Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.
Introducere
1.1.
Reducerea consumului de combustibil si implicit a noxelor
prin forma camerei de ardere si prin stratificarea amestecului
Camerele de ardere cu suprafete mari si putin compacte sunt dezavantajoase pentru consumul
de combustibil si noxe, deoarece pierderile de caldura mai mari reduc temperatura si maresc sansa
stingerii flacarii in masa de gaze, majorandu-se si efectul de stingere a flacarii la perete.
Camera de ardere cu diametrul mare va avea si pierderi prin neetanseitati mari, ceea ce
determina cresterea noxelor mai ales prin gazele de carter.
Nu este lipsit de interes faptul ca o camera de ardere putin compacta va fi caracterizata de o
turbulenta mai redusa, ceea ce, pentru stabilitatea arderii si pentru performantele energetice, impune
majorarea raportului de comprimare si cu aceasa cifra octanica mai mare.
Bujia trebuie plasata central, cu drumuri scurte si egale pentru frontul de aprindere, rezultate
foarte bune obtinandu-se cu aprinderea dubla, cu doua bujii, care determina insa un pret mai ridicat.
Folosirea a patru sau chiar cinci supape (trei de admisiune si doua de evacuare) permite o
buna purificare a cilindrului de gaze arse si introducerea fluidului proaspat sub forma de mai multe
jeturi, imbunatatind turbulenta cu toate avantajele pentru reducerea noxelor esapate.
Stratificarea amestecului in camera de ardere presupune ca declansarea scanteii sa se faca in
amestecuri bogate care se gasesc in apropierea bujiei astfel incat datorita cantitatii reduse de oxigen,
se diminueaza mult si cantitatea de oxizi de azot cu efecte mai accentuate in situatia in care s-ar
actiona prin recircularea gazelor arse.
Sansele ca scanteia produsa sa initieze aprinderea cresc pentru amestecul bogat din jurul
bujiei, astfel incat si la sarcini partiale mici dispersia ciclica scade, ceea ce face sa se micsoreze si
continutul de hidrocarburi din gazele de evacuare. Amestecurile sarace, cu disponibilitati mari de
oxigen, ard in destindere, la temperaturi mai coborate, geneza oxizilor de azot fiind controlata. Se
reduce astfel si consumul de combustibil.
Solutii in acest sens :
Procedeul Ford-Procco redat in fig. 1.1 are in vedere injectarea benzinei in apropierea
bujiei. Datorita amestecarii complete mai tarziu, in timpul destinderii ard monoxidul de carbon si
o parte din hidrocarburi.
Dificultatile mari legate de optimizarea functionala a sistemului pentru variabilitatea mare
de regimuri ale m.a.s. a facut ca sistemul sa nu se extinda in fabricatia de serie.
Figure 1.1 Procedeul Ford-Procco:
1-bujie; 2-injector; 3-curent circular; 4-canal
de evacuare; 5-canal de admisiune
aer proaspat, prin care combustibilul injectat este dispersat de langa bujie, unde amestecul este
foarte bogat, in intreaga camera de ardere.
Aprinderea are loc imediat dupa injectie, fiind initiata in zona cu mult combustibil, cu
toate avantajele ce decurg din aceasta. Forma jetului de combustibil, momentul aprinderii si
viteza de injectie trebuie corelate cu regimul functional al motorului.
Figure 1.2 Procedeul Texaco TCSS:
1-injector; 2-bujie; 3-turbion; 4-canal de
evacuare; 5-canal de admisiune
ursa
m]
,8
1.2.
Studiul tehnicii actuale privind motoare similare cu cel din
tema de proiect
Motorul din tema de proiect: Categoria autovehiculului Autoturism, tip aprindere MAS, Pe
max=55 Kw, np=5200 rot/min, nr. de cilindrii i=4.
Putere Turatia
Raport de Tip
maxima la
Alezajul compresie alimentare efectiva Pmax
[rot/min
[mm]
[kW]
]
81,5
9,6
ES
55
5200
Momen
t maxim
efectiv
[Nm]
128
Turatia
la
Mmax
[rot/min
]
2600
Nr. de
supape
[mm/mm
]
2
0,9693
77
82
9,5
9,5
ES
EM
55
55
6000
6000
107
107
4000
3000
2
2
0,9844
0,8659
15,1600 7,
14,2000 8,
77
10,2
EM
55
5500
111
3400
0,9740
13,7500 8,
80,5
9,5
EM
55
6000
103
4000
0,8820
14,2000 8,
82
9,5
EM
55
6000
108
3000
0,8659
14,2000 8,
84
9,4
50
5500
101
3500
0,8452
13,0167 8,
69,5
83,6
11
9,7
EM
EM
60
54
5000
5500
130
132
3750
3000
2
2
1,1511
0,8493
13,3333 10
13,0167 8,
71
9,8
EM
52
4800
118
2800
1,1549
13,1200 8,
Wp
pe
[m/s^2] [d
13,6933 7,
2.
