar redus de injectii,numar crescut de anticorpi, se mentin un timp mai indelungat in
organism, se pot administra repetat;
se administreaza intramuscular.
a. Seruri heterologe: se obtin pe animale (cal, iepure, oaie) hiperimunizate in mod
activ cu diferite vaccinuri si anatoxine.
Dezavantaje: produc stare de sensibilizare a organismului din cauza proteinelor straine
pe care le contin, reactii alergice, boala serului, soc anafilactic in prezent acest dezavantaj
este redus prin livrarea de seruri purificate si concentrate (antidifteric, antibotulinic,
antitetanic, antivenin de vipera, ser antirabic.) - serurile se pastreaza la intuneric si la
temperatura de 4-10 C,se evita inghetarea lor.Se mai utilizeaza si serurile uscate
(liofilizate).
Compozitia serurilor.
Dupa anticorpii pe care ii contin eterologice se impart in:
seruri antitoxice (antidifteric, antitetanic, antibotulinic, antistafilococic);
seruri antimicrobiene (antineningococic polivalent, anticarbunos, antipioceanic
polivalent);
seruri mixte cu actiune antimicrobiana si antitoxica;
seruri antivirale (antirabic).
Indicatii:
Curativ (seroterapie) in difterie, tetanos, botulism, muscaturi de sarpe veninos, gangrena
gazoasa;
Profilactic (seroprofilaxie) in plagi rabigene, tetanigene (la persoanele nevaccinate).
Cale de administrare:
i.v. - realizeaza efecte imediate,de neutralizare a toxinelor si se utilizeaza aproape in toate
cazurile in care serul este administrat in scop curative;
i.m. - se utilizeaza cand serul este administrat in scop profilactic.
In scop curativ se utilizeaza doar in formele usoare deboala, precum si in cazurile
cunoscute de hipersensibilizare a unor persoane.
!!!De retinut!!! - serul se administreaza i.m. in zona coapsei sau in muschiul deltoidian
si niciodata in regiunea fesiera.
Serurile omologe nu dau reactii serice decat in mod exceptional, reactii usoare de tip
urticarial.
!!!Atentie!!! - nu se recurge niciodata in scop terapeutic la calea subcutanata.
Reactii serice:
Proteinele straine din serul heterolog introduse in organism se comporta ca alergene
(antigene) producand fenomene de sensibilizare.
reactii immediate (socul anafilactic);
reactii tardive(boala serului).
Reactiile alergice pot aparea la persoanele hipersensibilizate,chiar si la administrarea unei
cantitati foarte mici de ser, astfel socul anafilactic poate aparea chiar si dupa administrarea a 0,1
5

