ISTORIA TIMIOAREI

1212 - CUCERITA DE UNGURI

1552- CUCERITA DE OTOMANI
1716- CUCERITA DE AUSTRIECI
TIMISOARA SUB OCUPATIA OTOMANA 1552 - 1716 (
164 ANI)
Incepand cu 1521 otomanii cuceresc pe rand Belgradul, Orsova, Severinul apoi intreaga Ungarie in
urma bataliei de la Mohacs. Transilvania si Banatul raman neocupate de turci dar intra sub
suzeranitatea acestora. Fara a mai intra in detalii politice, mentionez ca in urmatorii ani, ca reactie la
implicarea armatelor imperiale austriece in Transilvania si Banat, turcii isu propun sa cucereasca
Timisoara si intreg Banatul. In 1551 o armata otomana de 80.000 oameni asediaza fara succes
Timisoara.
" La 22 aprilie 1552 o armat de 160000 de oameni sub comanda lui Ahmedpaa pleac de la
Adrianopol, la 27 iunie 1552 ajunge n faa Timioarei iar dou zile mai trziu cetatea este
mpresurat.
Cronicarul otoman Mustafa Gelalzade:
Cucerirea fortreei (Timisoara/Demevar)
"Timioara este o cetate pizmuit in lumea aceasta i avea turnuri i ziduri foarte puternice, fiind cu
neputin de a fi trecute. De aceea era greu s se poat pune mna pe ea. Ea este cea mai nsemnat
i cea mai putemic dintre cetile trii Transilvaniei. Uneltele ei de paz sunt desvrite, turnurile
sunt nalte, iar n ceea ce privete rezistena este proverbial... La poalele fortreei curgea ca un
torent de primava rul numit Timi (Dime) i mprejurimile lui erau acoperite cu mlatini i stufri."

Se construiesc poduri peste ru iar mlatinile sunt acoperite cu lemn i scnduri. n luptele ce
urmeaz turnul de ap care fcea legtura ntre oraul propriu-zis i castel e distrus, zidurile avariate
iar o mic trup de 1000 de oameni ce vine n ajutorul asediailor e nimicit.
Garnizoana ce apara Timisoara e formata din 1000 calareti maghiari, 200haiduci,300 cehi, 250
spanioli, 150 germani, 750 husari, 100 englezi, 250 osteni ai orasului si altii.
Dupa nenumarate astfel de atacuri, comitele tefan de Losoncz nu mai are alt soluie dect s
negocieze predarea cetii. n urma negocierilor cu Ahmed-paa acesta promite aprtorilor c pot
prsii cetatea distrus cu toat artileria i averea lor. Astfel, la 30 iulie 1552 soldaii, civilii i rniii
ies din cetate ncreztori n vorbele paei ns acesta i ncalc jurmntul i toi supravieuitorii, n
important n campaniile otomanilor n Europa central." frunte cu tefan de Losoncz, sunt mcelrii
de ctre ieniceri. Acest episod marcheaz nceputul unei noi epoci pentru cetatea Timioarei. Oraul
Oraul capt nu numai un caracter oriental, ci va ocupa i un loc important n campaniile otomanilor n Europa central

Timp de 162 de ani istoria acestui oras se va lega de cea a Imperiului Otoman. Aici se nasc si mor mii
si mii de turci, ostasi, negustori, mestesugari, intelectuali. Banatul este teatrul a nenumarate lupte
intre crestini si musulmani.
Iata cum descrie Henrik Ottendorf aspectul orasului otoman "Dimevar" la 1663:
Oraul Timioara, care-i are numele de la rul Timi i de la cuvntul var care pe ungurete
nseamn cetate, este situat dincolo de Dunre i de Tisa [...] . Puine din casele oraului se vd de

departe, doar turnurile moscheilor, fiind aezat pe esul ntins i, n mare parte, acoperit de pomii
grdinilor din jurul oraului.

O vedere inedita dar foarte corecta a Timisoarei, in timpul stapanirii otomane,

realizata de H. Ottendor

Pe bun dreptate Timioara este mprit n 3 PARTI : CETATEA ORASUL SI SUBURBIILE,

care de asemenea sunt de dou feluri i o parte a lor se numete Insula, iar cealalt
Oraul rascian (oraul ortodocilor N.N.).

Oraul este nconjurat de un zid cu palisade puternice, nalte, din mpletitur de nuiele lipit cu lut,
n numeroase locuri zidit puternic n acest fel i umplut cu pmnt, astfel nct stau pe el piesele de
artilerie.[...]

Suburbia se imparte in doua: Insula si Orasul rascian (ortodox).

In ceea ce priveste moscheile din Timisoara, sunt cu totul 8, mari, cu minarete inalte, construite dupa
obiceiul lor si acoperite cu tigla, iar turnurile cu plumb.

Centrul cetatii Timisoara IN PERIOADA OTOMANA

VIAA N TIMIOARA PE TIMPUL CND ERA PAALC TURCESC

Locuitorii orasului sunt toti turci. Crestinii locuiesc in suburbii.

Deoarece [...] se gaseste putina vita-de-vie, care nu produce cat este nevoie, [...] caci-desi turcilor le este
interzis vinul - ei il beau pe ascuns-[...]

Tiganii, ale caror ocupatii sunt binecunoscute fiind fierari, muzicanti, geambasi, iar in unele localitati se lasa
folositi in locul calaului.

 In afara suburbiei[...] locuiesc niste dervisi sau calugari turci, langa mormantul
unuia dintre sfintii lor. Pe unul din acesti dervisi l-am vazut la Poarta Azapilor.
Cumpara paine din banii cersiti si hranea cu aceasta vrabiile, care il cunosteau si
erau atat de blande incat i se asezau pe cap" (citat din "Vilayetul de Timisoara" de I.
Hategan).

Locuitorii aveau arme i ghiulele, pentru c dincolo de ziduri mul i rvneau

la bogata Cetate.
Aveau case mici cci, pesemne, locuitul n centru era, i atunci, un lux.
Dar erau case bune, cu pivnie pline de toate cele de trebuin.
Aveau canalizare, cci le plcea confortul.

Aveau vesel din porelanuri fine, farfurii cu inscrip ii din Coran, linguri i
cuite iscusit mpodobite de meteri aurari, bijuterii rafinate, ncl ri de
piele cu stil croite, pipe frumoase, cu care i nso eau plcerea taifasului la
hamam.