Sunteți pe pagina 1din 47

CUPRINS

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALA A ELVETIEI......................................................3


1.1. Pozitia geografica......................................................................................................................3
1.2. Cai de acces................................................................................................................................5
1.3. Istoria formarii si consolidarii statului elvetian..........................................................................6
1.4. Prezentarea principalelor elemente ale cadrului natural.............................................................7
1.5. Situatia economica....................................................................................................................10
CAPITOLUL II. PARTICULARITATILE OFERTEI TURISTICE ALE ELVETIEI.............15
2.2. Patrimoniul turistic elvetian.....................................................................................................21
2.2.1. Patrimoniul mondial UNESCO.........................................................................................21
2.2.2. Resursele turistice naturale si antropice.............................................................................22
2.2.3. Principalele categorii de arii protejate...............................................................................23
2.2.4. Cinci elemente definitorii ale turismului elvetian..............................................................24
2.3. Tipologia si diversitatea serviciilor turistice elvetiene.............................................................26
CAPITOLUL III. PARTICULARITATILE CERERII TURISTICE ALE ELVETIEI (20062010)...................................................................................................................................................28
3.1. Turism emitator - Outbound tourism; Outgoing tourism :.......................................................28
3.2. Turismul receptor - Inbound tourism; Incoming tourism :.......................................................28
3.2.1 Baza tehnico-materiala.......................................................................................................28
3.2.2. Cai de comunicatie.............................................................................................................29
3.2.3. Formele de turism practicate specifice Elvetiei.................................................................30
3.2.4. Indicatorii de baza ai circuitelor turistice interne..............................................................32

CAPITOLUL IV. RELATIILE TURISTICE ALE ELVETIEI CU ROMANIA.........................38


4.1. Relatii economice bilaterale.....................................................................................................38
4.2. Relatii turistice bilaterale..........................................................................................................41
CAPITOLUL V. PROPUNERI SI STRATEGII DE RELANSARE IN TURISM......................43
5.1. Propuneri personale..................................................................................................................43
5.2. Impactul activitatii turistice asupra mediului...........................................................................44
CONCLUZII......................................................................................................................................46
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................47

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALA A ELVETIEI

1.1. Pozitia geografica

Elvetia este asezata in Europa centrala, pe cursurile superioare ale fluviilor Rhone si Rhin.
Imaginea bancherilor si laptareselor, a ciocolatei si ceasurilor demana, statiunilor montane sau
cantecelor tiroleze a fost mereu corelata cunumele acestei frumoase tari. Inceputurile sale dateaza
din preistorie, cand, in jur de 10.000 I.Hr., dupa topirea zapezilor din perioada erei glaciare, un
popor de vanatori si pescari s-a asezat in Mittelland. Prin 400 I.Hr, retii au patruns in partea de SudEst a tarii; triburi germanice au fortat tribul puternic celtic alhelvetilor sa migreze spre Galia.Iulius
Caesar i-a prigonit pe helveti,invingandu-i la Bibracte, in Burgundia. Intre 58 I.Hr.400 D.Hr,
romanii auocupat o zona defensiva de-a lungul Dunarii si Rinului, convietuind alaturi decelti, intr-o
relativa armonie. In 771 regele Carol, devenit mai tarziu Carol celMare, a unit Elvetia ca regat al
Francilor.Tara este impartita in comitate, care auformat baza pentru actuala democratie pe cantoane.
Cinci tari se marginesc cu Elvetia, de-a lungul unor frontiere (cea mai mare parte naturale).
Rinul formeaza o parte din granita cu Austria si Liechtenstein, iar in N si N-E impreuna cu lacul
Constance (Bo) formeaza granita cu Germania si Austria. In parte de N-V, V si S-V Mtii Jura, raul
Doules si lacul Leman o separa de Franta, iar grantia cu Italia spre S si S-E este formata din lantul
Alpilor Occidentali.
In Elvetia se disting trei regiuni principale:
-

Alpii Elvetiei ocupa 58% din suprafata tarii, in toata partea meridionala, centrala si
orientala a Elvetiei.

Muntii Jura ocupa 12% din suprafata tarii, in ale caror vai, mult diferite de cele
alpine, s-a dezvoltat o economie specific elvetiana.

Podisul Elvetiei--Le Pleateau Suisse- sau Podisul Mitteland(Tara de mijloc a


Elvetiei) este situat intre doua lanturi de munti, pe o intindere care ocupa restul de
30% din suprafata tarii, de o forma alungita si relativ ingusta.

Din puct de vedere al structurii reliefului in centrul Alpilor elvetieni se afla zona rocilor
cristaline(sisturi cristaline, granite, gnaisuri- roca metamorfica alcatuita din cuart si mica), iar in
exteriorul acestor muni se afla zona sedimentara (calcare si marne). Astfel:
- Zona inalta a Alpilor este formata din roci cristaline
- Zona joasa a Alpilor este mai mult calcaroasa, formata din roci sedimentare.
Formele extrem de variate ale reliefului se datoreaza structurii geologice a acestor munti de natura
foarte complexa ca urmare a fenomenelor naturale, care in decursul istoriei Pamantului au condus la
formarea lor.
La formarea reliefului a mai contribuit si pe de alta parte, forte de natura tectonica care au
determinat modificari ale scoartei terestre din interior, si pe de alta parte, fenomene de eroziune, care
actionand din exterior, au modelat si au transformat relieful, dandu-i formele pe care le cunoaste
astazi.
Alpii au forma unor cute succesive datorita miscarilor tectonice din a doua jumatate a
tertiarului, care au provocat o impingere a structurilor sedimentare de la sud spre nord, dand nastere
asa numitelor panze de sariaj- care sunt niste cute culcate, cu flancul inferior alungit pentru prima
data in aceste locuri.
Din categoria Alpilor fac parte urmatoarele grupe:
-

In nord: muntii Bernezi, Glarus

In sud: muntii Pennini, Lepontini, Retici.

Toate grupele sunt caracterizate de prezenta reliefului glaciar si periglaciar, ghetari de tip
alpin, circuri si vai glaciare, depozite morenaice plus reliefuri specifice, in general influentate de
pedrografie: carstic, dezvoltat pe dolomite- Alpii Calcarosi(Kalkapen).
Muntii Jura se intind din nordul Lacului Leman pana in partea de NE a Elvetiei,in regiunea
cuprinsa intre Rin si Acar.
Sunt formati in general din culmi calcaroase paralele si alungite pe directia sud- vest, nordest, separate de vai transversale, au o altitudine medie de 700-800m si coboara brusc spre regiunea
podisului.

In

cadrul

muntilor

Jura

se

pot

distinge

trei

zone

mai

importante:

1. Zona din partea meridionala-denumita si zona Neuchatelezi, constituie regiunea cea mai inalta.

Regiunea Neuchatel este remarcata prin industria de ceasuri, care a determinat un adevarat miracol
in activitatea industriala a Elvetiei(1600).
2. Zona situata in partea centrala este zona denumita Jura Bernezi se intinde in cea mai mare parte in
nordul cantonului Berna.Muntii Jura Bernezi sunt mai putini inalti decat Muntii Neuchatel despartiti de vai
joase.

3. Zona muntilor Jura septentrionali- regiune colinara, ale carei altitudini nu depasesc 600-700m.
Podisul Mitteland(Tara de Mijloc)- se afla intre muntii Jura si Alpi, de-a lungul unui culoar de
250Km de la Lacul Leman la Lacul Constance. Podisul Mitteland ocupa aproape 1/3 din teritoriul
Elvetiei si se bucura de cele mai favorabile conditii pentru dezvoltarea agriculturii , industriei,
artizanatului, aici locuind mai bine de jumatate din intreaga populatie a tarii.

1.2. Cai de acces

Prin

Chamonix

trece

drumul

naional N205 (2x2

benzi),

prelungirea Autostrzii

A40 (autostrada Alb, autoroute Blanche) care se oprete n localitatea Le Fayet, n apropiere

de Saint-Gervais-les-Bains. Pe teritoriul localitii Chamonix se gsete intrarea n tunelul MontBlanc, care leag Frana de Italia, i deci localitatea Chamonix de localitatea Courmayeur.
Prin

Chamonix,

trece

linia SNCF

Saint-Gervais-Vallorcine care

leag

gara Le

Fayet (coresponden cu TGV) de frontiera cu Elveia. Linia se continu apoi pn n localitatea


elveian Martigny. Din Chamonix pornete calea ferat Montenvers, care permite accesul ctre
Marea de Ghea (Mer de Glace) Localitatea posed dou heliporturi : DZ des Bois i DZ
d'Argentire.

1.3. Istoria formarii si consolidarii statului elvetian

Actualul teritoriu este locuit inca din Antichitate de triburi celtice(helvetii).Acestea au fost
ulterior romanizate (in sec. I-V d.Hr.).Alamanii si burgunzii se stabilesc aici din sec.III d .Hr.
Teritoriul Elvetiei apartine succesiv Imperiului Francilor, statului burgundy si Imperiului RomanoGerman.Crestinarea se produce intre sec.VII-IX. Din sec.XIII (1291) cateva cantoane elvetiene
(Ury,Schwyz) formeaza o confederatie care isi pastreazaindependenta. In sec XVI, unele cantoane
adera la Reforma, altele raman fidelecatolicismului. Prin Tratatul de pace de la Westfalia (1648) este
recunoscutaindependenta Confederatiei Helvetice.In anul 1815 Congresul de la Vienadeclara Elvetia
stat cu neutralitate deplina. La 12 septembrie 1848, Constitutia proclama Elvetia stat
federal,cu un guvern central cu sediul la Berna.
Elvetia nu participa la cele doua razboaie mondiale,respectandu-se neutralitatea.In anul1979
este creat cantonul Jura.In urma unor referendumuri este respinsa aderare la ONU (1986).In 1989 se
desfiinteaza armata si adera la UE in 1992. Adera la ONU in 2002.
Potrivit Constitutiei din 1 ianuarie 2000,este o republica federala parlamentara in care putere
a executive este detinuta de un cabinet (ConsiliulFederal) numit de Adunarea Federala,

iar

legislativa este exercitata deAdunarea Federala (Consiliul Cantoanelor si Consiliul National).


Presedintele este ales de Adunarea Federala pentru un an.
Se caracterizeaza prin multiparitism:

cea

Partidul Popular Elvetian (fondat in 1971), Partidul CrestinPopular (1912), Partidul


Verzilor (1983), Partidul Social-Democrat (1888).

