Sunteți pe pagina 1din 57

AUTISM

Motto:
autismul este prezent in aceasta lume, dar este o exceptie
Am facut un pas spre aceasta lume dar nu am reusit sa ma
schimb
Joc rolul propriilor mele perceptii si cateodata unele imi ies
atat de bine
Dar despre partea pe care o ocup in lume nu pot spune
nimic
Lucrurile pe care le fac nu sunt decat ecoul frustrarilor pe
care le urasc
Oricum, timpul si spatiul nu le-as inlocui
Stiu ca ma aflu intr-un loc special pentru o oarecare cariera
de o zi Wendy Lawson

Principii si metode in terapia


ABA
-Promtul
-Modelarea
-Inlantuirea
-Generalizarea

PROMTUL - SUGESTIA
Promtul este ajutorul pe care il
oferim unui copil pentru a-l
invata cum sa realizeze o
sarcina.

CAND

FOLOSIM

Cand o sarcina este complet noua pentru un copil,


raspunsul poate fi promtat de mai multe ori, acest
lucru fiind cunoscut drept INCERCARI DE GRUP
CUM

PROMTURILE?

FOLOSIM

PROMTURILE?

In general un promt trebuie sa fie oferit intr-un


interval de timp cat mai apropiat de SD
(instructiunea) sau in acelasi timp cu acesta;

Clasificare
 Promtul fizic
 Demonstratia modelarea
Intarirea (folosirea intaririi ca promt)
Pozitionarea
Corelarea cu cunostintele anterioare
Pozitionarea
Instructajul verbal
Inflexiunile vocale
Inflexiunile vocale

 Promtul fizic
Reprezinta un ghidaj fizic prin care noi ii
aratam copilului cum se realizeaza o anumita
actiune (lucru);
Acesta poate fi realizat atunci cand asezam
mana noastra peste mana copilului, ajutandu-l
sa indeplineasca o anumita sarcina, cum ar fi
batutul intr-o toba.

 Demonstratia modelarea
Acest promt implica imitarea prin urmare,
copilul are nevoie sa cunoasca deja
mecanismele imitarii, pentru ca noi sa putem
folosi acest tip de prompt;

Demonstratia presupune ca tutorele sa


demonstreze sarcina, modelarea implicand o
alta persoana care sa modeleze sarcina pentru
copil.

 Intarirea (folosirea intaririi ca promt)


Cresterea perioadei cand oferim promtul,
obtinerea unui raspuns corect si oferirea
imediata a unui a alt SD inseamna ca copilul
a avut o experienta recenta a unui raspuns
corect care a fost intarit, ceea ce il determina
sa ofere din nou un raspuns corect.
Pozitionarea
Itemul - tinta este asezat mai aproape de
copil.

 Corelarea cu cunostintele anterioare


Folosirea unor cunostinte pe care copilul deja
le are pentru a-l ajuta sa ofere un raspuns
corect;
De exemplu: atinge rosu copilul atinge
rosu si este intarit, apoi, imediat dupa
aceasta, este intrebat: ce este aceasta?
(tinta) rosu (intarire).
Instructajul verbal:
Presupune oferirea unor instructiuni
verbale de ex. :
aseaza-l pe cel verde pe raft!

 Inflexiunile vocale
Sublinierea celui mai important cuvant
din cadrul unui SD poate indica copilului
care parte este necesar sa o asculte;
De ex. indica ceasca MARE!
 Alte tipuri de promturi
Exista alte tipuri de promturi cum ar
fi: indicarea cu degetul,
gesticularea, indicarea cu privirea.

REGULI

PENTRU

PROMTARE

Folositi cel mai adecvat promt pentru copil


si strategiei de predare

Exemplu: daca un copil poate sa imite, atunci


este mai bine sa folositi un promt de imitatie
decat un promt fizic, deoarece copilul va
realiza sarcina mai mult singur.

Realizati o ierarhie a promturilor


Aceasta inseamna ca trebuie sa decideti ce
promt sa folositi la inceput, cand copilul nu
stie sa realizeze sarcina de loc, apoi promtul va
fi sters gradual.

