GRUPUL SCOLAR

"GHEORGHE MARINESCU"
TARGU-MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
SCOALA POSTLICEALA
"GHEORGHE MARINESCU"
TARGU MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
INGRIJIREA PACIENTULUI
CU ASTM BRONSIC
-2007CUPRINS
Capitolul 1. Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a
arborelui bronsic.
1.1 Anatomia
si
bronsic...............................................5
1.2 Prezentarea
teoretica
bronsic...............................................5

fiziologia
a

arborelui
astmului

1.2.1Definitie..................................................................................
..5

1.2.2 Etiologie..................................................................................
..6
1.2.3 Patogenie...............................................................................
....6
1.2.4 Simptomatologie.....................................................................
..7
1.2.5 Tratament...............................................................................
...7
Capitolul 2. Supravegherea pacientului din momentul internarii
pana la externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune.
2.1 Internarea
pacientului
spital...................................10

cu

astm

bronsic

2.2 Asigurarea
conditiilor
spitalizare....................................................11
2.3 Asigurarea
conditiilor
internati............................11
2.3.1 Pregatirea
lui.........................................12

de

igienice

pacientilor

si

accesoriile

lenjeriei

de

patului

2.3.2 Schimbarea
pat.....................................................12

in

2.3.3 Asigurarea igienei personale corporale si vestimentare a

pacientului. ...............................................................................................
..12
2.3.4 Efectuarea
pacientului..........12

toaletei

2.3.5 Observarea pozitiei

pat.....................................13
2.3.6 Schimbarea
lui.................13

pozitiei

generale
pa

si

pe

16316l1124q

pacientului

2.3.7 Captarea
eliminarilor...............................................................14

si

regiuni

cientului

in

mobilizarea

2.4 Supravegherea
functiilor
vegetative.......................................14

vitale

si

2.5 Alimentatia
pacientului........................................................................16
2.6 Administrarea
medicamentelor............................................................17
2.7 Recoltarea
produselor
patologice.....................................18

biologice

si

2.8 Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de

afectiune....................................................................................................
..20
2.9 Profilaxia
bronsic..................................................................24

astmului

2.10 Externarea
pacientului.......................................................................25
Capitolul 3.
3.1 Prezentarea
cazurilor
boala.............................................................26
3.1.1 Plan
de
1..............................................................26

Anexa
1
: Culegerea
fixe..........................................26

de
ingrijire

datelor

nr.

diagnostic de internare

anamneza

istoricul bolii

manifestarii de dependenta

date

problemele
pacientului

Anexa
2
: Diagnostic
ingrijire.......................................................27

de

Obiective
Interventii
Evaluare
Anexa
3
vitale...................................................................29

: Functiile

Recoltarii de produse biologice si patologice

Examinari paraclinice
Tratament
Regim alimentar
3.1.2 Plan
de
2.................................................................30
Anexa
1
: Culegerea
fixe..........................................30

ingrijire
datelor

nr.
-

date

- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul boli
- manifestari de dependenta
- problemele pacientului
Anexa
2
: Diagnostic
ingrijire.......................................................31
Obiective

de

Interventii
Evaluare
Anexa
3
vitale..................................................................32

: Functiile

Recoltarii de produse biologice si patologice

Examinari paraclinice
Tratament
Regim alimentar
3.1.3 Plan
de
3.................................................................33
Anexa
1
: Culegerea
fixe..........................................33

ingrijire
datelor

nr.
-

date

- diagnostic de internare
- anamneza
- istoricul boli
- manifestari de dependenta
- problemele pacientului

Anexa
2
: Diagnostic
ingrijire.......................................................34

de

Obiective
Interventii
Evaluare
Anexa
3
vitale...................................................................35
Recoltarii de produse biologice si patologice

: Functiile

Examinari paraclinice
Tratament
Regim alimentar
3.2 Cocluzii
lucrarii..........................................................................36

asupra

Bibliografie

CAPITOLUL I
Prezentarea Notiunilor De Anatomie Si Fiziologie
A Arborelui Bronsic
1.1 Anatomia si fiziologia arborelui bronsic
Bronhia principala, patrunzand in plaman prin hil, se imparte in
intrapulmonar la dreapta in trei bronhii lobare ( superioara,mijlocie si
inferioara ), iar la stanga in doua bronhii ( superioara si inferioara ).
Bronhiile lobare se divid apoi in bronhii segmentare care asigura aeratia
segmentelor bronhopulmonare. Ele au limite, aeratie, vascularizatie si
patologie proprie. Plamanul drept are 10 segmente, iar cel stang are 9, lipsind
segmentul medio-bazal.
Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare care deservesc lobulii
pulmonari, unitati morfologice ale plamanului, de forma piramidala, cu baza
spre periferia plamanului si varful la hil. Bronhiolele lobulare, la randul lor, se
ramifica in bronhiole respiratorii de la care pleaca ductele alveolare terminate
prin saculeti alveolari. Pereti saculetilor alveolari sunt compartimentati in
alveole pulmonare.
Bronhiolele respiratorii, impreuna cu formatiunile derivate din ele ( ducte
alveolare, saculeti alveolari si alveole pulmonare ) formeaza acinii pulmonari.
Acinul e unitatea morfofunetinata a plamanului.