1.4. Prezentarea principalelor elemente ale cadrului natural


Relieful
Sub aspectul configuratiei generale a reliefului, in Elvetia se disting trei regiuni naturale
principale: in toata partea sa meridionala, centrala si orientala, Alpii Elvetieni ocupa 58% din
suprafata tarii. In partea de vest, Muntii Jura ocupa 12% din suprafata totala, in timp ce regiunea
numita Podisul Elvetiei (Mitteland sau Tara de mijloc a Elvetiei), dezvoltata intre cele doua lanturi
de munti, se intinde pe 30% din suprafata. Elvetia este tara cu cea mai ridicata altitudine medie din
Europa. Muntii Alpi (alt. medie 1786m, alt max. 4634m vf. Dufourspitze din Monte Rosa)
ocupa partea central-sudica a tarii si se intind intr-un arc de 1200 Km, de la Riviera franceza pana la
portile Vienei; din principalele grupe de munti ai lantului alpin situati pe teritoriul Elvetiei fac parte:
Alpii Bernezi, Alpii Lepontini, AlpiiVallici, Alpii Glarici si Alpii Reticoni. Lantul alpin este de
varsta recenta, mezozoic-neozoica, iar din punct de vedere structural, este format dintr-o zona
cristalina (sisturi cristaline si granite), avand si o zona sedimentara pe flancuri alcatuita din sisturi,
calcare, gresii. Alpii ating cea mai mare inaltime in sudul Elvetiei, in zona Valais, unde se afla
celebra piramida din Matterhorn (4477 m) in apropierea celui mai inalt pisc Dufourspitze. De aici
izvorasc cateva dintre raurile principale ale Europei, precum raul Rin, Rhon, Inn, Aare sau Ticino,
care se leaga de cateva lacuri alpine precum Lacul Geneva (Lac Leman), Lacul Zurich (Zurichsee),
Lacul Neuchatel si Lacul Constanta (Bodensee). Intre culmile muntoase se afla numeroase vai
longitudinale, in care se gasesc asezari omenesti, dar si importante coridoare de comunicatii.
Comunicarea intre vaile dintre munti de realizeaza prin rape transversale numite ,,cluses .Lacurile
formeaza tranzitia dintre munti si tinuturile joase. Muntii Jura (alt. medie 800m), stabilesc frontiera
occidentala cu Franta, fiind situati in partea de NE a Elvetiei, in regiunea cuprinsa intre Rin si Aare;
acestia se prezinta sub forma unor platouri larg ondulate (alt max. 1679m in vf. Tendre); in structura
regiunii intra formatiuni sedimentare jurasice, cretacice si tertiare, calcarele fiind predominante; de
asemenea, relieful carstic este bine reprezentat. Pornind de la o regiune mai inalta in partea de sud
spre o regiune de coline in partea de nord, se pot distinge trei zone mai importante: zona
muntilor Jura Neuchtelezi (regiunea cea mai inalta), zona muntilor Jura Bernezi ( mai putin inalti

decat muntii Jura Neuchtelezi, abia depasesc 1300m) si platoul muntilor Jura Septentrionali
(regiune colinara, ale carei altitudini nu depasesc 600-700 m ). Intre Jura si Alpi se intinde un culoar
de la Lacul Lman la Lacul Constanta (20-60 km latime), numit Podisul Elvetiei sau Mitteland,
regiune de coline si podisuri modelate de eroziunea glaciara. In aceasta regiune de campie cu coline
domoale, se pot distinge cateva zone mai importante precum: culoarul subjurasic(regiunea de
campie de la poalele muntilor Jura ce urmeaza cursul inferior al Aarului, prelungindu-se spre SV cu
zona lacurilor Bienne si Neuchtel); zona colinelor din partea meridionala a Platoului (cu altitudini
de 700 m, ce se termina spre sud cu regiunea mai joasa din imprejurimile lacului Lman) si zona
centrala a colinelor (situata in cantonul Berna, unde relieful mai accidentat depaseste pe alocuri
1000 m). Zonele din jurul marilor lacuri elvetiene au permis stabilirea primelor societati umane
organizate (datorita climatului mai bland, propice dezvoltarii agriculturii), dezvoltandu-se aici
orasele Neuchtel, Lausanne si Berna.

Clima
Elvetia e influentata de sistemul climatic moderat si umed al Europei Occidentale (in nord si
vest), de cel continental (in est) si de cel mediteranean (in sud), Elvetia avand astfel un climat de
tranzitie intre cel oceanic si cel continental. De asemenea, altitudinea reliefului, precum si
expunerea versantilor contribuie la existenta in multe parti ale tarii a unor microclimate, pe
o suprafata relativ limitata. Lacurile contribuie la o compensare a diferentelor de temperatura, in
timp ce regiunile muntoase resimt mai mult variatiile de temperatura pe masura cresterii altitudinii.
Cea mai ridicata temperatura in Elvetia este inregistrata la Bellinzona unde mediile zilnice au un
caracter mediteranean,

iar

cea

mai

coborata

temperatura

este

inregistrata

in

Muntii

Jura Neuchtelezi. Pantele sudice ale muntilor (numite si adret) au mai buna expunere la soare si
joaca un rol determinant pentru culturile agricole in special pentru vita-de-vie care urca spre
inaltimi. In schimb pantele nordice (numite ubac) sunt mai mult in umbra, fiind acoperite de paduri.
In ceea ce priveste vanturile din Elvetia, unul dintre vanturile reci e Bise (ce produce uscaciune si
determina scaderi de temperatura), care sufla dinspre estul Europei peste platourile Vaud
si Neuchtel. Partea nordica a Alpilor e afectata de Fhn, ce sufla din sud, fiind mai cald si umed. In
vaile mari din regiunile muntoase se resimte influenta unor vanturi locale, numite brize de munte.
Regiunile cu cea mai ridicata umiditate sunt Muntii Jura, Alpii si Prealpii.

Hidrografia
Cele mai importante rauri si fluvii ale Elvetiei izvorasc din masivul St.Gothard unde sunt
concentrati o parte din cei mai mari ghetari ai Alpilor. Elvetia isi distribuie apele din rauri si fluvii
spre mari in 4 directii : Rhinul dreneaza 67% din apele Elvetiei spre Marea Nordului, Rhonul 18%
spreMarea Mediterana, Ticino transporta 9% spre Marea Adriatica, iar Innul, al carui bazin
reprezinta 4% din apele tarii, se varsa in Dunare, care ii transporta apele inspre Marea Neagra. Alt
bazin hidrografic important este cel al raului Aare, alimentat din ghetarii si zapezile din St.Gothard
si Alpii Bernezi ce strabate 3 regiuni importante din cantonul Berna. Toate cursurile de apa ale
Elvetiei au un caracter alpin care le impiedica sa devina navigabile, fiind insa importante sub raport
energetic.
Lacuri : Elvetia dispune de 1484 de lacuri naturale, aproape toate de tip glaciar. Pe inaltimile
Alpilor, aceste lacuri glaciare cu forme variate sunt de dimensiuni mici si dau peisajului un
aspect deosebit. Lacul Leman, cu o suprafata de 581 kmp si o adancime de 310 m este cel mai mare
de pe teritoriul Elvetiei pe care acesta il imparte cu Franta. Pe tarmurile acestui lac s-a
nascut limnologia, stiinta despre lacuri datorita lucrarilor elaborate la sfarsitul secolului al 19-lea de
profesorul Forel. Lacul Contanta (Bodensee) cu o suprafata de 537 kmp si o adancime de 252m,
este impartit de Elvetia cu Germania si Austria. Mergand de la NE spre SV intalnim lacul Zurich
(Zurichsee) cu o suprafata de 88 kmp si o adancime de 143m, fiind situat la 400 m in regiunea
colinelor. Un lac important in Elvetia Centrala este Lacul celor Patru Cantoane numit si lacul
Lucerna; datorita formei sale neregulate, golfurilor si stancilor abrupte, acesta se bucura de un peisaj
pitoresc. Lacurile de pe versantul sudic al Alpilor (Maggiore si Lugano), pe care Elvetia le imparte
cu Italia, pastreaza cel mai bine caracteristicile de vale glaciara: sunt adanci si au forma alungita.
Lacul Neuchatel, impreuna cu lacurile situate in jur (lacurile Biel si Murten), este situat la poalele
sud-estice ale Muntilor Jura delimitat de Podisul Elvetiei. Cu o suprafata de 215 kmp si 153 m
adancime, el este cel mai mare lac situat in intregime pe teritoriul Elvetiei. In masivul Jura intalnim
unele lacuri de scurgere subterana, fenomen caracteristic muntilor calcarosi, cum sunt lacurile
Joux si Brenet. Pe langa rauri si lacuri, Elvetia dispune de multe izvoare naturale cu ape minerale si
termale; statiunile balneare St.Moritz, Arosa, Davos, Schuls-Tarasp fiind foarte cunoscute.

Flora si fauna
Peisajul variat al Elvetiei ofera conditiile ideale pentru o gama diversa de plante si animale :
de la plante mediteraneene la floarea de colt, orhideea salbatica si covoarele de plante mici de pe
pajistile montane care se intind de la 800 la 3000 de metri altitudine. Padurile acopera aproximativ
30% din suprafata Elvetiei, 46% reprezinta culturi furajere si pasuni alpine, iar 6% sunt vii si culturi
de camp.

In cantoanele Ticino, Graubnden si Valais se intalneste o vegetatie mediteraneana

luxurianta de smochini, castani, migdali, duzi, portocali, maslini. Aceasta contrasteaza cu vegetatia
Alpilor invecinati si este datorata latitudinii si a vanturilor calde din sud. O caracteristica a acestei
zone o constituie zona viilor ridicate pe bolti (pergola) si a castanilor, ca formeaza adesea paduri
intregi (selva). Pe malul rapos nordic al Lacului Geneva (Leman) se afla una dintre viile renumite,
iar cele mai vestite vinuri din Europa sunt originare din cantonul Valais, deasupra vaii Rhonului,
unde vinurile fine sunt obtinute din soiuri de struguri ce cresc la o altitudine de 1100 metri .Culturile
de camp din zonele de campie sunt intalnite pana la 550 m, ajungand pana la 700 m. Mai sus de
zona culturilor, la altitudini cuprinse intre 700-1400 m cresc paduri de foioase. Acestea se continua
cu zona coniferelor, reprezentata de paduri de brad si pin. Regiunea alpina incepe de la 1800-1900
m, iar dupa altitudinea de 2300 m incepe zona subnivala sau a petelor de zapadain care se
dezvolta specii ale pajistilor alpine (trandafirul de munte, crinul alpin, floarea de colt). Limita de
unde incep zapezile permanente este altitudinea de 2600 m, iar peste 3000 m pot fi intalnite specii
de muschi si alge. In ceea ce priveste fauna Elvetiei, aceasta se compune din caprioare, iepuri,
vulpi, dihori, bursuci, cocosul de munte, pisica salbatica si rasul european (in Muntii Jura),
spargatorul de nuci (intalnit in padurile de pini de la altitudini mari), marmote, capre salbatice.

