Sunteți pe pagina 1din 257

>•»'.« K ;ls:

CUPRINS

ALIMENTAREA

VERIFICARI §1 COMPLETARf

B

enzlna

D

iesel

TEHNOLOGIE INTELIGENTA Fuel Strattfied Injection {F S I) )F rane Blocare electronica a diferentialulur (E D S ) Program electronic de stab illta te Tractiune rntegrala (4 M 0 T I0 N ) Servodrrectia

DEPLASAREA ?l MEDIUL INCONJURATOR Primli 1500 km - §i dupS aceea

Sistem de purificare a g a ze lo r

Deplasarea economica Deplasarea m strainatate Tnlocuirea becurilor cu 'in ca n d e sce n t^

ecologicd

2

Indicatii referitoare la lucrul In

 

3

compartimentul m otorului

29

Ulei de m o to r 30

Sistem de rS c ire

34

4

tnstalatle spa la re geam uri

36

5

§tergatoare

38

Lichid de frTna

39

8

B

a te rie

41

9

R

o ti

46

10

11

12

13

14

17

INTRETINERE §1INLOCUIRE PIESE Accesoril, modificari fi

plese de s c h im b Montare aparat de radio Telefon mobil ?i aparat em isie-receptie

52

54

55

SITUATII

T

SetuI pentru repararea penelor Schimbarea ro tii Tnchterea de urgenfS a plafonului glisant tnchiderea de urgenta a

56

58

65

17

Deplasarea cu rem orca 18

INTRETINEREA AUTOVEHICULULUl

Intretinerea autovehiculului fngrijirea exterioara a autovehiculului Ingrijirea interiorului autovehiculului Curatarea compartimentului m o to r

I

20

20

plafonuiul p lia n t 66 Tnlocuirea ISm pilor 67

26

Ajutor la pornire

70

28

Remorcare/T ra c ta re

72

Ridicarea autovehiculului

76

ista la jia de avertizare a ntifu rt este

la

tlecomanda. In cazul Tn care telecomanda utovehiculului nu funclioneaza, jtovehiculul va trebul incuiat manual, cu ieia de contact. 3autovehiculele echipate cu instalatie de

vertizare a n tifu rt* cu sistem de jpraveghere interioara Back-up Horn* Dmandate de la telecomanda*. trebuie ispectate urmatoarele:

revazuta

pentru

u lilizare a

de

leschiderea s e p a ra ta a usilor* eschiderea m anuala a usilor

Rotiti chera o d ata in

Tncuietoare;

$a conducatorului este incuiata. lecanlsmul de siguranta $1 sistemul de jpraveghere interioara sunt dezactivale. istalajia de avertizare antifurt ramSne ::tivata, insa alarma nu se va declan^a ica.

Puneti §i luati contactui intr-un interval 3 15 secunde.

a punerea contactului Imobilizatorui elec- onic recunoaste cheia §1 dezactiveaza istalatia de avertizare antifurt. aca nu puneti contactui, dupa 15 secunde

s va declan^a alarma. prin semnale ::ustice §i optice.

Descuierea m anuala a tuturor usilor autovehicuiului

• Rotifi cheia d e doua ori consecutiv

In Tncuietoare:

Toate u^ile $i capacul portbagajului se vor

incu ia. M ecanism ul de siguranta $1 instalatia de supraveghere interioara sunt

dezactivate. Instalatia de avertizare antifurt

a c tiv a ta , insa alanna nu se va

declan$a inca.

• Deschideti usa conducatorului.

In aceasta situatie nu este permis ca una din celeialte u^i. capacul portbagajului sau

capota motorulul sa fie deschise, deoarece se va declan^a alaima.

• Puneti §i luati contactui intr-un interval

de 15 secunde. La punerea contactului imobilizatorui elec­ tronic recunoaste chela $t dezactiveaza

instatafia de avertizare antifurt. Acum puteti deschide celeialte u$i, capa­ cul paortbagajului sau capota motorulul fara a se declansa aJarma. Indicatii

• Capota motorulul trebuie deschisa numai

dupa dezactivarea Instalatiei de avertizare

antifurt.

• Cand autovehiculul este incuiat $i insta­

latia de avertizare antifurt este activata,

capacul portbagajului nu trebuie deschis manual, deoarece se va declansa alarma.

ram an e

D esch id erea sim u ltan a a u$ilor (D esch id erea contort) Deschiderea m anuala sim ultana a usilor

• Rotiti cheia o d a ta in incuietoare:

Toate u^ile capacul portbagajului se vor incuia. Mecanismul de siguranta insta- latla de supraveghere interioara sunt de-

zactivate. Instalatia de avertizare antifurt ram ane a ctiva ta, insa alarma nu se va declan$a Inca.

• Deschtdeti usa conducatorului.

In aceasta situatie nu este perniis ca una

din celelalte u$i, capacul portbagajului sau capota motoruiui sa fie deschise, deoarece se va declansa alarma.

• Pune}i §1 luati contactui Intr-un interval

de 15 secunde. La punerea contactului imobilizatorul elec­ tronic recunoa^te cheia §1 dezactiveaza instalatia de avertizare antifurt. Acum puteti deschide celelalte u$i, capacul paortbagajului sau capota motorulul fara a se dec)an$a alanna.

D econectarea aiarm ei Alarma poate fl oprita in orice moment prin descuierea autovehiculului cu ajutorul telecomenzii, sau prin punerea contactului (imobilizatorul electronic recunoa$te ctieia autovehiiculului).

SFATURI SI iNTRETINERE

Benzina

Tipul acrburantului indicaJ pentm molomi aulotfehiculului dumneavoastra se gase§te tn manualul 3.3 .Dale tehnice" ?i pe partea interioara a capacului rezervorului.

Indicatii generate

• Benzina fara plumb trebuie s3 cores- punda standardului DIN EN” 228.

• In siluatli de urgent^. In care carburantui disponibil are o cifr§ octanica mai mica decat cea indicata, trebuie sS conduce^l in regim de turatie medie de soiicitare redusa a motonjiui. S o lic ita rea puter- nica a m otorului prin a c e e le ra re m axim a sau turatia rid icata poate duce la d ete rio rarea m otorului. De Tndata ce este posibil se face alimentarea cu benzina cu cifrS octanica corespunzS- toare.

• Carburantui cu o cifra octanica mai mare

decat cea indicata se poate uttliza fSra restrictil. Acest lucru Tnsa nu abuce nici un avantaj in ceea ce prive?te puterea moto­

rului ?i consumul!

Autovehiculele cu catalizator

^ pot fi utilizate numai cu carbu- rant fJrd ptumb. , Chiar o singurd alimentare

a rezervorului cu benzind cu

plumb determina deteriorarea (stri-

carea) catalizatorului.

A ten tie 91 la in d icatiile din m anu­ alul 3.1., cap. „U m plerea rezer- vorului”

’> Norma - Europeans

A d itivii benzine!

Modul de functionare, randamentui §i durata de viata a motoailui sunt influen^ate in mare m isura de caiitatea carburantuiui. De 0 deosebita importanta sunt aditivii pu§i In benzina. De aceea se recomandS numai

alimentarea cu benzina

aditivi. Daca nu exists astfel de carburant $i dacS apar disfunctionalilati ale motorului. ca de exemplu pomire dificlia, oprirea la mersul Tn gel §i pierderea de putere, atunci cind se face plinul de benzina trebuie adaugatl aditivii necesari. Ace|ti aditivi au actiune anticoroziva, curS^S sisteme de alimentare §i previn depunerile In motor. Nu toti aditivii s-au dovedit a fi eficien^i. De aceea, la dealerii Volkswagen din Ger­ mania §i din multe alte ^Sri. pot fi obtinuti aditivi avizati, sub denumirea de J\ditivi originali pentru carburant pentnj motoarele pe t»nzina Volkswagen / Audi’ . Dealerii Volkswagen sunt informa{i despre modul de utilizare §i §tiu ce trebuie fScut cand s-au format deja depuneri in motoare. Nu trebuie s3 utilizati alti aditivi pentru combustibil.

de c a lita te , cu

Diesel

Motorina trebuie sa corespunda standar- dului DIN EN’'590 CC^’ nu treb u ie sa fie m ai m ica de

51.

C arb u ran tu I • R M E (B iodiesel)

corespunde standardului DIN E 51 606.

Autovehiculele cu motor Diesel pot func?i- ona §i cu carb u rantu I RME (Ester metll ulei de rapltS).

D aca alim e n ta ti Biodiesel, foiosifi

num ai carburant RME! Pentru a |ti de unde se poate achizitiona carburantuI vS rugam sS va adresati unui dealer Volkswagen sau unul club auto.

A te n tie

ia in d icatiile

din Manu-

a tu i

3 .1 ,

„U m p ie re a

re ze rv o -

rului”.

indicatii

• Performantele la deplasare pot fi mai reduse.

• Consumul de carburant este posibil sa fie mai ridicat.

• Daca u tiiizati carburantuI care se

ab ate de la norm a, filtrul se poate infunda.

• RME se poate utlliza pe timp de iama

pana la -lO'^C.

• La temperaturi exterioare sub -10°C va recomandam sa alimentati cu carburant Diesel.

Nom ia - Eufopeana

’ CKra - Celan - Masoara inflamabilitaiea carburantului Diesel.

SFATURI SI INTHETINERE

F u n ctio n are a p e

tim p u l

ie m ii

La utilizarea motorinei de varS Tn cazul temperaturilor sut) 0“C pot apSrea disfunc- tionalitSti, deoarece motorina devine prea vascoasa prin separarea paraflnei. De aceea, in Germania, Tn timpul anotim- pului rece, se comerciatizeaza motoring de iama. Tn ISri cu conditii climaterice difertte, se comerciaiizeaza combustibill Diesel cu un com portam ent tehnic diferit. Dealerii Voiksvagen $1 statiile de combustibil ale tarii respective ofer^ informatii cu privire la carac-teristicile motorinei specifice. Autovehiculul este dotat cu o instalatie de preincSlzire a fittnjiui. Astfel, sistemul de alimentare cu combustibil va func^iona pan§ la temperatura de —24 C, Tn vreme ce combustibilul Diesei, de iarna, este stabil pan3 la -15 C.

Daca la temperaturi sub-24°C carburantuI devine atdt de viscos Tncdt motonji nu mai pome^te, este de ajuns ca autovehiculul s3 se lase un timp mtr-o Tncapere Tncalzita. Nu este perm isa u tilizarea aditi- vilor (pentru im bunatatirea vasco-

z ita fii), a benzinei si a a lto r subs- ta n te sim ilare in am estec cu com* bustibil Diesel.

SFATURI SI INTRETINERE

Fuel S tratified Injection (F S I)

Fuel Stratified Injection semnifica injectie directa de benzirta. Carburantui este impins direct in camera de ardere ?i in ultimul sfert de mi$care spre Tnainte a pistoanelor este concentrat pe bujii. Functionarea cu strat de incarcare Cand nu se foloseste intreaga putere a motorului, este necesara o mica cantitate de benzlna. La un motor obi^nuit care functioneaza pe benzina nu se va forma amestecul de aer carburant necesar, deoarece carburantui este prea disparat In camera de ardere. in functionarea cu strat de incarcare curentui de aer este impins numai catre partea din spate a pistonului, astfel incat concentratia de carburant este maxima in zona bujiiior (imaginea din stanga).

Functionarea om ogena

De la 0 anumita sarcinS $1 turajie a moto­ rului, comanda motorului se comuta pe functionarea omogena. Carburantui va fi injectat inca din timpul aspiratiei, pentru a se atlnge un amestec unifonn de benzlna- aer (imaginea din dreapta).

Frane

In d ic a tii generate

• Uzura garnituriior de frana depinde in mare masura de conditiile de functionare fl de slilul de mers. In special la autove- hicule care sunt des utllizate Tn traficul ur­ ban sau pe distante scurte. sau sunt conduse foarle sportiv, poate fi necesar, ca $1 Tn intervaleie dintre revizil s3 fie veriflcata grosimea gamiturilor de fr§na la un dealer Volkswagen. • La cobor§rea pantelorefectuldefranare al motoruluiartrebui valorificat prin schim- barea vitezei Tntr-o treapta inferioara, evi- tand astfel solicitarile suplimentare in sistemul de franare. Dac§ suplimentar tre- buie activate pedala de frSnS, acest lucru trebuie efectuat in trepte, nu printr-o sin- gura mifcare.

A tentie!

Placu^e de fran a noi treb u ie sa se „rodeze” pentru c a in tim pul

km nu

au p roprietati de fric tiu n e opti*

m e. EfeetuI ceva m ai redus al

frdnei poate fi com pensat printr-

o apasare m ai puternica pe pe­

dala de frana. A ceasta este vaia- bil si m ai tarziu, cand schim bati din nou p lacu feie de frana.

prim ilor aproxitnativ 200

SFATURI SI iNTRETINERE

C e

de franare?

U m ezeala sau sare

in flu e n te a za

n eg ativ e fe ctu i

Atenfie!

• In anum ite condilii ca de exem -

plu m ersu l prin

apa,

la p lo aie

p

u te rn ic a

sau

dupa

s p a la re a

m

a$inii, e fe c tu t fran ei p o ate

fi

m

tarziat d ato rita um ezelii sau a

apei in g h etate care exista intre

discuri si p lacu teie

de frana $i

c

are , fn ta i,

tre b u ie

u scate prin

franari usoare repetate.

• De asem enea, cu deplasarea

pe strazi pe care a lost presarata sare, efectui franarii totale poate

un

tim p m ai fndelungat, nu s-a uti- lizat frana - stratul de sare depus pe discuri si pe p la cu teie de fra> na e ste Tndepartat Intr-o prim a etapa a procesului de franare.

fi

Tntdrziat in

cazu l

in

c are ,

R espectati va

a v e rtis m e n te toare.

rugam

c ele la lte

din

pagina

urma*

SFATURI $ 1 INTRETINERE

Supraincatzirea franelor

Atentie!

