Sunteți pe pagina 1din 11

Morfopat

-curs 11Boala Basedow-Graves = gusa hiperfunctionala

gusa se caracterizeaza prin semne de hipertiroidism obiectivate de cresterea in


sangele circulant a hormonilor tiroidieni : T3 si T4
asociat gusii pacientii prezinta exoftalmie, tahicardie, scadere ponderala, iritabilitate
crescuta, transpiratie si chiar tremor
natura autoimuna : exista autoanticorpi impotriva receptorilor de TSH
macroscopic : tiroida este marita de volum, iar pe suprafata de sectiune are o
consistenta carnoasa si culoare rosie ; se asemana cu tiroida normala, doar ca are
dimensiuni crescute
microscopic : foliculi tiroidieni cu dimensiuni reduse ; celulele epiteliale sunt inalte,
cilindrice, iar foliculii contin coloid in cantitate crescuta ; coloidul e colorat acidofil ,
iar particular pentru boala Basedow, la locul de unire al coloidului cu celulele
epiteliale inalte apar vezicule de resorbtie : aspect morfologic caracteristic
hiperactivitatii foliculilor tiroidieni ; intre foliculii tiroidieni se observa infiltrate
inflamatorii in care predomina limfocitele si se pot identifica si foliculi limfoizi

Tiroidita Hashimoto :

reprezinta un proces inflamator la nivelul glandei tiroide


natura imuna
clinic : cresterea in volum a glandei tiroide => gusa insotita de hipotiroidism ;
consistenta glandei tiroide e crescuta, ferma, iar glanda tiroida e simetrica ; pe
suprafata de sectiune : aspect alb-cenusiu care corelat cu consistenta crescuta a
parenchimului tiroidian, macroscopic poate sa preteze la confuzii cu cancerul tiroidian
se intalneste mai frecvent la femei : F : M = 20 :1
varsta : 45-65 ani, mai frecvent sunt afectate femeile varstnice
microscopic : la examinarea cu lupa a preparatului histologic avem senzatia ca ne
confruntam cu un organ limfoid : toata structura glandei tiroide e inlocuita de mult
infiltrat inflamator alcatuit predominant din limfocite ; se identifica foliculi limfoizi ;
foliculii tiroidieni sunt cantitativ scazuti, dispersati in masa de infiltrat inflamator : ei
au dimensiuni mici, forma rotund-ovala ; pot sa fie individualizati sau sub forma de
grupari ; foliculii prezinta un epiteliu alcatuit din celule rotund ovale = oncocite =
celule Hurthle ; coloidul este in cantitate scazuta

Carcinomul tiroidian :

formatiune tumorala maligna relativ frecvent intalnita


aparitia lui e corelata cu stimularea prelungita a tiroidei prin TSH plecand de la
constatarea cresterii incidentei carcinomului in ariile cu gusa endemica ; un alt factor :
iradierea terapeutica a regiunii cervico-faciale in perioada copilariei = teren
premergator pentru aparitia cancerului tiroidian ; un alt argument in sprijinul iradierii

regiunii cervico-faciale este furnizat de supravietuitorii exploziilor atomice de la