Structura arborelui bronsic se mofifica si ea. Bronhiile lobare au structura

asemanatoare bronhiilor principale. Bronhiile segmenatare au si ele un schelet
cartilaginos, insa cartilajul e fragmentat ( insule de cartilaj ), in schimb bronhiile
lobulare si respiratorii pierd complet scheletul cartilaginos. Bronhiile
respiratorii si lobulare au un perete fibroelastic, peste care sunt dispuse fibre
musculare netede, cu dispozitie circulara. In peretii ductelor alveolare intalnim
numai membrane fibroelastica acoperita de epiteliu.
Alveolele pulmonare au forma unui saculet unic, cu perete extreme de
subtire, adaptat schimburilor gazoase.
Prezentarea teoretica a bolii
1.2.1Definitia astmului bronsic
Astmul bronsic este o boala caracterizata prin accese de dispnee
predominant expiratorie cu durata, severitate si moment de aparitie variabile
care apar la persoane cu hipersensibilitate traheobronsica la stimuli variati,
fiind sub aspect anatomic o stenoza bronsiolara, tranzitorie cu "restitutia ad
integrum" in acalmiile intercalare.

1.2.2 Etiologia astmului bronsic

Astmul bronsic are la baza factori etiologici heterogenic care declanseaza
sau provoaca criza de astm.
Din punct de vedere etiologic, astmul bronsic se clasifica astfel :
a) astm extrinsec = astm alergic = astm neinfectios
Cele mai obisnuite alergene sunt : polenul, praful de camera, parul si
scuamele de animale, fungii atmosferici, unele alergene alimentare ( lapte,
oua, carne ) sau medicamentoase ( acidul acetilsalicilic, penicilina,
aminofenazona, unele produse micribiene ).
b) astm intrinsec = astm nealergic = astm infectios
De obicei, se iveste in timpul iernii si se asociaza cu tuse si expectoratie
muco- purulenta si factori infectiosi ( exemplu bronsite cornice ).
c) astm mixt - se intrica alergia cu infectia
d) astm cu etiologie neprecizata
e) astm cu alte etiologii

Aici intervin factorii :

- psihici - socul psihic sau starile psihoafective
- endocrini - pot declansa, agrava sau ameliora astmul ; hipofiza, tiroida,
corticosuprarenalele, gonade, pancreas exocriu.
- biometeorologici - temperature, presiunea atmosferica, umiditatea, vantul,
altitudinea, razele solare.
f)astm la effort
g) astm la aspirina
1.2.3 Patogenia astmului bronsic
Roluri importante in producerea bolii astmatice au :
a) terenul
b) leziuni ale cailor respiratorii
c) cauzele declansate ( factori alergici si nealergici ).
Fundamentul in astmul bronsic este obstructia generalizata a cailor
respiratorii ce determina dificultatea respiratiei cu perturbari ventilatorii si ale
schimbarilor gazoase. Aceasta obstructie este consecinta urmatorilor factori :
a)
b)
c)
d)

spasmul musculaturii netede prin peretii tractului bronsic

edem inflamator al mucozei bronsice
hipersecretie de mucus
cresterea presiuni intrapulmonare care devine factorul agravant al
obstructiei bronsice.

1.2.4. Simptomatologia astmului bronsic

La inceput, crizele sunt tipice, cu inceput si sfarsit brusc, cu intervale libere
; mai tarziu, in intervalele dintre crize, apar semnele bronsitei cornice si ale
emfizemului, cu dispnee mai mult sau mai putin evidenta. Criza apare in a
doua jumatate a noptii, de obicei brutal, cu dispnee si neliniste, prurit si
hipersecretie ; alteori e anuntata de prodroame ( stranut, lacrimare, prurit al
pleoapelor, cefalee ). Dispneea devine paroxistica, brodipneica, cu expiratie
prelungita si suieratoare. Bolnavul ramane la pat sau alearga la fereastra,
prada setei de aer. De obicei sta in pozitie sezanda, cu capul pe spate si
sprijinit in maini, narile dilatate, jugulare turgescente.
In timpul crizei, toracele e imobil, in inspiratie fortata.
La sfarsitul crizei, apare tusea uscata, chinuitoare ( deoarece expulzarea
secretiilor se face cu dificultate ), cu sputa vascoasa, albicioasa ( perlata ).