• Nu a c tio n a fi niciodata frana

prin apasari u$oare d aca nu este Tntr-adevar n evo ie sa fra n a ti.

Aceasta duce la supraincatzirea franelor, la o distanfa m ai m are de franare $i la o uzura accen* tu ata a placutelor.

• Inainte de a cobora o panta m ai

lunga, m ic$o rati, va rugam , vite- za, cuplatl o treap ta inferioara de viteza (cutie de viteze meca> nlca) sau a leg e fi o tre a p ta de viteza inferioara (cutie autom ata de viteze). Folositi astfel frana de m o to r e v ita n d m c a ro a re a su p lim en tara a sistem u lu i de

franare.

La m ontarea ulterioara a unui

spoiler frontal sau a capacelor

de ro fi etc. tre b u le sa se a ib a in vedere asigurarea unei ventilari

c o re s p u n z a to a re a fra n e lo r,

a ltfe l a c e s te a se pot suprain- calzi.

Servofrana*

intr-o situatie de urgenta, m ajoritaiea conducatorilor auto frSneaza la timp, totu^i nu cu forta maxima. Astfel distanja de franare va fi mai lunga! Aici intervine servofrana; la actionarea rapida a pedalei de frana, servofrana va intelege ca este vorba despre o situatie de urgenta. Se va crea in cel mai scurt timp presiunea de franare necesara pentru activarea ABS-ului §1 pentru scurtarea distantei de franare. Nu reduceti presiunea asupra pedatei de frSna, deoarece la eliberarea pedalei se va deconecta 5i servofrana.

Atentie!

• Riscui producerii accid en telo r se m are^te cand va deplasati cu viteza, depasiti razant sau cand

carosibilul e ste um ed sau alune-

cos. A cest rise nu po ate fi dimi*

catre

franare - pericol de accident!

• A cest sistem nu poate depasi

im puse de legile fizicii,

in special pe carosabil alunecos. in tim p ce ABS intervine fn regla­ re, viteza trebuie adaptata con-

llm ite ie

n u at

la

n ici

de

a s is ta re a

d itiilo r carosabilului si desfa^u-

ra rii tra fic u lu i. O ferta de sigu-

ra n ta

m a rita

nu

trebuie

sa

va

d

e te rm in e

la

o

c o n d u c e re

ris>

canta - pericol de accident!

A m p lific ato ru l fo rte i

de fra n a re

Atentie!

A m plificatorul fortei de franare

lucreaza cu depresiune, c are se

produce $i e x is ta

m otorui functioneaza. De aceea

autovehiculul nu treb u ie sa rule- ze niciodata cu m otorui oprit.

num ai cand

D

aca am pUficatorul nu functio­

n

ea za,

p entru

c a

de

exem plu

autovehiculul trebuie rem orcat

sau pentru ca a aparut un defect la a m p lific a to ru l fo rtei d e fra ­

n are, p ed ala de fran a treb u ie

m ai puternic pentru a

a m p lific a rii

fortei de franare.

c o m p e n s a

apasata

lip s a

Sistem Antiblocare* (ABS)

ABS contribuie in mare mSsura la marirea sigurantei in timpul deplasSrii. Avantajul esential fata de sistemele obi^nuite de franS consta in aceea ca. §i la o franare puternica pe o por^iune alunecoasS, se mentine cea mai buna manevrabiiitate (directie) pentru conditiile date, deoarece rotile nu se blocheaza. Totufi nu trebuie sS ne a^teptdm ca prin ABS d is ta n t de frSnare sS He scurtatS Tn toate cazurile. De exemplu la deplasarea pe pietri^ sau pe zapadS proaspSt depusa pe suprafate alunecoase, dacS r^u se acorda atentie nu se merge mai fncet, distanja de frSnare poaJe fi mai mare.

M odificarile asupra autovehiculului

(de ex. la m otor, la sistem u l de

franare sau la sistem ul de rulare

sau a ita com binafie roti/anvelope) pot in flu en ta fu n c tiile A BS-ului, EDS-ului ESP-ului $i ASR -ului. De

a

c e e a , va rugam sa lua^i In consi-

SFATURI SI INTPETINERE

Modul de functionare ai ABS La atingerea unei vlteze de aproximativ

6 km/h se declan§eazd automat un proces de „control". In acest moment se poate auzi un zgomot asemSnator aceluia produs de

0 pompS. Daca 0 roata atinge o tura^ie prea mica pentru viteza de deplasare §i tinde sS se blocheze. se reduce preslunea de franare pentru aceast§ roata. La rotile fata se regleaza individual presiunea de frSnare, in timp ce rofile axel spate se regleaza impreuna. Astfei efeciul de franare al ambelor rotl din spate este acela^i §1 stabilltatea mersului se men^ine cat mai

m ult posibil.

de

reg lare se fa c e o b servat prin mis- carea pulsatorie a pedalei de frana si prin zg o m o iele re sp ective. Astfei conducatorul este avertizat ca o roata, sau rotile se gasesc in domeniul blocarii. Pen­ tru ca ABS sa poata face reglarea Tn mod optim in acest domeniu. pedala de fran§ trebuie sS ramdnS apSsata - in nici un caz nu acjionati repetat pedala de frana (nu pompa(i}l

A c e s t

p ro c e d e u

Atentie!

N

ici ABS nu p o ate depasi lim i-

te

le fizice exis te n te . A cest lucru

tre b u ie lu a t fn c o n s id e ra re Tn

special in conditii de carosabil alunecos sau um ed. Daca ABS se afla in dom eniul de „reglare”,

viteza treb u ie a d ap tata im ediat

c o n d itiilo r

traficu lu i. Siguranta oferita

trebuie sa va tenteze s i riscati.

c a ro s a b ilu lu i

si

nu

SFATURI SI INTRETINERE

D iferen tial

cu b lo care e le c tro n ic a (EDS)*

Autovehiculeie cu Sistem Anti-Blocare (ABS)’ pot fi echipate suplimentar cu cu diferential cu blocare electronica. Prin EDS se imbunatate§te apreciabil rularea. accelerarea §i deptasarea pe dmmuri montane chiar §i in conditii nefa- vorabile de drum. EDS actioneaza in mod automat, fSrS in- terven^ia conducatorului auto. Acest dispozitiv supravegheaza cu ajutorul senzorilor ABS turaUa ro^ilor de antrenare. O diferenta de turatie de aprox, 100 rot/ min Intre cele 2 roti ale axel fata, diferenta cauzata de deplasarea pe suprafete de rulare alunecoase pe o singura parte, va fi echilibratS prin Tncetinirea rotii ce pati- neaza, la o vitezS de deplasare de pand la 80 km/h.

Acest procedeu de reglare se face observat prin su n etele pe c are le produce.

Pentru ca frana cu discuri a rotii franate sa nu se supraTncalzeasca, EDS se opre^te automat ?n condi|ii rieobi^nuite de solici- tare. Aufovehiculul ramane Tn stare de func^ionare are acelea^i caracteristici de functionare ca un autovehicul fSra EDS. Din acest motiv decuplarea sistemului EDS nu este afi^ata. De indata ce frana s-a racit, EDS pome§te iara§i automat. Dacd lampa de control ABS se aprinde. s- ar putea sS existe o defectiune in EDS. va rugSm sa apelati cat mai repede la un dealer Volkswagen!

Atentie!

M odui de a c o n d u c e tre b u ie

a d a p ta t in p e rm a n e n ta s ta rii drum ulut si conditiilor traficuiui. Conducand o m a$ina ech ip ata cu sistem EDS nu trebuie sa fiti

te n ta ti sa conduceti riscant!

Atentiel La a cc ele ra rea pe carosabii alu- necos, de exem plu pe gheata sau zapada, actio n ati pedala de a c c e ie ra tie cu p recau tie. RotHe m otoare pot sa patineze chiar $i cu EDS $i a s tfe i pot infiuenta stab ilitatea in tim pui m ersului.

M odificari asupra autovehiculului

(de exem plu la m otoare, la sistem e

de fran are, la sistem ul de rulare

roti/anve*

lope) pot infiu en ta fu n ctiile ABS-

ului, EDS-ulul, ESP'Ului si ASR-ulul.

A co rd ati a te n tie in d icatiilo r de la

pag. 52.

sau a lte com binati'i de

SFATURI SI INTRETINERE

Program electro n ic d e s ta b iiita te *

Programul electronic de stabilitate' (ESP) contine ABS, EDS §i ASR. D escrierea $i modul de functionare al ESP ESP reduce pericolul deraparii la aborda- rea virajelor prin frar^area individuala a rotiior.

Cu ajutorul volanului vltezei autovehi- culului se stabilie$te directia dorita de conducator si se compara permanent cu situatra reala. Daca apar neconcordante, ca de ex. inceputul deraparii autovehicu- lului, ESP franeaza automat roata respec- tiva. Prin fortele ce acjloneaza asupra rotii in momentui franarii, autovehlculul se stablli- zeaza. In cazul supravlrarll autovehicululul (tendlnta de derapare a partH din spate} frana va actiona in special asupra rotii fatS din 0 )cteriorul virajului, iarin cazul subvirarii (tendlnta de a ie^i din viraj), asupra ro)ii spate din interiorul virajului.

Atentie!

Lim itele fizice nu pot fi depa$ite nici chiar de ESP. Luati in consi-

derare a c e s t lucru in special in cazul In c are carosabilul este

alu necos

cand

tra c ta ti o rem orca.

sau

um ed

sau

S

tilul de m ers treb u ie a d a p ta t in

p

erm an en ta

s ta rii drum ului

conditiiiortraficului. Conducand

ESP nu

trebuie sa fiti ten tati sa condu-

c e ti riscant!

o

m a rin a

e c h ip a ta

cu

Descrierea si modul de functionare al ASR

La autovehicuiele cu tracjiune fata, ASF impiedica, prin reducerea puterii motorului rotirea in gol a rotiior in cazul accelerarii Sistemul functioneaza pe intregul domenii de viteza impreuna cu ABS. La o defec- ;iune a ABS-ului se defecteaza $1 ASR Sistemul de control al tractiunii face posi- biia deplasarea, accelerarea sau urcarec pantelor abrupte 7n conditii nefavorabile.

Stilul de a conduce trebuie adap­

ta t in

si con d ifiilor de tra fic . Condu* cand o m a rin a echipata cu ASR

nu trebuie sa fiti ten tati sa con‘ duceti riscant!

perm anenta starii drumului

In d ic a tii g en e rale

Pentru aslg u rarea functionarii co- re c te a ESP, resp ectiv ASR, la toa- te cele 4 roti trebuie m ontate anve-

ace las i tip . D aca anvelo-

p e le

aju ng e

se

a

p u terii m otorului.

M odificariie asupra autovehicululul

lope de

au

c irc u m fe rin te

la

o

re d u c ere

d

ife rlte

n ed o rita

(de

e x .

la

m otor, la

sistem ul

de

fran a re

sau

la sistem ul de rulare

sau o a lta com binatle roti/anvelo*

pe) pot influenta fun ctiile ABS-ului,

E D S -ului, E S P 'U lui si A SR *ului.

A cordafi a te n tie in d ic atiilo r de la

pag. 52.

SFATURI SI iNTRETINERE

ractiune in te g ra la * (4M O TIO N )

in c ep tu i de tra c tiu n e

actiunea integrala functroneaza automat, atribiitia de forje se face automat in ictie de comportamentui in trafic $i de nditiile drumurilor.

ktentie!

itilu l

>daptat in fu n c tie

osabilului de s itu a fiile din

plus de siguranta

>ferita nu tre b u ie sa va d eter- ntne la a su m area unor riscuri lu tile!

e s te

im ita ta

a

inul auto veh icul cu tra c tiu n e pe

'oua rot<>

le a c e e a nu treb u ie sa va b azafi

de

c o n d u c e re

tre b u ie

de s ta re a ca-

rafic. A cest

'o s ib ilita te a

d in

de

fra n a re

c a u za

a d e re n fe i

cu

neurtlor si e s te

id e n tic a

Jcio d ata

pe

p o s ib ilita te a

de

ccelerare os.

pe

carosabil aiune-

Pe c aro s ab il um ed tre b u ie sa

a v e ti Tn ved ere fap tu i c a viteza

rid ic a ta

a c v a p la n a re .

de

autovehiculului cu tractiu ne pe

A

n

conduce la a p a ritia fe>

o m e n u lu i -

c e a s ta

de

spre

d e o s eb ire

fa

ta - nu va fi sem nalizata printr-

o

su p ra tu rare brusca a m oto*

rulul. De a ce ea e ste recom anadt

sa va deptasati cu viteze cores- punzatoare starii carosabilului.

D

e re tin u t

U

tilizarea pneurilor pentru iarna

Pe timp de iamS, autovehiculul poate rula in conditii opiime cu anvelope standard. In vederea obtinerii unui comportament imbunatatit la deplasare $1 frinare se pot monta pneuri pentai toate anotimpurile la to a te c e le patru roti.

U tilizarea lanturilor pentru

zapada

Lanturlle pentru zapada trebuie utilizate si la autovehiculele cu tractiune integrala. Indicatii detaliate gasiji la pagina 51.

L

an tu rile

p entru

zapad a

tre b u ie

m

o n ta te num al pe ro flle

din fa ta

-

cu trac tiu n e

integrala (4M O TIO N ). Tnlocuirea rotilor/pneurilor

La auto veh icule cu trac tiu n e inte* grala to a te cele patru roti trebuie

de

rulare.

In d ic atii

48.

sa

$i la au to veh icu lele

a ib a

a c e e a s i

s u p ra fa ta

d e ta lia te g as itl la pagina

Servod ire c t ia *

Cand motorul func^oneaza, voianul nu trebuie mentinut la limita de curs§ mai mult de 15 secunde, deoarece uleiul hidraulic se va Incdlzi puternic din cauza servo- pompet.

pot a p a re a d efectiu n i in sis*

tem ul de servodirectie. Fiecare rotire completa a volanului, c3nd motorul furcfioneaza, se face remarcata printr-un zgomot specific, deoarece servo- pompa este putemlc solicltata. Pe langa aceasta, turafia motorului la mersul Tn gol se va reduce pentru scurt limp.