1.5. Situatia economica


Elvetia si-a dezvoltat economia intr-un mod specific datorita pozitiei sale ca zona de tranzit
european.
Industria se bazeaza pe resurse limitate, a energiei suficiente indeseobi hidroenegie, pe o
forta de munca foarte specializata si o adaptare continua la exigentele pietei. Petrol este important
sub forma bruta sau produse rafinate. Dintre rafinarii se intalnesc la Cressier (cantonul Neuchatel) si
Collombey (cantonul Valais).

Industria siderurgica si a constructiilor de masini se bazeaza pe otelarii electrice


prelucrand materia prima importanta, valorificandu-se in acelasi timp energia hidroelectrica
autohtona. Un loc aparte in peisajul industrial il ocupa orologeria (industria ceasurilor). Primele
activitati au inceput in sec XVI- lea, iar prima corporatie a inceput sa functioneze in sec al XVII-lea
avand cele mai numeroase centre in lungul Jurei intre Geneva si Schaffhausen. In 1845 se
construieste prima masina cu ajutorul careia se fabrica piesepentru ceasuri. In 1962 la Neuchatel a
fost creat centrul electronic de orologerie.
Industria textila completeaza si imbogateste peisajul industrial prin produsele sale de
exceptie

si

foarte

cautate

pe

piata

externa:

tesaturi,

dantelarii,

matase

la

Zurich.

Industria alimentara are o larga reprezentare teritoriala, avand ca materii prime importante laptele si
toate produsele derivate sau care il contin. Sunt prezente si industria berii, conservelor, a produselor
fainoase. Majoritatea centrelor se gasesc in podisul Elvetiei (Neuchatel, Zurich, Berna, Geneva).
Agricultura si silvicultura in podisul Mitteland si unele din vaile alpine se cultiva vita-de vie, pomi
fructiferi si tutun, plante furajere, grau, ovaz, orz, sfecla de zahar. In regiunile montane padurile si
fanetele sunt folosite drept activitati pastorale. Predomina cresterea animalelor pentru lapte si carne
(bovine- indeseobi rasa Schwys, porcine, pasari). Aproape 4000 ha de teren sunt plantate cu legume
destinate conservelor. Vita de vie ocupa circa 6% din suprafata cultivata (Tessin, Rhon, Rin- unde
actioneaza foehn-ul, dar si pe coastele insorite ale lacurilor Leman, Neuchatel, Bienne, Zurich).
din suprafata tarii este ocupata de padure, din care 80% paduri de conifere si circa 20% paduri de
foioase in care domina fagul.
Elvetia acorda o deosebita importanta acordurilor bilaterale directe.Oricum politica
comerciala a Elvetiei se bazeaza pe liberul schimb cu nivelscazut al taxelor vamale, absenta
restrictiilor cantitative la import cu exceptia produselor agricole etc. De fapt, libertatea comertului si
industriei sunt garantateinca de Constitutia din 1874. Dupa al doilea razboi mondial, doua sectoare,
industrial si artizanal, au cuprins circa 50% din populatie ( productii de serii mici solicitate urgent
pe piata). Productia s-a adaptat permanent cerintelor pietei.

Industria
Se bazeaza pe resurse (materii prime) limitate, a energieisuficiente indeosebi hidroenergie,
pe o forta de munca ultraspecializata si oadaptare continua la exigentele pietii.

In

politica

energetica

exista

utilizare

foarte

retinuta,

avand

in

vedere

faptul ca o parte din materia prima (petrolul) se importa, tendinta fiind diminuarea dependentei fata
de acesta. Petrolul este importat sub forma bruta sau produse rafinate. Se intalnesc rafinarii la
Cressier (cantonul Neuchatel) si Collombey (cantonul Valais). Exista de asemenea uzina de distilare
de la Senwald (rafinaria Rheintol).Exista o termocentrala la Chavalon (cantonul Valais). Pana in
1969 curentul electric era furnizat in totalitate de hidrocentrale, astazi productia acestora acoperind
60% (442 uzine din care 74 in cantonul Valais, 70 in Grisons, 26 in Tessin, 56 in Berna).
In jumatatea nordica a tarii exista si catevacentrale nucleare astfel: Leibstadt, Beznan I, II
(Gosgen si Muhleberg cu o putere instalata intre 320-900 MW). Gazele naturale, cu sistem de
distributie racordatla reteaua europeana (Olanda) se transporta printr-o magistrala nord-sud din
Olanda din care se desprind tronsoane secundare spre vest si est. Se poate spune ca, gazele naturale
constituie a treia sursa energetica a tarii. Industria siderurgica si a constructiilor de masini se bazeaza
pe otelarii electrice prelucrand materia prima importata, valorificandu-se in acelasi timp energia
hidroelectrica autohtona. Aceste ramuri se disting astazi prin extrema diversitate de produse si
puternica integrare a electronicii realizand obiecte de inalta calitate. Aceste ramuri industriale ofera
la export circa 45% din productie, ocupand apromativ 48% din forta de munca. Principalele uzine
ale

acestor ramuri industriale se intalnesc in Zurich, Baden, Winterthur, Berna, Biel,

Lausanne, Geneve. Se produc motoare electrice, generatoare, masini-unelte,

aparatura

optica

si

acustica, calculatoare, motoare.Un loc aparte in peisajul industrial il ocupa orologeria (industria
ceasornicelor).

Primele

activitati

au

inceput

in

secolul

al

XVI-lea,

iar

prima

corporatie a inceput sa functioneze in secolul al XVII-lea avand cele mai numeroase centre in lungul
Jurei intre Geneve si Schaffhausen. In 1845 se construieste prima masina cu ajutorul careia se
fabrica piese pentru ceasuri. In 1962 a fost creat centrul electronic de orologerie la Neuchatel. Dupa
1967, orologeria helvetica a stat la baza dezvoltarii ceasurilor cu cuart. In continuu industria pentru
fabricarea ceasurilor a devenit din ce in ce mai performanta, incorporand ultimele date ale tehnicii
moderne. Aproape toate centrele mari si multe altele (Geneve, Berna, Luzern, Schaffhausen, Basel)
au aceasta preocupare.
Industria chimica cu sectorul de coloranti indeosebi pentru industria textila se bazeaza pe
materie prima de baza si produse intermediare importate.
In ceea ce priveste industria farmaceutica, ea constituie o ramura traditionala. Produsele
ambelor

ramuri

sunt

foarte

mult

apreciate

pe

piata

internationala,

produsele farmaceutice reprezentand pana la 15% din cifra de afaceri. Si colorantii s-au impus pe
piata mondiala ca produse de inalta calitate si cu un larg camp de aplicare (industria textila, a
celulozei si hartiei, constructii). Celor de mai sus se adauga parfumurile si aromele alimentare,
produsele fito-sanitare. Cele mai importante centre ale industriei chimice sunt Basel prin care se face
si importul unor materii prime, Geneve, St. Gallen unde este dezvoltata si industria textila, Zurich,
Berna. Industria textila, alaturi de celelalte ramuri industriale completeaza si imbogateste peisajul
industrial prin produsele sale de exceptie si extrem de cautate pe piata externa: tesaturi, dantelarii
St. Gallen, matase de Zurich, gabardina, muselina. De fapt, industria textila a fost cea care a
motivat si impulsionat dezvoltarea industriei constructiilor de masini si chimica.
Aceasta ramura industriala este legata de insasi istoria federatiei incepand cu Evul Mediu
cu o activitate artizanala: Zurich tesaturi de matase; Fribourg draperii cu imagini florale (XIIIXV); St. Gallen tesaturi de lana, bumbac. S-a pornit de la lucrul la domiciliu spre cel de fabrica.
Ramane ca regiune traditionala nord-estul, dar nu lipsesc realizari textile de mare valoare nici in
celelalte regiuni.Cu o larga reprezentare teritoriala se inscrie si industria alimentara, avand ca
materii prime importante laptele si toate produsele derivate sau care il contin. Sunt prezente si
industria berii, conservelor, a produselor fainoase etc. Evident, majoritatea centrelor se gasesc in
Podisul Elvetiei (Neuchatel, Zurich, Berna,Geneve). Ca si in cazul populatiei si aici concentrarea
industriei se realizeaza pe cele doua aliniamente Geneve Lausanne Luzern Zurich si Basel
Baden Schaffhausen.

Agricultura si silvicultura
Un sfert din suprafata tarii are conditii de clima si sol favorabile, pretandu-se la culturi.
Urmeaza pasunile, fanetele si padurea.
Au existat in timp numeroase probleme legate de raportul oras(suprafata locuibila, urbanizar
e) teren cultivat. Astazi terenul cultivat se restrange treptat in favoarea urbanizarii. Neajunsurile au
fost indepartate printr-un proces de mecanizare si ameliorare a metodelor de cultivare in
favoarea productivitatii. S-au obtinut specii de plante si animale perfect adaptate
conditiilor locale cu randamente deosebite.
Exista o foarte clara distributie regionala: Podisul Mittelland si unele din vaile alpine unde se
cultiva vita-de-vie, pomi fructiferi si tutun, plante furajere, grau, ovaz, sfecla de zahar;

regiunilemontane cu activitati pastorale folosind pasunile si fanetele. Predomina cresterea


animalelor pentru lapte si carne (bovine indeosebi rasa Schwyz, porci, pasari).
Elvetia se afla insa printre marii importatori de produse alimentare dar si exporta. Aproape
4000 ha de teren sunt plantate cu legume destinate conservelor.
Vita-de-vie ocupa circa 6% din suprafata cultivata. Se cultiva in vaile Tessin,
Rhin acolo unde actioneaza foehnul, ca si pe coastele insorite ale

lacurilor

Leman,

Rhone,
Neuchatel,

Zurich. Se consuma anual aproximativ 3 mil. hl. de vin. Padurea ocupa un sfert din suprafata tarii
din care 80% paduri deconifere si circa 20% paduri de foioase in care domina fagul. Padurea are un
rol protector oprind avalansele, rostogolirile de pietre, eroziunea solului, un rol depoluator (filtru) in
regiunea centrelor urbane.