Exemplu:
Exemplu cand invatati un copil batutul din
palme:
la inceput promtul poate fi in intregime fizic;

Apoi pe masura ce copilul capata autonomie,


promtarea se va realiza pentru o singura
mana;

Mai tarziu promtul va consta doar in atingerea


mainilor copilului, inainte ca el sa fie sters in
totalitate.

Stergeti promt-urile cat de repede posibil


Acest lucru va evita dependenta copilului de
promturi si ii va da posibilitatea acestuia sa
indeplineasca sarcina independent;
Exemplul de mai sus despre ierarhizarea
promtului demonstreaza cum un promt
poate fi sters (batutul din palme).

STRATEGII DE ELIMINARE A PROMTURILOR

Strategiile de eliminare treptata a promt-urilor


includ modificarea stimulilor de-a lungul mai
multor dimensiuni


Spatiale - cand pozitionarea stimulilorajutatori se deplaseaza pana cand ies in afara


ariei de lucru

Temporale - cand stimulul-ajutator este


intarziat din ce in ce mai mult, pana cand
elevul poate anticipa singur raspunsul corect

Morfologice - cand forma stimulilor este


modificata, micsorata sau devine abea
vizibila;

Topografice - cand miscarile sau gesturile


profesorului se diminueaza intr-atat pana
cand dispar definitiv
 Auditive

- atunci cand un stimul verbal,


vocal sau auditiv-nonverbal este
modificat sub raportul intensitatii,
volumului, etc

Totdeauna promtati dupa doua raspunsuri


incorecte

Daca sarcina este asimilata, copilul ar trebui


sa primeasca un NU dupa un raspuns
incorect, iar dupa doi NU consecutivi
copilul este promtat cu un raspuns corect;
Exemplu: un copil cunoaste instructiunea
RIDICA-TE IN PICIOARE. SD este dat iar
copilul face cu mana - NU , SD se repeta,
copilul isi atinge nasul - NU , SD se
repeta si
promtam in acelasi timp BINE;

Vezi tabelul - exemple de sesiuni de eliminare


treptata a promturilor
Vezi tabelul exemplu de strategii de slabire a
promturilor

SHAPING (MODELAREA)

Modelarea este o metoda folosita pentru a preda


noi comportamente pe care copilul nu poate sa le
invete dacat daca ii sunt aratate.
In modelare comportamentul tinta se se invata
prin intarirea pasilor mici, mai mult decat
intarirea raspunsului final (Kazdin, 1994)

Exemplu: program de imitatie verbala


Tinta: Ahhhhh
SD: Spune Ahhhh
Modelarea:
SD: Spune Ahhhh
R: Uh (intarire puternica deoarece a raspuns
verbal)
R: Uhahhhuhh (iar intarire puternica R
mai aproape de raspunsul tinta ahh in
mijloc)

SD: spune Ahhhhh


R: Uh (Intarire slaba terapeutul stie ca copilul
poate sa dea un raspuns aproape de cel tinta)
SD: spune Ahhhhh
R: Uhahhuh (intarire puternica raspunsul este
cel mai apropiat de cel tinta)
Se continua intarirea pana cand copilul ajunge
sa raspunda corect.

Strategia modelarii :

Raspunsurile care sunt similare cu scopul final


sunt intarite si prin urmare vor creste;
Aproximarile succesive ale raspunsului final
fiind intarite aceasta presupune ca raspunsul
final poate fi eventual atins;
Acele raspunsuri care nu sunt similare cu
raspunsul final nu sunt intarite si prin urmare
sunt indepartate.

INLANTUIREA
Inlantuirea
este deasemenea o metoda
folosita pentru a preda noi comportamente
care nu apar niciodata si prin urmare nu pot fi
intarite.
Comportamentele care sunt predate intr-un
lant nu pot fi promtate ca intreg deoarece
raspunsul cerut este foarte lung si complex .
Inlantuirea inseamna ca sarcina este
divizata in parti individuale care pot fi
predate copilului prin promptare, cate
una deoadata.

