Sunteți pe pagina 1din 9

Facultatea de Construcii, Cadastru i Arhitectur

Specializarea Arhitectur
An II-sem I

2015-2016

Evoluia formei urbane

Persepolis

Student: BETEA ANDREI TIBERIU


Profesor: Dr. Arh. LUNCAN TRAIAN ANDREI

Aparitia Imperiului Persan


La inceputul Epocii de Fier in podisul iranian s-a produs o patrundere graduala a
triburilor de indo-arieni si indo-iranieni, veniti din Asia Centrala.

Intre sec. XI si VIII i.e.n. populatia mezilor era stabilita deja in zona din jurul orasului
Ecbatana, astazi Hamadan, in timp ce persii, denumiti astfel de catre asirieni, ocupau
tarmurile Lacului Urmia, in partea de
nord a regiunii.
In acel timp regaturile din
Mesopotamia, toate marginindu-se cu
viitorul teritoriu al Persiei, erau inca
puternice: Asirienii si Urartienii
stapaneau in nord, Babilonienii in
centru si Elamitii in sud.
Atacati si invinsi de Asirieni de
cateva ori, in sec.VII i.e.n., Mezii au
format o Confederatie. Prin alianta cu
Babilonienii, Confederatia a reusit sa
invadeze teritoriul Asirian, distrugand orasele Ashur si Ninive si punand, in acest fel, capat
dominatiei Asiriene.
Dupa aceasta perioada, in sudul Muntilor Bakhtiari, s-a format un mic regat persan
regatul Parsumash, fondat de un rege numit Achaemenes,care a fost intai vasalul Elamitilor si
apoi al Mezilor
In anul 550 i.e.n., unul dintre descendentii acestui rege, Cirus, va invinge pe ultimul
rege al mezilor, Astyages, si va fonda Imperiul Persan.
In anul 559 i.e.n., regele Persanilor si Mezilor, Cirus ii, ridica propria sa capitala, la
Pasargade in persana hagmatan = loc de intalnire. Cirus, un mare strateg, a reusit sa
incorporeze in regatul sau, fara prea multa varsare de sange, populatia istovita si slabita a
regiunilor vecine. in scurt timp, Asiria, Urartu, Cilicia si estul Anatoliei au devenit state
vasale.
Cirus cucereste prima tinta, Lydia, iar in anul 546 i.e.n. armata sa invinge cavaleria
regelui Croesus, celebru pentru imensa sa bogatie. Ocuparea capitalei Sardis, ii permite lui
Cyrus sa detina controlul aproape a tuturor oraselor din Asia Mica, acesta continua victoriile
sale pana la Milet, obtinand astfel un port la Mediterana. Dupa fortificarea granitelor catre
est, Cirus se lanseaza intr-un atac decisiv asupra Babilonului, orasul cade in anul 537 i.e.n,
ulterior ocupa Siria, Fenicia si Palestina.
In anul 528 i.e.n., la un an de la urcarea sa pe tron, fiul lui Cirus, Cambyses, a condus
un mars victorios prin Desertul Sinai catre Nil. Pentru prima data in istorie, Regatul
faraonilor a fost cucerit in intregime. Mai putin tolerant decat tatal sau, acesta detroneaza zeii
Egiptului si ai Babilonului, comitand o greseala politica grava.
Conflictele dinastice din Regatul Persan, au condus la o adevarata lovitura de stat, cu
consecinte dramatice sinuciderea lui Cambyses.

Persepolis
Dupa moartea lui Cambyses, printul ahemenid Darius si, numit ulterior cel Mare,
ajunge la putere, in anul 521 i.e.n. El a fost comandatul armatei numita Cei Zece mii de
Nemuritori.
in afara de recunostiinta pentru loialitatea lor, imaginile membrilor acestei trupe de elita au
fost sculptate pe zidurile din Persepolis, capitala secreta, expresie a puterii ahemenide, pe
care Darius o intemeieaza in 520 i.e.n.
Darius a creat un mare imperiu centralizat, cu trei capitale: Susa era folosita ca
rezidenta de iarna, Ecbatana ca rezidenta de vara, iar Persepolis a devenit cel mai important
centru ceremonial.

Persepolis vedere din aer-Charles Chipiez, 1884

Orice fragment chiar si cel mai spectacular poate parea insignifiant cand este
izolat din contextul sau: aceasta este cazul particular la Persepolis-ului, grandiosul oras
construit atat pentru a uimi si intimida privitorii cat si pentru a afirma puterea nelimitata a
regilor ahemenizi. in afara de aceasta, existenta Persepolis-ului, localizat in sudul iranului de
astazi, era de la inceput gandita a ramane secreta.

