Sunteți pe pagina 1din 3

CAPITOLUL VI.

JOCUL N GRDINI
SUBIECTUL VI.1
Principalele tipuri de jocuri desfurate in grdini (joc de rol, joc didactic, joc de
construcie, joc de micare, joc muzical)
Clasificarea jocurilor:
a) Dupa coninutul i obiectivele urmarite
- jocuri de dezvoltare a vorbirii ;
- jocuri de cunoatere a mediului nconjurtor ;jocuri matematice ;
- jocuri muzicale ;
- jocuri de orientare n spaiu
- jocuri de micare ;
b) Dupa materialului folosit :
- jocuri cu materiale sau obiecte ;
- jocuri orale,
c) n funcie de structura lor:
- jocuri individuale ;
- jocuri colective ( W .Stern );
d) n funcie de etapele formrii intelectuale a copilului :
- jocuri exerciiu ;
- jocuri simbolice ;
- jocuri cu reguli (J. Piaget ).
e) n funcie de poziia copilului n joc :
- jocuri de micare ;
- jocuri sedentare .
f) n funcie influena formativ a jocurilor asupra dezvoltrii copilului :
- jocuri de creaie ;
- jocuri de micare ;
- jocuri didactice .
Jocul cu subiect i roluri alese din viaa cotidian face parte din categoria jocurilor de
imitatie :de-a familia, de-a doctorul, etc.
Jocuri cu subiecte i roluri din basme i povestiri- sunt jocuri dramatizare, copilul prelucrnd
roluri din diverse basme si povesti.
Jocul de construcie- sunt jocuri in care copiii construiesc, subiectele fiind propuse de
educatoare sau alese de copii. Copilul trece de la manipularea materialului de construcie cu
eventuale ncercri i reuite de suprapuneri, specific la 3 ani, la realizarea unor construcii
sofisticate din cuburi, combino i lego.
Deseori jocul de construcie precede jocul de creaie.
Jocurile de construcie sunt importante pentru dezvoltarea deprinderilor
manuale ale copiilor.
4. Jocul de micare este strns legat de specificul vrstei, o vrst a dinamismului si micrii.
El se va pstra pn la vrsta adult, mbrcnd alte forme, dar pstrndu-i motivaia
interioar. La vrsta precolar subiectele sunt inspirate din viaa celor care nu cuvnt".
Literatura de specialitate enumera jocurile Broasca i barza",Pisica i vrbiile", Lupul i oile"
etc, sau din viaa adulilor, n special profesiile dinamice: Pompierii", Piloii", Poliitii",
Extrateretrii" etc.
Rspndite sunt si jocurile cu reguli ce au ca scop exersarea unor deprinderi motrice: otronul,
Elasticul, Coarda, Cine alearg mai repede? etc.
Pe msur ce se nainteaz ctre vrsta colar mic, jocurile de micare cu subiect vor ctiga
n complexitate n vreme ce cele cu reguli vor recurge la formule din ce n ce mai complicate.
5. Jocurile hazlii foarte apropiate uneori de cele de micare. Uneori se aseamn i cu jocurile
didactice prin faptul c pun n faa celor mici o problem de rezolvat. Au i ele reguli, dar funcia
lor dominanta este cea recreativ.
1

Ele dezvolt atenia, perspicacitatea, spiritul de observaie etc.


6. Jocurile didactice sprijina invatarea, sunt create de catre educador, au obiective educative
bine precizate si se desfasoara pe baza unor reguli
STRUCTURA
Jocurile didactice au urmatoarea structura
1. Subiectul se alege in functie de
- obiectivele educationale urmarite
- si varsta participantilor
2. Procedeele de joc definesc actiunile pe care copiii le vor dsfasura
3. Regulile jocului care exprima regulile care trebuie srespectate in timpul desfasurarii
ETAPELE JOCULUI DIDACTIC SI ROLUL EDUCATOAREI
1. Alegerea jocului care se realizeaza in functie de
- obiectivele urmarite
- caracteristicile grupei: varsta, progrese inregistrate de copii
Pentru desfasurarea lui jocul poate necesita material didactic sau nu, care poate fi confectionat
de educatoare sau cumparat.
Jocul trebuie sa fie simplu, accesibil varstei, atractiv, fara grad de risc
2.Pregatirea in vederea desfasurarii jocului
In acest scop educatoarea trebuie:
- sa planifice jocul
- sa se familiarizeze cu continutul jocului
- sa intocmirea proiectului didactic
- sa pregateasca spatiul de joaca in vederea desfasurarii jocului
Educatoarea trebuie sa pregateasca si variante de joc, prin sporirea treptata a dificultatii sarcinii
3.Desfasurarea propriu-zisa a jocului
Educatoarea va avea rolul de conducator al jocului ceea ce inseamna
- sa organizeze jocul didactic (sa aranjeze mobilierul, materialul demonstrativ, materialul de
lucru, sa organizeze copiii)
- sa asigure buna desfasurare a jocului ceea ce presupune:
- captarea atentiei prin cantece, poezioare, ghicitori, elemente surpriza,
- comunicarea denumirii jocului, a obiectivelor si a sarcinilor
- prezentarea materialul utilizat in joc
- reactualizarea cunostintelor copiilor
- explicarea regulilor si modului de desfasurare si demonstrarea jocului
- jocul de proba
- executarea jocului de catre copiii
- complicarea jocului care inseamna reluarea jocului cu sarcini crescute ca dificultate
- evaluarea jocului si incheierea (concurs, recompense, aplauze)
SUBIECTUL VI.2
Materiale utilizate in jocurile desfurate in grdini (jucria, materiale din natur,
materiale confecionate de educatoare etc.);
Tipuri de jucrii
- Jucriile care dezvolt motricitatea sunt cele care l ajut pe copil s se serveasc ntr -o
manier armonioas de corpul su.
Unele vizeaz motricitatea fin, adic uurina de a se servi de minile sale.
Altele vizeaz motricitatea global, adic vizeaza coordonarea gesturilor i a echilibrului.
Exemple de jucrii: triciclet, mingii, balon, cerc, coard, toboganul, balansoarul
- Jucriile care dezvolt creativitatea i imaginaia
Exemple de jucrii cu dominant creatoare: creioane de cear / de colorat, markere, acuarele,
plastilin, instrumente muzicale, marionete, jocuri de construcie sau jocuri din buci care se
asambleaz.
- Jucrii care dezvolt afectivitatea
2