A stfel

SFATURI SI iNTRETINERE

SFATURI SI INTRETINERE

Prim ii

15 0 0

km

• si dupa

a c e e a

R

In timpul primelor ore de functionare fre- carea intre elements ?n miscare ale moto- rului este mai mare decSt mai tarziu, cand s-au mai rodat. Cat de bine este realizat acest rodaj depinde Tn mare masura de modul cum este condusa masina tn primii 1500 km.

Prim ii 1000 km Aplicati urmatoarele reguli generate:

odajul

• nu

acc ele ra ti ia

m axim um

• nu conduceti cu

viteza m ai m are

de 3/4 din v ite za m axim a

• e vitati tu ratiile ridicate

• evitati cat mai mult posibil remorcarea.

Atentie!

se

„rodeze” d eo a rece ia inceput nu

au inca aderenfa optim a. A cest

iucru treb u ie lu a t

in tim pui prim iior 5 0 0 km printr-

o depiasare cu precautie.

tn considerare

Si anvelo pele

treb u ie

sa

• Placute de frana noi trebuie sa

se „rodeze” pentru ca in

tim pul

prim iior aproxim ativ 200

km nu

au proprietati optim e de frecare.

A c tiu n e a c e v a m a i re d u s a a

fra n a rii p o a te fi co m p e n sa te printr-o apasare m ai puternica pe pedala de fran a. A cest iucru

e s te valabil $• m ai ta rziu , cand schim bati din nou p ia cu teie de frana.

De la 1000

Se poate creste treptat p^na la viteza

maxima, respectiv turatia rDeUimli admisa

la

1500 km .

a

motorului.

in

tim p u l si dupa

p erioada de

rodaj tre b u ie ca:

• MotonjI rece sa nu ajunga niciodata la

tjratia maxima - nici ia mers ?n gol nici c&id

e in v^tezS.

Mu turati motorul daca nu este

necesar • schimbarea mai de- vrem e a w fe ze i mtr’Otreapta supe- rioara ajuta la s c a d e re a consu- mului de combustibil, la reducer^a zgomotului 9 1 proiejarea mediului

inconjurdtor - v ezi pagina

14.

Nu va deplasati cu 0 turatie prea mica a motomlui - selectati 0 treapta Inferioara de viteza cand motorul nu mai functioneaza rotund".

SFATURI

INTRETINERE

Sistem ul de purificare al gazelor de e $ a p are*

sis-

tem utui de p u rificare a gazelo r este de 0 imporlanta deosebita pentru functio­ narea ecologica a autovehicului.

De aceea trebuie respectate urmatoarele puncte:

• Autovehicule cu catalizator tfebuie ali- mentate numai cu benzina far§ plumb - vezi pag.2.

• La autovehicule cu cataiizator nu este

permisa depiasarea pana la epuizarea totals a cantitatii de carburant din rezervor. Alimentarea neregulata cu carburant poate produce aprinderi Deregulate. Astiel in sistemul de evacuate ajunge carburant ars

incomplet, ceea ce duce la supralncal- zirea deteriorarea catalizatorului.

• Daca apar In timpul mersului aprinderi

neregulate, scaderi ale randamentului functionar© nereguiata a motorului, in- seamna cS in sistemul de aprindere exista

un

incomplet ars poate ajunge Tn sistemul de evacuare a gazelor $1 astfel in atmosfera. in plus catalizatorul poate fi deteriorat prin supraincalzire. Viteza de deplasare trebuie imediat redusa. DefectuI trebuie remediat la cel mai apropiat dealer Volkswagen.

• Nu puneti mai mult ulei decat trebuie in motor - vezi pagina 32.

• Autovehicului nu trebuie remorcat pe o

distanta mai mare de 50 m - vezi pagina

74.

F u n ctio n area irep ro sab ila a

defect,

in

acest caz

carburantul

AtentieJ

Din cauza tem p e ratu riio r ridi>

c

a te

p o t ap area

la

c a ta li­

za to r

c a re m

c o n d itii nefavorabile,

a u to v e h ic u lu i

a stfe l In c d t c atalizato ru l sa

in tre

usor inflam abile.

tre b u ie

cu

p a rc a t

nu

m a te ria te

Tn

c o n ta c t

• Nu folositi niciodata scuturi

suplim entare

p ro tectie im potriva coroziunii

pentru e le m e n te le ce c o m p u n

sistem ul de evacu are a gazelor,

c ataiizato r, te v i. in tim pul depla-

sarii a c e s te foe.

pot lua

sau substante de

sub stan te

Indicatie Chiar $i in cazul in care sistemul de con­ trol al emisiei de gaze functioneaza per­ fect, in anumite conditii de functionare a motonjlui. gazele de evacuare pot avea un miros de suit.

Aceasta depinde de continutui de sulf din carburantul folosit. Adesea este de ajutor afegerea unui alt tip de carburant, respectiv umplerea rezer- vorului cu benzina Super Premium fara plumb.

SFATURI $1 iNTRETINERE

D eplasarea eco nom ica

ecologica

Consumul de carburant, poluarea mediului $1 uzura motorului, frSnelor si anvelopelor depind !n principal de trei factori diferiti:

• stilul persona! de conducere

• conditiile individuaie de functionate

• conditiile tehnice date

Abofdand un stil de conducere economic se reduce consumul de carburant cu 10- 15 procente. in acest capitol veti gasi 10 sfaturi pentru a conduce autovehiculul in a$a fel incSt sd asigurati protectia mediului $i economisirea banilor dumneavoastra!

SfatuI 1

Conduceti preventiv!

Cel mai mult carburant se consuma la accelerare. Mergeti cu precautie astfel va trebui sa franati mai putin §i deci $i sa accelerati mai putin. Ar trebui, de ase- menea, daca este posibil, sa lasati masina sa ruleze pana se opreste (fara satranati). de exemplu daca se observa c i urmatorul semafor este pe culoarea ro§ie.

SfatuI 2 dib A te n tic la p resiu n ea din anve> ^

lope!

Fiti atent intotdeauna la presiunea corecta din envelope. Chiar $i o jumatate de bar mai putin mare§te consumul de carburant pana la 5 procente. In plus o presiune prea mica dues, printr-o rezistenta maritS la rjlare. la o uzura ridicata a anvelopelor si la inrautatirea manevrabilitatii. Verificati intotdeauna presiunea cand an- velopele sunt red! Nu vS deplasati cu anvelopele de iama pe tot parcursul anului fac zgomot si necesitS pana ia 10% mai mult carburant - ele trebuie folosite numai cand e irrtr-adevar nevoie de ele!

l/IOOkm

30

SO

SfatuI 3 S c h im b a ti

70

v ite z a

90

- k m /h

110

p e n tru

a

econom isi energie!

0 alta modalrtate de a economisi carburant este schimbarea vitezei intr-o treaptS su- perioara; Se consuma inutil carburant daca se conduce intr-o treapta de viteza inferi- o a ri dar la o turatie ridicata a motorului. Ilustratia indica relatia dintre consumul (i/ 100 km) $i viteza (km/h) in cele 5 trepte de viteza. Urmatoarea indicajie poate fi de ajutor. Mergeti in prima treaptS numai aproximativ 0 lungime de ma$ina. La 2000 ratatii pe minut trebuie intotdeauna sa selectati urmatoarea treapta imediat superioard. Cine conduce o ma§ina cu o cutie auto­ mata de viteze trebuie sa actioneze incet pedala de acceleratie, nu pana la pozitia ,Kick-down”, Astfel se selecteaza automat un program economic care va selecta treapta superioara de viteze mai devreme §1 o treapta inferioara mai tSrziu.

SfatuI4

E vitati accelerarea com pleta!

Viteza maxima a autovehiculului dumnea- voastra artrebui, dacS este posibil, sa nu fie utilizata. Consumul de carburant, emisia gazelor $i zgomotele se maresc consi- derabil la viteze ridtcate. Figura de mai sus indica raporlul dintre consum (1/ 100 km) $i viteza (km/h). Consumul de combustibil al autovehiculului va fi redus cu aprox. 50% cJaca conduceti cu aprox. 75% din viteza maxima.

SfatuI 5

R educefi tim pul de m ers in gol!

La ambuteiaje, bariere sau semafoare pe culoarea ro^ie mai lunga este bine ca motoail sa se opreasca: deja dupa o pauza a motorului de 30-40 secunde, economi- sirea carburantului este mai mare decat cantitalea de carburant necesara pentru noua pomire a motorului.

SFATURI SI iNTRETINERE

SfatuI 6

E fe c tu a ti in tre tin e re a

regulat!

in m od

Efectuan Tnlretinerea autovehiculului in mod regulat asigurati o premisa pentru deplasarea economic^. Inca dinaintea pomirii de deplasare. intretinerea motorului are efect nu numai asupra sigurantei traficului $i asupra mentinerii randamen- tuiui autovehiculului. ci ?i asupra consu- mului de carburant. Un motor regiat necorespunzator poate duce ia un consum de carburant mai mare cu pana la zece procente! Verificati nivelul uleiului lafiecare umplere a rezervoruluil Consumul de ulei depinde m mare masura de solicitarea turatia motorului. In lunctie de stilul dvs. de a conduce, consumul de ulei poate ajunge pSna la 1,0 1/1000 km. Indidu suplimentar: Puteti ajunge la o redu- cere a consumului de ulei $i prin utilizarea unui ulei cu vascozitate redusa.

SfatuI 7

E v itati b alastu l inutil!

Pe langa modul de a conduce si fntreti- nerea corespunzatoare a autovehicului dumneavoastra, mai exista $i alte posibi- litati pentru scaderea consurmjiui:

Nu transportati bagaje inutile. Dm cauza ca fiecare kilogram in plus duce la cre$- terea consumului de carburant, verificati

cand ca in portbagaj sa nu

exists obiecte inutile. Adesea, din comoditate rSmane montat suportui de bagaje pe plafon chiar daca nu mai este necesar. Din cauza rezistentei marite la contactui cu serul, autovehicului dumneavoastrS consumS, cu suportui de bagaje Tncarcat, aproximativ 12% mai mult carburant, la o vitezS de 100-120 km/h!

din cSnd in

SFATUni $1 iNTRETINERE

1/ 100km

SfatuI 8

5

15

25

30

B45-356P

E vitati deplasarile scurte!

Rental a se reduce in mod considerabil consumul $i emisia de gaze toxice, motorul si catalizatorul trebuie s3 atinga tempe- ratura optima de functionare. Motorul rece al unul autovehicul de clasa medie consuma direct dupa pomire, apro- ximativ 30-40 iitri cartjurarit la 100 km. Dupa aproximativ un kilometru, consumul scade la 20 Iitri. Abia dupa aproximativ patru kilometri motorul ajunge la tem- peratura de regim $i consumul se nomia- lizeaza. De aceea deplasdrile scurte tre­ buie neaparat evitate. Temperatura mediului este hotaratoare In acest context: figura indica consumuri diferite (1/100 krfi) pentru aceeasi distanta la +20®C ?i -10“C. Autovehiculul dumnea- voastra va consuma lama mat mult decdt vara!

SfatuI 9

Econom isifi curenh

Curentui se obtine cu ajutorul altemato- rului. Cu cat este solicitat alternatorul mai putemic prin conectarea consumatorilor electrici, cu atat mai muit va crests consu­ mul de carburant. Sistemut de incalzire a lunetei, farurile suplimentare, instalatlile de Incalzire si climatizare* necesita energie mai multa. Incalzirea lunetei provoaca de exemplu un consum suplimertar de aproximativ 1 litru in 10 ore. Deconectati consumatorii electrici, daca nu va mai sunt necesaril

SfatuI 10

T in eti o evidenfa scrisa!

Dacd se dore$te reducerea consumului de carburant ar trebui sa se tina un registry al deplasarilor. Daca pierderile sunt relativ mici, cu atat mai mult este necesar acest lucru: puteti stabili din timp arice modificare (pozitivS sau negativd) si - daca este necesar - actlonatl ?n mod corespunzSlor. Dacas-aconstatat un consum prea ridicat, trebuie sa se anallzeze cum. unde $i in ce conditii s-a mers cu ultima incarcatura a rezervorului.

r\crti Ae*AnCA

n

u

D e p la s a re a

in

s tra in a ta te

/D a ca va deplasati cu autovehiculul in strainatate. luati tn considerare urma- toarele:

• La autovehtculele cu motor pe benzina cu catalizator trebuie sa se tina cont de faptu! ca acestea functioneaza cu benzina fara plumb - vezi $i pagina 2. Asigurati-va ca aveti la dispozitle acest lip de benzina pe tot parcursul calatoriet dumneavoastra. Cluburile auto ofera informatii despre re^eaua de stajii de benzind care dispun de benzina fara plusmb. f • Cu toate ca tn lume exista mai mult de 9000 deaieri Volkswagen, exista unele {ari in care exista !a dispozitle numai un serv­ ice Volkswagen sau nu exista deloc.

• in anumlte tari este posibil sa nu se co-

mercializeze tlpul autovehiculufui dumnea­ voastra, astfel incat in aceste tari nu veti gasi piesele de schimb necesare, sau ca personalul sanu fie familiarizatcu anumlte proceduri de reparare. Centrele de distrlbuire Volkswagen din Germania §1Importatorii respectivi va tnfor- meaza cu placere despre pregatirea teh- nica necesara a autovehiculului, despre intretinerea necesara §i posibilitatile de reparare.

Datele exista in manualul „La drum”.

Reglarea/acoperirea farurilor

Daca va deplasati in ^ariie in care circulatia este pe partea cealalta a drumului fa(d de tara dumneavoastra de origine, fascicolul luminos al lumtnil de intSlnire ii deranjeaza pe participantii la trafic care vin din sens opus.