ml dintr-un ser diluat 1/100. Desi reactiile serice survin indiferent de calea de administrare
(parenterala sau i.v.), totusi calea i.v. se insoteste de reactii mai grave.
Boala serului: apare dupa o infectie de 6-12 zile de la injectarea serului si poate sa apara
la orice persoana fara sa fi avut o sensibilizare anterioara, se manifesta prin edem, prurit, febra,
eruptie cutanata, limfadenopatie, uneori edeme localizate la fata,pleoape, maini si picioare, cel
mai periculos este edemul glotic care necesita masuri de urgenta.
Tratament:
medicamentos: antitermice, analgezice, antihistaminice (Feniramin, Claritin
(cloratadina, Aerius);
regim alimentar: fructe, zarzavaturi, dulciuri, lactate, fara carne.
Pentru administrarea serurilor asistenta medicala ia urmatoarele masuri:
executa numai la indicatia medicului;
intreaba pacientul daca i s-a administrat vreodata un heterolog;
inainte de administrare este obligatoriu sa se pregateasca trusa de urgenta antisoc si
instrumentarul necesar(seringi,SF,SG);
respectarea celor mai severe reguli de asepsie si antisepsie:seringi de unica
folosinta,flambarea la deschiderea fiolei,dezinfectia tegumentului cu alcool iodat 1% sau
betadine.
Testarea sensibilitatii la ser se face obligatoriu la toti pacientii. Sunt mai multe metode:
1. Testul conjunctival: se depune pe conjunctiva oculara o picatura din serul din care urmeaza
a fi injectat diluat cu 1/100 in S.F. In caz de sensibilizare dupa 30 min apare hipertermie si
lacrimare. Testul nu se aplica la copii.
2. Testul cutanat: dupa scarificarea tegumentului se depune o picatura de ser diluat 1/100.
In caz de sensibilizare dupa 30 min apare o hiperdermie intensa.
3. Testul intradermic (cel mai sigur): Se injecteaza i.d. 0,1 ml ser diluat 1/100 sau chiar
1/100 (mai ales cand se suspicioneaza o hipersensibilizare), dupa 20-30 min in caz de
sensibilizare apare un eritem cu diametrul de 5-10 mm eventual apare si eritem.
Schema minima de desensibilizare: In cazul in care testele sunt negative dar pacientului
nu i s-a administrat niciodata un heterolog, se va aplica schema minima de desensibilizare sub
supravegherea stricta a medicului.
Schema:
se injeccteaza subcutanat 0,25 ml ser in dilutie 1/10,se asteapta 30 min.In cazul apariei
unei reactii se opreste procedura, Daca nu apare nici o reactie se administreaza 0,25 ml
ser nediluat si se asteapta alte 30 min. Dupa care in caz de neaparitie a reactiei se
administreaza 1 ml ser nediluat si se asteapta alte 30 de min. si daca nu apare nici o
reactie se injecteaza tot serul ramas intramuscular.
Daca aceasta desensibilizare ne arata un grad mai mare de sensibilizare, se va face
desensibilizare dupa procedeul Besredka modificat.
La intervale de 30 de minute se injecteaza ser dupa cum urmeaza:
Dilutii
Cantitate
Cale de administrare
1/100 ml
0,1 ml
Intradermic
1/100 ml
0,5 ml
Intramuscular
Nediluat
0,5 ml
Intramuscular
Nediluat
Cantitate totala
Intramuscular
Dupa ultima administrare pacientii se pastreaza sub observatie inca 30 min.
Alta metoda de desensibilizare: Schema de desensibilizare poate varia in functie de
gradul de sensibilizare si de modul cum reactioneaza pacientul la primele administrari.
Ex. Desensibilizare prin injectii subcutanate cu intervale intre injectii de 30 min.
6

Dilutii
1/100
1/100
1/100
1/10
1/10
1/10
Ser nediluat nativ
Ser nediluat nativ
Ser nediluat nativ
Ser nediluat nativ

Cantitate
0,2 ml
0,4 ml
0,6 ml
0,2 ml
0,4 ml
0,6 ml
0,2 ml
0,4 ml
0,6 ml
1 ml

Precizare:
dilutia de ser imun in ser fiziologic poate incepe si de la 1/1000 si se incepe administrarea
tot cu o cantitate de 0,1 crescand progresiv la intervale de 30 min. Acest procedeu
dureaza foarte mult timp;
daca testele sunt intens pozitive iar administrarea serului este indispensabila, pe langa
desensibilizare se va administra injectabil si un antihistaminic, iar inainte de introducerea serului
se perfuzeaza corticoizi (HHC) inainte si in timpul administrarii;
dupa injectarea serului pacientii trebuie sa ramana sub observatie medicala atenta cel
putin 1 ora.
Administrarea imunoglobulinelor:
Gamaglobulinele reprezinta partea purtatoare de anticorpi si se numesc imunoglobuline
normale
dupa definitia O.M.S. Sunt cunoscute sub numele de IgG, IgA, IgM, IgD, IgE.
Gamaglobulinele obtinute din serul de convalescent sau din serul unei persoane
hiperimunizate
cu un anumit antigen (vaccin sau anatoxina) se numesc imunoglobuline umane specific
(antitetanos, antivariolic, antipertussis, antirabic, antiHBS, antirujeolic, etc.)
Atat imunoglobulinele normale cat si cele specifice se extrag din amestecuri de plasma
provenite de la sute de donatori.
Administrarea de imunoglobuline ofera mari avantaje in comparatie cu serurile imune pe care
le pot inlocui in totalitate.
Toleranta locala si generala este buna. Nu prezinta risc de transmitere a unor virusuri.
Imunoglobulinele se administreaza numai pe cale i.m. in doze de 0,1-0,5 ml/kg corp.
In ultimii ani s-au produs imunoglobuline de uz intravenous (Gammavenin, Sandoglobin.