Criza se termina in cateva minute sau ore, spontan sau sub influenta
tratamentului.
Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente, durand peste
24-48 h rezistente la tratament, de obicei fara tuse si expectoratie, cu polipnee,
asfixie, cianoza, colaps vascular, somnolenta pana la coma. Apare dupa
administrarea in exces de simpaticomimetice ( Alupent ), sedative, opiacee,
barbiturice, suprimarea brusca a corticoterapiei, suprainfectie bronsica.
1.2.5 Tratamentul astmului bronsic
Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri. Si in
aceasta afectiune masurile prevenite sunt foarte importante. Prima actiune
vizeaza combaterea fumatului si propaganda antitobagica. Alte masuri :
evitarea virozelor respiratori. Sensibilitatea particulara a bolnavilor la infectii
impune, de asemenea, evitarea virozelor respiratorii si in primul rand,
aglomeratiile in timpul epidemiilor.
Chimioprofilaxia recidivelor bronsitice, in astmul bronsic intricate se
realizeaza cu Tetraciclina, mai rar Penicilina V. S-au incercat si Eritromicina,
Ampicilina si Biseptolul. Cu Biseptolul s-au obtinut rezultate bune in lunile de
iarna.
Tratamentul cu aerosoli ( inhaloterapia ) este indispensabil in anumite
forme. Se parctica 2-4 inhalatii pe sedinta, uneori mai mult, dar fara a abuza.
Metoda comporta si anumite riscuri, in special inhalarea de diferiti germeni,
ceea ce impune folosirea strict personala si pastrarea in stare de sterilizare a
aparatului.
Principalele bronhodilatatoare folosite sunt :
a) beta - adrenergicele
b) anticolinergicele
c) derivatii xantinici
Beta - adrenergicele sunt derivati ai adrenalinei, care din cauza efectelor
secundare ( ca si efedrina) nu mai e utilizata astazi. Din generatia a doua se
folosesc Izoprenalina ( Aludrin ) si Ociprenalina ( Alupent, Astmopent ) ;
Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul ( Bricanyl ),
Fenoterolul ( Berotec ), Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si Clenbuterolul
(Spiropent). Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Dozajul correct ( 4x2
inhalatii / zi ) este practice lipsit de efecte adverse cardiovasculare. Cele sub
forma de spray dozat sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea
tabletelor de Ociprenalina, Salbutamol si Terbutalina. Preparatul Ventolin

( Salbutamol ) pare cel mai util. Ca reactii adverse dupa supradozaj, pot
aparea : tremuraturi, nervozitate, palpitatii, tahicardie, cresterea debitului
cardiac si a tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin reducerea
dozei.
Dintre anticolinergice, cap de serie este atropina, astazi foarte putin
intrebuintata din cauza tulburarilor provocate. In practica s-a impus preparatul
Atrovent care nu are efecte secundare ale atropinei. Rezultatele sunt inferioare
beta adrenergicelor.
Dintre Xantine se foloseste Teofilina si derivatii sai, Miofilina, Aminofilina si
Runidural. Au slaba actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca
aerosoli. Rezultatele sunt inferioare betaadrenergicelor si anticolinergicelor.
Alte preparate folosite in tratamentul astmului bronsic :
a) Prostaglandinele - prezinta numai un interes teoretic.
b) Cromoglicatul disodic (Intal, Lomudal) - desi nu este bronhodilatator, se
foloseste ca masura preventiva ; se administreaza inaintea expunerii la
alergenul causal, cu turboinhalatorul de mana ( spinhaler ), 4 capsule/zi ( 20
mg / capsula ) la 4-6 ore, sau sub forma de solutie pentru aerosoli.
c) Zaditenul ( Ketotifen ) - are tot efect preventive si e administrat sub forma
de gelule, oral, 1 mg dimineata si seara.
Corticoterapia este tratamentul cel mai eficace, dar datorita riscurilor,
ramane o terapie de impas. Se folosesc Prednison, Superprednol, produse
retard ( Celestone, Kenalog ), Synachten retard sub protectie de alkaline,
calciu, potasiu. In general, corticoterapia trebuie rezervata formelor grave ;
tratamentul continuu se va temporiza, se vor folosi doze minime.
Se mai folosesc antibioticele, de preferinta Oxacilina, Cloxacilina,
Tetraciclina, in prezenta semnelor de infectie ; expectorante si mucolitice
( Bisolvon, Mucosolvin) - in crize si suprainfectie ; sedative slabe ( Bromoval,
Nervocaliu ) ; oxigen - in crizele cu polipnee.
Masurile profilactice vor fi aplicate intotdeauna : evitarea mediului
alergizant ; evitarea substantelor iritante bronsice - tutun, alcool ,etc.
Tratamentul in starea de rau astmatic :
Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou, urmat de perfuzii cu
solutie de glucoza 5 % .

Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se

scoaterea bolnavului din criza. ACTH este superior, dar poate da accidente
alergice. Se administreaza de la inceput antibiotice ( nu Penicilina, fiind
alergizanta ), fluidifiante, diuretice ( Ederen ), oxigen si in cazuri deosebite de
grave, se indica bronhoaspiratie, respiratie asistata.
In tratamentul astmului bronsic, antitusivele nu se administreaza decat in
cazuri deosebite ; sunt interzise morfina, opiaceele, tranchilizantele,
neurolepticele ; se combat abuzul de simpaticomimetice si de medicamente
alergizante ( Penicilina).
CAPITOLUL II
Supravegherea Pacientului Din Momentul
Internarii Pana La Externare Si Efectuarea
Tehnicilor Impuse De Afectiune
2.1 Internarea pacientului cu astm bronsic
In spital
Internarea in spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita in
viata sa, deoarece se realizeaza in scopul vindecarii sale, dar se intrerup
legaturile permanente cu munca, familia si prietenii sai.
In cadrul serviciului de primire bolnavul are primul contact cu spitalul la
biroul de internari, unde : se identifica bolnavul, se verifica biletul de internare (
sau de trimitere ), se inregistreaza datele personale in registrul de intrari/iesiri
din spital si se pregateste bolnavul pentru examenul medical.
De la serviciul de internare bolnavul e condos la sectia interne unde
medicul hatareste salonul in care va fi internat bolnavul, tinand seama de
diagnostic, stadiul si gravitatea bolii,sex.
Asistentei ii revine ca sarcina :
- ajutorul acordat bolnavului la dezbracare si imbracare
- ajutorul la efectuarea ingrijirilor igienice.
- pregatirea medicamentelor de urgenta : MIOFILIN ( tablete si fiole ),
antialergic - HHC, cardiotonic - STROFANTINA sau DIGITALA, diuretic FUROSEMID (fiole).