Nagasaki si Hiroshima care au dezvoltat cancer tiroidian
evolutia este in functie de tipul microscopic :
adenocarcinom papilar (70%) :
50% din pacienti au varsta pana in 40 de ani, iar restul de 50% au intre
60-70 ani
se intalneste mai frecvent la femei si la persoane ce au suferit procese
de iradiere in regiunea cefalica mai ales in perioada copilariei
macroscopic : in portiunea anterioara a gatului si de obicei in
momentul diagnosticului sunt prezente si metastaze in ggl laterocervicali ; se poate prezenta sub aspectul unei cicatrici sau pe suprafata
de sectiune a tumorei se pot identifica arii chistice si calcificari
microscopic : celulele tumorale sunt distribuite pe un singur rand in
jurul unor axe conjunctivo-vasculare ; celulele tumorale au nucleul
in geam mat, iar 40% din cazurile de carcinom tiroidian cu acest
aspect microscopic prezinta calcificari = corpi psammomatosi
adenocarcinom folicular : 5-10 % din cazurile de carcinom tiroidian,
mai frecvent fiind afectate femeile adulte
da metastaze pe cale hematogena => la nivel pulmonar, osos sau
cerebral
macroscopic : aspect infiltrativ, nu e bine delimitata, are numeroase
prelungiri care infiltreaza organele din jur
microscopic : insule/plaje de celule tumorale care coexista cu foliculi
tiroidieni cu aspect normal sau cu dimensiuni mici
adenocarcinom medular : 5-10% din cazurile de carcinom tiroidian
are ca punct de plecare celulele parafoliculare C => secreta calcitonina
macroscopic : aspectul unui nodul, are consistenta crescuta, dura, pare
relativ bine delimitat, e pseudoincapsulat, iar pe suprafata de sectiune
apare colorat alb-galbui ; se poate prezenta si sub aspect multifocal
microscopic : celulele tumorale sunt organizate in insule, iar ele sunt
separate de depozite de hialin ; stroma tumorii contine depozite de
amiloid
carcinomul anaplazic = nediferentiat : 3-5% din cazurile de
carcinom tiroidian
frecvent intalnit la persoanele >60 ani si care au un istoric cu evolutie
indelungata de gusa coloida
clinic : dimensiuni mari = > infiltreaza structurile din regiunea
cervicala si comprima traheea ; pielea care acopera formatiunea
tumorala e deseori ulcerata
microscopic : celulele tumorale sunt pleiomorfe, au dimensiuni mari,
unele din ele sunt celule gigante multinucleate si prezinta caractere de
malignitate

Adenoamele hipofizare :

formatiuni benigne
pot sa intereseze fie hipofiza anterioara, fie neurohipofiza
in cazul in care e localizata la nivelul hipofizei anterioare este si functionala =>
hipersecretie de hormoni tropi : hipersecretie de TSH : daca tumora exista in
perioada copilariei => gigantism, insa daca tumora se manifesta la adult =>
acromegalie ; hiperprolactinemie : clinic se asociaza cu galactoree spontana si
reprezinta o cauza de infertilitate pentru sexul masculin + amenoree secundara la
femeile tinere in special dupa oprirea contraceptivelor administrare per os o perioada
indelungata ; poate sa apare si hipercorticism (hipersecretie de ACTH) => aparitia sdr
Cushing
in cazul in care intereseaza lobul posterior al hipofizei (doar in 10% din cazuri) =>
deficit de vasopresina => clinic : diabet insipid caracterizat prin poliurie si polidipsie

Neuroblastomul:

formatiune tumorala maligna care deriva din neuroblasti


tumora neuroblastica = formatiune tumorala care intereseaza portiunea medulara a
glandei suprarenale si ggl simpatico : deriva din celulele crestei neurale care in viata
intrauterina au populat aceste zone
secreta catecolamine
mai frecvent se intalneste la copii in primii ani de viata (cel mult in primii 5 ani de
viata)
macroscopic : infiltrativa, bogat vascularizata, are dimensiuni diferite ce pot fi
incadrate intre mm-> tumori voluminoase ce pot cantari chiar 1 kg ; in unele situatii e
bine delimitata de o pseudocapsula, dar poate fi si infiltrativa in organele din jur :
rinichi, vena renala, VCI sau se poate dispune ca un manson in jurul aortei ; pe
suprafata de sectiune se pot identifica zone necrozate, zone hemoragice sau unele zone
cu aspect chistic
microscopic : celulele tumorale au dimensiuni mici, sunt rotunde, au nucleul
tahicromatic si citoplasma redusa => morfologia lor poate fi asemanata cu morfologia
limfocitelor => au aspect limfocitiform ; se dispun sub forma de rozeta in jurul unui
spatiu fibrilar acidofil = neuropil, iar dispunerea celulelor sub forma de rozeta =
rozete/pseudorozete Homer Wright
tumora da metastaze la nivelul ficatului si la nivelul sistemului osos
poate sa dea metastaze si in oasele cutiei craniene => poate sa apara exoftalmie

Patologia sistemului hematopoietic :


Limfoame maligne :

tumori cu grade diferite de agresivitate


rezulta din proliferarea tumorala a celulelor seriei reticulo-histiocitare
se manifesta cel mai frecvent sub aspectul unor tumori ce intereseaza ggl limfatici :
superficiali sau profunzi, dar exista si forme de limfoame ce se pot manifesta
extraganglionar : afectarea splinei, timusului, cutanata, stomacului, intestinului