Pentru a evita acest lucru trebuie ca farul respectiv sS fie reglat sau trebuie acoperit cu benzi mate. Informatll suplimentare ^rim i{i de la dealerii Volkswagen.

SFATURI $1 iNTRETINERE

In lo c u irea lam pilor

In cele mai multe cazuri inlocuirea lampilor •

nu este posibila fara a demonta alte componente. Acest lucru este valabil in special pentru acele ISmpi la care se poate ajunge numai din com partim entui

m otorului.

necesare

cuno$!intele de specialitale.

De

aceea

sunt

Atentie!

L u c ra rile

in

c o m p a rtim e n tu i

m o to ru lu i

n e c e s ita

a te n tie

sporita!

• Lam pile cu halogen H 7* se afla

sub p re siu n e $i pot e x p lo d a . Pertcol de accidentare!

• La auto vehiculele cu lam p! cu

d e s c a rc a re

pericoi de m oarte la m anevrarea

p artii de

in a lta tensiune a becului.

necorespunzatoare

in

g a ze

a

e x is ta

Va recomandam sa apela(i la un dealer Volkswagen pentai inlocuirea lampilor.

SFATURI SI iNTRETINERE

le p ia s a re a

cu rem o rca

utovehiculul este prevazut pentru trans- ortul de persoane si bagaje, insa cu chiparea corespunzatoare poale fi utilizat la traclarea unei remorci.

rem ise tehnice Daca autovehiculul este echipat din ibricatie cu un dispozitiv de remorcare,

tunci sunt tndeplinite conditiile necesare

in punct de vedere tehnic si legal, pentru

actarea unei remorci. Daca remorca este prevazuta cu un ;echercu7 poll, se poate utiliza un cablu daptor pe care !l procuratl de la dealerii olkswagen.

Montarea ulterioara a unui dispozitiv de imorcare se realizeaza conform instructi- nilor producatorului dispozitivului - vezi caietui 3.3. Detaliile referitoare la montarea ulteri- ara a unui dispozitiv de remorcare sunt jnoscute de catre dealerii Volkswagen,

'e

aceea montarea trebute sa se execute

e

catre ace^tia.

id icatii de utilizare La autovehicule cu dispozitive de remor-

are’ montate din fabricatie cupla sferica

I manualul de utilizare corespunzator se

asesc in loca§ul rotii de rezerva. Sarcina maxima admisibila la remorcare

u trebuie fn nici un caz depasita - vezi aietui 3.3. „Date tehnice".

• Utilizati pe cat posibil sarcina de sprijin admisa pe cupla stericS a dispozitivului de remorcare, dar nu o depa^iti.

• Daca nu se utilizeaza sarcina maxima

de sprijin, va puteti deplasa pe pante mai abrupte.

• Sarcinile date sunt valabile numai pentru

deplasarile de pana la 1000 m altitudine. Deoarece, odata cu cre^tera Indltimii, din cauza scaderii densitatii aerului, randa- mentul motorului scade, iar capacitatea la urcare se reduce, trebuie ca greutatea totalatractata’’ sa se mic$oreze cu 10% la fiecare 1000 m.

• Tinand cont de sarcina remorcii $i de

sarcina de sprijin, tncarcatura din remorca trebuie sa se distribuie tn a^a fel TncSt obiecteie grele sa fie pe cSt posibil in apro- pierea axel. In plus, obiecteie trebuie asi- gurate contra alunecarii.

• Verificati presiunea din pneuri la §i re-

glati-o pentru conditii de incarcare maxim§. De asemenea verificati presiunea pneurilor remorcii.

• Daca vizibilitatea Tn spatele remorcii este

limitata, inseamna ca este necesara mon­ tarea unei oglinzi retrovizoare suplimen- tare. Ambele oglinzi exterioare trebuie fix­ ate $i reglate pe suporti Tn asa fel, incat sa se permita cuprinderea unui camp vizual suficient de mare.

Greutalea totala se compune din greutatea reald a ajtovehiculului $i greutatea re a li a ramorcii.

• Reglarea farurilor trebuie verificata Ina-

inte de pornirs, daca remorca este cuplata.

Daca este cazul, se modifica.

La autovehiculele cu reglare din interior a farurilor este suficienta rotirea rozetei din bord.

In d icatie referito are la deplasare Pentru a obtine cele mat bune conditii de deptasare, la deplasarea cu remorca tre­ buie respectate urmatoarele puncte:

^ • Daca autoveh(culul dvs. este ectiipat cu ESP, !a deplasarea cu remorca acest sis- tem trebuie activat. Sistemul ESP ajuta la stabilizarea m i$carilor oscilatorii ale remorcii.

• Re cat posibil evitati deplasarea cu auto-

vehicuful netncarcat §i cu remorca incar- cata. Daca totu^i acest lucru este necesar, deplasarea ar trebui sa se faca cu viteza redusa, din cauza distributiei necorespun-

zatoare a greutatii.

• Deoarece stabilitatea autovehiculului cu

remorca se reduce odata cu marirea vite- zei, ar trebui sa nu se utilizeze viteza maxi­ ma legala In conditii nefavorabile ale caro- sabilului, vreme, vant - In special pe por- tiur)ile in panta.

^In orice caz, viteza trebuie imediat redusa de indata ce se constata $i cea mai mica migcare oscilatorie a remorcii. Nu se Tncearca ?n nici un caz ca prin accelerare sa se Jndrepte" mi$carea remorcii.

SFATURI SI INTRETINERE

A te n tie la in d ic atiile re fe rito are la

sarcinile rem orcii din caietu i 3.3.

n

ln d icafii g e n e ra le

re fe rito a re

la

d

atele tehnice”.

Franati ia timp! La o remorca cu sistem

de frar^are, mai intSi se franeaza u$or, apoi ferm. Astfel se evita smuciturile cauzate de blocarea rotilor remorcii. Schimba{i in-

tr-o treapta inferioara de viteza cand cobo- rati pante pentru a folosi frana de motor,

• Daca la temperaturi excesiv de ridicate,

trebuie sa se urce o por^iune mai mare, intr-o treapta joasa de vitez§ cu o turatie mare a motorului, trebuie observat indica- torul temperaturii lichidului de racire. Daca acul indicatorului se deplaseaza Tn partea dreapta a scalei, viteza trebuie imediat redusa. Daca §i In aceasta situafie totu§i indicatoru! luminos de avertizare clipe^e, opriti §j lasati motorul sd se rdceasca timp de cateva minute la mers in gol.

Indicatii generale

• Se recomanda ca in cazul utilizaril

frecvente a remorcii sa se duca la service Tn vederea unei examinari de intretinere §i Tntre intervalele de inspectie a autove- hiculului.

• Datele sarcinilor remorcii $i sarcinii de

sprijin de pe eticheta dispozitivului de remorcare sunt numai pentru atestare. Valorile corecte care se pot gasi sub aceste date, se gasesc in documentele autovehi- culului respectiv in caretui 3.3. „Date tehnice".

SFATURI SI INTRETINERE

In tre tin e re a

au to veh icu lu lu i

In tretin erea reguiata, com petenta

duce la m entinerea valorii autove-

hicuiului.

In plus, aceasta reprezinta o con-

d ifie necesara pentru aprobarea

cererilo r de garantie, fn cazul apa- ritie i eventu alelo r coroziuni sau defecte afe vopselei caroseriei.

Materiale necesare de Trtretinere putefi gasi la dealerii Volkswagen. Trebule res- pectate indicatlile de utilizare de pe am- balaje.

A tentiel

• Daca se utilizeaza necorespun-

zator, m aterialele de intretinere

p o aie fl daunatoare.

• S u b s ta n te le de T n tretin ere trebuie p as ira te m totdeauna In siguranta - Tn special nu la inde- m ana copiilor.

, La

de

cumpararea substanfelor

in tre fm e re

tre b u ie

a /e s e

produse care protejeaza mediul. Resturile de substante nu se arunca la gunoiul menajer.

Ind ep artarea m urdariei, petelor si prafului de pe caroserie nu trebuie

c a z cand su>

prafetele respective sunt uscate. Nu utilizati lavete sau burett usca- ti, deoarece puteti sa afe ctati vop- seaua, respectiv suprafata geamu-

sa se fa c a in nici un

rilor.

M urdaria sau praful se inm oaie

in tai cu apa Inlaturate.

mai

fi

cu rata in a in te

de a

In g rijire a au to veh icu lu lu i

pe

e x te rio r

 

S p alarea

 

A

tentie!

U

m eze a la

si

g h e a ta

din

insfa*

la

tia

de fran are

pot prejudicia

e fic ac itate a franei.

Cea mai buna protectie a autovehiculului in fata influentelor daunatoare ale mediului este spalarea frecventa si conservarea. Frecventa cu care se aplica acest trata- ment unui autovehlcul depinde printre altele $i de frecventa utilizarii autovehi­ culului, de locurile in care este parcat (garaj, sub copaci etc), de anotimp, de conditiile meteo $i de influentele mediului.

Cu cat murdaria de pasare, resturite de insecte, ra$ina de copaci, petele de gudron, funinginea. sarea §i alte substante agresive raman mai mult pe suprafata caroseriei si pe plafon', cu atat etectu! este mai daunator. Temperaturile marl, de exemplu radiatiile solare intensive maresc efectui de corodare. Astfel, Tn anumite Imprejurari este nece­ sara spalarea saptamanala dar folosind conservanti corespunzatofi $i cea lunara^ este suficienta. Dupa perioada de Tmpra$tiere a satii pe strazi este neaparat necesara spalarea temeinica a partilcr inferioare ale autove­ hiculului.

,

In s ta ia tiiie auto m ate de spalare

Vopseaua autovehiculului este rezlstenta astfel incat in mod normal autovehiculul poate fj spalat fara probleme in instalatii automate de spatare. Oricum soiicitarea vopselei depinde foarte mult de constmctia InstaiaUei de spalare. de filtrarea apei de spalare, de tipul substantei de intre?lnere $1 spalare etc. Daca dupa spalare, vop­ seaua devlne mala sau prezinta chiar zgarleturl, trebuie sa va adresati imedlat proprietarului Instalatlel de spalare. In aceste condltli folositi alta instaiatie de spalare.

Autovehiculele cu p lafo n

decapotabil pot fi spalate in Instalatli au­ tomate. T rebu ie In sa sa se renunte la tra ta re a cu c ea ra fierbinte. Ceara poate ataca materialul plafonulut $1il poate deteriora cu timpul. Atentie la faptui ca intre plafon caroserie poate inira apa.

p lia n t

sau

Indicatie

• inaintea spalarii automate nu mal sunt

necesare alte precautli in afara celor obis-

nuite (inchlderea geamurllor plalonului culisant trapei)". Ogllnzile exterloare nu trebuie pllate.

Antena originala a autovehiculului nu tre­ buie scoasa.

• Daca exista echlpamente specials - de

exemplu spoiler, portbagaj exterior, antena statiei emisie-receptie etc. - discutati mai bine cu personalul care efectueaza spa- larea.

SFATURI SI INTRETINERE

Spalarea m anuala a autovehiculului

in scopul protejarii mediului, autovehiculul ar trebui spalat numai in locuri special amena/ate, in anumite zone, spalarea autove­ hiculului poate fi interzisi in afara acestor spafU special amenajate.

Murdaria se inmoaie cu multa apa si se spala cat mai bine posibil. In final, se curata autovehiculul cu un bure- te moale, manusa de spalat sau perie de spalat incepand cu capota de sus in jos, apasand u$or. Se utilizeaza §ampon de spalat numai daca murdaria este persistenta. Buretele sau manuka de spalat se spala la intervale cat mai scurte. Rotile, pragurile etc. se curata la sfar$it. Daca e postbil se utilizeaza aici un al doilea burete. Dupa spalare autovetiiculul se clateste temeinic cu apa $i in final se ^terge.

A tenfie!

num ai

cand m otorul e ste oprit.

• P rotejati’va m ainile de taieturi in m uchiile ascu tite ale com po- nentelor m e ta lic e atunci cand

• S p a la ti autovehiculul

c u ratati pe sub m a$ina, partea

re s p e c tiv

in fe rio a ra

cap acele rotilor.

a

a rip ii,

SFATURI SI INTRETINERE

idicatii:

C

onservarea

Autovehiculul nu trebuie spalat la soare.

O

buna conservare cu ceara protejeaza

Daca spalati autovehiculul cu un furtun, tul de apa nu trebuie orientat direct spre

vopseaua autovehiculului de inlluentele mediului prezentate la paglna anterioara

cuietorile u$ilor/cap3cului portbagajulul,

la

„Spaiare” §1 ctiiar impotriva u?oarelor

tfel in timpul iemi acestea pot sa inghete.

influente mecanice.

palarea autovehiculiilui la je t de lalta presiune

Se respecta neaparat indtcatiile de illzare ale curStitorilor de inaltd presiune in special cele referiloare la presiune 9I stanfa de pulverizare. Nu folositi duze circulare sau a$a numl- le ,Freze pentru Indepartarea murdariel". Temperatjraapei trebuie s§fiede 60°C. axim. entru e v ita re a d e fe c ta rii auto-

e hicu lu lu i,

jfic ien ta fata de m aterialele moi

p a s tra ti

o

d is ta n ta

a furtunurile de cauciuc sau m ate-

aiele de etan$are, e tc . A ceasta

ste valabil si

e protectie lacuite.

barei

la curatarea

lafonul g lisan t* sau d ecapotabil*

u

treb u ie spalat sub presiune.

u

c a t d istanta dintre duza si su-

rafata caroseriei este

u

m ica

fi m aterialul

m ai

a ta t

m ai

ta re

va

ilic ita t.

^tenfie!

ftnvelopete

nu treb u ie

c u ra ta te

3Uje t concentratf Pot aparea de-

teriorari chiar si la d istan te de

aulverizare re la tiv m ari si un

iimp de a ctio n a re scurt.