Caile de comunicatie
Ca si alte structuri economice au avut o evolutie etapizata. Un rol important il au caile de
comunicatie din munti care in totalitate asigura fluenta in transportul de marfuri, pasageri etc.
Elvetia este strabatuta de multe itinerarii de tranzit spre tarile vecine care au inceput cu
vremea romana, ultimul fiind St. Gothard, deschis in 1980 avand o lungime de 17 km cu cel mai
lung tunel rutier din lume.
Desigur

construirea

si

reamenajarea

cailor

de

transport

fost

in

stransa

dependenta de caracterele reliefului, inclusiv pozitia geografica, gradul de concentrare al populatiei i


n Podisul Elvetiei si spatiul necesar agriculturii, preocuparile ecologice.
Caile ferate s-au nascut in 1898 iar electrificarea cu un an mai tarziu. Ele au un rol deosebit
in traficul national si international de marfuri si persoane. Lungimea cailor ferate, inclusiv a celor
inguste, cu toate conditiile dificile deconstructie, depaseste 5000 km.
Pentru traficul feroviar, de o deosebita
prin Simplon si St. Gottard.

insemnatate

sunt

liniile

magistrale

ce

trec

CAPITOLUL II. PARTICULARITATILE OFERTEI TURISTICE


ALE ELVETIEI

2.1. Regionarea turistica a Elvetiei


GENEVA este situat la extremitatea sud-vestica a lacului Geneva, la iesirea Rohnului din
lac,

pe

teritoriul

caruia

se

afla

punctul

de

varsare

al

raului Arve in Rhone.


In Geneva putem intalni sedii a numeroase organizatii internationale: ONU, Biroul
International al Muncii, Sediul Crucii Rosii Internationale si alte organizatii.
Dintre obiectivele turistice care merita vazute in Geneva amintim: Palatul Wilson, hotelul La
Paix, Bristel- Minerva, Bergues, Podul Mont- Blanc (primul care uneste malul drept cu cel stang al
orasului, Gradina engleza).
NEWCHATEL este un centru complex din punct de vedere industrial, reprezentative fiind
activitatiile din sectorul industriei constructoare de masini, industria chimica cu doua specializari:
-farmaceutica
-ingrasaminte chimice
BASEL - mare centru industrial, care a influentat si regiunea invecinata, a contribuit la o
concentrare puternica a populatiei de-a lungul Rinului. Importanta cetate comerciala inca din Evul
Mediu, pozitia sa geografica la cotul Rinului l-a ajutat sa devina un loc de popas pentru drumetii
sositi din nordul si vestul continentului si trecere spre sud prin pasurile alpine. Amenajarile
hidroelectrice ale Rinului superior si Aarului, care furnizeaza curent electric din abundenta,
echipamentul modern si lucrari de amenajare ale portului Basel prin care se scurge aproximativ
jumatate din comertul exterior al Elvetiei, precum si o insemnata retea bancara , sunt factorii care au
determinat o puternica dezvoltare economica a acetui oras.
BERNA oras elvetian cu cel mai nealterat peisaj urban; este sediul autoritatilor elvetiene si
are o pozitie geografica foarte pitoreasca, intr-un meandru al raului Aare. Berna este unul dintre
cele mai vechi orase ale Elvetiei, fondat la sfarsitul secolului XII, devenit capitala in anul 1848.

Principala functie pe care o are orasul Berna este cea administrativa, ea fiind sediul unor
organizatii internationale a Uniunii Internationale a Postelor, Transporturilor, avand functie
bancara.
ZURICH - este un important centru comercial, financiar si cultural, dipune de unul dintre
cele mai mari si moderne aeroporturi internationale (Kloten) ale tarii. Cel mai interesant lucru
este pastrarea pe malul drept al Limmatului a -Orasului mare-, centrul vechiului oras cu cladiri
impresionante cum ar fi: catedrala, Biserica Notre-Dame, Hotelul vechi al orasului care dateaza
de cateva secole, inconjurate de cartierele moderne formate din vile elegante. Orasul este
celebru pentru Universitatea sa fondata in 1833, pentru scoala Politehnica infiintata in 1854, si
Conservatorul din 1876, acest oras este numit si capitala mondiala a bancilor

LAUSANNE - este situat pe malul nordic al lacului Leman sau Geneva fiind o statiune
climatica internationala, este capitala contonului Vaud. Are o catedrala din secolul XII, unul
dintre cele mai frumoase monumente gotice din Elvetia, scoli de invatamant superior
(universitate, institut agronomic si politehnic), muzee si numeroase intreprinderi de industrie
alimentara, de mobila aparate de precizie.
GENEVA
- Orasul situat pe malul lacului omonim este sediul a numeroase organisme internationale fiind si
cel de- al doilea centru al ONU dupa New York
- Conform unui studiu publicat de consultantul american Mercer Human Resource Consulting,
Geneva ocupa primul loc (la egalitate cu Zurich) in lista oraselor cu cea mai buna calitate a vietii.

Vechiul Oras
- Are mici strazi pitoresti unde se afla cladiri din secolul XVIII XIX.
- Pe Grand-Rue intre numeroasele librarii, anticariate si magazine se afla casa natala a lui JeanJaques Rousseau. Place du Bourg-de-Four este situata in centrul vechiului oras si este inconjurata
de

case

vechi

dintre

care

unele

mai

pastreaza

insemnele

vechilor

hanuri.

Catedrala Sfantul Petru


- Impozanta si sobra, pastreaza in interiorul sau sediul lui Calvin, care a fost pastor aici intre 1536
-1564.
- Fatada catedralei a fost modificata in stil neogrecesc in secolul XVIII

Primaria
- In sala Alabama a fost semnata la 22 august 1864, prima conventie a Crucii Rosii numita si
conventia de la Geneva
Casa Tavel
- Cea mai veche locuinta din Geneva adaposteste Muzeul de Istorie al orasului

Palatul Natiunilor
- Situat in parcul Ariana
- Impresionante sunt: Sala Pasilor Pierduti, Mare Sala a Adunarilor si Sala Consiliului

Muzeul Ariana
- Ilustreaza istoria ceramicii in Europa si Asia.
- Numeroase Sali sunt consacrate manufacturilor elvetiene: Winterthur, Geneva, Nyon si Zurich

Alte Obiective :
- Jetul de apa situat in apropierea malului lacului
- Muzeul International al Crucii Rosii
- Parcul Mon Repas
- Parcul Perla Lacului
BERNA
- Partea veche a orasului conserva caracterul medieval, stradutele inguste si pietele care mai
intotdeauna au in mijlocul lor un monument.
- Trebuie neaparat vizitate vechile strazi Spitalgasse (Strada Comerciala marginita de arcade),
Marktgasse (Magazine de lux, piete de flori) sau Kramgasse (unde la numarul 49 a locuit, la
inceputul secolului XX, Albert Einstein

Turnul Orologiului
- Construit in secolul XII, este celebru prin clopotele sale ce bat la patru minute dupa fiecare ora.
- In acelasi timp are loc defilarea marionetelor din turn
Catedrala Sfantul Vincent
- Construita in stil gotic, se remarca prin orga imensa si prin turnul sau ce ofera o panorama
asupra orasului
Muzeul de Arte Frumoase
- Adaposteste o impresionanta colectie de desene si tablouri realizate de Ferdinand Holder
(considerat cel mai important pictor elvetian al secolului XIX) si Paul Klee (pictor german
refugiat si stabilit la Berna in 1940)
Alte obiective
- Bundestraus (parlamentul federal 1852-1857)
- Primaria
- Barengraben (Grota ursului, animalul mascota al orasului)
- Muzeul Alpin Elvetian

Lausanne
-

Este

un

oras

vechi,

dezvoltat

pe

trei

coline

la

marginea

lacului

Leman.

- Considerat capitala mondiala a olimpismului, Lausanne este sediul Comitetului Olimpic


International (CIO)
Ouchy
- Un vechi catun de pescari, a devenit portul orasului.
- Este cea mai animata baza nautica de pe lacul Leman.
- Cheiul, lung de aproape 1km, ofera o larga perspectiva asupra palatului.
Muzeul Olimpic
- Se afla intr-o cladire a carei arhitectura este inspirata de vechile temple grecesti.
- Pastreaza colectii consacrate olimpismului si istoriei Jocurilor Olimpice
Catedrala
- Construita in secolul XIII, este considerata cel mai frumos monument gotic din Elvetia.
- Din turnul sau se pot vedea orasul, lacul si Alpii

Palatul Rumine
- Construit la inceputul secolului XX, in stilul Renasterii Italiene, adposteste 5 muzee, dintre care
cel mai important este Muzeul Artelor Frumoase
Luzern
- Statiune turistica de renume international, situata in N-V lacului celor Patru Cantoane
Vechiul Oras
- Este marginit de ziduri si de sapte turnuri.
- Kapellbrucke, simbolul orasului, este un pod de lemn acoperit ce traverseaza raul Reuss in locul
unde se varsa in lac.
- Podul este marginit de un turn octogonal numit Wasserturn (Castelul de apa)
Colectia Picasso
- Ilustreaza viata pictorului prin fotografii de familie, tablouri si desene
Weinmarkt
- Piata situata in centrul orasului, in care numeroase case vechi sunt decorate in insemnele sau
steaugurile vechilor corporatii
Alte obiective :
- Muzeul Richard Wagner
- Muntele Pilatus
- Muzeul Transporturilor

Zurich
- Este un important centru financiar, industrial si comercial, precum si cel mai mare oras elvetian
Vechiul Oras
- Este traversat de multe strazi pietonale cu numeroase cafenele si restaurante
Catedrala
- Este un edificiu important, simbolul reformei in Elvetia germanica, construit intre secolele XIXIII.
- Fatada este incadrata de 2 turnuri inalte.
- Pe turnul sudic se afla o statuie a lui Carol cel Mare

Neuchatel
- Situat pe malul lacului cu acelasi nume, este un renumit centru viticol
- Casele orasului, a caror culoare dominanta este ocru, sunt construite din piatra.
Vechiul Oras
- Pastreaza numeroase cladiri medievale dintre care se remarca Castelul, veche locuinta a
seniorilor din Neuchatel, azi sediu al guvernului Cantonal, Primaria si Colegiul.
Le Chaux de Fonds
- Este cel mai mare centru al orologiilor din Elvetia.
- Muzeul International al Orologeriei expune, cronologic, instrumente de masurare a timpului
(peste 3000 de piese)
Graubunden
- Este un vast ansamblu alpin, marginit de culmi inalte, legat de regiunile vecine prin pasurile
Oberalp, St. Gothard, San Bernardino, Bernina.
Devos
- Este statiunea alpina unde se afla -Parsenn-, partiile de ski cele mai cunoscute din Europa
Saint Moritz / Sankt Morritz
- Metropola elvetiana la cea mai mare altitudine, in fapt doua statiuni gemene frecventate de turisti
atat iarna cat si vara
Basel
- Al doilea oras ca marime al Elvetiei, este situat pe Rin, in punctul de intalnire a frontierelor
elvetiana, franceza si germana.
- Cartierul St. Allean pastreaza cateva mori ce amintesc de manufacturile ce produceau hartie.
- Este totodata locul unui celebru carnaval elvetian
Catedrala
- Edificiu cladit din gresie rosie in secolul XII, cu doua turnuri gotice
Primaria
- Construita in secolul XVI in stil gotic

Augusta Raurica
- Ruinele celei mai vechi colonii romane stabilite pe Rin, ce cuprind Amfiteatrul, Forumul,
Muzeul si Casa Romana
Kunstmuseum
- Contine o bogata colectie de pictura, cuprinzand opere ale lui Hans Holbein cel Tanar, Picasso,
Dali, Max Ernst, Braque, Chall

Alte destinatii din Elvetia:


Jungfraujoch
- Cea mai inalta statiune din Elvetia si printre cele mai inalte din Europa (3475m)
Valea Lauterbrunnen
- Vale glaciara unde se afla cascadele Staubbach si Trummelbach
Saas-Fee
- Statiune alpina numita si -Perla Alpilor.
- Circulatia automobilelor este interzisa, exceptie facand doar masinile electrice ce transporta
bagajele si vizitatorii
Le Valai
- Tunelul St. Gothard, Ghetarul Aletsch, vaile Lotschental si Zerman, situate sub varful
Matterhorn, Muzeul Alpin.