2 mari clase :
1. limfomul Hodgkin :

formatiune tumorala maligna primara care intereseaza in mod uzual ggl


limfatici si exceptional de rar structuri extraganglionare
la debut, formatiunea tumorala intereseaza un singur grup ganglionar : cel
mai frecvent : ggl latero-cervicali, apoi axilari si mediastinali
evolutiv, tumora se extinde la alte grupari ganglionare superficiale sau
profunde si la alte organe limfoide : splina, ficat, sistem osos
elementul patognomonic : celula Reed-Sternberg : dimensiuni mari (3050 microni diametru), este binucleata/are nucleu bilobat cu aspect de
nucleu in oglinda, nucleii au nucleol voluminos, acidofil inconjurat de o
zona clara
celulele Reed-Sternberg se asociaza cu infiltrat inflamator polimorf
reprezentat de limfocite, plasmocite, eozinofile, macrofage si fibrocite
microscopic : 4 tipuri : in ordinea agresivitatii
cu predominanta limfocitara : cea mai usoara ; foarte rare celule
patognomonice ; are evolutia si prognosticul cel mai bun, se
vindeca sub tratament ; se mai asociaza si macrofage
cu scleroza nodulara : mai frecvent intalnit ; se particularizeaza
prin faptul ca in structura ggl exista septuri fibroase conjunctive
care se intersecteaza si delimiteaza nodulii tumorali ; nodulii
tumorali sunt alcatuiti din limfocite, plasmocite si macrofage ;
exista celule patognomonice la care se adauga tipuri particulare de
tip Reed-Sternberg : de tip lacunar : cu citoplasma palida, retractata
in jurul nucleului si dau senzatia unui spatiu optic clar
cu celularitate mixta : agresiv ; frecvente celule Reed-Sternberg,
elementele inflamatorii scad cantitativ : putine limfocite, eozinofile,
plasmocite, macrofage si tipuri particulare : tip lacunar si celule
popcorn : au nucleu polilobat/inmugurit, iar citoplasma se retracta
in jurul nucleului ; in arhitectura ganglionului se observa si arii
necrozate si fibrozate
cu depletie limfocitara : in structura tumorii se identifica frecvente
celule Reed-Sternberg, arii fibrozate, putine limfocite, celule
popcorn, celule Hodgkin (se aseamana cu celulele Reed-Sternberg,
dar au un singur nucleu), celule lacunare
macroscopic : ggl interesati sunt mariti de volum, la debut sunt
individualizati si au consistenta elastica, ulterior apar arii de fibroza care
imprima consistenta crescuta ggl limfatici, iar acestia fuzioneaza => masa
tumorala voluminoasa cu consistenta ferma
cand e afectata splina : moderar marita de volum, prezinta multiplii noduli
tumorali palizi diseminati in parenchimul splenic = splina porfir

clinic : presupune 4 stadii :


stadiul 1 : afectat un singur grup ganglionar : cel mai frecvent ggl
latero-cervicali
stadiul 2 : interesate mai multe grupari ganglionare situate de o singura
parte a diafragmului : supra/subdiafragmatic
stadiul 3 : mai multe grupari ganglionare, dar de ambele parti ale
diafragmului ; de regula e afectata si splina
stadiul 4 : multiple focare tumorale in organe si tesuturi extralimfoide
prognostic favorabil, tinand cont si de durata supravietuirii dupa 5 ani de la
diagnostic : in stadiile 1 si 2 si la tipul histologic cu predominanta
limfocitara si cel cu scleroza nodulara

2. limfoame non-Hodgkin :

in marea lor majoritate se manifesta sub aspectul de tumori maligne


primare ganglionare, dar se pot manifesta si ca tumori extraganglionare :
tract gastro-intestinal, splina, timus, gonade, cutanta
incidenta mai crescuta la persoanele care sufera de boli autoimune si la
persoanele care au suferit un transplant de organ, inclusiv de cord (sunt
tratati toata viata cu imunosupresoare)
macroscopic : ggl cu dimensiuni crescute, sunt aderenti intre ei si fixati la
tesuturile din jur => mase voluminoase si ferme la palpare ; nu sunt
durerosi
localizare frecventa : ggl latero-cervicali
limfadenopatia poate sa fie generalizata
microscopic : disparitia structurii normale a ggl => arhitectura modificata si
inlocuita cu celule cu caractere de malignitate ce infiltreaza capsula
ganglionara
imunohistochimia ajuta la departajarea in subtipuri : limfoame ce au ca
punct de plecare limfocitul T si limfoame ce au ca punct de plecare
limfocitul B
in general, limfoamele care sunt cu blasti sunt mai agresive ca cele cu
celule mature