Mai tdrziu, c3nd pe vopseaua curata apa

nu mai face clar „perle", autovehiculul tre­

buie iarasi tratat cu ceara tare de con- servare. Chiar daca se utilizeaza regulat solutie de ceara la spalare tratarea cu ceara tare se recomanda de cel putin de

doua ori pe an.

Lustruirea

Lustruirea este necesarS numai cand vop­

seaua ?t-a pierdut stralucirea iar luciul nu

se mai poate obtlne folosind materiale de

conservare. Daca substanta de lustruire utilizata nu contine componente conser- vante folosiji ceara dupa (ustruire.

Com ponentele m ate si piesele de

p lastic

de lustruire sau ceara tare.

nu trebuie tratate cu substance

P iesele de p la stic

Piesele de plastic se curata prin spalare nonTiaia. Daca aceasta nu e suticienti., piesele de plastic pot fi tratate numai cu substante de curatare $1 Ingrijire spe- ciale, fara dizolvanti.

S ubstantele de curatare ce contin

dizolvanti a ta c a m aterialul.

D e te rio ra re a vopselei

Micile deteriorari, precum zgarietun, juli- turile sau loviturfle de pietre se acopera imediat cu vopsea (Lack Volkswagen sau spray), Inainte sa apara ruglna.

DacS s-a lormat totu^i ruglna, aceasta trebuie indepartata cu grija. Pentrutnceput se aplica un grund antlcoroziv $i apoi vopsea. Desigur ca aceste lucrari sunt executate fa deaierii Volkswagen. Codul culorli vopselei se afla pe etlcheta llpita pe sasiu, ?n portbagaj $1 In Service Plan - vezi manualul 3.3 „Datele de Identi- ficare ale autovehicululur.

G

eam u rile

Z

ap ad a se indeparteaza de pe

geamurl

$i

oglinzi cu o maturica. G heata se Inde­

parteaza de pe geamuri ogltnzl cu un razuitor de plastic sau mai bine cu un spray

de dezghetare. Pentru a evita zgarierea razuitorul nu se mi$ca Tnainte - inapoi, ci doar intr-o singurS directie. Nu indepartati zapada sau gheata

sau fierb in te - peri> geam ului!

cu apa c a ld a colui fisurarii

Resturlle de cauciuc, ulei, ceara, grasime sau silicon se pot Tndeparta cu o solutie de curatat geamurile sau de Tndepartat siliconul.

Resturlle de ceara pot fi indepartate numai cu 0 substanta speclala. Informatii supli-

m entare pute|i afla de la un dealer

Volkswagen.

§i din interior geamurile trebuie curState

la intervale regulate.

SFATURI S ' iN TR E flN E R E

Pentru uscarea geamului nu se foloseste pielea pentru lustrulrea suprafeteior vop- site pentru ca particulele de vopsea din aceasta pot zgaria geamul. Pentru ca sS nu se deterioreze elementele

sistem ului

de in calzire a lunetei, nu

trebuie lipit din Interior nici un autocolant pe geam.

Ptafonul din m a te ria l p la stic si

tra p a

Este Important ca plafonul din material plastic sa fie curatat la intervale regulate. Plafoanele din m ateriale deschise la culoare trebuie spalate bine, saptamanal. Pentru spalare nu utiliza|i materiale dure!

Utilizati consen/anti numai pentru portiunile vopsitef Murdaria persistenta $1 petele se inde­ parteaza cei mai bine cu o perie $i o solu(ie de curatare a plafoanelor Cabriolet. Diluantii, apa cu continut de cior sau alte solutii asem anatoare sunt im proprii, deoarece ataca materiatul. Excrementele de pasare trebuie inde- pdrtate imediat. deoarece contin acizi care conduc la valurirea stratului de cauciuc al plafonului si astfel pot aparea neetan- seitatile. Plafonul si trapa plianta nu trebuie spalate Tn nici un c az cu dispozitive de m are presiune.

p lia n ta

SFATURI SI iNTRETINERE

Plafonul din m a te ria l te x tii*

Plafonul nu trebuie spaiat la fiecare spalare

a autovehtculului. Oaca esie prafuit,

sterg erea u scata cu o perie moale este suficienta. Mi$carea trebuie sa se faca in sensul (esaturii, din fa(a In spate.

Inaintea fiecarei spaiari plafonul trebuie periat m modul descris mai sus. Umeziti apoi cu apa. Indepartati petele cu o perie moale, si cu o solu(ie de curatare. Mi§carea trebuie sa se faca in sensul tesaturil, din fata in spate. Apoi dati^i cu apa curata din abundenta. Murdaria de pasare trebuie indepartata imediat deoarece acizii conduc la ondu- larea stratulul de cauciuc $i astfel ia fisurarea lul. Plafonul nu trebuie spaiat fn insta-

la

fii sub preslune.

G

a rn ltu rile u$ilor, trap e i,

plafonului $i geam urilor Garnlturile de cauciuc ramSn flexibile si

rezista mai mult timp, daca din c§nd in cand sunttratate cu un lichid de intretinere

a cauciucului {de exemplu spray sillconic).

Se obtine astfel la o pozitionare mai buna

a buzei de etan^are a garniturilor pe

suprafetele respective. In plus, se evlta uzura timpurie a gamiturilor si se asigura

0 buna amortizare atunci cand se trantesc u$ile. De asemenea nu ingheata iarna!

B roasca usilor

Pentru dezghetarea broastei u$ilor trebuie sa folositi numai spray original Volkswagen care are proprietati lubrifiante anticoro- zive.

in g rijirea p a rtilo r c ro m ate

Piesele din crom sever curata cu o laveta umeda, dupa care se vor lustrui cu o laveta uscata. Daca nu este suficient, utilizati o substanta pentru Ingrifirea cromului. Petele $i depunerile de pe piesele din crom se inlatura cu ajutorul unei substante de Ingrijit pentru crom. Prin utillzarea regulata a acestof substante se evita formarea unor depuneri. Sa observati Tntotdeauna ca mtreaga suprafafa sa fie tratata cu aceste substante.

Indicatii

• N ici intr-un caz nu

riale

• Nu

in m ediu prafos si nisipos.

C onservarea c a v ita filo r

Toate cavitatile predispuse la coroziune sunt protejate din fabrics impotriva acesteia. Conservarea nu trebuie verificata sau tra­ tata ulterior. In cazul in care, la temperaturi exterioare ridicate, din cavitali se prelinge ceara, aceasta se poate indeparta cu un r^ u ito r de plastic $i neofalina.

u tilizati m ate-

cu e fe c t de slefuire.

curatatl suprafetele crom ate

CSnd ceara se indeparteaza cu diluant de ceara, trebuie res- pectate insfrucfiunile privitoare la siguranfa si protectia mediului.

,J an tele de otel Jantete, respectiv capaceie ro(iIor trebuie spalatB temeinic la intervale regulate. Aceasta va preveni acumularea de praf, mjrdSrie, sare pe roti. Straturile persistenle de murddiie pot fi indepartate cu substante speclale. Deteriorarea vopselei se trateaza inainte de a se forma rugina.

Atentie!

V a rugam sa (uati Tn considerare

fap tu i ca um ezeala, gheata si

n e g a tiv

efectM l franarii.

s a re a

p o t

in flu e n ta

J a n te ie din a lia j u $o r*

Pentru a mentine timp indelungat aspectui decorativ al jantelor din aliaj usor, este necesara o ingrijire regulata. In mod spe­ cial sarea $i praful ce rezulta in urma uzarii placutelor de frana trebuie Indepartat la fiecare doua saptamani, altfel metalul se deterioreaza. Dupa spalare, rotile se tra­ teaza cu lichid de curatare fara acizi. Cam la trei luni este necesar sa se aplice pe roti ceara dura. Nu se utilizeaza subs- tante de lustruit vopseaua sau alti agenti de lustruire. Daca stratul lacului de pro- tectie s-a deteriorat de exemplu prin lovituri

piatra, trebuie sa se efectueze irnediat

tratarea.

^ e

Atentie!

V a rugam sa luati in considerare

faptui ca

n e g a tiv

efectul de frSnare.

s a re a

$i

u m ezeala, gheata

in flu e n ta

p o t

SFATURI SI INTRETINERE

P ro te c tia s u p ra fetei in ferio are a

auto veh icululu i Partea inlerioart a autovehiculului este protejata durabil contra intluentelor chimice $i mecanice. Deoarece totu$i nu sunt excluse deteri- orarile stratului de protectie in timpul mer- sului, se recomanda ca acesta sa fie verificat la intervale regulate - de preferat Tnaintea Inceperii anotimpului rece ?i pri- mavara - $i daca este necesar sa se reme- dteze.

Dealerii Volkswagen dispun de mijlocele corespunzatoare rezolvarii acestor proble- me. De aceea, lucrarlle de tratare sau masurile suplimentare de protectie trebuie execu- tate la dealerii Volkswagen.

Atentie!

Nu utilizati scuturi suplim entare

sau substance de p ro tectie pen­ tru p ro te c tia tevilo r de esapa-

m ent, catalizatorului sau tobei.

A c e s te a pot lua fo e in tim pul

functionarii autovehiculului.

In d icatii pentru autovehiculele cu

c atalizato r

Din cauza temperaturilor marl care apar in procesul de postardere, intre ca!alizator$i caroserie sunt montate scuturi pnatectoare. Substanta protectoare pentm partea infe- rioara a $asiului nu trebuie aplicata pe aceste scuturi, pe catalizator sau pe teava de esapament. Indepartarea scutului este de asemenea interzlsa.

SFATURI SI INTHETINERE

In g rijire a

a u to veh icu lu lu i

in te rio ru iu i

P ie s e le

bord

Piesele din plastic $i pieiea artificiala se curata cu un prosop umed. Daca nu e suficient, aceste par(i pot fi tratate numai cu agenti de curatare in g rijire a plasticului sp e ciaii fa ra dizoivanti

S ubstantele de c u ratare c e contin

dizoivanti ata ca m aterialul.

din

p la s tic ,

ta b io u l

de

si p ie ie a

a rtific ia la

Atentie!

Nu c u ra ta ti sup rafetele

le lo r

cu ratare c e contin dizoivanti-

U tilizand a c e s te substante

prafata

c la n s a re a

pericolul ra n irii prin p artlcu lele

c re s te

bordul cu a p a ra te $i exterto are a le rnodu*

cu

s u b s ta n te

de

su-

a irb ag

devine poroasa. La de*

a irb a g -u iu i

de p lastic c e se desprind.

Pieiea naturala

E vitati expunerea de iunga durata

a pieiii la soare pentru a evita deco>

iorarea ei. Trebuie sa tin eti cont de faptui ca pieiea nu poate fi tra ta ta cu subs­ ta n te dizolvante de ceara de par- chet, substante de indepariare a petelor, crem a de ghete $i altele asem anatoare.

Pentru a evita deteriorarile, adre-

s

a ti'V a

unui

d e a le r spe cializat,|i

p

entru in d ep artarea p etelo r persis-

tente.

in tretin e rea pielii Tratati pieiea in conditii normale cu agenti de ingrijire a pielii ce se gasesc la dealerii Volkswagen, o data la 6 luni. Aceasta substanta se aplica Tn cantitate foarte redusa. Dupa ce se usuca se sterge ulte­ rior cu 0 laveta moale.

in d ep artarea prafuiui si a m urdariei

$tergeti suprafetele de piele cu un prosop u§or umed. Pentru zonele foarte murdare folositi o solutie de sapun moale (2 lingurl sSpun neutru la un litru de apa). Este nevoie sa fiti atenti ca p ie iea sa nu fie prea um eda $i s§ nu se strecoare apal prin cusSturi. In final se §terge cu un prosop moale, uscat.

m u rd arie

conduc la uzura prem atura a pielii.

P a rtic u le le

de

p ra f

$i

A lc a n ta ra (im ita tie din p iele

velur)

Nu u tiliz a ti

s u b s ta n te

fo lo s ite

la

m tretinerea pielii.

indepartarea prafului $i m urdariei $tergeti suprafetele cu o iaveta moale usor umeda sau cu ^ampon.

Particulele de praf si m urdaria con* due la uzura prem atura a plelil. indepartarea petelor

Umeziti o Iaveta moale cu apa calduta sau

^ cu spirt diluat

iamponatl pata dinspre

centru spre margine.

Pentru a evita deteriorarile, adre*

s

a ti-v a

unui

d e a le r

s p e c ia liz a t,

p

entru

in d ep artarea

p ete lo r per*

sistente.

SFATURI $1 JNTRETINERE

C u ra ta re a

siguranfa

c e n tu rilo r de

C en tu rile se m enfin cu rate! Centura

foarte murdara nu se poate rstrage cores- punzator.

Centurile murdare pot Ji spalate numai cu sapun moale fara a demonta Centura din autovehicui.

Indicatie

inainte de ru la re , C e n tu ra a u to m a ta trebuie

sd fie c o m p le t uscata.

Atenfie!

perm isa dem ontarea

centurilor pentru eurafare.

• C enturile nu se curata chim ic

deoarece substantele

• Nu este

de

cura*

T

a p ite rla

si

c a p ito n a ju l

din

ta re chim ice pot distruge tesa* tura.

m

a te ria l

te x til

C

enturile

de

siguranta

treb u ie

Tapijeria ?i capitonajul u$ilor, portbagajului etc. se trateaza cu materiale speciale de curatare. respectiv cu spurrta uscata $i cu 0 perie moale.

deasem en ea sa nu in tre Tn con­ ta c t cu lichidele corozive.

cen-

turii dum neavoastra de siguran­

ta . Daca

rari a le tesatu rii, ale legaturilor

centurii, a le sistem ului autom at de rulare sau a le pieselelor de

mlo-

deterio-

• V erificati regulat starea

veti constata

tnchidere, C e n tu ra treb u ie

cuita la un d ealer Volksw agen.

SFATURI SI INTRETINERE

C u ratarea com partim entu lui m otorului

C u r^ a re a

c o m p a rtim e n tu lu i m otorului

si con servarea

Afentie!