2.2. Patrimoniul turistic elvetian

2.2.1. Patrimoniul mondial UNESCO


-

1983 Mnstirea benedictin de la St. Gallen (Abaia Sankt Gallen)

1983 Mnstirea benedictin Sf.Ioan din Val Mstair

1983 Centrul vechi istoric din Berna

2000 Cele trei ceti din Bellinzona

2001, 2007 Regiunea alpin Jungfrau-Aletsch-Bietschhorn

2003 Monte San Giorgio, lng Lacul Lugano

2007 Terasele viticole din districtul Lavaux (Cantonul Vaud)

2008 Calea ferat retic din zona Albula i Bernina

2008 Zona montan Sardona

2009 La Chaux-de-Fonds i Le Locle, centre de ceasornicrii

2011 Siturile palafitice preistorice din jurul Alpilor de pe teritoriul Elveiei

2.2.2. Resursele turistice naturale si antropice


Cele mai renumite statiuni:
In estul Elvetiei se afla faimoasa statiune St.Moritz - patronul sporturilor de iarna . Alte
statiuni sunt: Davos si Klosters,ultima fiind preferata de familia regala britanica. Arosa e renumita
ca statiune familiala atractiva cu o multime de partii pentru cei de nivel mediu iar Flims-LaaxFalera se bucura de posibilitati de prima clasa pentru practicareasnowboarding-ului.Verbier in Valais
e vestita prin ascensoaele ce urca panaspre Mont-Fort (3329 metri) de unde ai o priveliste uluitoare a
celor mai inalte piscuri din Alpi printre care Mont Blanc, Weisshorn si Matterhorn .La N-E
deVerbier, langa orasul Sierre se afla Crans-Montana .Zermatt si Saasfee cumultimea de ghetari din
apropiere sunt alte 2 destinatii pentru schi . Lacurile dinElvetia ofera locuri incantatoare pentru o
multime de sporturi acvatice, incepandde la scufundari si schi nautic la windsurfing si navigatie
.Printre sporturileextreme, celebre sunt: saltul de 45 de metri in zona prapastiei din Grindelwaldsau
plonjonul in gol, 120 metri, legat de coarda, de pe telefericul Stockhorn, in Oberlandul bernez,
aproape de Thun. Imaginea Elvetiei e atat de invaluita in mituri incat cartile care isi propun saofere o
descriere corecta, cu greu stiu de unde sa porneasca .Cert e ca din 1863,cand Thomas Cook a
organizat pentru prima oara o excursie din Anglia, Elvetia a ramas destinatia ideala de vacanta, in
sensul unei experiente provocatoare,unice.

2.2.3. Principalele categorii de arii protejate


O analiza atenta asupra tuturor lucrurilor realizate pana in prezent, arata ca exista lacune la
toate nivelurile : aproximativ 27% din teritoriul Elvetiei reprezinta ariile protejate, dar pe 22% din
aceste teritotii protectia peisajului si a biotopului este slaba. In acest moment se incearca o
reabilitare

ariilor

protejate

existente

si

nu

descoperire

altora

noi.

In graficele de mai jos se poate observa suprafata totala a zonelor protejate in anul 2006 si ceea ce se
doreste pana in anul 2020.
In Elvetia exista in momentul de fata aproximativ 1700 de zone clasificate ca fiind
Rezervatii naturale. Acestea insumeaza o suprafata totala de 760 km . Cu toate acestea, doar 2% din
teritoriul national este protejat in mod adecvat, deoarece adesea rezervatiile naturale sunt prea mici
si izolate.
Identificarea

ariilor

naturale

protejate

Inventarul federal al tuturor peisajelor, siturilor si monumentelor naturale de importanta nationala a


fost structurat in 4 etape:
- prima etapa in care au fost descoperite 65 de obiective a fost in anul 1977
-

doua

etapa

in

care

s-au

descoperit

55

de

obiective

fost

in

anul

1983

- cea de-a treia etapa in care s-au descoperit 33 de obiective a fost in anul 1996
- si ultima etapa, a patra in care au fost descoperite 9 obiective a fost cea din 1998.

Acest inventar a fost prevazut in baza acordului privinnd protectia naturii, constituit in anul
1963 de catre Liga elvetiana de protejare a naturii (LSPN in acest moment asociatie Pro Natura),
Liga elvetiana a patrimoniului national si Clubul alpin elvetian.
Responsabilitatea Confederatiei helvetice pentru protectia naturii si a peisajului este
prevazuta in articolul 24 din Constituria Federala, in urmatoarele conditii: protectia naturii si
conservarea patrimoniului national intra in atributiile cantoanelor.
Clasificarea ariilor naturale protejate
Cea mai mare parte a ariilor protejate se incadreaza in una dintre aceste categorii principale:
- Rezervatii naturale stricte (UICN categoria I): acestea sunt zone protejate ale caror evolutie se
desfasoara in mod natural, fiind conservata si folosita doar in scopuri de cercatare. Parcul National

al Elvetiei este incadrat in aceasta categorie, el nefiind un parc national tipic (arie protejata in care
sunt conservate ecosistemele si au ca si scop agrementul), deoarece interventia omului este in mare
masura interzisa.
- Zone de protectie a diferitelor tipuri de biotop si specii (UICN, categoria IV): in general aceste
rezervatii sunt mici, bogate in diferite exemplare de plante, animale, sau de alte specii asociate intre
ele, care necesita o ingrijire specifica. Scopul acestora este de a conservare a florei si faunei. Multe
dintre rezervatiile naturale mici apartin acestei categorii.
Alte tipuri de rezervatii sunt:o Rezervatie a Biosferei , 41 de Rezervatii federale de
vanatoare, 17 rezervatii cantonale, 52 de rezervatii peisagistice.

2.2.4. Cinci elemente definitorii ale turismului elvetian


Mancarurile si vinurile.
Bucataria elvetiana e vestita in toata lumea .Ce poate fi mai ispititor decat ciocolata elvetiana
si branzeturile, in specialcascavalul Emmentaler si Gruyre .Vinurile elvetiene sunt castigatoare
demedalii internationale, cel mai bine pastrat secret fiind cel al obtinerii vinurilor dulci . In ceea
ce priveste ciocolata, toate micile orase au ,,Chocolatiersspecializati, care deseori prepara propriile
specialitati .Preparatele culinare traditionale ale Elvetiei sunt: Fondu, Raclette sau Rosti.
Valorile
Deoarece

elvetienii

au

diverse

obsesii

siguranta,

punctualitate,

igiena, reguli si regulamente, control, bani, economie si perfectionism, proprietate, este necesara o
lista lunga de adjective pentru a le acorda atentia cuvenita. In plus, elvetienii iau in serios valorile
lor, sustinandu-le prin masuri evidente si eficiente. Neutralitatea lor, de pilda, este intesata de arme.
Detinandmai multe arme pe mila patrata comparativ cu orice alta tara din Europa,elvetienii pot
mobiliza in 48 de ore o armata formata din 625 000 de barbati si femei. Dispun de 8001 000 de
tancuri de lupta, 350 de avioane de vanatoare cureactie, mii de arme de foc si rachete si de
nenumarate mine bine amplasate.Alpii (reduta si baza lor de lupta) reprezinta o veritabila fortareata
cu sute de buncare, hangare invizibile, adaposturi nucleare si spitale subterane. Strategia lor este
simpla si clara: elvetienii vor lupta pana la ultimul avanpost si vor arunca in aer poduri, drumuri, cai

ferate, tuneluri si chiar munti de dimensiuni mici pentru a-l ingropa sub daramaturi pe inamicul care
inainteaza! Toti barbatii cu varsta cuprinsa intre 20 si 50 de ani sunt membri ai fortelor armate.

Modele de comunicare si utilizarea limbii


Elvetienii sunt niste interlocutori deosebit de politicosi, atat in societate, cat si atunci cand
discuta afaceri. Dorinta lor de intimitate si proprietate ii determina sa poarte discutii intr-o maniera
pragmatica si detasata. Ei evita indiscretiile si rareori se amestecain treburile altcuiva. Nu sunt niste
vorbitori captivanti; si elvetienilor vorbitori de limba franceza le lipseste charisma si elocventa
verilor lor din Franta. Italienii elvetieni sunt mai deschisi, insa, traind intr-o zona prospera, afiseaza
o infatuare care, in randul italienilor de peste granita este mai putin vizibila.Germanii elvetieni sunt
cu precadere vorbitori prudenti, avand grija sa nu-si jigneasca interlocutorii si sunt adeptii modestiei
si rezervei in majoritatea declaratiilor si previziunilor. Ei vorbesc Switzerdutsch o limba nu foarte
armonioasa.
Comportamentul la intalniri si negocieri
Elvetienii au talentul de a obtinecea mai buna afacere de la partea adversa, fara a parea vreo
clipa insistenti sauagresivi. Ei ajung adesea la acest rezultat datorita increderii pe care o au
incalitatea

si

valoarea

bunurilor

si

serviciilor

oferite

de

ei.

Elvetienii

nu

lasa

la pret, indiferent ca e vorba de ceasuri, instrumente de precizie, produsefarmaceutice sau partii de s


chi, insa adesea esti tentat sa platesti cat iticer. Elvetienii se pricep sa te faca sa simti ca produsele
sunt pe masura preturilor. Daca incerci sa negociezi prea mult cu ei, devin crispati, de parca le-ai
fifacut o propunere dubioasa. Ei sunt niste negociatori deschisi, care se straduiescin mod cinstit sa
vada lucrurile prin prisma adversarului. Nu poti spune ca suntlipsiti de consideratie se grabesc sa
vina cu sugestii utile cand acest lucru nu le afecteaza buzunarul. In cea mai mare parte sunt demni
de incredere si poti conta pe ei in ceea ce priveste respectarea promisiunilor.
Maniere si tabuuri
Elvetienii sunt mari bautori (se afla pe locul noua inlume) si fumatori inveterati (locul sase).
De asemenea, ocupa locul trei in ceeace priveste delictele legate de droguri.Elvetienii au o
sumedenie de maniere, obiceiuri si festivaluri care difera de laun canton la altul si nu poti avea
pretentia sa stii mare lucru despre ele. Ei autendinta sa se ingroape in aceste activitati de sarbatorile
publice, iar strainii sesimt adesea lasati pe dinafara.

