Nichita Stnescu

Testament
M cirpesc cu vorbe, cu substantive,
mi cos rana cu un verb.
Nobile paleative
de serv.
i scriu cu trupul meu viaa
i mersul stelelor i-l scriu.
Vocala cea mai lung este aa
n care mortu-l cos, de viu.
Cci trebuie s dm i mrturie,
altfel nimica n-ar mai fi,
n dulce scriere trzie
innd alturi morii i vii.
Tu ombilic din care curge
vorbirea numai altor guri
fr s tim unde ne duce
n care dalbe viituri.
nct nu tim cine triete cuvntul poate, poate trupul.
Zpada alb Doamne, poate,
sau urma-n ea, pe care o las lupul...