• in ain te de a se lucra la com par- tim entul m otorului trebuie res-

neaparat indicatiile de

la pagina 29!

• inainte de a va ocupa de spa-

tiul de cap tare a apei din fata parbrizului, chela de contact se scoate. A ttfel apare pericolui de ranire la co n e ctarea involuntara a stergatoarelor de parbriz.

pectate

Din spatiile de captare a apei (sub capota, In fata parbrizului} se indeparteaza, daca este cazul. (runzele, tiorite cazute etc. Astfel se evita blocarea oriftciilor de scur- gere a apei $i. la autovehicuie fara filtru de aer*. - patrunderea corpurilor str&ne in instalatia de IncaJzire ?i aerisire din inte- riorul autovehicijtului. CompartimentLil motomlui ?i suprafetele exterioare ale motorului au fost tratate con­ tra coroziunii din fabricatie. In special iarna cand se ctrcula des pe strazi pe care s-a Tmprastiat sare, este foarte importanta o buna protectie la coroziune. De aceea, intregul compartiment al moto­ rului si spatiile de captare a apei se curata inainte 5I dupa peiioada de impragtiere a sSrii, si se conserva pentru ca sarea sa nu alba actiune distrugatoare.

Spalarea

num ai cu con tactui m otor luat. Nu indreptati je tu i de apa d irect pe far - s-ar putea strica! La curatarea compartimentui motorului cu agenti dizolvanti de grasime'> sau la spa- larea motorului, protectia la coroziune se va indeparta aproape intotdeauna. O con- servare finala durabila a tuturor supra- fetelor, Imbinarilor, rosturilor si componen- lelor din compartimentui motorului trebuie neapSrat facuta in acest ca2 . Acest lucru este valabil $i cand se relnnoiesc piesele prolejate de coroaune.

m otorului se

realizeaza

Deoarece la spalarea moto- ru/ui apar resturi de benzina,

grasime

trebuie curatat^ printr-un sepa­ rator de ulei. De aeeea, spilarea motorului se realizeaza numai in atelier sau benzlnarie.

m urdari

ulei,

apa

Dealerii Volkswagen dispun de substantele de curatare conservare recomandate de fabrica §i sunt dotate cu instalatiile nece- sare.

" Se pot utiliza numai agenli de cufStara pravSzuti - In nici un caz benzina sau Diesel.

SFATURI SI INTRETINERE

A vertizari la lucrul fn co m p artim en tu i m otor

La e x e c u ta re a tu tu ro r lucrarilor la

m otor sau in com partim entui m o­

tor, de ex. verificarea

ta re a tichidelor, p o ate e x is ta peri-

colul oparirilor, raniritor sau acci- dentarilor. Din a ce a s ta cauza, treb u ie obser- vate si respectate averttsm entele $i indicatiile de siguranta general valabile, care urm eaza.

La com pletarea cu lichide, ate n tie

sa

ete. Pot aparea problem e extrem de grave.

Pentru recunoasterea la timp a neetanseit^tilor, podeaua de sub autovefifcu/ trebuie controtatd la intervale regulate. D acd se ob­ serve pete de ulei sau alte lichide auiovehiculul trebuie dus la servi­ ce pentru verificare.

$i com ple-

nu confundanti lic h id ele Tntre

Indicatie im portanta Deslgur, llctildeie de functionare ca de ex. aditivii lichidului de racire, uleiutui motor, dar bujiile, se perfectioneaza In mod continuu. De aceea, informafiile din acest manual corespund stadiului actual, de la data tiparirii.

Service-ul Volkswagen este In permanenta infomiat asupra modiiicarilor. Cel mal bine sa lasati ca lucrarile de schimbare a lichidelor 5! materialelor de ungere sa fie faCLJte de deaferii Volkswagen. Va rugam sa observatl $i indicatiile din capitolul „Accesor1i, modiftcah si piese de schimb plese" de la pag. 52.

A ve rtism en te

Atentie!

T rebu ie

speciala cand lucrati In compar*

tim en tu i m otorului!

sa

a c o rd a ti

o

a te n tie

Nu deschideii niciodata capota

m

o to ru lu i sau

nu e fe c tu a fi lu-

crari asupra m otorului daca ob- servati aburi sau seapari de li- chid de ra cire. Pericol de opa*

rire!

A

steptati pana cand nu m ai sunt

s

e a p a ri

d e

a b u ri

sau

tich id

$i

m otorul este com plet rece.

• Se opreste m otorul, se scoate ch eia din co n tact.

• Se trage frana de statlonare.

de

viteza se com uta pe pozitia mers In gol, resp ectiv in po zitia „P”.

• Se lasa m otorul sa se raceas> ca.

L ev ie ru l

s c h im b a to ru lu i

T in eti copiii la distanta.

Cand m otorul este catd:

-

nu

se

a tin g e

v en tilato ru l de

racire, el a r putea porni brusc

-

capacul de inchtdere al vasului de expansiune nu se deschide, sistem ul de racire se a fla sub presiune.

R

espectati neaparat avertism en-

te

le de la pagina urm atoare!

SFATURI SI INTRETINERE

• Nu tu rn a fi $i nu scu turati nicio* data lichide deasupra m otoruiui

lichide se pot

fierbinte. A ceste aprinde.

• Evitati scurtcircuiteie in insta-

latia elec trica - in special terie.

la ba-

in cazul in care trebuie execu-

ta

te lu crarile de v erific are ale

m

otorului in functiune, apare un

p erico l su p lim en tar din cau za

pieselor ce se rotesc ■de exem - piu cureaua trap ezo id ala, alter- natorul, ventilatorui si instaiatia de tensiune inalta de la sistem ul de aprindere.

• Oaca sunt n ec es a re lu crari la

sistem ul de alim en tare cu com- bustibil sau in in s ta ia tia eleetri-

ca:

-

d eco n ectati bateria

 

-

nu fum ati

 

-

nu lu c ra ti n icio d ata Tn apropi* erea surselor de foe deschis

-

tin eti into td eau n a la un stingator de foe.

indem ana

D

ac a

sun t

n e c e s a re

lu c ra ri

la

baterie, resp ectafi avertism en*

te

le

de la pag. 41.

V e n tila to ru i Ventilatorui este actionat electric §i coman­ dat prin termocupla de catre temperatura lichidului de racire (la unele motoare, $1 de catre temperatura din compartimentul motorului).

Atentie! Oupa op rirea m otorului venti- latorul m ai poate functiona un tim p (pana la 10 m inute) chiar daca contactul m otor este luat. Dupa un tim p el poate reporni, daca:

- tem peratura liehidului de racire create

- cand m otorul este cald, com ­ partim entul m otorului sefncal* zeste din cauza actiunii razelor de soare.

U leiu l

d e

m o to r

S p e c ific a tii

In motor se pune un ulei special multigrad cu care - tn afara zonelor climatice extrem de red - se poate circula intregul an. Specificatiile pentru ulei sunt p rev^ute in caietui 3.3.

La completarea ulterioara, uleiurile se pot amesteca Tntre ete. Specifica|ille trebuie sa fie mentionate pe eticheta reciplentului, iar data producerii s3 nu fie mai veche de 1.97.

Indicafie im portanta Desigurca^i uleiurile de motor seimbuna- tatesc in permanenta. De aceea infor- matiile din acest manual corespund sta- diului existent la momentul tiparirii. Dealerii Volkswagen sunt informati la zl despre modificarile existente. Schimbarea uleiului ar trebui s§ se faca cel mai bine la deaterii Volkswagen.

SFATURI SI fNTRETINERE

M otoare cu benzina

Daca nu exista la dispozitie ulei de motor conform specificatiilor mentionate Tn caietui

3.3, se poate iolosi

ACEA A2 , respectiv A3.

M otoare Diesel

Daca nu exista la dispozitie ulei de motor conform specificatiilor mentionate in caietui

3.3, puteti utiliza $1 ulei cu specificatia VW ACEA B3, respectiv B4. Pentru autove-

ulei cu specificatia

hiculele cu

in je c tie aceste uleiuri nu se

folosesc.

U leiuri monograd

Uleiurile monograd nu se utilizeazS in g^en- eral intreg anul din cauza vascozitatii . Aceste uleiuri ar trebui de aceea sd se utilizeze numai Tn zone climatice extreme.

A ditivii u le iu lu i de

La uleiul de m otor nu trebuie adau- gat nici un aditiv.

D aunele

unor aditivi la uleiul d e m otor nu

sunt acoperite de garanfie.

m o tor

p ro vo cate

de

foio sirea

vascozitate; exprlma fljldltatea.

SFATURI SI iNTRETINERE

V

e

rific a re a ntvelului uleiului

in

a in te a e fe c tu a rii lucrarilor la

m

o tor sau in c o m p a rtim e n tu l

m

otorului, observafi $i respec*

ta

ti to a te a v e rtism e n te le de la

pagina 29.

Este normal ca motorul sa consume uiei. Consum ul de ulei poate ajunge pana la 1,01/ 1000km.

De aceea nivelul uleiului se verifica la intervale regulate, de preferat cantJ se face plinul ?i tnaintea calatoriilor mai lungi. Pozijia jojei se vede In desenul comparti­ mentul motorului caietul 3.3 „Date tehnice". La masurarea nivelului uleiului pozijia auto- vehiculului trebuie sa fie orizontala. Dupa oprirea motorului se a^teapta cateva n l- nutacauieiulsa poatacurgeinapolTn baia de ulei. Apoi se scoate joja, se sterge cu o laveta curata ?i se reintroduce din nou.

D

aca jo ja este prevazu ta cu un

c

a

rlig

(v e zi

im a g in e a ),

a c e s ta

treb u ie sa se potriveasca bine in tea va jo je i. A ltfel uieiui nu este m asurat corect - pericol de avarie la motor!

B1H-007M

Joja se scoate iara$i §i se citeste nivelul uleiului.

A

- Daca nivelul uleiului se afl§i in zona A, nu treb u ie completat ulei.

B

- Daca nivelul uleiului se afla In zona B, se po ate completa ulei. Se poate intampla ca nivelul uleiului sa se afle apoi In zona A.

C

- Daca nivelul uleiului se aila in zona C, sau mai jos, treb u ie completat ulei. Este suficient ca apoi nivelul uleiului sa se afle undeva in zona B.

N

ivelul uleiului nu treb u ie sa se

gaseasca in nici un caz deasupra zonei A. La solicitarea indelungata a motorului, care apare de exemplu la calatorii lungi ( 10-12 ore) se incearca pe cat posibil sa se mentina nivelul uleiului in zona A - nu deasupra.

C

o

m p letarea cu u lei de m otor

in

a in te a e fe ctu arii lu crarilo r la

m

o tor sau In c o m p artim en tu l

m

otorului, observati si respec*

ta

fi to a te ave rtism e n te le de la

pagina 29.

Amplasarea orificiului de umplere a uleiului de motor o puteti vedea in ligura ce repre- zinta compartimentul motorului din caietul 3.3 „Date tehnice".

• Se degurubeaza capacul (vezi figura).

• Se introduce o mica cantitate de ulei.

• Se asteapta caieva minute $i se contro-

leaza nivelul uieiului. Este suficient daca nivelul uieiului se gasegte undeva in zona B, in caz contrar se mai adauga ulei.

N ivelul uieiului nu treb u ie sa se

a fle in nici un caz deasupra zonei A. In caz contrar, uleiul ar putea fi aspirat ptin sistemul de aerisire 9I sa ajunga in atmosfera prin instalafia de evacuare a gazelor de ardere. La motoarele cu catali- zator, uleiul poate sa arda in catalizator si sa-l deterioreze. Capacul orificiului de umplere se inchide cu grija si joja se introduce complet. Altfel ar putea sa dea ulei afara cdnd motorul este in functiune.

S chim barea uieiu lu i de m otor

SFATURI SI iNTRETINERE

Atentie!

D aca

exe cu tati singur schim barea ule* iului de m otor, resp ectafi neapa- rat urm atoarele puncte:

sa

d u m n eavo astra

v re tl

• Pentru a e vita pericolul oparirii

cu ulei fierbinte se lasa m otorul

sa se raceasca.

• Pentru scurgerea uieiului foio*

siti un recip ien t prevazut pentru

aceasta, c are sa fie suficient de

m are

de ulei a m otorulul dum neavoas-

trd.

• Purtati ochelari de protectie.

pentru Tntreaga c a n tita te

• Daca desurubafi cu degetele dopul de scu rg ere a u ieiu lu i, tin e ti bratele orizontal pentru ca uleiul sa nu se scurga pe bratele dum neavoastra.

• Daca m ainile dum neavoasatra

ulei de

au

m otor trebuie sa le spalati tem ei*

nic.

• U leiul v echi nu treb u ie lasat la indem ana copiilor.

in tra t

in

c o n ta c t

cu

sa

ajung^ u lei in refeau a de cana- iizare sau in p im a n i.

C el m ai bine este

uieiului de m otor

c a z

in

n ic i

un

nu

treb u ie

ca schim barea a filtrului sd se

in

a in te a

e fe c tu a rii lucrarilor la

e xe cu te de

c a tre un d e a le r Volks­

m

o to r sau in c o m p a rtim e n tu i

w

agen, din

cauza problem elor de

m

otorulul, observati si respec-

procurare a scu lelo r speciale

ta

ti to a te a v e rtis m e n te le

de

la

cuno^tinfelor de specia/i'tate nece-

pagina 29.

 

sare.

Uleiul de motor se schimba la intervalele de timp prezentate 7n planul de service. Schimbarea uieiului se realizeaza la un dealer - Volkswagen.