Printre tabuuri se numara: laudarosenia,curiozitatea exagerata, incalcarea intimitatii si lipsa d


e punctualitate.

2.3. Tipologia si diversitatea serviciilor turistice elvetiene


Unitatea diversitatii
Elvetia are patru limbi oficiale: germana (64%),franceza (19%), italiana (8%) si retoromana
(0.5%),

deci

implicit

culturi,

diferite

si unice

in acelasi timp.

Fiecare cultura isi

imprima propriile trasaturi siisi impune propriile canoane celor care traiesc in mijlocul ei, de aceea
in Zurich precizia, rigurozitatea sau punctualitatea sunt calitati apreciate, pe cand in Tesin,canton din
partea italiana, ordinea trece pe locul doi, devansata fiind de o staregenerala de veselie. Chiar avand
aceeasi cetatenie, exista probabilitatea ca unlocuitor al orasului Zurich sa nu se inteleaga cu un
locuitor al orasului Lausanne, pentru simplul fapt ca cei doi vorbesc doua limbi total diferite.
Desigur, sistemul de invatamant impune limba germana cetatenilor francofoni inaintea limbii
engleze si invers. Desi majoritatea locuitorilor sunt bilingvi, exista si exceptii. Insa aceste diferente
devin sterse in fata devizei nationale adoptata deElvetia: "Unul pentru toti, toti pentru unul". Este
una dintre cele mai bunedescrieri in putine cuvinte facuta acestei tari. O data cu revizuirea
constitutiei federale in 1874, economia Elvetiei acunoscut o inflorire semnificativa, reusind nu
numai sa isi mentina echilibrul, dar sa ofere cetatenilor sai unul dintre cele mai ridicate nivele de trai
din lume. Industria fina, comertul si finantele sunt cei trei asi economici din maneca Elvetiei.Celebra
pentru neutralitatea sa militara, fara nici o participare la razboaiele mondiale, aceasta tara a reusit sa
ofere un climat bancar sigur si un mediu propice investitiilor.
Multe organizatii internationale au ales sa isi stabileascaaici sediile centrale, inclusiv Organiz
atia Natiunilor Unite. Desi a refuzatcalitatea de membru al Uniunii Europene, Elvetia este din anul
2002, membru cudrepturi depline al Organizatiei Natiunilor Unite.
Elvetia

este

din

punct

de

vedere

cultural,

insula.

tari puternice, aceasta a adoptat trasaturi lingvistice si culturale, reusind insa sa nu


duplicat, ci un stat puternic si autonom.

Inconjurata
devina

de
un

Asezarea geografica nu i-a permis accesul la mare, in schimb tinuturilemuntoase ale


tarii sunt un adevarat motiv de mandrie, Alpii elvetieni fiinddestinatia ideala pentru pasionatii
sporturilor de iarna si pentru pasionatii defrumos. Peisajul montan este "condimentat" de frumoasele
lacuri alpine: laculGeneva, Zurich, Neuchatel.Inainte de a degusta faimoasa ciocolata elvetiana va
propunem o calatorie cutrenul de sticla, unde veti putea lua o delicioasa masa in timp ce
admirati peisajele unice ale Alpilor, o vizita la cascada Rhinului, una dintre cele maispectaculoase
din lume sau o calatorie 3D in cel mai mare cinematograf tridimensional din Europa.Desigur ca
aceasta varietate culturala presupune in primul rand diferentesemnificative intre cultura si
mentalitatea locuitorilor acestei tari, dar bunulrenume financiar al Elvetiei, economia sa stabila si
nivelul ridicat de trai al locuitorilor ei, dau un sens real devizei nationale: "Unul pentru toti si toti
pentru unul".
Turismul international se concentreaza in Europa 50%, America 20%, Asia de Est 15%,
Africa 3%, Orientul Mijlociu 2% si Asia de Sud mai putin de 1%. Principalele tari emitatoare de
turism sunt Germania, SUA, Franta, Canada, Olanda, Belgia, Luxemburg, Italia, Japonia, Elvetia.
Ca tari receptoare de turisti: Franta, Spania, SUA, Italia,China, Ungaria, Mexic, Polonia si Austria.

Regiunea Vestica. Cuprinde doua mari orase din peisajul urban al tarii,Geneve si
Lausanne la care se adauga orasul Neuchatel. Se remarca activitati industriale, agricole
(vita-de-vie) si nenumarate legaturi comerciale.

Regiunea Sudica (Alpina). Prin excelenta turistica, cu multe statiuni foarte bine dotate,
cu cai de comunicatie multiple, cu activitati silvo-pastorale.Asezari mai importante:
Lugano, Chur, Brig, St. Moritz, importanta statiune turistica montana.

CAPITOLUL III. PARTICULARITATILE CERERII TURISTICE


ALE ELVETIEI (2006-2010)

3.1. Turism emitator - Outbound tourism; Outgoing tourism :


Totalitatea rezidentilor unei tari, care se deplaseaza in scop turistic in afara granitelor tarii,
pentru a efectua un sejur mai amre de 24 de ore.Numarul motivatia sau destinatia acestor persoane
se inregistreaza, intr-o anumita masura, la punctele de frontiera (de iesire din tara).

3.2. Turismul receptor - Inbound tourism; Incoming tourism :


Totalitatea persoanelor straine pe care le primeste o tara, in scopuri turistice; numarul,
motivatia depalsarii si destinatia in interiorul tarii respective pot fi inregistrate fie la punctele de
intrare in tara fie in spatii de cazare.

3.2.1 Baza tehnico-materiala


Unitati de cazare:

Zrich 169 hoteluri

Geneva 108 hoteluri

Lucerna 72 hoteluri

Lausanne 43 hoteluri

Berna 42 hoteluri

Basel 83 hoteluri

Lugano 60 hoteluri

Zermatt 342 hoteluri

Montreux 34 hoteluri

Interlaken 75 hoteluri

Kloten 5 hoteluri

St. Moritz 66 hoteluri

Grindelwald 216 hoteluri

Locarno 89 hoteluri

Davos 168 hoteluri

Ascona 64 hoteluri

Rmlang 2 hoteluri

St. Gallen 18 hoteluri

Saas-Fee 165 hoteluri

Leukerbad 63 hoteluri

3.2.2. Cai de comunicatie


Elvetia detine cea mai mare cale a transportului feroviar, respectiv 121,8 km raportata la
1.000 km patrati. De asemenea, detine o multitudine de cai rutiere care permit accesul in diferite
zone turistice ale tarii. Din aceasta categorie fac parte si transportul naval. Elvetia detine zone
maritime importante.

3.2.3. Formele de turism practicate specifice Elvetiei


Turismul ca atare a inceput in secolul 19, dar inca din secolul 17 Elvetia a atras elitele
intelectuale diin strainatate.
Elveia depune eforturi deosebite pentru dezvoltarea staiunilor montane, pornind n
amenajarea turistic a muntelui, de la o concepie proprie, menit s pun n valoare resursele
naturale, tradiia, n scopul atragerii clientelei de pe piaa intenaional a sporturilor de iarn i
creterii rentabilitii.
Preocuparea de baza a organizatorilor de turism din aceast ar este de a asigura o activitate
non-stop, n toate anotimpurile, n staiunile montane, prin:

prelungirea sezonului de schi pe pantele unde zapada se menine 6-8 luni pe an;

extinderea schiului pe iarb;

iniierea unor aciuni cursuri de alpinism, speoturism etc. care s atrag turitii n orice
lun a anului;

practicarea pe scar larg a pescuitului la pstrv i a vntorii sportive;

asigurarea unei oferte de var sau chiar de extrasezon foarte variate, n apropierea staiunilor,
a satelor de munte, a lacurilor sau parcurilor naionale, fapt

ce a permis extinderea

vacanelor la ferm sau a agroturismului.


n Elveia peisajul alpin ofer, prin altitudini i forme specifice, un mare potenial de
atractivitate turistic. Datorit altitudinilor mari, sectoarele montane nalte prezint zpezi
permanente, ceea ce favorizeaz dezvoltare schiului i vara ( pe gheari). Pe de alt parte, numeroase
vi glaciare n form de U, dintre care unele foarte largi, au favorizat penetrarea n anumite
masive ( ex: Valea Rhonului) permind amenajarea turistic a spaiului montan.

De asemenea au fost create sute de staiuni de capaciti diferite: 230 staiuni; ele au luat
natere prin amenajare, pentru sporturi de iarn, a unor vechi staiuni climatice sau balneoclimatice,
prin dotarea unor sate de munte cu echipament adecvat acestei forme de turism, sau ca staiuni
moderne, nou construite.
n ceea ce privete, staiunile pentru sporturi de iarn se disting, n profil teritorial, mai multe
regiuni. O prim regiune este Valais care cuprinde marele masiv al Maternhornului i masivul Monte
Rosa. Este o zon foarte masiv unde staiunile se afl pe vile ce strbat versantul de nord i se
ndreapt spre Valea Rhonului. Cele mai importante staiuni sunt staiunile din Alpii Pennini:
Zermat, Crans Montana, Saas Fee i Verbier, situate la peste 1000 m altitudine. Spre Lacul Maggiore
se desfoar regiune Ticino ( Tessin) unde amenajrile pentru sporturi de iarn sunt puine ( mai
cunoscute fiind staiunile Lugano i Locarno), predominant fiind turismul de tranzit. n Alpii Retici
s-au dezvoltat staiuni importante, ntre care Davos ( ce cea mai mare capacitate de cazare 24000
locuri, renumit pentru desfaurarea unor forumuri politice sau economice), Saint Moritz, Arosa i
Silvoplana, iar n zona Alpi Berner: Interlaken, Grinderwald, Jungfraujoch s.a.
Pe primul loc ca numr total al prtiilor de schi se situeaz staiunea Davos ( 88 prtii), ca
lungime a prtiilor de schi alpin Saint Moritz ( 350 km) urmat de Davos ( 300 km) i
Grindenwald ( 165 km), iar ca lungime a prtiilor de schii fond Saint Moritz ( 150 km), secondat
de Davos ( 75 km). n ceea ce privete numrul total al instalaiilor de transport pe cablu evideniem
domeniul schiabil Portes du Soleil, ce deservete staiuni din Elveia i Frana, i Verbier.
Staiunile elveiene ofer condiii foarte bune de cazare, prtiile sunt excelente i bine
concepute, iar instalaiile de transport pe cablu sunt suficiente i bine puse la punct.
Engelberg este cea mai important staiune de schi din centrul Elveiei. Aici se afl singura
telecabin din lume care se rotete la 360 de grade, pentru ca turitii s poat admira peisaje de vis i
o panoram extraordinar a lacului Lucerne. plimbrile nocturne, cu snii trase de cai, au intrat deja
n tradiie n aceast staiune care se afl la 1.000 de metri altitudine, iar pe prtiile de schi, pentru
sigurana turitilor, au fost instalate radare. Nu exist ns limit de vitez, nici amenzi, ci premii
pentru cei care coboar cu doi kilometri pe or!