Procedura identificarii pasilor intr-un


lant poarta numele de analiza sarcinii:
Exemplu de analiza a sarcinii:
Comportamentul: Spalarea mainilor
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Ridicarea manecilor
Deschiderea robinetului
Asezarea mainilor sub apa
Luarea sapunului in maini
Frecatul mainilor impreuna
Limpezitul mainilor
Inchiderea robinetului
Uscatul mainilor

PROCEDURA:
1. Initial o parte a sarcinii analizate va fi tinta si
prin urmare aceasta va fi promtata si
ulterior acest promt se va sterge.
De exemplu tutorele poate sa faca promt
pentru copil in ridicatul manecilor prin
folosirea unui promt fizic complet la inceput.
Apoi acesta este sters si cand copilul
achizitioneaza aceasta sarcina tutorele va
incepe stergerea promtului pentru
deschiderea robinetului.

2. Fiecare parte a lantului este intarita initial apoi


intarirea va fi oferita la sfarsitul intregului lant.
lant
Acesta se realizeaza deoarece fiecare parte a
lantului are nevoie sa fie predata si prin urmare
sa fie intarita

3.

De obicei cand predam un comportament ca un


lant o parte a acelui lant va fi tinta;

4.

Restul lantului va fi promtat si reintarit dar doar


o parte a lantului va beneficia de stergerea
promtului;

5.

Eventual cand copilul este capabil sa realizeze


toate partile lantului independent intarirea este
gradual stearsa pana cand este oferita doar la
sfarsitul lantului.

Tipuri de lanturi
Inlantuirea inainte:

Predarea

incepe prin lucrul asupra primului


pas al lantului initial, apoi asupra celui de al
doilea si asa mai departe.
Exemplu:
in analiza sarcinii de spalare a mainilor
prezentata mai sus, ridicarea
manecilor ar trebui sa fie lucrata prima
data, in timp ce restul pasilor vor fi
promtati in intregime; cand ridicarea
manecilor este invatata, nu mai
necesita promt, iar tinta sa fie
deschiderea robinetului (urmatorul
comportament care trebuie invatat).

Inalntuirea inapoi:

Predarea incepe prin lucrul asupra pasului final a


lantului initial si apoi asupra penultimului pas si
asa mai departe.

Exemplu : construirea unor linii de cale ferata si


impingerea unui tren pe ele.

Analiza sarcinii:
1. Asezati prima si a doua piesa a caii ferate impreuna
2. Asezati a treia piesa in continuarea lor
3. Asezati a patra piesa langa celelalte;
4. Asezati trenul pe calea ferata
5. Impingeti trenul pe ea

Pentru a realiza lantul inapoi, calea ferata va fi realizata


in intregime la inceput si copilul va lucra doar asupra
impingerii trenului pe ea. Cand acest lucru a fost invatat
copilul va lucra asupra asezarii trenului pe calea ferata
si apoi impingerea lui.

Lantul inapoi este cea mai comuna forma de lant


utilizata deoarece permite ca sarcina sa fie completata
de copil independent de fiecare data cand este realizata
si prin urmare nu este necesar ca copilul sa fie promptat
pentru intregul proces de fiecare data.

Unele sarcini nu sunt potrivite pentru a fi predate


utilizand lantul inapoi, o astfel de sarcina fiind spalarea
mainilor.

Avantajele

lantului:

Predarea este consecventa pentru toti terapeutii;


Copilul are succes in realizarea sarcinii deoarece
aceasta este predata in pasi mici;
Comportamentele complexe pot fi predate sistematic.

Dezavantajele lantului:
Poate dura o lunga perioada de timp sa predai
un comportament folosind lantul, totusi partile
individuale pot fi masterate repede.

N.B.:
diferenta
dintre
conturarea
si
inlantuire este ca in conturare raspunsurile
care au fost anterior intarite nu mai sunt
cerute mai tarziu, in timp ce in inlantuire,
toate raspunsurile intarite sunt mentinute ca
parte a comportamentului final.