Calculul termic
2.1.
Alegerea parametrilor initiali generali ai procesului de
schimbare a gazelor
Parametrii initiali general utilizati la calculul termic al unui motor sunt:
- numarul de cilindrii i=4, conform temei de proiect;
- numarul de timpi ai motorului =4, conform temei de proiect;
- puterea efectiva Pe=55 kW, conform temei de proiect;
- turatia corespunzatoare puterii maxime nP=5200 rot/min, conform temei de proiect;
- capacitatea cilindrica Vt=1598 cm3;
- viteza medie a pistonului WP=13,69 m/s, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare
cu cel din tema de proiect;
- puterea litrica PL=33,36 KW/dm3, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel din
tema de proiect;
- numarul de supape pe cilindru nS=2, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel
din tema proiect;
- raportul de comprimare =9,6, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel din
tema de proiect;
- coeficientul de dozaj =0,97, s-a ales in intervalul 0,90 1,10 pentru MAS;
- presiunea initiala STAS po=1 daN/cm2;
- temperatura initiala STAS To=298 K;
- presiunea aerului in conditii normale de stare paer=1,013 daN/cm2;
- densitatea aerului atmosferic in conditii normale de stare aer=1,293 kg/m3;
- temperatura in conditii normale Taer=293 K;
- constanta specifica a aerului Ra=287 J/kgK;
- constanta specifica a combustibilului: benzina Rc=73 J/kgK.
2.2.
Alegerea valorilor optime ale fazelor de distributie s-a facut spre limita superioara a
intervalelor recomandate pentru ca materialul este destinat sa lucreze la turatii mari. La aceasta
gama de turatii fenomenele inertiale din conditia de admisie si evacuare au efecte importante.
- coeficientul de postumplere pu
pu=0,08 0,25
se alege pu=0,12 pentru ca optimizarea fazelor de distributie s-a facut la turatii moderate;
- coeficientul global al rezistentei gazodinamice a traseului de admisie a
a=4 8
se alege a=5;
- coeficientul de debit a sectiunii oferite de supapa de admisie SA
SA=0,4 0,65
se alege SA=0,60;
- factorul de profil al camei ce actioneaza supapa de admisie fpc
fpc=0,95 1,3
se alege fpc=1,15, pentru ca functionarea motorului la turatii mari conduce la solicitari mecanice
mari ale supapei de admisie;
- unghiul de prelucrare al talerului supapei de admisie SA
SA=30o,45o,60o
o
se alege SA=45 pentru ca s-a urmarit ca umplerea sa fie prioritara;
- inaltimea maxima de ridicare a supapei de admisie de pe scaun hmax
hmax=6 9 mm pentru D<100 mm
se alege hmax=8 mm;
- incarcarea fluidului proaspat la peretii calzi ai traseului de admisie T
cilindreea unitara
(2.1)
cursa pistonului
(2.2)
alezajul cilindrului
(2.3)
(2.4)
(2.9)
(2.10)
(2.11)
(2.12)
(2.13)
unde: Pma - participatia masica a aerului din fluidul proaspat
Pmc - participatia masica a combustibilului din fluidul proaspat
(2.14)
(2.15)
Ka
0,625
1,330
0,714
1,339
0,833
1,345
1
1,353
1,250
1,362
1,300
1,4
(2.16)
gradul de umplere
are necunoscutele:
(2.17)
(2.18)
(2.19)
(2.20)
(2.21)
se ajunge la
(2.22)
in
Mem
_st
Mem
_dr
0,68
0
9,26
4
10,9
89
0,70
0
9,53
8
10,8
96
0,72
0
9,81
6
10,8
02
0,74
0
10,0
96
10,7
05
0,76
0
10,3
81
10,6
06
0,78
0
10,6
69
10,5
06
0,80
0
10,9
61
10,4
03
0,82
0
11,2
57
10,2
99
0,84
0
11,5
57
10,1
93
0,86
0
11,8
61
10,0
85
0,88
0
12,1
70
9,97
6
0,90
0
12,4
84
9,86
5
0,92
0
12,8
03
9,75
2
. Intersectia celor 2
Se observa ca Ta se incadreaza in intervalul (310400) K recomandat de [1] tab. 2.5 pag. 98.
