Sunteți pe pagina 1din 5

1

CLASIFICAREA ARTICULATIILOR COLOANEI VERTEBRALE


I.ARTICULAIILE INTERVERTEBRALE
1.Articulaia corpurilor vertebrale
2.Articulaia proceselor spinoase
3.Articulaia proceselor articulare
4.Ariculaia lombosacral
5.Articulaia sacrococcigian
II.ARTICULAIILE COLOANEI VERTEBRALE CU CRANIUL
1.Articulaia atlantooccipital
2.Articulaia atlanto-axoidian median
3.Articulaia atlanto-axoidian laterala
III.ARTICULAIILE COSTO-VERTEBRALE
1.Articulaia capului coastei
2.Articulaia costotransversal
IV.ARTICULAIA SACROILIAC
ARTICULAIA CORPURILOR VERTEBRALE
Aceast articulaie este o amfiartroz si cuprinde urmtoarele elemente:
1.Feele articulare sunt reprezentate de feele superioar i inferioar ale corpului vertebral
2.Discul intervertebral este cea mai important component a acestei articula ii. Discurile vertebrale
sunt biconvexe cu nlimea medie crescnd n sens cranio-caudal de la 5-6 mm n regiunea cervical i
toracic pn la 9 mm n regiunea lombar. De asemenea, nl imea mai mare anterior fa de posterior
accentueaz convexitatea anterioar a curburilor cervical i lombar
Acesta este format din:
-un inel fibros dispus spre periferie, ce ader la cartilajul hialin de pe corpurile vertebrale i este
format din lame fibrocartilaginoase n centru i fibroase la periferie dispuse concentric.
-un nucleu pulpos dispus spre centru, mai aproape de marginea posterioar dect cea anterioar.
El este de culoare alb-galbui, fiind format din fascicule fibroase. Aceast component a discului
intervertebral este inextensibil, incompresibil, cu mare afinitate pentru apa fiind capabil s dezvolte
presiuni interioare ridicate. Nucleul pulpos este cel mai implicat n patologia hernia de disc, poate fi
deplasat de la locul su att anterior ct i posterior i poate proemina n canalul vertebral dnd simptome
de compresiune a mduvei i nervilor spinali.
3.Ligamentul longitudinal anterior situat pe faa anterioar a corpurilor vertebrale ncepe de la nivelul
occipitalului i se ntinde pn la faa anterioar a lui S1 fiind mai gros n partea mijlocie i mai sub ire pe
margini.El este mai ngust n regiunea cervical i lombar i mai lat n regiunea toracic.
4.Ligamentul longitudinal posterior se afl pe faa posterioar a corpurilor vertebrale n interiorul
canalului vertebral anterior de dura mater i se ntinde de la gaura occipital mare pn la prima vertebr
coccigian.
5.Ligamentele galbene unesc lamele a dou corpuri vertebrale nvecinate. Se numesc galbene datorit
abundenei de esut elastic.
ARTICULAIA PROCESELOR SPINOASE I ARTICULARE
Articulaia proceselor spinoase se realizeaz prin:
-ligamentul interspinos, situat ntre ligamentele galbene i cel supraspinos, une te marginile a dou
procese spinoase vecine.
-ligamentul supraspinos unete vrfurile proceselor spinoase ncepnd de la C7 pn la sacru.
-ligamentul intertransversar unete procesele transverse.