GENERALIZAREA
Odata ce abilitatile au fost predate copilului intr-o
situatie structurata de terapie, urmand unui Sd
specific, este necesar ca aceste abilitati sa fie
generalizate.
Acesata inseamna ca copilul ar trebui sa fie capabil
sa demonstreze un comportamnet invatat in alte
conditii decat acelea in care acest comportamnet ia fost predat.
Aceste conditii pot fi acelea in care limbajul ( SDul) este diferit, mediul schimbat, materialele
utilizate diferite.

Aceasta este o parte esentiala a ivatarii deoarece


copilul trebuie sa fie capabil sa folosesca intr-un
mod functional abilitatile pe care le-a invatat.
Cateva din domeniile in care copiii au nevoie sa
generalizeze abilitatile invatate sunt:
1. Stimulii: Copilul ar trebui sa fie capabil sa
demonsterze intelegerea unui concept in
prezenta oricarui stimul relevant care ii este
prezentat .
2. Mediul: La inceput acest lucru poate insemna
faptul ca trebuie sa demonstreze abilitatea in
locuri diferite din aceeasi incapere in care a
fost predata abilitatea, apoi treptat abilitatea
este transferata in inacaperi diferite din
aceeasi casa si in final intr-un alt mediu cum
ar fi scoala.

3. Oamenii:
abilitatile
ar
trebui
sa
fie
generalizate
astfel
incat
copilul
sa-si
demonstreze abilitatile cu orice persoana care
interactioneaza cu el.
4. SD-ul: Copilul trebuie sa fie invatat sa
inteleaga diferitele moduri in care poate fi
oferita o anumita instructiune.
5. Distanta: copilul trebuie sa devina capabil de
a recepta informatia primita de la celelalte
persoane, indiferent de pozitia acestora si de
locul in care se situeaza ei in incapere.
6. Intarirea: copilul trebuie sa devina apt de a
demonstra abilitatile insusite fara a mai avea
nevoie ca aceste comportamente sa fie
intarite la un nivel inalt.

Fiecare arie de generalizare trebuie sa fie


combinata pentru a ne asigura ca copilul a
invatat sa realizeze abilitatea in diferite medii cu
diferite SD-uri si stimuli, toate in acelasi timp.
Generalizarea este o parte esentiala a sesiunilor
cand
predam
copiilor.
Un
program
de
generalizare trebuie sa se realizeze la fiecare 6
incercari, astfel incat aproximativ 6 programe de
generalizare se realizeaza la fiecare 3 4 ore de
sesiune.

PREDAREA INCIDENTALA
OBIECTIVE
Ce inseamna predarea incidentala?
Natura si tehnicile predarii incidentale
Formele de invatare ale predarii
incidentale
Organizarea predarii incidentale

CE INSEAMNA PREDAREA INCIDENTALA?

Determinarea elevului sa exerseze in mod accidental o noua


abilitate;
Sa creeze un context in care reluarea activitatii intrerupte
sa devina un intaritor pentru manifestarea noii abilitati
 Exemplu: daca copilul vrea sa primeasca din nou
jucaria (stimul intaritor) sau sa se uite incontinuare
televizor(eveniment intaritor), atunci el trebuie
indeplineasca sarcina ceruta de profesor: exersarea
abilitatii: sa spuna numele jucariei, etc.

STRUCTURA PREDARII INCIDENTALE

Activitate primara reprezinta intaritor si trebuie aleasa


cu un inalt grad de motivare
Activitatea incidentala(secundara) rezultatul obtinut
din activitatea primara prin intarirea comportamentului
cerut.

NATURA SI TEHNICILE PREDARII


INCIDENTALE

De ce folosim tehnica predarii


incidentale?
Scop:
- de a face pentru elev ca fiecare
moment din zi sa fie unul educativ

Cum se realizeaza?
- administrarea sedintelor disincte
sa
interfereze cu scurte pauze
destinate
jocului(jocul sa fie cat
mai educativ)
- predarea intr-un mediu cat mai
natural(faciliteaza generalizarea si
caracterul spontan al abilitatilor
invatate)