(2.24)
(2.25)
2.3.
(2.26)
(2.27)
unde: mc exponentul politropic al procesului de comprimare. Din [2] tab. 9, pag. 924
mc=(1,251,37). Se adopta mc=1,35;
Vx valoarea momentana a volumului ocupat de fluidul motor in timpul cursei de
comprimare;
px,Tx presiunea respectiv temperatura momentana a fluidului motor corespunzatoare
volumul Vx;
Va volumul total al camerei de ardere;
Vc volumul mort al camerei de ardere.
Se considera 10 valori ale volumului Vx situate la distante egale in intervalele [Vc,Va] si
rezultatele se trec in tabelul 2.3.
(2.28)
(2.29)
0,460
0,77
356
0,414
0,89
369
0,368
1,04
384
0,323
1,24
403
0,277
1,53
425
0,231
1,95
453
0,185
2,63
489
0,140
3,85
540
0,094
6,59
621
0,048
16,30
785
2.4.
-caldurile specifice la volum constant ale fluidului motor variaza in functie de temperatura
acestuia;
-au loc pierderi de caldura prin peretii cilindrului;
-arderea cuprinde un proces izocor care incepe in punctul c al diagramei indicate si se
termina in punctul y, un proces izobar din punctul y pana in punctul y si un proces izoterm
din punctul y pana in punctul t;
(2.30)
(2.31)
Caldura utila este caldura preluata de fluidul motor si reprezinta diferenta dintre
caldura degajata prin arderea combustibilului si pierderile de caldura prin peretii cilindrului. Se
determina cu ajutorul coeficientului caldurii utile (u) cu relatia:
(2.32)
unde:
, alegem
(2.33)
unde:
relatia:
(2.34)
(2.35)
unde:
(2.36)
Fractiunea din cantitatea de carbon care arde complet si se transforma in CO2 notata cu
se determina cu relatia:
(2.37)
se determinata cu
relatia:
(2.38)
cu
(2.39)
se determinata cu relatia:
(2.40)
(2.41)
se determinata cu relatia:
(2.42)
(2.43)
Numarul de kilomoli de H2 care nu ard si sunt evacuati prin gazele arse noatat cu
se determina cu relatia:
(2.44)
Numarul de kilomoli de
se determina cu relatia:
(2.45)
(2.46)
(2.47)
(2.48)
Coeficientul total de variatie molara tine cont si de gazele arse reziduale aflate in
cilindru la sfarsitul procesului de admisie. Numarul total de kilomoli de amestec initial aflati in
cilindru la inceputul procesului de ardere va fi:
(2.49)
unde:
;
tab. 4.6, pag. 171;
Din relatia (2.50)
unde: ai, bi caldurile specifice medii a fiecarui component din gazele de ardere pentru
intervalul de temperatura 273 K Tmax, conform [1], tab. 4.6, pag. 171.
Participatia masica a CO2:
(2.52)
(2.53)
(2.54)
(2.55)
(2.56)
unde:
(2.58)
(2.59)
2200
64084
2250
64084
2300
64084
2350
64084
2400
64084
2450
64084
2500
64084
2550
64084
2600
64084
2650
64084
2700
64084
2750
64084
2800
64084
57020
58519
60018
61517
63016
64515
66014
67513
69012
70511
72010
73509
75008
. Intersectia celor 2
(2.61)
(2.62)
Presiunea maxima din cilindru atinsa in timpul procesului real de ardere notata cu Pmax
este mai mica decat cea teoretica determinata cu relatia de mai sus deoarece arderea reala nu este
izocora.
(2.63)
2.5.
Procesul de destindere este procesul in care fluidul motor cedeaza energie pistonului.
Calculul se face in ipoteza ca procesul de destindere este o transformare termodinamica
politropica cu un exponent politropic md constant.