Aceste jucrii permit copilului s-i exprime afeciunea, tandreea i uneori chiar agresivitatea.
Exemple de jucrii afective: ppui, figurine i animale din plu etc.
- Jucriile care dezvolt imitaia
Imitaia este procesul esenial prin care copilul se apropie inelege lumea care l nconjoar,
lumea adulilor. Copilul pare c vorbete la telefon, o imit pe mama sa hrnindu-i ppua sau
se joac de -a doctorul care face injecii.
Exemple de jucrii care au dominant imitaia: ppuile i toate accesoriile lor (casa,
mbrcmintea, materialele etc.), mainile, cinele de joac. Jocul de-a cumprturile, de-a
doctorul, de-a activitile menajere, garajul i circuitul auto, ferma cu animalele sale etc.
- Jocurile care dezvolt capacitatea senzorial i intelectual
Exemple de jucrii cu dominant intelectual: jocurile de asamblare, jocurile de construcie,
jocurile de clasare, jocurile de ordonare, puzzle, loto / domino.
SUBIECTUL VII.3
Aspecte specifice ale desfurrii jocurilor in grdini;
Aplicaii la activitile de invare pe domenii de coninut, la activitile alese, la activitile
de dezvoltare personal).
Jocul este socotit a fi activitatea fundamental a copiilor de la 3 la 7 ani i are o contribuie
extrem de valoroas la dezvoltarea lor pe plan intelectual, etic, estetic i fizic.
APLICAII LA ACTIVITILE DE INVARE PE DOMENII DE CONINUT
- Educarea limbajului: jocuri de pentru corectarea pronuntiei ( curtea de pasaroi, ursul si
albinele, focul si vantul, telefonul fara fir, jocuri cu nomatopee, jocuri pentru dezvoltarea
atentiei si auzului fonematic Spune ca mine, framantari de limba, etc
- Cunoasterea mediului : Gusta si ghiceste- dezvoltarea simtului gustativ , Atinge si
ghiceste dezvoltarea simtului tactil
- Educatie muzicala: jocuri cu text si cant: Bate vantul frunzele, Bat din palme, Deschide
urechea bine, Ursul doarme, Taranul e pe camp, etc.
- Matematica: Jocuri de constructie, de ordonare, de clasificare, loto, puzzle, etc. Exemple:
Unde s-a ascuns greierasul- pozitii spatiale, la aprozar cantitate, marime, A cata albinuta
a zburat numar ordinal, etc
- Educatie plastica si practica jocul cu degetelele , furtuna, jocul cu mainile, etc.
- Educatie fizica jocuri de miscare, concursuri sportive, etc
APLICAII LA ACTIVITILE ALESE (ALA )
Jocurile alese de copii i programul distractiv practicat n grdinie au rolul de a crea momente de
voioie i destindere.
Jocurile distractive ce se practic n grdinie sunt:
- jocuri cu subiecte din viaa cotidian;
- jocuri cu subiecte din poveti i basme;
- jocuri de construcie;
- jocuri de micare cu caracter sportiv;
- jocuri hazlii;
APLICATII LA ACTIVITATILE DE DEZVOLTARE PERSONALA (ADP)
Activitile de dezvoltare personal includ rutinele, tranziiile i activitile din perioada dupamiezii. Rutinele includ activiti care se repeta zilnic: sosirea, ntlnirea de diminea, micul
dejun, igiena splatul i toaleta, masa de prnz, somnul/perioada de relaxare de dup-amiaz,
gustrile, plecarea.
Ca jocuri in cadrul acestor activitati enumeram
Jocuri de autocunoastere: Cine sunt eu/cine eti tu?, Sunt creativ!, Fluturasul
Jocuri de comunicare si deprinderi personale : nv s spun NU fr s i deranjez pe cei din jur;
Cum m mpac cu prietenul meu?; Cum salut?; Cum spun mulumesc?; Cum cer iertare?; Ce ie
nu-i place, altuia nu face!;