Leucemii:

procese proliferative maligne


intereseaza seria alba a sangelui
se caracterizeaza prin proliferare necontrolata la nivelul MOH a celulelor liniei albe
e insotita de distrugerea populatiilor celulare normale, iar celulele tumorale trec din
MOH in sangele periferic si in alte organe cu potential hematoformator : splina, ficat,
ggl limfatici

Modificari cantitative :
Cresterea nr de leucocite : >8000 / mm cub = leucocitoza

poate sa fie fiziologica sau patologica : afectiuni inflamatorii, procese tumorale

Scaderea nr de leucocite : <5000 / mm cub = leucopenie

actiunea unor factori toxici, hipofunctie medulara, distructie/inhibitie medulara

Modificari calitative : predominanta unui anumit tip de leucocit :


leucocitoza cu neutrofilie : infectii acute, in special cele bacteriene
leucocitoza cu eozinofilie : teren alergic, boli parazitare, persoane in convalescenta
limfocitoza cu neutropenie : normal la copii, inflamatii cronice, infectii virale,
convalescenta
monocitoza : stari imunitare caracterizate prin reactii de hipersensibilitate, stari
dismetabolice, micoze
Leucemiile :

etiologie : virus EB, iradieri, factori chimici, activarea unor oncogene


dpdv al evolutiei : acute/cronice
orice examen al sangelui periferic ce sugereaza o leucemie trebuie insotit de
mielograma
pot sa prolifereze diverse linii celulare : linia granulocitara/a neutrofilelor => leucemie
mieloida, linia limfocitara => leucemie limfoida , monocitele => leucemie monocitara,
eozinofilele => leucemie eozinocitara, plasmocitele => leucemie plasmocitara
exista tipuri de leucemii ce pot sa evolueze cu manifestari si caractere histologice ce
pot fi incadrate in limfoamele maligne si invers
Leucemia mieloida acuta :
se poate manifesta ca leucemie mieloida acuta inca de la debut sau poate
reprezenta un episod de acutizare al unei leucemii cronice
se insoteste de cresterea nr de leucocite in sangele periferic (pana la 50 000/
mm cub : in 80% din cazuri)
in sangele periferic : frecvente leucocite tinere asemanatoare hemocitoblastilor:
celule voluminoase cu nucleu mare, cu nucleol evident, cu mitoze atipice si
citoplasma bazofila ; exista un nr redus de neutrofile mature, imbatranite,
polilobate
!!! intre aceste elemente : nu exista celule de tranzitie = hiatus leucemic
(lipsa de celule intermediare)

exista trombocitopenie si anemie : pentru ca seria alba domina si le inlocuieste


in cadrul mielogramei : elemente blastice atipice astfel incat aspectul
microscopic e relativ monomorf, dar reprezentat de aceste celule voluminoase
cu caractere de malignitate
splenomegalie + poliadenopatie
se gaseste infiltrat leucemic in ficat, rinichi, plamani si la nivelul mucoaselor :
mucoasa cavitatii bucale si la nivel cutanat unde poate sa aiba un aspect cu
caracter ulcerativ, hemoragic
prognostic grav
ca evolutie : hemoragii, infectii frecvente
Leucemia mieloida cronica :

mai frecvent intalnita


elementele seriei albe din sangele periferic : 200 000 500 000/mm cub
celule tinere, imature: mielocite si mieloblaste cu numeroase atipii nucleare
anemie + trombocitopenie
in cadrul mielogramei: predomina elementele seriei granulocitare: numeric
sunt crescute, au atipii frecvente, iar testele genetice au evidentiat translocatie
intre cz 22 si cz 9 (element patognomonic de diagnostic)
clinic: poliadenopatie, splenomegalie giganta (pana la 4-5 kg), exista infiltrate
leucemice in ficat, plaman, rinichi sau chiar in meninge, apar focare
hemoragice si pot sa fie intalnite si tromboze
evolutie cronica: perioade de remisiune, dar si perioade de acutizare
complicatiile apar frecvent in perioadele de acutizare: infectii, septicemie,
hemoragii, tromboze, ruptura splinei
Leucemia limfoida acuta:
frecvent intalnita la copii
aspect clinic asemanator cu cel intalnit in leucemia mieloida
de cele mai multe ori boala imbraca aspectul unei boli infectioase cu alterarea
starii generale
in sangele periferic : creste nr de leucocite, iar elementele tumorale sunt de tip
limfoblast
mielograma evidentiaza prezenta unei populatii celulare atipice alcatuita
frecvent din blasti care domina aspectul microscopic
poliadenopatie + splenomegalie moderata
pot sa fie interesate si alte organe: ficat, rinichi, plamani
prognostic sever
Leucemie limfoida cronica :
in sangele periferic : nr elementelor seriei albe : 50 000-200 000/mm cub sau
intre 20 000- 50 000/mm cub : forme subleucemice
exista monomorfism citologic: limfocite mici si foarte rar limfoblasti