(2.64)
unde: md exponentul politropic al procesului de destindere. Conform [2], tab. 16, pag. 925
. Se adopta
;
- valoarea momentana a volumului ocupat de fluidul motor in timpul cursei de
destindere;
- valoarea momentana a presiunii fluidului motor corespunzatoare volumului
(2.65)
unde:
0,048
53,53
2440
0,094
22,09
1969
0,140
13,06
1733
0,185
8,98
1583
0,231
6,71
1475
0,277
5,29
1392
0,323
4,32
1325
0,368
3,62
1270
0,414
3,11
1224
0,460
2,70
1183
Se observa ca presiunea
si temperatura a fluidului motor la sfarsitul procesului
de destindere se incadreaza in intervalele recomandate de literatura de specialitate. Conform [1],
tab. 7,2, pag. 290:
2.6.
si
V
dm3
0,0479
0,4600
0,4143
0,3685
0,3227
0,2769
0,2311
0,1853
0,1395
0,0937
0,0479
0,0479
0,0937
0,1395
0,1853
0,2311
0,2769
0,3227
0,3685
0,4143
0,4600
0,4600
0,4143
0,3685
0,3227
0,2769
0,2311
0,1853
0,1395
p
daN/cm2
0,769
0,769
0,886
1,038
1,241
1,526
1,948
2,625
3,851
6,589
16,295
53,533
22,087
13,064
8,981
6,710
5,286
4,319
3,625
3,105
2,704
1,950
1,330
1,150
1,150
1,150
1,150
1,150
1,150
scara_V
mm
15,97
153,35
138,09
122,82
107,56
92,29
77,03
61,77
46,50
31,24
15,97
15,97
31,24
46,50
61,77
77,03
92,29
107,56
122,82
138,09
153,35
153,35
138,09
122,82
107,56
92,29
77,03
61,77
46,50
scara_p
mm
3,50
3,50
4,03
4,72
5,64
6,94
8,86
11,93
17,50
29,95
74,07
243,33
100,40
59,38
40,82
30,50
24,03
19,63
16,48
14,12
12,29
8,86
6,05
5,23
5,23
5,23
5,23
5,23
5,23
0,0937
0,0479
1,150
1,150
31,24
15,97
5,23
5,23
unde:
. Se adopta
(2.67)
(2.68)
(2.69)
(2.70)
17
0,0581
1,151
25
0,0698
0,770
10
0,0515
26,924
68
0,1891
1,595
55
0,1454
4,514
P
Valorile presiunii din cilindru corespunzatoare unghiului de rotatie a arborelui cotit din
tabelul 2.7 s-au determinat grafic prin ridicarea verticalelor corespunzatoare si citirea presiunii la
intersectia acestora cu diagrama indicata trasata anterior.
Fenomenele reale care au loc in cilindru si momentele fazelor de distributie impun
rotunjirea diagramei indicate in zonele corespunzatoare evacuarii libere si mixte, post-evacuarii si
arderii rapide.
2.7.
o
RAC
0
180
200
220
240
260
280
p
daN/cm2
scara_alfa
mm
scara_p
mm
0,769
0,769
0,886
1,038
1,241
1,526
1,948
0,00
60,00
66,67
73,33
80,00
86,67
93,33
2,14
2,14
2,46
2,88
3,45
4,24
5,41
300
320
340
360
380
400
420
440
460
480
500
520
540
560
580
600
620
640
660
680
700
720
2,625
3,851
6,589
16,295
53,533
22,087
13,064
8,981
6,710
5,286
4,319
3,625
3,105
2,704
1,950
1,330
1,150
1,150
1,150
1,150
1,150
1,150
100,00
106,67
113,33
120,00
126,67
133,33
140,00
146,67
153,33
160,00
166,67
173,33
180,00
186,67
193,33
200,00
206,67
213,33
220,00
226,67
233,33
240,00
7,29
10,70
18,30
45,26
148,70
61,35
36,29
24,95
18,64
14,68
12,00
10,07
8,63
7,51
5,42
3,69
3,19
3,19
3,19
3,19
3,19
3,19
2.8.
pe abcisa si
(2.71)
2.9.
-
Se observa ca
-
puterea indicata
(2.73)
(2.74)
randamentul indicat
(2.76)
(2.77)
2.10.
randamentul mecanic
conform [2], tab. 22, pag. 926. Se adopta
(2.78)
puterea efectiva
(2.80)
randamentul efectiv
(2.81)
puterea litrica
(2.83)
Bibliografie
1. Grunwald B.
2. Negrea V. D.
3. Negrea V. D.