Medicul in prezenta asistentei medicale efectueaza examenul clinic al

pacientului, dupa care fixeaza tratamentul de urgenta concomitant cu
acordarea asistentei de urgenta ; medicul intocmeste foaia de observatie a
pacientului, in care se vor inscrie datele personale sau anamnestice ale
acestuia, cine a insotit bolnavul in spital, la ce mijloc de transport sa recurs
( specializat - ambulanta, nespecializat - masina particulara ), starea prezenta,
interventiile si tratamantul efectuat in timpul transportului si la camera de
garda.
Identificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai apropiat
apartinator au o importanta pentru a se instiinta membrii familiei in caz de
agravare a bolii sai deces.

In prezenta medicului, asistenta medicala :

- adiministreaza cu promptitudine medicatia de urgenta.
- conecteaza bolnavul la aparatul de respirat.
- monitorizeaza pacientul : - functiile vitale - la 15 minute
- pH sangvin - la 1 ora
- electroliti Na - la 8 ore
- recolteaza probe pentru analizele de laborator considerante urgente, grupa
sangvina si Rh, hemoglobina, hematocrit, probe de coagulare, glicemia.
La internare pacientul va primi echipamentul spitalului, hainele acestuia
vor fi inventariate, inregistrate si pastrate intr-o incapere destinata acestui
scop. Bolnavilor sau apartinatorilor li se inmaneaza un bon pe baza caruia se
restitue imbracamintea la externare. In cazul in care persoanele venite la
internare prezinta paraziti, se va efectua deparazitarea lor si a efectelor
acestora, inainte de depozitare.
Asistenta medicala preda foaia de observatie la registratura sectiei si
conduce bolnavul in salon, unde il va prezenta celorlalti bolnavi si il va ajuta sa
isi aranjeze obiectele personale in noptiera.
2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare
Scopul spitalizarii e vindecarea bolnavilor, de aceea trebuie create conditii
care cresc capacitatea de vindecare a organismului, forta de aparare si

scoaterea bolnavuluide sub eventualele influente nocive ale mediului in care

traieste.
Saloanele trebuie sa fie luminoase, bine aerisite, fara curenti de aer.
Temperatura salonului trebuie sa fie de 18-20 C. Aerul trebuie sa fie
umidificat.
Asistenta isi va petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingrijire
printer bolnavi ; discuta cu ei incercand sa le castige increderea sis a
stabileasca o relatie de comunicare cu bolnavii. Aceasta apropiere de bolnav o
va ajuta la indeplinirea sarcinilor de ingrijire, incurajand bolnavul si inlaturand
anexietatea pe care bolnavul astmic o are.
2.3 Asigurarea conditiilor igienice
pacientilor internati
2.3.1 Pregatirea patului si a accesoriilor lui
In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in
care isi petrece majoritatea timpului si i se asigura ingrijirea.
Accesoriile patului sunt : salteaua, 1-2 perne, patura, cearceaful, doua
fete de perna, musama, aleza sau traversa.
Atata patul cat si accesoriile lui se vor pastra in conditii de curatenie.
Tehnica pregatirii patului :
Tehnica poate fi realizata de 1-2 persoane.
2.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat
Materialele necesare pentru schimbarea lenjeriei de pat
sunt : cearceaful de patura, fete de perna, cearceaf de pat, aleza, musama,
sac de rufe murdare.
2.3.3 Asigurarea igienei
pacientului

personale,

corporale si

vestimentare

Prin igiena bolnavului se intelege ansamblul de tehnici si proceduri

utilizate in scopul intretinerii curateniei, mucoaselor, tegumentelor si fanerelor,
ceea ce reprezinta, in fond, si o modalitate de aparare a organismului
impotriva bolilor.