3.2.4. Indicatorii de baza ai circuitelor turistice interne


n 2008, 83,5% dintre persoanele care triau n Elveia s-au dus in cel putin o excursie cu
sedere peste noapte. Pentru a fi mai precis, fiecare persoan are o medie de 3.2 excursii cu sejururi
peste noapte i 12,7 excursii de o zi. Mai mult jumtate (57%) din toate cltoriile cu ederi peste
noapte au fost cltorii scurte (maxim 3 noptii). Excursiile n strintate reprezint 8% din excursiile
de o zi i de 56% din excursiile cu sejururi peste noapte.

Sursa :Anuarul de Statistica Elvetian

Sursa :Anuarul de Statistica Elvetian

Durata medie a sejurului reprezinta numarul mediu de zile de sedere a turistilor intr-o
anumita zona. El este rezultatul raportului intre numarul de innoptari si cel al turistilor.
Densitatea circulatiei turistice ofera informatii cu privire la gradul de sosire a zonelor si
indirect asupra masurilor ce trebuie luate pentru a se asigura satisfacea nevoilor turistice, fara a fi
perturbata viata si activitatea rezidentilor sau echilibrul ecologic al zonei.
Densitatea circulatiei turistice se calculeaza atat in relatie cu populatia rezidenta a zonei
vizitate, cat si cu suprafata acesteia.

Sursa :Anuarul de Statistica Elvetia

Locul turismului in economia Elvetiei


Economia Elveiei este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Politica sa plin de
succes pe termen lung n domeniul siguranei monedei naionale, dublat de secretul operaiilor
financiare efectuate n bncile elveiene a fcut din Elveia un rai financiar al investitorilor i al
investiiilor acestora. n acelai timp, a creat o economie care se bazez masiv pe afluxul extern
constant de investiii. Din cauza dimensiunilor reduse ale rii i a specializrii nguste a forei sale
de munc, industria fin i de precizie, respectiv comerul i finanele sunt eseniale pentru
meninerea stabilitii economice a rii.

Valoarea adugat brut Turism 2009

Tourism gross value added, direct tourist demand and tourism employment 2009 1)

Gross value added 2)

T 10.2.1.3

Direct demand

Employment

at current prices,

growth,

at current prices,

growth,

in full-time

growth,

in millions of CHF

in %

in millions of CHF

in %

equivalents

in %

Total

14.455

-1,5

34.904

-3,0

145.684

-2,6

A.Tourism-specific products

14.026

-1,4

26.777

-2,8

143.291

-2,6

A.1 Tourism-characteristic products

10.857

-2,0

22.025

-3,3

109.041

-3,2

1 - Accommodation services

3.714

-3,4

5.244

-6,2

36.197

-8,0

2.137

-7,1

4.435

-6,8

32.951

-8,5

2 - Food and beverage serving services

2.411

1,2

5.185

1,4

37.176

0,3

3 - Transport

2.256

-5,1

7.294

-5,8

16.208

-2,2

of which: Cableways, funiculars, ski-tows

448

-0,8

1.016

-3,2

3.603

-0,4

Passenger air transport

905

-11,2

4.395

-7,9

4.718

-6,5

1.574

0,3

2.544

0,5

12.964

-1,7

148

2,9

294

-2,5

1.941

1,5

of which: Hotels

4 - Travel agency, tour operator and tourist guide services


5 - Cultural services

6 - Recreation and other entertainment services

440

3,3

910

-1,0

3.273

0,8

7 - Miscellaneous tourism services

315

-4,5

553

-3,3

1.283

1,0

A.2 Tourism-connected products

3.169

0,4

4.753

-0,6

34.250

-0,8

B. Non tourism-specific products

429

-3,5

8.127

-3,5

2.393

-3,7

Sursa: Anuarul de statistica - Elvetia


In tabelul de mai sus valoarea adaugata bruta din produse specifice turismului cum ar fi
cazarea in hoteluri, restaurant, transportul turistilor, cultura, sporturi si diverse servicii din cadrul
turismului, reprezinta totalul de 14 026 milioane franci elvetieni. Astfel ponderea turismului la
formarea PIB in 2009 reprezinta -1.4%.
Ocuparea fortei de munca full-time in turism este de 143 291. Valoarea totala a fortei de munca
reprezinta 145 684.
Produsul intern brut

Pentru intregul an 2009, PIB-ul a scazut cu 1,5%. Aceasta este cea mai mare incetinirea a
cresterii economice din 1975, cand PIB-ul tarii a scazut cu 6,7%.

Statisticile privind cazare turistic n noiembrie 2010

Sursa :Anuarul de Statistica Elvetian


Potrivit rezultatelor provizorii de la Oficiul Federal de Statistic (FSO), industria hoteliera
elveiana a nregistrat 1800000 de innoptari n noiembrie 2010. Aceasta semnifica o cretere de
4,8% (81.000 nnoptarea) comparativ cu luna noiembrie 2009. Vizitatorilor strini au generat

961.000 de ederi peste noapte, adic o crestere de 5,1% (46.000 ederii peste noapte). Oaspeii
elveieni au nregistrat 817.000 de ederii peste noapte, adic o cretere de 4,5% (35.000 ederii
peste noapte).
Numrul cumulativ de edere peste noapte din ianuarie-noiembrie 2010 a fost de 33800000.
Aceasta reprezint o crestere de 2,1% (682.000 ederii peste noapte), comparativ cu perioada
similar din anul anterior.

CAPITOLUL IV. RELATIILE TURISTICE ALE ELVETIEI CU


ROMANIA

4.1. Relatii economice bilaterale

Acord-cadru ntre Consiliul Federal Elveian i Guvernul Romniei privind implementarea


Programului de cooperare elveiano-romn pentru reducerea disparitilor economice i
sociale n Uniunea European, semnat la Berna, la 7 septembrie 2010 i lansat la Bucureti
la 25 martie 2011.

Convenia ntre Romnia i Confederaia Elveian privind evitarea dublei impuneri cu


privire la impozitul pe venit i avere, semnat la 25.10.1994 i intrat n vigoare la
27.12.1994. La 28.02.2011 a fost semnat la Bucureti,Protocolul de amendare a
Conveniei (n conformitate cu prevederile articolului 26 al Modelului de Convenie OCDE),
care a intrat n vigoare la data de 6 iulie 2012.

Acord privind promovarea i protejarea reciproc a investiiilor, semnat la 25.10.1993 i


intrat n vigoare la 30.07.1994 (Legea 40 /17.06.1994, MO 161/26.07.1994).

Evoluia schimburilor comerciale (milioane euro)


2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Total 222,6 225,9 321,8 467,3 589,9 578,8 578,1 715,2 604,4 689,4 706,9 741,7
Export 53,9

71,1

106,3 141,6 186,5 157,5 221,5 302,2 254,4 260,4 299,6 277,2

Import 168,7 154,8 215,5 325,7 403,4 421,3 356,5

413

349,9 428,9 407,3 464,4

Sold -114,8 -83,7 -109,2 -184,1 -216,9 -263,8 -135

-110

-95,5 -168,5 -107,7 -187,2

Schimburile comerciale bilaterale i-au meninut nivelul constant n perioada 1995-2002,


creteri semnificative nregistrndu-se n intervalul 2003-2008. n perioada 1995-2008, exportul

romnesc a crescut de circa ase ori, soldul comercial fiind n mod constant negativ. Ultimii doi ani
au reflectat tendina de relansare a comerului bilateral (exportului romnesc), dup declinul
provocat de criz.
In primul trimestru din 2013, schimburile comerciale romno-elveiene au atins un volum
de 166,21 milioane euro. Exportul romnesc a consemnat o scdere de -14,2%, comparativ cu
perioada similar din 2012, atingnd valoarea de 59,25 milioane euro, n timp ce importul a sczut
cu -3,15%, cifrndu-se la 106,96 milioane euro. Soldul balanei comerciale a fost defavorabil
Romniei cu -47,71 milioane euro.
Principalele grupe de produse la exportul romnesc sunt: vehiculele i alte echipamente de
transport, mainile, aparatele i echipamente electrice, metale comune i articole metalice, mobilier
i produse diverse, materiale textile i articole din acestea, n timp ce la import ponderea a fost
deinut de: produsele industriei chimice i conexe (reprezint 70% din total importuri), maini,
aparate i echipamente electrice, aparate optice, foto i de msur etc.
Investiiile directe elveiene n Romnia
Elveia reprezint unul dintre principalii investitori strini n Romnia, ocupnd la 30 aprilie
2013, locul 9, n clasamentul investitorilor strini, cu o valoare a capitalului social subscris de 969,3
milioane Euro i un numr de 2.417 societi comerciale (conform statisticii ONRC, la 30.04.2013).
Principalele domenii spre care s-au orientat investitorii elveieni n Romnia sunt: industria
materialelor de construcii, chimic i petrochimic, producia de componente electrice i
electronice, industria agroalimentar, comer, producia de nclminte, industria textil, energie,
mass-media etc.
Principalii investitori elveieni n Romnia sunt: Holcim cel mai mare investitor (ciment),
Swisspor, Sika (materiale construcii), ABB (energie), Greenfiber, Ameropa (petrochimie), Roche,
Sandoz, Helvetica Profarm (farmaceutic), Nestl, Pacovis, Carpalat, Valvis (industria alimentar),
Philipp Morris (tutun), Karpaten Meat (agricultur zootehnie), TransGourmet (comer
cash&carry), Rieker (nclminte), Seco, Inter-Spitzen (industria textil), Insta Elbet Holding,
Acceleris (echipamente electrice i electronice), Ringier, Edipress, Institutul Multimedia romnoelveian (mass-media) etc).