anemie + trombocitopenie
poliadenopatie
in unele clasificari e inclusa in categoria limfoamelor cu celula mica si
malignitate scazuta
poate fi afectata si splina : 1500 grame
infiltrat leucemic la nivel cutanat, la nivelul mucoaselor sau in rinichi si
plamani
evolutia bolii e indelungata cu perioade de acutizare : in cadrul lor
complicatiile sunt reprezentate de hemoragii
Patologia SNC :
Infarctul cerebral :

necroza de colicvatie/ ramolisment cerebral ce apare in urma ischemiei induse de


obstructia totala si acuta a unei artere cerebrale
frecvent reprezinta o complicatie a leziunilor de ateroscleroza sau a leziunilor
reprezentate de endocardite infectioase sau de stenoza mitrala
aria de infarct, macroscopic parcurge mai multe stadii in functie de perioada de timp
scursa de la instalarea cauzei :
la debut : zona cerebrala afectata e palida si are consistenta scazuta, substanta
cenusie e palida, iar substanta alba isi pierde aspectul fin granular ; teritoriul
din jurul infarctului e edematiat si uneori hiperemiat
evolutiv : aria de infarct se remaniaza prin fibroza gliala sau daca dimensiunile
sunt mai mari se lichefiaza => chist cu continut lichidian
microscopic : din cauza hipoxiei sunt afectati neuronii => devin intens acidofili si cu
nucleu picnotic ; la periferia zonei de necroza : numeroase PMN neutrofile ; dupa
prima saptamana, aria de infarct e invadata de macrofage ce digera detritusul necrotic
al celulelor nervoase bogat in lipide => macrofagele devin voluminoase, capata un
aspect spumos al citoplasmei => se numesc corpi granulo-grasosi ; in zona periferica
e evidenta reactia gliala astrocitara
daca evolutia e favorabila si zona de infarct are dimensiuni mici => fibroza gliala cu
cicatrizare
daca teritoriul afectat are dimensiuni mari, fibroza delimiteaza peretele chistic => chist
rezidual encefalo-malacic

Hemoragia intracerebrala :

cele mai frecvente cauze : HTA, prezenta unor anevrisme la nivelul vaselor sanvine
cerebrale sau efectul unor traumatisme craniene
consecutiv HTA : rezultatul rupturii spontane a unei artere cerebrale sau a unui
ram arterial cerebral : cel mai frecvent interesata artera lenticulo-striata, ram
din cerebrala mijlocie ; artera lenticulo-striata vascularizeaza putamenul :
sediu frecvent al hemoragiei in contextul HTA ; de la nivelul putamenului,
hemoragia se poate extinde la capsula interna din vecinatate => cand se

localizeaza in substanta alba : aspectul unui hematom si se poate complica cu


inundatie ventriculara
traumatisme cerebrale : hemoragie subarahnoidiana sau hemoragie
manifestata prin hematom epidural sau subdural ; traumatismul se exercita
direct pe cutia craniana ; daca hematomul e epidural, se localizeaza intre
suprafata externa a durei si calota craniana si se asociaza frecvent cu fisuri
osoase ; cand e subdural se caracterizeaza prin acumularea sangelui in spatiul
dintre dura mater si arahnoida ; cele mai frecvente zone : lobii frontali in
regiunea convexitatilor sau in regiune convexitatilor fronto-parietale cu
tendinta de a difuza catre partea anterioara a corpului
ruptura unui anevrism : hemoragie subarahnoidiana : sangele extravazat
infiltreaza spatiul subarahnoidian
Procesele inflamatorii :

leptomeningite = inflamatii care intereseaza meningele si spatiile subarahnoidiene