Bolnavii cu astm bronsic au o sensibilitate crescuta fata de alergeni, dintre

care face parte si praful de casa. Pentru a preveni depunerea prafului ,
mobilierul din salon va fi redus la strictul necesar si trebuie sa fie cat mai
simplu. Personalul care face curatenie in aceste saloane va fi atentionat sa
foloseasca carpe umede pentru a evita ridicarea prafului la stergere.
Bolnavii in stare de rau astmic necesita o atentie deosebita din partea
echipei medicale. Acestia fiind imobilizati la pat nu-si pot asigura curatenia
personala, drept pentru care vor fi ajutati de asistenta medicala.
2.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului
In efectuarea toaletei se va tine cont de anumite reguli si conditii :
- ferestrele si usile incaperii sa fie inchise.
- temperature incaperii sa fie de circa 18-20 C.
- toaleta se face inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat.
- se evita baia prelungita si prea obositoare.
- protejarea lenjeriei de pat ( daca toaleta bolnavului se efectueaza la pat ).
Trebuie avut in vedere ca acesti bolnavi primesc tratament cu corticoizi,
medicamente ce duc la deprimarea reactiilor imunologice si inflamatorii si
favorizeaza infectiile ( infectii micotice, virale, bacteriene si parazitare ) ; prin
urmare pastrarea tegumentelor si a mucoaselor intr-o stare se asepsie e o
conditie importanta in asigurarea unei starii de bine si ea trebuie respectata.
O atentie deosebita trebuie acordata toaletei cavitatii bucale dupa
expectoratie si mai ales dupa folosirea aerosolilor, acesti bolnavi fiind
predispusi sa faca candidoza orala si disfonie prin depunere pe orofaringe cu
intrare in circulatia sistemica. Pentru a evita aceste efecte secundare se
recomanda administrarea corticoizilor printr-un spacer atasat tubului inhalant,
cu clatirea gurii dupa utilizarea inhalatorului.
Parul trebuie sa fie curat, unghiile sa nu contina murdarie si sa fie taiate,
conductul auditiv extern, nasul san u contina rinoree, cruste.
2.3.5 Observarea pozitiei pa 16316l1124q cientului in pat
La bolnavii astmatici si in criza, pozitia in pat e fortata, determinata de
afectiunea de baza. La majoritatea afectiunilor de baza cea mai convenabila
pentru bolnav e cea semisezanda. Acest lucru nu trebuie fortat si daca starea

bolnavului nu contrazice, alegerea pozititei trebuie lasata la alegerea lui. In

toate cazurile insa el va fi indemnat sa-si schimbe pozitia cat mai des pentru a
evita complicatiile hipostatice.
Pozitia sezand luata de bolnav in pat sau la marginea patului in cursul
acceselor de astm bronsic, trebuie facuta cat mai comoda cu ajutorul anexelor
sau sprijinindu-l in brate.
Starea de rau astmatic e stadiul clinic cel mai grav al astmului bronsic. Se
manifesta printr-un sindrom de asfixie si de aceea echipa de ingrijire trebuie sa
urmareasca fiecare pas pentru combaterea complicatiilor grave care pot duce
la moartea bolnavului.
Bolnavului i se va explica ca pozitia sezand da la marginea patului, cu
toracele impins inainte, cu mainile pe langa corp, favorizeaza o buna
oxigenare, deoarece el are impresia ca se sufoca. Tot printr-o buna oxigenare
se combate cianoza tegumentelor, prezenta in starea de rau astmatic.
Pozitia bolnavului tradeaza nu numai o anumita stare patologica, ci si
gradul de severitate a imbolnavirii. Astfel daca intr-o imbolnavire usoara
bolnavul ramane activ, intr-una grava intalnim pozitie pasiva ( musculature fara
tonicitate, absenta miscarilor active ). Expresia fetei poate traduce unele stari
ca : anexitate, durere, anorexie, deprimare.
Ea se manifesta in functie de starea generala a bolnavului, si de aceea,
expresia fetei trebuie urmarita permanent.
La astmatici faciesul exprima spaima si sete de aer ( bolnavul are senzatie
de asfixiere ). Ei stau cu gura intredeschisa, sunt cianotici la fata, tegumentele
sunt palide, cenusii, acoperite de transpiratii reci.
2.3.6 Scimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui
Schimbarile de pozitie pot fi active sau pasive si sunt efectuate cu ajutorul
asistentei in cazul pacientilor adinamici, epuizati fizic dupa crizele de astm
bronsic.
In mod normal, acesti pacienti se pot mobilize singuri cu greutate, in
functie de tipul de reactivitate a pacientului.
Pacientul e invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile de
respiratie. Anvergura de miscare trebuie inceputa incet, marindu-se treptat in
functie de raspunsul fiziologic al pacientului ( puls, transpiratii, ameteli,
culoarea tegumentului, slabiciune musculara ).

2.3.7 Captarea eliminarilor

Daca nu exista contraindicatii speciale, bolnavul trebuie indemnat de mai
multe ori pe zi sa tuseasca in vederea eliminarii continutului patologic al
arborelui patologic, ceea ce permeabilizeaza caile respiratorii si il usureaza. E
foarte important ca sputa sa fie urmarita si pastrata pentru a fi vazuta de medic
in cazul in care se recomanda o serie de investigatii de laborator pentru
examen citologic, bacteriologic.
In conditii patologice , sputa se aduna in caile respiratoriisi actioneaza ca
un corp starin, declansand reflexul de tuse puternica, iritanta, de aspect perlat,
vascoasa, greu de eliminate print use.
Alaturi de expectoratie, asistenta trebuie sa urmareasca respiratia
tegumentelor si a mucoaselor, starea psihica a bolii si sa recunoasca in timp
util semnele premonitarii ale complicatiilor.