2
Articulaia proceselor articulare este o diartroz. Fe ele articulare sunt plane n regiunea cervical i
toracic, pe cnd n regiunea lombar feele proceselor articulare sunt cilindrice convexe pentru cele
superioare i concave pentru cele inferioare. Toate elementele sunt unite printr-o capsul articular care se
insera la periferia feelor iar n interior este cptu it de o sinovial.
ARTICULAIA LOMBOSACRAL se realizeaz ntre L5 i baza sacrului i prezint toate
elementele articulare descrise.
ARTICULAIA SACROCOCCIGIAN cuprinde faa articular convex de pe vrful sacrului i fa a
uor concav de pe baza coccisului.
ARTICULAIA ATLANTOOCCIPITAL
Aceast articulaie este bicondilian i are n componen urmtoarele elemente:
1.Feele articulare reprezentate de:
-faa articular de pe faa superioar a fiecrei mase laterale a atlasului. Aceste fe e prezint o form
elipsoidal.
-condilul occipital ale crui fee articulare sunt acoperite de un fin cartilaj hialin.El prezint convexitate
att n sens sagital ct i transversal.
2.Mijloacele articulare sunt reprezentate de:
-capsula articular ce se inser pe marginile fe elor articulare fiind mai sub ire n partea median i mai
groas n prile laterale.Este cptuit de sinovial.
-membrana atlantooccipital anterioar care se insera pe marginea anterioara a gurii occipitale mari i pe
marginea superioar a arcului anterior al atlasului. Ea este acoperit anterior de ligamentul longitudinal
anterior, de muschiul drept anterior al capului i faringe iar posterior gsim ligamentele alare i
ligamentul vrfului dintelui.
-membrana atlantooccipital posterioar se inser pe marginea posterioara a gurii occipitale mari i pe
marginea superioar a arcului posterior al atlasului. Aceasta acoper meningele i este acoperit de
muchii suboccipitali.
Articulaia atlantooccipital particip la mi crile capului, ea fiind interesat n special n mi crile de
flexie i extensie.
ARTICULAIA ATLANTO-AXOIDIAN MEDIAN
Articulaia atlanto-axoidian este o articula ie trohoid ce prezint:
1.Fee articulare reprezentate de:
-faa articular anterioar a dintelui axisului are form ovalar, convex cu axul mare vertical.
-foseta dintelui de pe arcul anterior al atlasului. Este ovalar i concav. Dintele axisului este situat n
inelul osteofibros delimitat de arcul anterior al atlasului i de ligamentul transvers al atlasului ce
nconjoar dintele posterior.
2.Mijloace de unire:
-capsula articular
-ligamentele alare ce se inser pe feele mediale ale condililor occipitali si pe marginile laterale ale
dintelui.
-ligamentul vrfului dintelui situat ntre ligamentele alare i se inser pe marginea anterioara a gurii
occipitale mari i pe vrful dintelui.
-ligamentul cruciat, denumit aa datorit formei sale, cu un bra vertical reprezentat de fasciculul
longitudinal superior ctre occipital i fasciculul longitudinal inferior ctre axis i un bra orizontal format
de ligamentul transvers.
-mambrana tectoria se inser inferior pe faa posterioar a corpului axisului i pe fa a medial a condililor
occipitali. ntre ea i dura mater spinal se gse te poriunea ini ial a ligamentului longitudinal posterior,
iar superior se continu cu dura mater cerebral.

3
n articulaia atlanto-axoidian se efectueaz n special mi carea de rota ie n care atlasul mpreun cu
capul se rsucesc n jurul unui pivot format de dinte. Amplitudinea rota iei este de 30, iar n caz de
nevoie creterea ei se realizeaz prin participarea proceselor articulare ale vertebrelor inferioare.
ARTICULAIILE COSTOVERTEBRALE
ntre vertebrele toracice i coaste se realizeaz dou tipuri de articula ii: prin capul coastei i prin
tuberculul coastei.
ARTICULAIA CAPULUI COASTEI- este o diartroz format din:
1.Feele articulare reprezentate de faa articular a capului coastei i fe ele costale superioar i
inferioara a dou vertebre toracice vecine. Acestea din urm sunt acoperite de cartilaj hialin i formeaz
un unghi n care ptrunde capul coastei, care la rndul su este mpr it de creasta capului coastei n dou
fee articulare. Coastele I, X, XI, i XII se articuleaz fiecare cu cte o singur vertebr.
2.Mijloacele de unire sunt reprezentate de:
-capsula articular subire
-ligamentul radiat al capului coastei se inser cu un capt pe capul coastei iar cu cellalt pe cele dou
vertebre vecine i pe discul intervertebral corespunztor.
-ligamentul intraarticular al capului coastei reprezint legtura dintre capul coastei i discul intervertebral
i mparte cavitatea articular n dou por iuni: superioar i inferioar. Articula iile coastelor I, X, XI,
XII nu beneficiaz de aceast mpr ire.
ARTICULAIA COSTOTRANSVERSAL este o diartroz format din:
1.Fee articulare reprezentate de faa articular de pe procesul transvers i de fa a articular a
tuberculului costal. Coastele XI i XII nu au astfel de articula ii.
2.Mijloace de unire:
-capsula articular
-ligamentul costotransvers i costotransvers superior ce vine n contact cu pachetul vasculo-nervos
intercostal
-ligamentul lombocostal
-ligamentul costotranvers lateral

Biomecanica articulatiei atlanto-axoidiene mediane


- de tip trohoidal uniaxiala (in pivot)
-miscarea e de rotatii in jurul unui ax care trece prin dintele axisului
-amplitutdinea aproximativ 30 de grade.
-ce depaseste aceasta valoare - miscare comlpexa la care participa coloana

Mijloace de franare:

4
-torsiunea membranei atlanto-occipitala
-lig alare
Muschiul sternocleidomastoidian realizeaza
- rotatii de partea opusa
- flexie de aceeasi parte
- contractia bilat -> flexia capului si a coloanei cervicale
- fibrele posterioare ale m sternocleidomastoidian realizeaza extensia capului (amplitudinea e f mica)

Flexia lat pura e realizata de mm. longissimuss al capului, dreptul lateral al capului

Rotatia pura e realizata de mm oblici ai capului. Miscarea se face in jurul axisului , iar flexia si rotatia
sunt componentele axisului

Muschii coloanei vertebrale


Miscarile coloanei vertebrale sunt produse de un mare numar de muschi, care se insera fie pe
coloana, fie la distanta de ea, cum sunt unii muschi ai gatului si muschii abdominali.
Muschii gatului: muschiul sternocleidomastoidian; m. scaleni
Muschii abdomenului: drept abdominal; oblic extern, oblic intern, transver abdominal; muschii
lomboiliaci (patratul lombar, psoas liliac).
Muschii posteriori ai trunchiului: muschiul trapez; m. marele dorsal; romboidul; muschii cefei;
muschii din santurile vertebrale formate din apofizele spinoase si coaste (sunt in numar de trei: iliocostal,
longisimus, spinal).

CURBURILE COLOANEI
In ortostatism si in repaus coloana vertebrala are o directie verticala si o forma usor sinuoasa mai ales in
plan sagital. Curburile atenueaza socurile si favorizeaza mentinerea echilibrului coloanei pe bazin,
usurand deci eforturile centurii musculare a coloanei.

Biomecanica organului axial (coloanei vertebrale)


Miscarile coloanei, indiferent de amplitudinea lor, sunt miscari complexe, in care intervin mai
multe segmente vertebrale. Ele se realizeaza prin cumularea usoarelor deplasari ale corpurilor vertebrale,
care au loc la nivelul discurilor intervertebrale, precum si la nivelul celorlalte articulatii. Aceste miscari
sunt limitate de rezistenta ligamentelor, forma articulatiilor intervertebrale si de gradul de compresibilitate
a tesutului fibrocartilaginos din care este alcatuit discul.
Coloana vertebrala prezinta miscari complexe rezultate din micromiscarile cumulate ale tuturor
articulatiilor intervertebrale: flexie extensie, inclinare laterala, rotatia, si ca o rezultanta a acestora
circumductia.
Miscarea de flexie ventrala a trunchiului pe membrele inferioare se realizeaza prin participarea nu
numai a coloanei vertebrale ci si a soldurilor.
Sacrul fiind fixat, restul coloanei poate sa execute in intregime o miscare de flexie, dar nu toate
segmentele participa in aceeasi masura. Amplitudinea cea mai mare in flexie se realizeaza in regiunea
cervicala si in cea lombara.
In miscarea de flexie, portiunea anterioara a discurilor intervertebrale este comprimata, in timp ce
ligamentul longitudinal posterior, ligamentele galbene, ligamentele interspinoase, ligamentul supraspinos
si muschii spatelui sunt pusi sub tensiune.
In pozitie ortostatica, muschii care initiaza miscarea de flexie sunt cei ai peretelui abdominal, mai
ales dreptul abdominal si cei doi oblici, psoasul iliac, precum si muschii sternocleidomastoidieni.
In ceea ce priveste miscarea de extensie, lucrurile se petrec exact invers. Muschii santurilor
vertebrale, deci muschii extensori, sunt cei care initiaza miscarea.
In miscarea de extensie, portiunile posterioare ale discurilor intervertebrale sunt comprimate, in
timp ce ligamentul longitudinal anterior este pus sub tensiune. Extensia este blocata in ultima faza de
intrare in contact a apofizelor articulare si in ultima instanta si a apofizelor spinoase.
Miscarea de inclinare laterala are maximum de amplitudine in segmentul dorsal. Cand are loc si
un oarecare grad de rasucire a coloanei, atunci trunchiul se inclina si mai mult lateral.
Miscarea de rotatie este maxima in regiunea cervicala. Coloana dorsala se roteste putin si numai
daca se inclina lateral, in coloana lombara miscarea de rasucire se executa cand coloana este in extensie,
mai ales in segmentul dorsolombar. Cand coloana este flectata, miscarea de rasucire din segmentul
lombar nu este posibila, deoarece condilii vertebrelor sunt asezati vertical in articulatii si opresc miscarea;
din aceeasi cauza, in flexie nu se poate face nici inclinarea laterala a segmentului lombar.