NATURA SI TEHNICILE PREDARII


INCIDENTALE

Cum se realizeaza?
- Identificarea intaritorilor
Strategia:
- prin observarea actiunilor initiate de
copil (transformarea lor in
prompturi)
- Exemplu:daca copilul se uita la televizor,
profesorul se aseaza in fata lui pana cand
elevul spune da-te te rog

NATURA SI TEHNICILE PREDARII INCIDENTALE

- Alegerea tipului de predare adecvata


fiecarui copil ;
- -Predarea non- directiva
Exemplu: un elev care este slab motivat si neatent
poate in cadrul aplicatiilor foarte structurate sa I
se potriveasca mai bine un program nondirectiv, desfasurat intr-un mediu unde el poate
alege majoritatea activitatilor in care se implica

- Predarea directiva
Exemplu: un copil care participa la sedintele
distincte poate sa faca alegerile spontane si sa
raspunda instructajului oferit de profesor.

FORMELE DE INVATARE ALE PREDARII INCIDENTALE

Invatarea in mediul natural


Mediul natural : locul unde poate avea
loc aplicatia in concordanta cu scopul
predarii
Exemplu: daca elevului inainte de a se spala pe
dinti I se pune intrebarece este
aceasta?aratand spre periuta de dinti si
observam ca acesta se opreste si incearca sa
raspunda corect inseamna ca spalatul pe dinti
este o activitate care-I face placere.
Concluzie: faptul ca se poate angaja intr-o
sarcina sa raspunda la intrebare inseamna ca
spalatul pe dintipoate fi un intaritor in predare.

Exemple
Exemple

Comentarea exemplelor
Elevii au fost implicati in sarcini initiale
una motivanta pentru , dar care putea fi
manipulata astfel incat sa ofere intarire
pentru a doua sarcina cea secundara
incidentala
Unele din activitati intervin in mod absolut
natural altele erau ocazionate de terapeut

Continuarea primei activitati


reprezinta interesul elevului
motiv pentru care se implica in
activitatea incidentala
Concluzie: o sarcina simpla poate
fi manevrata incat sa conduca la
performante din ce in ce mai
complexe fara a perturba
activitatea primara

Daca activitatea primara este


intrerupta pentru o perioada
indelungata de timp, distanta dintre
activitatea incidentala(secundara) si
intaritor(primara) creste
probabilitatea ca performanta
urmarita in cadrul activitatii
secundare scade.
Daca sarcinile incidentale si noile
comportamente sunt adaugate intr-o
maniera lejera, atunci ele sunt usor
de manipulat.

ORGANIZAREA PREDARII INCIDENTALE

Predarea incidentala este tehnica care nu se


aplica de la inceputul trainingului de predare
Se organizeaza in paralel cu alte activitati foarte
bine structurate si organizate
Conditiile de administrare sunt variabile
Se analizeaza: - abilitatile tinta, abilitatile
elevului si obiectivele finale

- comportamente primare si
comportamente incidentale pentru fiecare
activitate sau aplicatie
Organizarea predarii incidentale si a sarcinilor
incdentale il ajuta pe profesor sa-si concentreze
atentia asupra obiectivelor.

ORGANIZAREA PREDARII INCIDENTALE

RETINETI:- intervine la un anumit moment si


constituie o intrerupere a unei activitati(joc,
plimbare, luarea mesei);
- in fiecare aplicatie se urmareste
un set de abilitati care il ajuta atat pe copil cat
si pe profesor sa atinga obiectivele curriculei.
Principiul Premack
Asocierea unui comportament cu o probabilitate
mare cu un comportament cu o probabilitate mai
mica
iti faci exercitiile la mate ca apoi sa mergi
afara.
Disciplinarea pozitiva

STRATEGII DE CORECTARE A ERORILOR

1. Actiunea incorecta este intrerupta cu calm dar


cat mai rapid posibil
2. Elevul trebuie sa reia pozitia de inceput iar
materialele trebuie indepartate
3. Nu oferiti intaritori si asteptati 3 secunde fara
contact vizual.
4. Reasezati stimulii in pozitia initiala
5. Repetati sesiunea. Repetati instructajul si
oferiti ajutor complet(prompt-urile) pentru a
obtine performanta din prima sesiune.
6. Repetati sesiunea permitand sa faca o alegere
fara a oferi prompt-ul.
7. corectati din nou, daca este necesat. Daca a
treia sesiune la rand tot mai contine erori,
reorientati-va atentia la conditiile de aplicare a
prompt-urilor.