2.4. Supravegherea functiilor

vitale si vegetative
Una dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supravegherea
functiilor vitale si vegetative si noatarea acestora in foaia de observatie, iar in
cazul modificarii bruste a acestora se anunta medicul.
Modificarile functiilor vitale reflecta starea generala a bolnavului, precum si
evolutia boli.
In cazul astmului bronsic, accentual cade pe urmarirea respiratiei.
Miscarile respiratorii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice, iar
frecventa normala a respiratiei e de 16-18 resp/min., putand insa varia dupa
varsta si sex. Bolnavii de astm bronsic au o respiratie ce se caracterizeaza
printr-o inspiratie normala urmata de o expiratie grea, fortata, zgomotoasa,
wheezing ( respiratie suieratoare ), deci o bradipnee expiratorie ce apare de
obicei, paroxistic.
Tulburari respiratorii vor constitui un indice important in stabilirea
diagnosticului si aprecierea evolutiei bolii. Ajuta sa recunoastem precoce,
eventualele complicatii si la formutarea unui prognostic. Din acest motiv, e
foarte important ca asistenta sa urmareasca si sa noteze respiratia pacientului
in foaia de temperature cat mai prcis. Pe foaia de temperature notarea

respiratiei se face cu un pix verde unindu-se apoi cu

Curba respiratorie se obtine prin unirea valorilor
masuratoare, dimineata si seara. Pentru fiecare linie
temperatura se socoteste o resp/min. Asistenta medicala
timp de 1 minut.

valoarea anterioara.
obtinute la fiecare
orizontala a foii de
va urmarii inspiratiile

Expectoratia reprezinta eliminarea sputei de pe caile respiratorii, sputa

fiind totalitatea substantelor ce se elimina din bronhii in timpul tusei.
Astmul bronsic este, de obicei, de tuse productive, sputa provenind si de
la unele infectii bronsice. In astm, sputa are un aspect mucopurulent, e
aderenta la peretele bronhiilor, are o culoare albicioasa, arata si are denumirea
de "sputa perlata"
Temperatura corpului in conditii fiziologice are valoarea de 36-37 C, cu
mici variatii zilnice intre 0,5 - 1C si e rezultatul proceselor oxidative din
organism numite si termogeneza. Aprecierea exacta a temperaturii corpului se
face cu ajutorul termometrului.
Astmul bronsic e insotit frecvent de infectii ale cailor respiratorii si astfel
pot sa apara stari febrile. Notarea pe foaia de temperatura se face cu un punct
albastru ; pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespund 2
diviziunii de grad.
Tensiunea arteriala reprezinta presiunea pe care sangele circulant o
exercita asupra peretilor arteriali. Este determinata de forta de contractie a
inimi, de rezistenta intampinata de sange in artere, fiind data de elasticitatea si
calibrul sistemului vascular si de cascozitatea sangelui.
Valorile normale ale tensiuni arteriale la un adult sanatos sunt : 115-140
mm Hg maxima sau sistolica, si 75-90 mm Hg minima sau diastolica.
In cazul astmului bronsic variatii patologice ale tensiuni arteriale apar
numai in cadrul anoxiei, cand tensiunea are tendinta la crestere. Pe foaia de
temperatura notarea se face grafic sau cifric cu culoare rosie sau albastra.
Notarea grafica a tensiuni arteriale se face astfel : pentru fiecare linie
orizontala a foii de temperatura se socoteste 10 mm Hg ; se hasureaza
patratele foii de temperature corespunzatoare valorilor obtinute.
Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un
plan osos. Pulsul e sincron cu sistolele ventriculare. Valoarea normala a
pulsului e intre 60-80 pulsatii/minut, inregistrand mici variatii dupa varsta, sexul
si inaltimea individului. Asistenta are sarcina sa noteze pulsul pacientului in
foaia de temperature de mai multe ori pe zi. Pulsul se noateaza cu un punct

rosu pe linia corespunzatoare numarului de pulsatii. Pentru obtinerea graficului

masurarea pulsuslui se face dimineata si seara, punctele obtinute unindu-se
printro linie rosie. Fiecare linie orizontala a foii de temperature corespunde la 4
pulsatii/minut.
Diureza e cantitatea de urina eliminata pe perioada de 24 ore ; prin urina
se elimina din organism substante toxice provenite din metabolism. Cantitatea
normala emisa variaza intre 1200-1800 ml/zi si densitatea normala intre 10151025. Astmatici pot sa aiba o usoara scadere a diurezei datorita transpiratiilor
abundente care se asociaza cu crizele de astm bronsic.
Prin scaun se elimina substanteleramase pe tubul digestive dupa ingestia
alimentelor. Omul sanatos are zilnic un scaun. Datorita inactivitatii si
imobilizarii la pat bolnavii astmatici acuza uneori o constipatie trecatoare.
2.5 Alimentatia pacientului
cu astm bronsic
Bolnavii cu crize usoare de astm se pot alimenta singuri, in schimb
bolnavii de rau astmatic necesita ajutor.
Alimentatia activa se face in sala de mese sau in salon pe o masa sau la
pat.
Alimentatia pasiva se face persoanelor imobilizate la pat, in pozitie
sezand, sprijinit. In acest caz se foloseste o masuta speciala care se fixeaza
deasupra patului.
Un rol al asistentei medicale e supravegherea alimentatiei bolnavului. La
servirea mesei bolnavul e incurajat, i se explica importanta nutritiei in procesul
de vindecare.
Pacientii cu astm bronsic primesc un aport marit de lichide, luand in
consideratie pierderile de lichide prin expectoratie si prin transpiratie
abundenta din cauza respiratiei ingreunate. Batranii si copii primesc o atentie
deosebita din puncte de vedere al bilantului hidric, ei fiind dispusi la o
deshidratare mai rapida.
Bolnavii cu expectoratii mai abundente si fetide au o pofta de mancare
scazuta ; acestia inainte de masa in, fac toaleta cavitatii bucale.

