Pe 18 august 1916, cnd lumea era n plin razboi, la Bucuresti se nastea Neagu Djuva

ra. Cum a trecut prin cele mai importante evenimente ale istoriei contemporane,
ce a nsemnat exilul, si mai ales cum vede viitorul Romniei, si multe alte aspecte
definitorii ale personalitatii marelui istoric, Neagu Djuvara, n interviul aniver
sar, realizat de catre redactorul-sef Historia, Ion M. Ionita. Editia lunii augu
st a revistei Historia este nsotita si de cartea-eveniment "Un secol cu Neagu Dju
vara".
La mplinirea a 100 de ani, Neagu Djuvara se considera un optimist pe termen scurt
si un pesimist pe termen lung. Scrie o carte de amintiri din perioada n care era
elev de liceu la Nisa. Ar fi vrut sa publice un studiu de mari dimensiuni despr
e popoarele din Balcani, dar si-a dat seama ca ar fi fost o ncercare prea ambitio
asa pentru un singur om. Locuieste pe o straduta n mijlocul Bucurestiului si este
nemultumit ca primele semne ale batrnetii nu i mai permit sa iasa singur din casa.
Viata sa urmareste destinul istoriei Romniei din ultima suta de ani. S-a nascut n
luna n care Romnia a intrat n Primul Razboi Mondial, tatal sau luptnd pe front. La u
n an, a strabatut, mpreuna cu mama si fratele sau mai mare, Rusia aflata n plina r
evolutie bol-evica. n traditia familiilor boiere-ti, face studiile n Franta.
Lupta n Al Doilea Razboi Mondial n campania pentru eliberarea Basarabiei. Venit de
pe front, intra n Ministerul de Externe -i se apropie de gruparea care urmarea s
coaterea Romniei din razboi. Prime-te o misiune care i va schimba viata, este trim
is la Stockholm si paraseste Romnia cu 24 de ore naintea actului de la 23 August.
Se va ntoarce n tara dupa 1989. n exil lucreaza pentru CIA, apoi se muta n Africa, n
calitate de consilier pentru Ministerul de Externe al Republicii Niger, fosta co
lonie franceza care tocmai si cstigase independenta. Revenit n Romnia dupa caderea c
omunismului, devine celebru prin scrierile sale istorice -i interventiile pe sce
na publica. Relanseaza ideea originii cumane a Basarabilor al caror descendent e
ste. Criticile furioase pe care le strneste nu l impresioneaza. Dupa ce a trait do
ua razboaie mondiale si unul rece, nu are cum sa fie impresionat de asemenea glce
vi. La 100 de ani, este convins ca destinul sau a fost, de la nceput, de a trai i
storia ca pe propria viata, ceea ce a si reusit.