PREGATIREA DE GRUP SI INCLUZIUNEA

Pregatirea de grup incepe in perioada


prescolara continua in perioada
invatamantului primar
Se desfasoara in mai multe:
 activitati ciclice
Arta si meser
Povesti
Intalniri de dimineata
Demonstratii stiintifice
Jocuri
Lectii de educatie fizica

CUM REALIZAM?
Prin exersarea atentiei si
centrarea ei
Prin insusirea unui numar de abilitati
de baza intr-un mediu individualizat
si structurat
Prin participarea elevilor in grupuri
mici de 1-3 la activitati de grup
practicand interactiunea cu ceilalti
Prin dobandirea abilitatilor de
ascultare la profesor

Obiective generale pentru participarea la pregatirea de grup

Cresterea intelegerii elevului in limbajul complex


natural implicat in realizarea frazelor si a
secventei de preagatire.
Cresterea abilitatilor elevului de a urma pregatirea
directa in grup.
Cresterea abilitatilor elevului dea raspunde la intrebari
directe in grup.
Cresterea abilitatilor elevului de a urma reguli de baza in
grup(ridicarea mainii,nu intrerupem,privesti la vorbitor).
Cresterea abilitatilor elevului de a urma instructiuni in
pregatirea la distanta.
Cresterea abilitatilor elevului de a interactiona cu
membrii grupului in legatura cu anumite
subiecte(cererea si oferirea de informatii,adresarea
studentilor pe nume).
Achizitionarea de informatii in legatura cu subiectul
pregatirii in grup

INTEGRAREA IN GRADINITA
Abilitatile cerute in predarea programelor
in gradinita trebuiesc insusite de copil
separat
 Ritmul
 Miscarea dupa cantec
 Modelarea
 Desenatul si folosirea instrumentelor
pentru pictura
 Intarirea altor abilitati daca este nevoie la
inceput cu ajutor

MISCAREA DE LA O SESIUNE
DISCRETA LA UNA DE GRUP
SESIUNEA DISCRETA
In sesiunea discreta elevul este obisnuit sa
raspunda frecvent la materialele prezentate.
Sugestiile sunt permanent adaptate nevoilor
elevului iar intaritorii sunt pe gustul lui.
GRUPUL
Elevii trebuie sa observe profesorul sau vorbitorul la
o distanta de 3 m si sa foloseasca materiale care
se gasesc la distanta egala.
Sa raspunda limbajului complex
Sa fie motivati prin premiere intermitenta sau alte
surse secundare de intarire.

FORMATE DE PREDARE IN
GRUPURI AVANSATE
DEMONSTRATII/EXPLORARI
 Cand elevii observa intai actiunile
profesorului(de obicei acompaniate de
materiale).
 Asculta informatiile prezentate despre
materiale sau activitate.
 Se angajeaza in activitati tinta bayate pe
aceasta prezentare
 Exemple: arte si meserii

ACTIVITATI MIXTE
 Activitatile contin formate din toate tipurile
de activitati centrate pe o tema
 la nivel de radinita activitatile pot 15
minute: sa incerce sa asculte, sa
urmareasca instructiunile de grup, sa
raspunda la intrebarile cine, cand, cum,
unde, cand.
 Sa asculte la alti membrii ai grupului si sa
obtina informatii
 Sa imite profesarul si colegii
 Sa participe la raspunsuri in cor
 Sa ridice mana
 Sa-si astepte randul

FORMATE DE PREDARE IN
GRUPURI AVANSATE
DEMONSTRATII/EXPLORARI
 Cand elevii observa intai actiunile
profesorului(de obicei acompaniate de
materiale).
 Asculta informatiile prezentate despre
materiale sau activitate.
 Se angajeaza in activitati tinta bayate pe
aceasta prezentare
 Exemple: arte si meserii