Principiul legalitatii instantelor si organelor judiciare

Principiul legalitatii este un principiu esential, fundamental al oricarui stat

de drept si presupune ca justitia se infaptuieste in numele legii.
Respectarea legii reprezinta un deziderat,dar si o arta de aplicare corecta
a normelor de drept, un rol esential in verificarea legalitatii hotararilor
judecatoresti, revine instantelor superioare si organului ierarhic de
conducere din cadrul parchetelor.
Legalitatea presupune:
1. Crearea instantelor de judecata potrivit legii.
2. Instanta sa aiba competenta sa judete pricina incredintata
3. Instanta sa judece in compunerea prevazuta de lege.

Principiul caracterului permanent si a sediului stabil al

instantelor
Toate instantele sunt permanente, in sensul ca justitia se indeplineste in
mod continu, exceptional chiar in zilele nelucratoare sau de sarbatori.
Sediul stabil al instatelor de judecate, sunt in localitati cunoscute si in
sediile sedentare preanuntate justitiabilor. In mod exceptional instanta se
poate deplasa.

Principiul organizarii sistemului judiciar pe principiul dublului grad

de jurisdictie

Activitatea judecatorului nu este perfecta, nu este ferita de greseli si de

aceea este necesar ca activitatea lui sa fie controlata de o alta instata
superioara, controlul astfel exercitat, reprezinta pe deoparte o garantie
pentru parti ( reclamati,parati, justitiar) de legalitate. O garantie ca erorile
vor fi indreptate, iar pentru judecator un stimulent pentru a-si indeplini
atributiile cu maxima diligenta si exigenta.
Acest principiu exista cel putin d p d v penal in toate statele.
Acest principiul este intim legat de organizarea ierarhica a instatelor
judecatoresti si exercitarea astfel a cailor de atac, acest lucru va permite
examinarea cauzei de judecator diferiti si in mod succesiv.(unul dupa
altul).
Principul colegialitatii

In dr modern colegialitate reprezinta regula iar judecatorul unic reprezinta

exceptii. Si in organizarea noastra interna judiciara ,dar si in organziarea
altor state. Au existat oscilatii intre institutia judecatorului unic si
judecatorul colectiv, instanta colectiva. Ficare avand argumente pro si
contra. Ficare dintre aceste sisteme are avantejae si dezavantaje. Statul
nostru face menaj intre cele 2. Daca te duci la judecatorie te judeca un
singur judecator (unic) , daca te duci la instatele judecatoresti colective.
Argumentele Instituti judecatorului public se solutioneaza prin criticile
instantelor colective si invers si astefel criticile aduse institutiei
judecatorului unic consta in faptul ca nu aduce garanti in dezbateriile
colegiale.
Coruptia este mai penetranta la judecatorul unic .
Judecatorul este mai espus celui care pierde procesul pe cand in cazul
judecatii colegiale hotararea apare ca fiind impersonala.
Pe dealta parte in raport de teza colegialitatii instantei criticii spun ca
colegialitatea ca unitatea nu garanteaza perfectionarea
2- judecatorii se ascund in spatele anonimatului
3- un numar mai mare de judecatori scade posibilitatea statului de ai
remunera substantial
Arg pozitive ale colegialitatii se structureaza pe posibilitatea confastuirii
intre judecatori, educarea judecatorilor tineri care intra in complete cu
judecatori experimentati si printr-o mai mare rezistenta la coruptie.

Principiul specializarii instantelor judecatoresti

-in tara noastra instantele in ultimii ani s-au dezvoltat spre specializare pe
diverse ramuri care asigura inalt nivel de pregatire profesionala a
magistratului, fie pe deoparte din cursul de specializare aferente materiei
sau a domeniului care activeaza, fie prin experienta data de spetele
aferente aceluias domeniu pe care le judeca, astfel s-au infintat fie
instante specilizate, fie complete specializate in cadrul instatelor care
judeca pricini in diverse domenii cum ar fi: civil ,penal , comercial ,
contencios administrativ sau pricini referitare la minori , pricini maritime
sau navale sau pricini privind pe militari
Principiul egalitatii in FATA JUSTITIEI
Este un principiu dervat din declaratia universala a drepturilor omului
potrivit careia toti oamenii sunt egali in fata legii si au dreptul fara
deosebire la o protectie egala a legii. Toti oamenii sunt protejati in potriva
discriminarii, justitia trebuind sa fie la fel farra deoosebire de rasa,
nationalitate, origine etnica, limba , religie , sex sau orientare sexuala,
apartenenta politica si asa mai departe...