Se vor evita elimentele posibil alergizante si in cazul in care primesc

tratament cu antiinflamatoare steroidiene de tip Prednison, se prescrie regim
desodat.
Alimentele permise pentru consum la bolnavul cu astm bronsic sunt :
-

legume diferite
preparate cu cantitati mici de grasime neprajita
fructe crude, compoturi
supe de legume
paine neagra
lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice
Alimentele interzise sunt :
carnea, pestele
laptele fermentat
fainoasele
ouale
Mesele vor fi fractionate in cantitati mici si dese.

Pacientii cu astm alergic vor avea un regim hipoproteic, hipoglucidic,

normoglucidic, imbogatit cu minerale si vitamine.
2.6 Administrarea medicamentelor
In cazul unei crize de astm, bolnavul va fi adus in pozitie semisezanda
pentru a usura respiratia, apoi i se administreaza medicatia indicata de medic
si este supravegheat pana la terminarea accesului.
Tratamentul cu aerosoli e indispensabil in anumite forme. Se practica 24 inhalatii pe sedinta, uneori mai mult dar fara a abuza.
Principalele bronhodilatatoare folosite sunt :
1.Beta - adrenergicele - derivatii ai adrenalinei, care din cauza efectelor
secundare nu mai e utilizata astazi.
Din generatia a doua se folosesc : Izoprenalina ( Aludrin ) si Ociprenalina
( Alupent, Astmopent ) ;
Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul ( Bricanyl ),
Fenoterolul ( Berotec ), Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si Clenbuterolul
(Spiropent). Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Dozajul correct ( 4x2
inhalatii / zi ) este practice lipsit de efecte adverse cardiovasculare. Cele sub
forma de spray dozat sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea

tabletelor de Ociprenalina, Salbutamol si Terbutalina. Preparatul Ventolin

( Salbutamol ) pare cel mai util. Ca reactii adverse dupa supradozaj, pot
aparea : tremuraturi, nervozitate, palpitatii, tahicardie, cresterea debitului
cardiac si a tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin reducerea
dozei.
2. Anticolinergice - Atrovent ; rezultatele sunt inferioare beta-adrenergicelor.
3. Xantine - Teofilina si derivatii sai, Miofilin, Aminofilin si Runidural. Au slaba
actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca aerosoli.
Corticoterapia e tratamentul cel mai eficace , dar datorita riscurilor,
ramane o terapie de impas. Se folosesc Prednison - 1 tableta/zi, 5 mig ;
Supepredanol - 1 tableta/zi (0,5 mg/tableta ); Superprednol - 1 tableta/zi (0,5
mg/tableta ) ; produse retard - Celestone , Kenalog, Synachten - retard - 1 mg
la 7-15 zile, sub protectie de alkaline, calciu, K. . In general, corticoterapia
trebuie rezervata formelor grave ; tratamentul continuu se va temporiza, se vor
folosi doze minime ( 30 mg Prednison /zi - tratament de atac ; 5 mg/zi
tratament de intretinere ).
Se mai folosesc antibioticele, de preferinta Oxacilina, Cloxacilina,
Tetraciclina, in prezenta semnelor de infectie ; expectorante si mucolitice
( Bisolvon, Mucosolvin) - in crize si suprainfectie ; sedative slabe ( Bromoval,
Nervocaliu ) ; oxigen - in crizele cu polipnee.
Tratamentul in starea de rau astmatic :
Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou in doza initiala de 25-100
mg iv, urmat de perfuzii cu 200-400 mg in 24 h, in solutie de glucoza 5 % ,2-3
l / 24 h.
Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se
scoaterea bolnavului din criza. ACTH ( 24-100 U / 24 h ) este superior, dar
poate da accidente alergice. Ca doza de intretinere 5-10 mg Prednison, cu
tratament de protectie, antiacide, regim desodat. Se administreaza de la
inceput antibiotice ( nu Penicilina, fiind alergizanta ), fluidifiante, diuretice,
oxigen si in cazuri deosebite de grave, se indica bronhoaspiratie, respiratie
asistata.
In tratamentul astmului bronsic, antitusivele nu se administreaza decat in
cazuri deosebite ; sunt interzise morfina, opiaceele, tranchilizantele,
neurolepticele ; se combat abuzul de simpaticomimetice si de medicamente
alergizante ( Penicilina).

2.7 Recoltarea produselor

Biologice si patologice
Recoltarea sangelui :
Sangele se recolteaza pentru examinari hemotologice. Biochimice,
serologice, bacteriologice, parazitologice.
Recoltarea sangelui se face prin :
- intepare - la adult pulpa degetului sau lobul urechii, iar la copii fata plantara
a halucelului sau calcaiului.
- punctie venoasa.
1.Recoltarea sangelui capilor prin intepare
Recoltarea se efectueaza pentru examenele hematologice :
hemoleneograma, dozarea hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare
si coagulare, pentru examen parazitologic.
Materiale necesare : manusi de cauciuc sterile, tava medicala curate,
solutii dezinfectante ( alcool 70 ), ace sterile, tampoane de vata, camera
umeda ( cutia Petri), lame uscate si degresate, pipete Potain.
Tehnica : Bolnavul va fi asezat in pozitie sezanda cu mana sprijinita. Se
aseptizeaza pielea degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool 70. Se
evita congestionarea prin frecare puternica si prelungita. Se asteapta
evaporarea completa a alcoolului. Cu un ac steril se inteapa cu o miscare
brusca pielea pulpei degetului, in partea laterala a extremitatii, perpendicular
pe straturile cutanate. Cu un tampon steril uscat se sterge prima picatura. Se
lasa sa se formeze o picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau
lama. Se sterge cu un tampon cu alcool 70.
2.Recoltarea sangelui prin punctie venoasa
Recoltarea se efectueaza pentru examene de laborator, biochimice,
hematologice, serologice si bacteriologice.
Locul punctiei : venele de la plica cotului, bazilica si cefalica, unde se
formeaza
un M venos prin anastomozarea venelor antebratului ; venele de pe fata
dorsala a mainii, venele femurale, venele subclaviculare, venel maleolare
interne, venele jugulare si epicraniene ( la copii ).