in functie de agentul patogen:
leptomeningita purulenta: proces inflamator exsudativ, acut de natura
bacteriana care intereseaza meningele
o principalii agenti patogeni: E. Coli la nn, H. influenzae la copii
si meningococul la tineri si adulti
o cel mai frecvent reprezinta rezultatul unei diseminari pe cale
hematogena a agentului patogen sau poate sa fie rezultatul
diseminarii procesului inflamator de la un focar infectios de
vecinatate : infectii ale urechii interne, infectii ale sinusurilor
sau complicatii in cadrul unor fracturi craniene
o macroscopic, in contextul necropsiei se observa existenta unui
exsudat fibrino-purulent pe suprafata convexitatilor cerebrale,
meningele e ingrosat, opac si congestionat ; procesul inflamator
se poate extinde si la nivelul ventriculilor laterali cerebrali cat si
la substanta cerebrala prin intermediul traseelor vascular
o microscopic : ingrosarea meningelui, hiperemie si prezenta unui
bogat infiltrar inflamator difuz reprezentat de PMN neutrofile si
piocite
o in timpul vietii, diagnosticul clinic e realizat prin examenul
citologic al LCR : tulbure, iar la examenul histologic contine
numeroase PMN neutrofile
o complicatii : tromboze ale vaselor sangvine care traverseaza
spatiile subarahnoidiene, focare de infarct cerebral, hidrocefalie
interna (datorita blocajelor produse in circulatia LCR de catre
precipitate), ventriculita purulenta si supuratii la nivelul
plexurilor coroide

leptomeningita limfocitara: se intalneste in contextul unei inflamatii


acute de etiologie virala
o citologic, LCR se caracterizeaza prin limfocitoza
o evolutia e favorabila si nu apar complicatii
leptomeningita tuberculoasa: inflamatie cronica determinata de BK,
localizata in spatiile subarahnoidiene si predominant in zonele bazale
ale encefalului => se mai numeste leptomeningita bazala
o macroscopic : exsudat gelatinos ce contine cantitati mari de
fibrina si de-a lungul vaselor cerebrale se evidentiaza tuberculi
cu cazeificare
o se poate asocia cu hidrocefalie datorita obstructiei circulatiei
LCR prin fibroza
o se poate extinde prin tecile perivasculare la substanta nervoasa
subiacenta => meningoencefalita tuberculoasa
o diagnosticul clinic e confirmat prin punctie rahidiana
encefalite : leziuni inflamatorii ce intereseaza encefalul
microscopic : inflamatie acuta cu celule mononucleare, procesul inflamator
avand dispozitie de manson in jurul vaselor sangvine ; necroze ale neuronilor
insotite de reactie gliala perineuronala = satelitoza ; neuronofagie : macrofage
care digera resturi de neuroni necrozati
de obicei sunt de natura virala : virusul herpetic, virusul gripal, virusul rujeolic

Tumorile nervilor periferici :


Schwannom = neurilemom = neurilemoma = neurinom

deriva din celulele Schwann care produc teaca de mielina


poate fi identificat la nivelul nervilor cranieni : ramul vestibular al n. VIII =>
schwannom de nerv acustic sau la nivelul radacinilor nervilor rahidieni si pe traseul
nervilor periferici
formatiune tumorala benigna care e atasata nervului ( apare pe nerv )
imbraca aspectul unui nodul ce are consistenta crescuta, culoare albicioasa, e
incapsulat
microscopic : in structura tumorii exista celule alungite, fusiforme organizate in
fascicule ce se intersecteaza sub diverse incidente
exista o forma dens celulara = tumora tip Antoni A : celulele se pot dispune in jurul
unor structuri acidofile sub forma de palisade (nucleii sunt paraleli intre ei) :
corpuscul Verocay
tumora tip Antoni B : densitatea celulelor e scazuta si celulel coexista cu zone
mixoide, edematiate, mai laxe

Neurofibrom :

deriva din celulele conjunctive perineurale, imbracand aspect macroscopic de nodul


tumoral

tumora nu are capsula, iar proliferarea tumorala disociaza filetele nervoase : se


dezvolta in nerv => excizia chirurgicala e complicata
microscopic : fibrocite, fibroblaste, manunchiuri de fibre nervoase uneori depuse
plexiform ; nucleii au aspect ondulat, sub forma valurita ; pot exista si zone mixoide,
se pot gasi mastocite (coloratia : albastru de toluidina)