SFATURI SI INTRETINERE

Sistem ul de racire

Sistemul de racire este umplut cu un lichid de racire compus din apa $i 40% aditiv de racire. Acesl amestec olera nu numai protectia necesara la Tnghet panS la -25®C, ci prote- |eaza, inainte de toate, componentele din metal u$or, din sistemul de racire, impotriva coroziunii. in plus, Impiedica formarea calcarului si ridica punclul de fierbere al lichidului de racire. De aceea, concentratia lichidului de racire nu trebuie mic?orata prin completare cu apa In anotimpul cald sau in tari calde. ProcentuI aditivutui trebuie sa fie m inim 40% , m axim 60% . Daca din motive climatice este necesara 0 protectie mai mare la inghet, se poate man adaosul de G 12, dar numai pana la 60% (protectia la Tnghe] pana la -40°C) deoarece protectia la tnghet se reduce iara^i $i, in plus, efectui racirii se micgo- reaza.

P ierd eri de iic liid de racire in primul rand, pierderile de lichid de racire sunt cauzate de nee1an$eitati!e din sistem. in acest caz, sistemul trebuie veriftcat de un dealer Volkswagen. Nu este sufident numai sa completati cu lichid de rdcire. La sistemele e ta n ^ , pierderile se pot pro­ duce din cauza incalzirii sistemului. Lichi- dul va fierbe $i va fi impins in afara siste­ mului de racire.

A d itivu i lichidului de ra cire Se poate utiilza num ai aditiv G 12 (lichid antiget pe baza de glycol cu

aditivi d e p ro tecfie la coroztune) respectiv un adaos cu specificatia

774 F (m arcat pe recipient).

Ace^ti aditivi se gasesc la dealerii Volksw agen. A lti aditivi ai lichidului de racire pot influenta negativ m ainte de toate efectui p ro tecfiei la coroziune.

TL'VW

Corodarile ce iau na$tere pot duce la pierd erea lichidului de racire si ca urm are, la avarierea grava a m otorului.

Atentie! Lichidul d e racire $i aditivii sunt daunatori pentru sanatate!

Din a c e s t m o tiv ad itiv ii se tin e in vasut original si nu se lasa la

indem ana copiilor.

ca lichidul de racire sa fie scurs din sistem i acesta se va recupe- ra $i depozita corespunzator.

O aca trebuie

Lichidul de racire odata scurs din motor, in conditH normale, nu trebuie utiiizat din nou, ci trebuie sa fie indepartat conform normeior de protecfie a mediuiui.

de racire

in

a in te a

e fe c tu a rii lu crarilo r la

m

o tor sau m c o m p a rtim e n tu l

m

otorului, observati si respec>

ta

fi to a te a v e rtism e n te le de la

pagina 29.

Nivelul cored al lichidului de racire este iin- portant pentnj buna functionare a sistemului de racire. De aceea nivelul acestuia trebuie verificat regulamentar. Nivelul lichidului de rdcire poate fi verfficat cored numai cand motorul este oprit. Pozi^fa vasului de expansiune se vede in figura corespunzdtoare din manuaiul 3.3 „Dale tehnice". Pentru verificarea nivelului lichidului de rScIre nu e necesar sa se scoatS capacul vasului de expansiune, deoarece vasul este transparent. Lichidul de racire trebuie sa se gaseascd, cand motorul este race, intre marcajele recipientulut - vezi figura; cdnd motorul este cald, poate sa se gaseascd §i pu^in deasupra marcajului.

SFATURI $ 1 INTRETINERE

Com pletarea cu lichid de racire

Atentie!

C apacul vasului de expansiune

nu se deschide cand m otorul e fierbinte - Pericol de oparire:

Sistem ul de racire se afla sub

prestune!

in

a in te a

e fe c tu a rii lu crarilo r la

m

o tor sau in c o m p a rtim e n tu l

m

otorului, observati si respec-

ta

ti to a te a v e rtis m e n te le de la

pagina 29.

Pentru com pletare utilizati numai lichid de racire nou. in primul rSnd opriti motorul $1 Idsati-I sS se raceascd. Apoi acopen'tj capacul vasului de expansiune (vezi figura) cu o lavetd §i de§u- rubaU sr>re stdnga cu precautie capacul. Daca nu exista la dlspozlfle adttiv G 12, !n principiu nu trebuie introdus nicf un alt aditiv. In acest caz se utilizeaza numai apa, iar propor^ia corectS de amestec se stabile§te iara^i imediat ce este posibil cu aditivul corespunzator (vezi pagina 34).

SFATURI SI JNTHETINEHE

La pierderi m ari de lichid de racire

cand

m otorul este rece, pentru a evita

avarierea m otorului.

Nu se adauga peste m arcaj:

com pletarea se face num ai

La incalzire surplusul de lichid de racire va fl tmpins in afara sistemuiui de racire prin ventilul de suprapresiune din capac! Capacul se insurubeaza din nou strans.

Indicatie im portanta

in nici un caz G 12 (culoare violet)

nu se am esteca cu a iti aditivi G 11

sau G 12 (culoare rosie).

G 12 din vasul de expanslune se

violet.

recunoa$te dupa culoarea

D

aca lichidul din vasul de expan-

s

iu n e

e s te

m a ro n ,

G

12

a

fo s t

a

m estecat cu a lti

aditivi!

 

in

trebuie n eaparat schim bat!

a c e s t

c az

lic h id u l

de

ra c ire

in

caz contrar pot aparea disfunc-

tio

n a litd ti sau d efe ctare a m oto*

rului.

In stala tia de spalare a parbrizului

Pozitia recipientuiui pentru spalarea par­ brizului se vedein figuracompartimentului motor din caietui 3.3. „Dafe tetinice". Instalatia de spalarea lunetei* este allmentata de rezervorui din comparti- mentul motor.

U m p lerea recip ien tului Capacitatea rezervorului este mentionata pe acesta, respectiv in caietui 3.3 „Date tehnice’ .

in

a in te a

e fe c tu a rii lu crarilo r la

m

o to r sail in c o m p a rtim e n tu l

tnotorului, observati si respec-

I ta fi to a te a v e rtism e n te le de la \ pagina 29.

Va recomandam sa adaugati, pe langa apa, „Original Volksw agen Scheibenklar' (G 052 164). Nu este suficienta numai apa curata pentru curatarea rapida si intensiva a parbrizului si geamurilor faruriior. Original Volksw agen Scheibenklar prezinta o forta mare de curatare cu pro- tectie la inghet §i de aceea se utilizeaza tot timpul anului. li procurati de ia dealerii Volkswagen. Indicaliile de ameslec de pe a m b a la jL il solutiei de curatare a parbrizului trebuie respectate.

Indicatie Pentru a nu bloca orificiile m id ale du- zelor speciale este necesar sa se folo- seasca numai solutie de curatare a par- brlzulul G 052 164.

In

n ic i

Mn

c a z

nu

a d a u g a ti

sa u

a lte

su b stan te.

a d itiv i

SFATURI SI im R E JIN E R E

R eg larea duzelor

Parbriz Duzele se pot regia in inaltime. Prindeti duza lateral $i deplasati-o.

Luneta*

Duza se gase$te in bratui ^tergatorului. Jetul de apa trebuie sa actioneze asupra centrulul lunetei. Acesta se corecteaza la un dealer specializat.

In stalatia de spalare faruri*

Duzele se pot regia numai cu scule spe­ ciale. Adresati-va dealerilor specializati.

SFATURI SI INTRETINERE

Lam elele sterg ato areio r de parbriz

A tentie!

• Pentru buna vizib ilita te

neaparat necesare in buna stare.

sunt

stergatoare

Pentru a e v ita m u rd arirea, la*

m

elele stergatoareior de parbriz

treb u ie

c u ra fa te

re g u lat

cu

un

lichid de c u ratare . La m urdarire puternica, de exem plu resturi de in s e c te , c u ra ta re a s te rg a to a ­ reior se face cu un burete sau prosop.

• Din m otive de siguran|a, lame*

[ete stergatoareior trebuie schim -

bate o data sau de doua ori pe an.

L a m e le

Volkswagen.

o b tin

se

la

d e a le rii

Irmdtoareie cauze pot duce la vibrarea imelelor de parbriz:

I La spalarea autovehiculelor in instalatii utomate de spalare, pe parbriz pot ra- lane resturi de ceara. Aceste resturi se ot indeparta numai cu un lichid de ura^are special. Informatii suplimentare uteti obfine de la dealerii Volkswagen.

)aca se adauga in lichidul de spalare genfj ce dizoiva ceara, aceste pete se pot ideparta. Detergentii ce ctizolvagrasimea

u pot inlatura aceste depuneri.

' Cand lamelele stergatoareior sunt dete- orate, acestea pot, de asemenea, sd Ibreze. Schimbati lamelele stergatorului.

' Unghiul mMurat de bratul stergatorului

u este corect. 'erificati unghiul pe care il efectueaza tergatorul la un dealer Volkswagen si acd e cazul corectati-l.

S ch im b area la m elelo r s te rg a to a re io r de parbriz

In functie de tipul autovehiculului, exista doua tipuri dilerite de lamele de $tergaloare de parbriz - vezi figura. Scoaterea lam elei

• Desprindeti brajul ?tergatorului de parbriz

$i pozitionati lamela in unghi drept fata de

bratui $tergatorului.

• Scoateti lamela in directia sagetii.

Fixarea lam elei

• Lamela ^ergatorului se monteaza inapoi Tn ordinea inverse.

Lamela mai lunga (rebuie montata pe partea conducatorului.

Scoaterea lam elei

• Desprindeti bratui ^tergatorului de parbriz pozitionati iamela in unghi drept fata de bratui §tergatorului.

• Se apasa arcul de siguranta In directia

sagetii A.

• Se scoate lamela §tergatoruluI Tn directia

sagetii B apoi scoateti-o Tn directie Inversa,

dinspre bra{. Ftxarea lam elei

• Lamela $tergatorului se mor^teaza inapoi In ordinea inversa. Stergatorul mai lung se monteaza pe par- tea conducatorului.

SFATURI SI INTREJINERE

Lichidul de frana

A

MAX

TbiI

RecipientuI lichidului de frana se recu- noa$te dupa capacul galben - vezi figura. Pozitia recipientului lichidului de frana se vede in figura compartimentului motor din caietui 3.3 „Date tehnice”.

V erific are a

frana

nivelului lichidului de

tn

a ln tea

e fe c tu a ril lu crarilo r la

m

o to r

sau

in

c o m p a rtim e n tu i

m

otorului) observatl

respee*

ta

ti to a te a v e rtism e n te le de la

pagina 29.

Nivelul lichidului de frana trebuie sa se gaseasca Intotdeauna intre marcajele

M AX $i M IN

SFATURI SI INTRETINERE

Locul de montare

Baterla se gaseste in compartimentu! motorului sau in spatele autovehiculului.

B ateria in spatele autovehiculului

Bateria se gaseste sub mocheta porlba- gajului, intr-o culie din material plastic. Pentru a scoate capacul acestei cutii, apasatl Tncuietorile laterals $i ridicati capacul.

A tentie ca furtunul de aerisire sa

nu se sm ulga din o rificiu l de pe partea laterata a bateriei. Acidul ar putea curge din baterie. Pentru ajutoml la pomire vezi pag. 70. Scoaterea capacului bateriei (Golf/Bora) • Apasati tastele din par^ile laterals ale capacului (sageata) ?\ ridicati capacul.

R abaterea suportului de siguranta (Golf/Bora)

• Apasati tastele laierale (sageata 1 ) si

rabalati suportul spre spate (sageata 2).

Verificarea nivelului acidului

in

a in te a

e fe c tu a rii lu crarilo r la

m

o tor sau in c o m p a rtim e n tu i

m

otoruiui, observati si respec-

ta

ti to a te a v e rtism e n te le de ta

pagina 29.

NIvetuI acidului trebuie controiat la intervale regulate in in urmatoarele conditii de func- tionare:

- dupa parcurgerea a multi kilometri

- tan cu clima calda

- la baterii vechi

in conditii normale de functionare baleria nu trebuie supusa intretinerii.

Atentie!

• Nu deschidefi bateria cu forta

- pericoi de explozie! B ateriile

deteriorate nu trebuie utilizate

cl indepartate ecoiogic.

B aterie cu ochi m agic* Pe suprafata superioara a batenei se afla un gemulet rotund {vezi sageata). Acest .ochi magic" T$i modlfica culoarea in functie de starea incarcarii $t niveiul acidului.

SFATURI SI INTRETINERE

Bulele de aer pot determ ina indicaiis eronata a culorii. De aceea, ciocanrti u$oi pe ochiul magic. Daca ochiul magic apare in colo r sau

niveiul de acid a

g a lb e n

bateriei este prea scazut. Afi§area culorii verde si negru serve^ie atelierului Volkswagen la diagnoza.

d e s c h is ,

B ateria fa ra ochi m agic

Niveiul acidului trebuie Intotdeauna sa SE situeze pe pozitia de m ax.-. In nici un ca2 nu trebuie sa fie peste m ax.* sau sa scada sub min.*.

Timpii de stationare ai ma$inii

Cand autovehiculul stalioneaza mai mult de 4 saptamani, deconectati polul al ba­ teriei. A ltfel b ate ria va fi descarcata

de consum atorii Tn repaus c a

de ex.

im o b ilizato ru l e lec tro n ic, $i reincarcata.

trebuie

in ain te de efectuarea lucrarilor la

observati si respectati

to a te avertism entele de la pagina

baterie

38.

F

u n ctio n area pe tim p u l iernii

D

aca nu se circula cu autovehiculul

m

ai m ulte saptam ani, cand este

fnghet puternic, fe rifi bateria de

frig , p e n tru c a a c e a s ta sa nu

In g h ete si astfel sa se distruga.

SFATURI SI INTHETINERE

incarcarea b a te rie i naintea procedeului de incSrcare opriti sistemul de aprindere toti consumatorii le curent.

.a fncarcarea cu intensitafi mici ale curen- ului (de ex. un aparat mic de incarcare).

n mod normal, cablurile de conectare ale

laterlei nu trebuie scoase. In orice caz rebuie respectate instmctiunile fabrican- ului aparatului de incarcare.

nainte de in c a rc a re a rapida, adica ncarcarea la intensitati marl ale curentului,

;e scottotu$i ambele cabluii de conectare.

