Sunteți pe pagina 1din 6

Fonetica

I. Fonetica studiaza sunetele.


II. Clasificarea sunetelor:
a.vocale: a,,/,e,i,o,u
b.semivocale: e , i,o, u,
c.consoane: restul sunetelor
III.Litera este semnul grafic al sunetului
IV. Alfabetul cuprinde totalitatea literelor asezate intr-o anumita ordine(alfabetul
lb.romane contine 31 de litere)
V.Corespondenta dintre sunet si litera:
a.de obicei ,unui sunet ii corespunde in scris o litera
b.abaterile de la aceasta corespondenta sunt:
1. grupurile de litere: ce,ci,ge,gi,che,chi,ghe,ghi, noteaza un sunet sau doua:

2 sunete :cand grupul formeaza singur silaba : ex: chitara(7 l , 6 s),cerere(6 l , 6


s)
: cand grupul este urmat de o consoana: ex: cercel(6 l, 6 s )

1 sunet: cand grupul este urmat de o vocala,dar nu formeaza singur silaba:


ghiocel
(7 l , 5 s), chiar(5 l, 3 s)
l, 3 s),

:cand grupul este in pozitie finala ,dar nu formeaza singur silaba : meci (4
veghe(5 l, 4 s)

2.litera "x" se noteaza intotdeauna cu doua sunete: "cs", "gz" .


Ex: fix - 3 litere
- 4 sunete

examen- 6 litere
- 7 sunete
3.sunetul "i" este redat prin literele : "i" si "y"
Ex: iar - 3 litere, 3 sunete
yala- 4 litere, 4 sunete
4.sunetul "v" este redat prin literele "v" si "w"
Ex: vas - 3 litere , 3 sunete
wat- 3 litere, 3 sunete
5. sunetul "" este redat prin literele "" si ""
VI . Diftongi.Triftongi.Hiat
a.diftongul - grupul format din doua sunete ,o vocala si o semivocala, pronuntate in
aceiasi silaba.
Diftonugul poate fi :
1. ascendent - cand semivocala se afla inaintea vocalei
Diftongi ascendenti frecventi sunt: ia (iarba), ea(teama),ie (nuiele), io(fuior),
iu(iubire),oa(soare)
2.descendent- cand vocala se afla inaintea semivocalei
ex: ai (cai),ii (paine) , oi(noroi), ui(gutui), ou (cadou)
b.triftongul - grupul de trei sunete , o vocala si doua semivocale , pronuntate in aceiasi
silaba
Ex: eau (vedeau), iau(suiau),iai(traiai), ioa(aripioara)
Retine !

Nu exista diftong sau triftong care sa inceapa cu sunetele "e,i" din grupurile de
litere.

Un diftong sau un triftong poate fi alcatuit din sunetele cuvintelor scrise cu


ajutorul cratimei.Ex : mi- a , ti-ai

c.hiatul este alcatuit din doua vocale alaturate pronuntate in silabe diferite.
Ex: po- et, du-et
Retine! Nu exista vocale in hiar cand vocala dintr-o silaba este urmata de un diftong sau
un triftong care incepe cu o semivocala . Ex: nu-ia
VII. Silaba
Silaba este grupul de sunete pronuntate in acelasi moment .
Silaba poate fi alcatuita din:

o vocala: atinge

doua cuvinte : mi-a

sfarsitul unui cuvant si inceputul altui cuvant : va- zan-du-i

un cuvant si inceputul altui cuvant: ti-a-min-tesc

Retine! O silaba contine intotdeauna o vocala.


VIII. Reguli de despartire in silabe
1.O consoana intre doua vocale- despartirea se face inaintea consoanei
Ex: va-ra
ca-na
ta-ra
2.Doua consoane intre doua vocale - despartirea se face intre consoane
Ex: cal-ca
par-te
pan-ta
Exceptie! Despartirea se face inaintea grupului de de doua consoane cand cea de-a doua
este "l" sau "r", iar prima dintre ele este: "b,c,d,f,g,h,p,t,v"
Ex: a- flu
a-cru

a-tlet
ca-dru
pa-tru
a-fri-can
3.Trei sau mai multe consoane intre vocale- despartirea se face intre prima si a doua
consoana.
Ex: con-trar
con-struc-ti-e
Exceptii!

despartirea se face intre a doua si a treia consoana in cazul urmatoarelor grupuri


de consoane: lpt,mpt,rct,rtf,stm,nct,nc, ndv,nc

intre succesiuni de patru consoane ,despartirea se face dupa a doua consoana


Ex: gang-ster
port-dra-pel

unele cuvinte derivate cu sufixe care incep cu o consoana si urmeaza dupa o


radacina alcatuita dintr-un grup de trei consoane - despartirea se face inaintea
sufixului (intre a treia si a patra consoana)
Ex: varst-nic

in succesiunile de cinci consoane (rar) despartirea se face pentru unele dintre


acestea dupa a doua consoana
Ex: opt- spre -ze-ce

un diftog si un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedent


Ex: stea-ua
su-iam
a- gre- a-za
vo-iau

doua vocale alaturate se despart

Ex: a-le-e

se pot desparti si dupa structura:

a. compusele:
Ex: port-a-vi-on
drept-unghi
alt-undeva
b.derivatele cu prefixe:
Ex: an-organic
ne-stabil
c.derivatele cu sufixe care incep cu o consoana
Ex: sa-vant-lac
Retine!
1.Normele actuale nu admit despartirea dupa structura care ar conduce la secventi care nu
sunt silabe sau care convin pronuntarii.
Ex: intrajutorare
nevralgic
2.Compusele si dervatele cu prefixe in care ultimul sunet al primului element si primul
sunet al elementului urmator se confunda intr-o singura litera , la despartirea dupa
structura se ascorda prioritate ultimului element /radacinii
Ex: an- or -ga-nic
a-nor-ga-nic
3.Se despart exclusiv dupa pronuntare cuvintele.

abstract : ab-stract

subiect: su-biect

abroga: a -bro-ga

obiect: o-biect

XI.Accentul
Accentul in limba romana accentul este liber, de aceea se pot distinge cuvintele.formele
gramaticale.
Ex mbila -mobil
Normele actuale recomanda o singura accentuare la cuvant
Se admit variante accentuate literare libere
Ex: ntm
Se respinge urmatorul accent : butele (corect: butlie)
Se recomanda o singura accentuare la urmatoarele forme verbale:
Ex: bateti
suntem
X.Pronuntarea si scrierea numelor proprii romanesti si straine

numele proprii romanesti se scriu in conformitate cu dorinta purtatorului ,uneori


acestea nu se pronunta cum se scriu

numele proprii straine se scriu si se pronunta ca in limba de origine