Plan Persepolis

1. Scarile principale (dublu sir de trepte)


2. Poarta lui Xerxes Poarta a tuturor Natiunilor
3. Scarile de Nord de Apadana
4. Apadana (Sala de audienta a lui Darius)
4

5. Scarile de Est de Apadana


6. Poarta nefinalizata
7. Sala celor trei zeci si doua de coloane cu zona garnizoanei
8. Sala celor o suta de coloane
9. Scarile catre Tripylon sau Sala de audienta a lui Xerxes
10. Palatul lui Darius
11. Palatul lui Xerxes
12. Palat-Haremul-in sectiunea centrala se vehiculeaza ca se afla regina cu suita sa
13. Zidul trezoreriei
14. Trezoreria

Zona cuprinde o platforma artificiala


vasta, intre 8 m si 18 m in inaltime,
extinzandu-se pe o lungime de 450 m si
latime de 300 m. Accesul la terase se
face printr-un dublu sir de trepte intre
paliere, fiecare scara avand 111 trepte,
conducand catre propilee, cu un atrium
cu latura de 25 m avand o usa de 10 m
inaltime. Patratul Apadanei are latura de
60 m si sta pe o platforma de 2,60 m
inaltime. Camera de Audienta are 36 de
coloane aranjate in 6 randuri. Fiecare coloana are 20 m inaltime si este terminata cu un
capitel zoomorf. La podiumul centrului ceremonial folosit pentru Noul An Persan, se ajunge
prin trepte care poarta sculpturi ale demnitarilor, ale garzii personale a regelui, cunoscute sub
numele de ca Cei Zece Mii de Nemuritori, pentru ca de fiecare data cand un soldat murea,
era imediat inlocuit cu altul, si cu reprezentanti ai tuturor natiunilor supuse. Constructia
complexului, niciodata terminata, a durat 180 de ani.
Scarile principale

Poarta a tuturor Natiunilor

In timpul imperiului Persan, strainilor le era interzis accesul in Persepolis. O data pe


an, Regele Ahemenid organiza o fastuoasa receptie la care emisarii de cel mai
inalt
rang ai natiunilor supuse primeau privilegiul de a ingenunchea
in fata
tronului si de a oferi daruri si tributuri. Acest eveniment este
sculptat pe zidurile din
Persepolis, ca o inregistrare pentru posteritate.
Alexandru cel Mare a fost primul strain care a
intrat in Persepolis, dar cu intentii ostile: el a dat foc
orasului si l-a ars pana la pamant.
Dar Persepolis, la fel ca multe alte orase ale
antichitatii, si-a mentinut infatisarea majestuoasa,
in ciuda cladirilor sale monumentale, Persepolis-ul
este un oras care ramane invizibil de la distanta:
tot ceea ce poate fi vazut din Palatul orasului este
uriasa masa a zidurilor care suporta platforma
artificiala, asezata langa versantii Muntelui Rahmat
unde sunt localizate mormintele in stanca a lui Artaxerxes II si Artaxerxes III.
O rampa larga conduce catre Propilea construita de Xerxes, asa numita Poarta a
tuturor Natiunilor strajuita si pazita de doi colosali tauri inaripati cu capete de barbati.
Perspectiva ruine Persepolis
6

Pe cealata parte a intinsului bulevard


se intinde complexul Holurilor de
Receptie si Palatele Private ale
regilor Ahemenizi. 30 dintre cele 36
de coloane din Apadana lui Darius
sunt inca in picioare, in timp ce
numeroase capiteluri zoomorfice
stau la pamant sau au fost ridicate.
Langa Apadana, este localizat
Palatul lui Darius, cu pilonii masivi din porfir gri, asa de stralucitori incat sala este cunoscuta
ca Holul Oglinzilor si ruinele Palatului lui Xerxes, care inca mai poarta urmele focului lui
Alexandru. Un mic muzeu a fost organizat in zona spatiilor aferente reginelor si
concubinelor, pentru a expune o serie dintre obiectele gasite in sapaturi.
Reconstructie Apadana- Charles Chipiez

In fata Palatelor Regale, se afla


Sala celor 100 de Coloane, Tryplon-ul (o sala cu 3 usi)
Visteria si Sala celor 99 de Coloane, o constructie care na fost terminata niciodata si din care au ramas doar
bazele coloanelor.
Orasul insusi, cu locuinte pentru 15 000 de functionari si
un personal care sa asigure servirea neintrerupta a
palatelor, se intinde de jur imprejurul platformei, dar
urmele modeste ale zidurilor trebuie gasite inca.