Trebuie

re s p e c ta te

u rm a to a re le

ndieatii:

inainte de efectu area lucrarilor ia baterie observati si resp ectati

to a te avertism entele de ia pagina

41.

Atentie!

• Nu tin e ti la Tndemana copiiior

• in c a rc a re a rapida a bateriei este periculoasa si trebuie exe* cutata num ai la un d ealer Volks­

w agen, deoarece sunt necesare

a p arate speciale de incarcare $i cunostinte de specialitate.

• Nu in carcati niciodata o b ate­

rie in g h etata - pericol de explo- zie! C hiar dupa dezg h etare exis>

ta p erico l de ran ire, din cauza

s c u rg e rilo r

bateria c are a fost inghetata.

in lo c u iti

a c id u lu i.

V a recom andam

continuare o b ate rie c are a fost

In g h etata pentru ca, prin form area

g hetii c arcasa

fisu ra si a s tfe l se p o ate scurge acid din baterie.

• La incarcare nu trebuie sa deschideji

dopurile bateriei.

• Se introduce cablul redresorului la retea

dupa ce polii acestuia au fost conectati ia polii bateriei.

sa

nu folo sifi in

b ateriei se poate

bateria si acidul din baterie, pre*

ro $ u

= plus

cum si aparatui de incarcare.

negru

sau m aro

= minus

• in carcati bateria num ai in spa-

tii bine aerisite. Nu fum ati, tineti la d is ta n ta fo c u l si s c a n te ile electrice deoarece la incarcarea b ateriilo r ia n as tere un a m estec explozibil.

• Protejati-va ochii $i fa ta . Nu va apiecati deasupra bateriei.

• P icatu rile de acid din ochi sau

pe piele treb u ie

c la tite

cateva

m inute

cu ap a

c u ra ta. Apoi tre>

buie sa

c a u ta ti

n eap arat un doc­

tor.

• Dupa procedeui de incarcare opriti intai

redresorul §i apoi scoateti cablul de retea. in final deconectati cablul redresorului dela baterie polii aparatului de incdrcare. • Verificati nivelul acidului din baterie -vezi pag. 43. La procesul de incarcare se poate evaporea acid.

D

aca b a te ria a uto veh icululu i

a

fo s t

d e c o n e c ta ta

si din nou

c

o

n e c ta ta

in

a in te a e fe c tu a rii lu c rariio r

la

m

o tor sau in c o m p a rtim e n tu i

m

otorului, observati si respec*

ta

ti to a te ave rtism e n te ie de la

pagina 29.

inainte de efectuarea lucrariior la baterie observati $i respectati toate avertism enteie de ta pagina

38.

Dupa conectarea sau fncarcarea

b ateriei autovehiculului trebuie

SFATURI SI INTRETINERE

Inlocuirea bateriei

Utilizati num ^ tiaterii originale Volkswagen de aceeasi martme. Bateriile noastre sunt constituie in con- cordanta cu dimensiunile locului de montare sunt dotate in scopul sporirii sigurantei. Bateriile originale Tndeplinesc cerintele de Inlretinere. de siguranta ale autovehiculului.

Atentie!

• Va

nala Volksw agen fara prescriptii

de in trefin e re conform norm elor TL 625 06 si VW 750 73. Aceste

din august

199 8 sau m ai noi.

norm e treb u ie sa fie

recom andam o b aterie origt-

• in ainte de efectuarea lucrariior

sa:

ia m otor sau in com partim entui

Reglati din nou ceasul digital - vezi caietui

m

otorului, observati $i respec­

3.1.

ta

ti to a te ave rtism e n te ie de la

Restabiliti functlonarea sistem ulul de actionare eleclrica a geamurilor - vezi caietui 3.1. cap. „Ac|ionarea electrica a geamurilor". Se initiaza scaunul electric' al conduca- toruliii-vezi caietui 3.1 capitolul „Scaune!e fata”.

Procedeul de pomire la motoarele cu ben- zina se realizeaza dupa cum urmeaza: se pune contactui timp de circa 30 secunde apoi se opre?te. In final se pome?te motorul.

v

e r if ic A r i §1 c o m p l e t A r i

pagina 2 9 si avertism en teie refe>

ritoare b aterie de la pag. 41.

Din cauza problemelor de red- dare, bateria veche se m/ocu> ie ^ te cel mai bine de c itre un dealer Volkswagen. Bateriile contin prlntre altele acid sulfuric ^i plumb f i nu trebuie sa ajunga in nicl un caz in gunoiul menajer.

45

SFATURI SI INTREJINERE

R o file

In d ic a tii generate

A tentie!

A nvelopele noi, nu au la m ceput

a d e re n ta

prim ii 5 00 km treb u ie

deze”, deplasarea facandu*se cu viteza redusa. A ce as ta e s te si Tn favoarea duratet de viata a anve* lopelor.

sa $e „ro-

o p tim a,

de

a c e e a

in

• Pe baza caracteristicilor de construc|ie

si a structuni profilului. adancimea profilului

pentru noile anvelope poate sa difere in functie de executie si fabricant.

• Din c§nd in cand se verifica anvelopele

sa nu fie deteriorate (Intepaturi. taieturi, fisuri $1umflaturi). Se scot ccipurile straine

din p:ofilul anvelopei.

• Pentru evitarea deteriorarii anvelopelor

§i jentilor, bordurile trebuie traversate incet §t pe cat posibii In unghi drept.

Deteriorariie anvelopelor §i jentilor sunt deseori ascunse. Vibratiile neobi^nuite, respectiv tendinfa de autovirare (maslna „trage” stanga sau dreapta) a autovehi- culului pot Tnsemna deteriorarea anvelo­ pelor. D aca banuifi c a o roata este ava ria ta , red uceti im ediat viteza! Va rugam verificati anvelopele sa nu prezinte deteriorSri (umflaturi, fisuri etc.). Dacd din exterior nu se observa nici o avarie, va rugam, conduceji incet §i atent pana la cel mai apropiat dealer Volkswagen pentru a verifica autove- hiculul.

• Anvelopele se protejeaza de contactui

cu uleiurile. grasime sau carburantul.

• Capaceie pierdute ale ventilelor se tnlocuiesc imediat.

Daca rotile se demor^teaza, ar trebui

f t

marcate inainte pentru ca id remontare sa se poata pastra sensul de rotatJe.

^

Ro|ile demontate, respectiv anvelopele

se pastreaza intotdeauna in locuir uscate. racoroase pe cat posibii fa intuneric. Anvelopele care nu sunt montate pe o janta trebuie pastrate in pozi^ie verticala

 

In

d icatie pentru anvelope cu

sens fix de rotatie La aceste anvelope (se recunosc dupa sa- getile marcate pe fiancul anvelopei care indica sensul rotatiei pentru mersul inai- nte) trebuie menfinut neaparat sensul indi­ cat de rotatie. Astfel se asigura carac- teristicile optime referitoare la acvaplanare. capacitate de aderenta, zgomot $1 frecare.

^

D urata de v ia ta a anvelopelor

Durata de viata a anvelopelor depinde tn principal de urmatoarele puncte:

Presiunea din anvelope Valorile presiunii admise pentru anvelopele pentru vara se afla pe partea intehoara a capacului rezervorului. Pentru anvelopele pentru iama sunt valabile valorile de vara maiite cu 0,2 bar. In special la viteze mari, presiunea anve­ lopei are o mare importanta. Presiunea a trebuie dec! verificata cel pufin o data pe luna $1 inaintea flecarel cSlatorii mai lungi. Cu aceasta ocazie nu uitati nicI roata de rezerva:

• La roata de rezerva’ se respecta intot­

deauna presiunea prevazuta pentru cele-

lalte pneuri de autovehicul.

• La roata de urgenta* presiunea este indicata pe fiancul pneului.

f

,

• Presiunea se verifica intotdeauna cand anvelopa este rece. Presiunea m arita

a anvelopelor catde nu se reduce.

La mociificari mari ale incarcalurii, pre­ siunea se adaptea2a corespunzator.

Pentru verificarea corectarea presiunii nu este necesar sa se desurubeze capa- celul de praf. se poate pune ceasul de presiune direct pe capacel.

O presiune prea redusa sau prea mare

scurteaza durata de viata a anvelopei si actioneaza nefavorabii asupra modului de deplasare.

A tentie! La v ite ze rid ic a te i de durata, anvelopele cu o presiune prea scazuta sunt solicitate m ai m ult si se incaizesc puternic. A cest lucru poate duce la desprinderea benziior si chiar la pleznirea an- veiopei.

O presiune prea scazuta md- reate consumul de carburant. Astfel mediul inconjurdtor se po-

iueazd inutif. Modul de conducere Uzura anvelopelor se mare^te )a depla- sarea rapida in viraje, la accelerare si franare brusca.

E chiiibrarea rotilor

Rotile ma$inii noi sunt echilibrate. in timpul mersului poate lua na?tere, din cauza dife- ritelor influente, dezechilibrarea; aceasta

se manifesta prin instabilitatea la condus.

Deoarece dezechilibrarea produce $i o uzura marita a anvelopei, a suspensiei rotilor si inrautatirea conducerll, rotile

trebuie reechilibrate. In afara de aceasta,

la montarea unei envelope noi sau dupa

fiecare reparatie la anvelopa, roata trebuie echilibrata din nou.

SFATURI SI INTRETINERE

indicatorii de uzura Pe anvelopele originale se gasesc perpen­ dicular pe sensul de deplasare^lndicatori de uzura" de inaltime 1,6 mm - vezi figura Acesti indicatori de uzurS sunt ordonati • in functie de fabricant - 6 pana la 8 distante egale pe circumferinta anvelopei. Mar cajele de pe flancurile anvelopei (de ex literele „T W r sau simbolul triunghiului; caracterizeaza pozitia Indlcatorului ds uzura.

Atentie!

• Trebuie sd schim bati im ediat

cand uzura ajunge la

indicatorul de uzura.

• Anvelopele uzate influenteazai

In special la viteze m ari pe strazi

de c o n ta c t cu carosa-

bilul. in plus, autovehiculul acva- planeaza m ai repede.

ude« fo rta

an velo pele

SFATURI SI JNTRETINERE

Indicatie Cand adancimea profilului a alins 1,6 mm - masurata Tn santui de profil de langa indicaloarele de uzura - inseamnS ca s-a atins addncimea m inim i a profilului, legal permisa (Tn {arile de export pot fi valabile alte valori).

Pozi'tionarea gre^ita a rotii O reglare eronatd a directiei provoaca nu numai uzura marita a anvelopei, ci influen- leaza si siguranta Tn mers. Daca observafi 0 uzura neobi^nuita a anvelopelor, trebuie sa mergeft la un dealer Volkswagen pentru stabilirea si remedierea defectiunii.

in lo c u irea rotilor/anvelopelor'*

Anvelopele §i jantele sunt elements impor- tante de constructie. De aceea trebuie utili- zate anvelopele si jantele aprobate de noi. Ele corespund exact tipului autovehiculul dumneavoastra contribuie in mod esen- tial la sporirea sigurantei circulatiei. D ealerii Volksw agen dispun de in- fonnatiile actualizate asupra anve- lo p elo r ce au p rim it ap ro b a rea

noastra. De

Volksw agen au pregatita o oferta atractiva de anvelope $i jante.

• M ontajul $i reparatiile anvelopelor

necesita cuno^tinte de specialitate $i scule speciale. De aceea aceste lucrdri trebuie executate numai de catre speciali^i.

Din cauza probfem efor de red-

Clare ale anvelopelor vechi, de procurare a uneltelor speciale si a cuno^tinteior necesare de speciaii- tate, schimbarea anvelopei trebuie realizatd de citre un dealer Volks­ wagen.

a c e e a , m ulti dealer!

’ 1 Respectati,

v§ rugdm. la autovehiculela cu sistem

de navisatie indlcatille din manualul supllmentar.

Din motive de siguran|a anvelopele nu se schimba cate una separat, ci cel putin ambele de pe o axa. Anvelopele cu profHul mai adanc trebuie montate la rotile din fata.

• La toate 4 rotile se com bina numai

anvelope cu acela^i tip de cons- tru ctie , m arim e (circum ferinta) si pe c a t posibil acelasi tip de profil.

• Daca roata de rezerva difera ca fabricatie

de anvelope (de ex. la anvelopele pentru iamasau anvelopele late), roata de rezen/a se poate utiliza numai pentru scurt timp, circulandu-se cu atenjie. Aceasta se

inlocuie^te cdt mai repede posibil cu o roata obisnuitS.

• Niciodata nu se utilizeaza anvelope folosite ta care nu se cunoa^te c3t au fost utilizate ?nainte.

• Prin cunoa§terea §i intelegerea m arca-

je lo r de pe anvelope se pot alege an­ velopele corespunzatoare tipului dumnea­ voastra de autovehicul. Anvelopele au pe flancuii urmatoarea inscriptie:

de ex: 1 9 5 ^ 0

R 15 97 S re in fo rc e d

195 = latimea anvelopei Tn mm

7 0 = raportui Tniltime/latime in %

R = litera caracteristica pt. tipul de constructie; pentru Radial - R

1 5 = diametrul jantei Tn (oil

97

= numar caracteristic - capacitate portanta

S

= litera caracteristica pentru viteza

re in = Anvelopa cu executie avdnd

for­

ced

rezistenta marit§

0

D ata fa b ric a tie i este data pe flancul

anvelopei (eventual niim ai pe partea laterala din interiorul rofii);

DOT

fostfabricat in saptamana 18 din 2002 .

Tnseamna ca anvelopa a

1802

Atentie!

Anveiopeie, care sunt m ai vechi

trebuie utilizate num ai

in caz de urgenta iar deplasarea

de 6 ani,

se face cu aten tie.

Daca m asinile trebuie ulterior dota-

te cu

m o n ta te

pecta urm atoareie:

c e ie

se res-