Programe elveiene de asisten pentru Romnia; cooperare pentru dezvoltare


In perioada 1992-2006, in cadrul programelor de cooperare cu rile Europei de Est,
programul pentru Romnia a beneficiat de un buget de cca. 185 milioane CHF (administrat de
Secretariatul de Stat pentru Economie - SECO, cruia i-au revenit 71 milioane CHF i de Agenia
pentru Dezvoltare si Cooperare SDC/DEZA, din cadrul Departamentului Federal pentru Afaceri
Externe, creia i-au revenit cca. 114 milioane CHF). Anul 2007 a fost ultimul an de derulare a
programului, bugetul prevznd suma de 6,4 milioane CHF, destinat finalizrii proiectelor
demarate in anii anteriori.
Contribuia financiar elveian acordat Romniei n vederea reducerii disparitilor
economice i sociale n cadrul Uniunii Europene extinse
Prin referendumul popular din 26 noiembrie 2006, populaia Elveiei a aprobat noua lege
federal privind cooperarea cu rile Europei de Est, care, printre altele, prevede o noua contribuie
de 1 miliard de franci elveieni pentru cele 10 state care au aderat la UE la 1 mai 2004 (aa numitul
fond de coeziune). Suma este destinat realizrii de proiecte, n vederea reducerii disparitilor
economice i sociale n cadrul UE extinse.
La 25.06.2008, Guvernul elveian semneaz la Bruxelles cu UE, o declaraie de intenie
privind extinderea contribuiei financiare convenit prin Memorandumul de nelegere din 2006,
dintre UE i Elveia, pentru Romnia i Bulgaria.
Suma alocat celor dou ri este de 257 milioane CHF, din care Romniei i revin 181
milioane CHF, sub forma creditului-cadru aprobat de ctre Parlamentul elveian, la 7 decembrie
2009 (perioad de angajament de 5 ani i perioad de plat de pn la 10ani, ncepnd de la data
aprobrii contribuiei de ctre Parlamentul elveian).
Implementarea contribuiei financiare elveiene acordat Romniei este reglementat
prin Acordul-cadru ntre Consiliul Federal Elveian i Guvernul Romniei privind implementarea
Programului de cooperare elveiano-romn pentru reducerea disparitilor economice i sociale n
Uniunea European, semnat la Berna, la 7 septembrie 2010 i lansat oficial la Bucureti, la 25 martie
2011. Printre domeniile de interes definite n noul acord se afl i sectoare economice, precum:
mediul i infrastructura, promovarea sectorului privat.

4.2. Relatii turistice bilaterale


Ambasada Romniei la Berna asigur ansamblul funciilor de reprezentare i promovare a
relaiilor Romniei cu Confederaia Elveian i Principatul Liechtenstein.
n anul 2011, Romnia i Elveia au aniversat 100 de ani de la stabilirea relaiilor politicodiplomatice bilaterale. A fost un an aniversar, de referin pentru dinamica cooperrii bilaterale cu
efect catalizator asupra echipei Ambasadei, stimulnd-o s acioneze mai eficient pentru
valorificarea la parametri superiori a importantului capital de colaborare n plan politico-diplomatic,
economic i investiional, parlamentar, cultural, educaional i tiinific.
Pe acest fundament solid, aciunea concret a Ambasadei vizeaz dezvoltarea, diversificarea
i identificarea de noi piste de cooperare n plan economic, academic i cultural. Sunt avute n
vedere, cu prioritate, proiectele iniiate n domenii cu aplicabilitate nemijlocit cum ar fi: educaia,
inovaia-cercetarea, energiile alternative, medicina, restaurarea i conservarea patrimoniului cultural,
finane-bnci, buna guvernare, protecia mediului nconjurtor, reciclarea deeurilor, turismul,
cooperarea descentralizat.
Ambasada acord atenie intensificrii relaiilor economice ntre cele dou ri prin
stimularea interesului ntreprinztorilor mici i mijlocii de a investi pe piaa romneasc i prin
sprijinirea oamenilor de afaceri romni n vederea extinderii activitilor lor n Elveia i Principatul
Liechtenstein. De asemenea, Ambasada ncurajeaz interaciunea dintre cercurile de afaceri romne
i elveiene, respectiv din Liechtenstein, pentru a facilita dezvoltarea de parteneriate i investiii
comune.
Echipa Ambasadei se preocup activ de meninerea i dezvoltarea legturilor ntre
comunitatea romneasc din Confederaia Elveian i statul romn. Acordm toat atenia aprrii
intereselor comunitii romneti i ne strduim s rezolvm, cu cea mai mare promptitudine,
problemele cu care se confrunt concetenii notri, din ce n ce mai numeroi pe teritoriul helvet.
Ambasada susine spiritul asociativ al romnilor din Elveia, n vederea afirmrii plenare i
conservrii identitii i valorilor spirituale romneti i ncurajeaz fructuoasa cooperare dintre
colectivitile locale din Confederaie i cele din Romnia.

Ambasada Romniei la Berna i propune s fie i s rmn un loc primitor pentru romni,
un nucleu de dialog i promovare a intereselor romneti n Elveia i n Principatul Liechtenstein.

CAPITOLUL V. PROPUNERI SI STRATEGII DE RELANSARE IN


TURISM

5.1. Propuneri personale


a) ncadrarea obiectivelor turistice n planul de urbanism general al localitilor cu respectarea
de mediu n vigoare
b) Concesionari de terenuri i obiective cu destinaii turistice de ctre autoritile publice
c) Dezvoltarea infrastructurii i a canalelor de canalizare
d) nfiinarea a ct mai multor centre de informaii turistice n mediul urban i rural, n
localitile cu vocaie turistic
e) mbuntirea obiectivelor turistice culturale i istorice ( monumente, palate, conacuri,
muzee etc)
f) Punerea n valoare a obiectivelor turistice naturale i antropice prin realizarea de noi ci de
acces i mbuntirea celor existente
g) Informarea consiliilor locale cu privire la normele de clasificare a structurilor turistice care
s stea la baza eliberrii autorizaiilor de construcie i funcionare
h) Diversificarea ofertelor turistice pentru grupuri inta, oameni de afaceri, politicieni, turiti
strini
i) Asigurarea spaiilor de parcare auto n condiii de securitate
j) Dezvoltarea unor spaii horticole (producia de flori i rsaduri ), asigurarea unei oferte
generoase pentru nflorirea strzilor i bulevardelor, prin diversificare i nu prin tipizare, prin
localizarea speciilor si nu prin generalizarea lor, urmrindu se valorificarea tradiiilor
locale
Pentru promovarea produsuluii turistic pe aceste piete se recomanda urmtoarele
aciuni:

a) Creterea rolului Turismului Elvetian n promovarea dinamic a activitilor turistice i


atragerea de noi membrii
b) Realizarea de materiale promoionale noi pentru mass media i distribuirea acestora
c) Participarea de trguri interne i internaionale de specialitate pe baza unor planificri
concrete

5.2. Impactul activitatii turistice asupra mediului


Impactul activitilor turistice asupra unei zone este dat de cadrul natural i
varietatea potenialului turistic, de existena unei infrastructuri generale, de prezena unor structuri
turistice de cazare, de alimentaie, agrement. Aceste elemente definitorii ale turismului determin
mai multe tipuri de impact (politic, social, economic, cultural, .a.), care pot mbrca forme pozitive
sau negative de manifestare.
Obiectivele, principiile, cerinele dezvoltrii turistice durabile se regsesc n ecoturism,
turismul rural, turismul cultural, . a., aceste forme fiind expresia dorinei ca turismul s reprezinte
un factor pozitiv i dinamic de dezvoltare economic i o soluie practic de pstrare nealterat a
mediului.
Turism durabil = dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul i marketingul
turistic care s respecte integritatea natural, social i economic a mediului, cu asigurarea
exploatrii resurselor naturale i culturale i pentru generaiile viitoare.
Impactul turismului asupra mediului = presupune analiza relaiei turist - rezerv turistic produs turistic.
Evoluia actual a turismului este caracterizat de profunda nnoire a ofertei turistice
mondiale n special prin dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare att din punct de
vedere calitativ, ct i cantitativ.
In acest sens se pot contura urmtoarele orientri:
-destinaiile la mare distan, care permit s se realizeze o diversificare a locului de sejur n
extrasezon;

-vacanele tematice (cultur, sport, descoperire tiinific ) organizate la comand pentru o clientel
exigent i care efectueaz mai multe cltorii turistice pe an;
-noile produse de loisir asociate cu cazarea turistic dispersat, care urmrete sentimentul de
autentic i permite dezvoltarea schimburilor culturale i informaionale ntre turiti i populaia
local.
Patru factori generali, determin i influeneaz direct activitatea turistic:
1.valoarea calitativ i cantitativ a resurselor turistice;
2.creterea economic general, care determin n mare parte locurile de munc i veniturile;
3.cursul de schimb valutar, care determin evoluia puterii de cumprare a rezidenilor i
nonrezidenilor;
4.repartiia, care determin evoluia puterii de cumprare a clienilor.
Aceti factori se sprijin n principal pe exploatarea resurselor naturale, culturale cu valene
turistice. Toate activitile turistice determin n timp i spaiu efecte poteniale asupra mediului,
sntii sau sistemului social. Aceste influene cumulate sunt exprimate de noiunea de impact.
Dezvoltarea acestui concept a pornit de la specialiti englezi i americani, n deceniul 7 al
secolului nostru, i care au ocat opinia public internaional cu studiul "Limitele creterii". Astfel,
autorii au demonstrat c att rezervele ct i resursele naturale ale planetei sunt limitate, ca de altfel
i puterea de absorbie a tuturor reziduurilor i deeurilor rezultate.

CONCLUZII

Obiective fundamentale:

Realizarea unui brand mult mai atractiv al Elvetiei pt toate nivelele de varsta

Promovarea obiectivelor turistice

Informarea asupra culturii si traditiilor

Amplasarea unor centre de informare , harti, realizarea unei bune semnalizari a obiectivelor
turistice.

Usurarea sarcinii de turist

Resurse

Pentru indeplinirea acestor obiective fundamentale, consider ca angajatii statului, in special,


cei din Ministerul Turismului, chiar si locuitorii, trebuie sa se implice mai mult atat din punct
de vedere financiar, cat si moral.

BIBLIOGRAFIE

1. Piata turistica - Alex Nedelea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003.


2. Politici de marketing in turism - Al. Nedelea, Ed. Economica, Bucuresti, 2003\
3. .- Ecoturism si turism rural - P. Nistoreanu, Ed. ASE - Bucuresti, 2003.
4. Ghid ecoturistic - Attila Pilbath, Ed. Blucprint International SRL, Bucuresti, 2003.
5. Biserici-manastiri-schituri - Ed. House of Guides, apr. 2003, (244 asezari religioase).
6. Management in turism - Puiu Nistoreanu, Ed. ASE, Bucuresti, 2002.
7. Managementul prestatiei turistice