Popoarele care onorau pe regele imperiului


Persan si care erau reprezentati pe bazoreliefurile marii
scari ai Apadanei, sunt mentionati in vechile cronice,
desi acestea adesea sunt in dezacord privind numarul
actual al tarilor: 23, 28 sau 32. Urmatorii au fost identificati ca purtatori ai tributurilor:
sogdiani, parti, elamiti, mezi, armeni, drangieni, bactrieni, egipteni, cilicieni, babilonieni,
ionieni, sciti, lidieni, capadocieni, fenicieni, gandarieni, arachosieni, etiopeni, libieni, asirieni,
arabi, locuitori ai Samarkand-ului si popoare cu palarii ascutite.
Darurile includeau: tesaturi, stofe, arme, piei de animale, pietre pretioase, bijuterii,
barci, carete, olarie, vesela, parfumuri, ustensile gospodaresti, animale precum asini, magari,
camile, berbeci, oi, lei, tauri, cai si gazele.
In timpul lui Now-Rouz Noul An Persan, demnitarii, nobilii si reprezentantii
natiunilor cucerite de regii Ahemenizi, dupa ce treceau de Propilee, intrau in Apadana, unde
regele primea oaspetii care se prosternau in fata lui.
7

Din avantajosul punct de


pe podium, regele si curtea
urmarea procesiunea
supusilor aducand daruri,
animale, carete, adunati in
piata, pentru ca nu era posibil
ca toti sa urce in Apadana. La
sfirsitul paradei, regele si
suita sa veneau in Tryplon ca
sa primeasca oaspetii
deosebiti intr-o audienta
privata.
Sala celor o suta de coloane; Palatul lui Darius in spate dreapta
si Palatul lui Xerxes in spate stanga

Ceremoniile erau urmate de un somptuos banchet, desfasurat in Palatul lui Darius si


ulterior in cel al lui Xerxes, asa cum este evindentiat prin reliefurile de-a lungul scarilor care
arata figuri purtand vase, animale si hrana pentru festivitate. Dupa masa, regele se intorcea in
Tryplon cu cei mai inalti reprezentanti ai natiunilor. Pe masura ce ziua trecea, conducatorii
delegatiilor si purtatorii de daruri se miscau in procesiune, flancati de garda celor Zece Mii de
Nemuritori, catre Holul celor o Suta de Coloane, unde tributurile oferite Regelui Regilor erau
depuse la picoarele tronului. Aici, Regele ramanea singur pentru a privi darurile, in timp ce
oaspetii mergeau inapoi de-a lungul Caii Procesiunilor si paraseau locul prin monumentala
Propilee a lui Xerxes.
Garda celor Zece Mii de Nemuritori

Poarta nefinalizata

Cucerind Persepolis-ul, la sfarsitul anului


331 e.n., armata lui Alexandru transforma orasul in cenusa si masacreaza locuitorii. Conform
scriitorului latin Quintus Curtius Rufus, multe familii au ales sa-si ia viata sarind de pe
8

zidurile Apadanei, preferand sa moara decat sa cada in mainile grecilor. Comorile acumulate
de generatiile de Ahemenizi au fost jefuite 120.000 talanti de aur, piese de argint, pietre
pretioase si vase de aur au fost incarcate pe 5.000 de catari si 3.000 de camile si transferate la
Susa. Noaptea, Alexandru a pus Persepolis-ul sub foc. A fost focul accidental sau deliberat ?
Autorii antici n-au ajuns la un acord. Focul a fost descris in detalii intense torte arzatoare,
tavane trosnind sub flacari, dansuri frenetice, bautura si o mare zarva dar adevaratul motiv
al acestui act, atat de necaracteristic pentru Alexandru, ramane obscur.
Devastat de focul lui Alexandru si apoi supus unor modeste reparatii in perioada postahemenida, Persepolis-ul a fost in final abandonat, fiind evitat de catre toti, ca si cum un
blestem ar fi fost pus peste oras. Persepolis-ul a devenit un mit, o idee, o utopie.

In splendoare sau devastat, Persepolis-ul a ramas


intotdeauna un loc secret, niciodata mentionat de
autorii clasici inainte de Alexandru cel Mare, chiar si
in descrierile detaliate ale Persiei transmise prin
istoriile lui Herodot.