Materiale necesare : perna tare elastica pentru sprijinirea bratului,

musama mica, aleza mica, alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod,
instrumente si materiale steril, ace sterile de 25-30 mm si diametrul de 6/10,
10/10 mm, seringi,pense, manusi de cauciuc, tampoane de vata, garou de
cauciuc, sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, fiole cu solutii
medicamentoase, solutii perfuzabile, tavite renale.
Pregatirea bolnavului : Bolnavul e asezat intr-o pozitie confortabila. Se
examineaza cavitatea si starea venelor avand grija ca hainele san u impiedice
circulatia de intoarcere la nivelul bratului. Se aseaza bratul pe pernita si
musama in abductie si extensie, se dezinfecteaza tegumentele, se aplica
garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astefel
incat sa se opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera. Se recomanda
bolnavului sa stranga pumnul, venele devenind turgescente.
Tehnica : Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza viz - a - viz de
bolnav. Se fixeaza vena cu policele maini stange la 4-5 cm sub locul punctiei,
exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupara tesuturilor vecine.
Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus in mana dreapta intre police si restul
degetelor. Se patrunde cu acul, traversand in ordine tegumentul in pozitie
oblica, apoi peretele venos, invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul
inainteaza in gol. Se schimba directia acului cu 1-2 cm in lumenul venei. Se
controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratii cu seringa. Se continua
tehinca in functie de scopul punctiei venoase, injectarea medicamentelor,
recoltarea sangelui. In caz de sangerare ( emisie de sange ), se prelungeste
acul cu un tub de polietilena care se introduce in vasul collector, garoul
ramanand strans pe brat. Se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea
garoului. Se aplica tampon imbibat cu solutie dezinfectanta la locul de
patrundere a acului. Se retrage apoi brusc acul. Se comprima locul punctiei in
1`-3`, bratul fiind in pozitie verticala.
Dupa tehnica se face toaleta locala a tegumentelor, se schimba lenjeria
daca sa murdarit, se pregateste sangele pentru trimis la laborator si se
reorganizeaza locul de minca.
Procedeul de recoltare e stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa se
efectueze.

Recoltarea sputei : sputa e un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor

ce se expectoreaza din caile respiratorii prin tuse.

Materiale necesare : cutie Petri sterile, pahar conic, scuipatoare speciala

sterilizata fara substanta dezinfectanta, batiste de hartie, pahar cu apa.
Pregatirea bolnavului : Se anunta bolnavul, se instruieste sa nu inghita
sputa, sa nu o imprastie, sa expectoreze in vasul dat si sa nu introduca in vas
si saliva.
Tehnica : I se ofera paharul cu apa sa isi clateasca gura. I se ofera vasul
de colectare in functie de examenul cerut. I se solicita bolnavului sa
expectoreze dupa un efort de tuse. Se colecteaza sputa matinala sau adunata
din 24 h.
In astmul bronsic extrinsec, examenul micriscopic al sputei pune in
evidenta eozinofile, cristale Charcot Leyden, spirale Curschmann si uneori
corpi Creola, adica aglomerari de celule epiteliale descumate si mucus.
In astmul bronsic intrinsic, in sputa predomina polinuclearele neutrofile si
bacterii, iar examenul bacteriologic pune in evidenta agentii infectiosi in cauza.
2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea
Tehnicilor speciale impuse de afectiune
Explorarea radiological a toracelui :
Examenul radiologic e un important semn de eliminare sau descoperire a
altor boli pneumonice, el constituind infirmarea diagnosticului de astm.
1.Radioscopia si radiografia - dau o imagine asupra modificarilor
petrecute la nivelul plamanilor si inimii.
Se anunta bolnavul si i se explica conditiile in care se face examinarea.
Bolnavul va fi condus la serviciul de radiologie. Se explica bolnavului cum
trebuie sa se comporte in timpul examinarii. Va efectua cateva miscarii de
respiratie, iar radiografia se face in apnee dupa o inspiratie profunda.
Se dezbraca complet regiunea toracica. Parul lung al femeilor se leaga pe
crestetul capului, se indeparteaza obiectele radioopace. Se aseaza bolnavul in
pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte fara sa ridice
umerii in spatele ecranului cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta
filmul. Cand pozitia verticala e contraindicate se aseaza bolnavul in pozitie
sezand sau in decubit. In timpul examenului radiologic se ajuta bolnavul sa ia
pozitiile cerute de medic.

Dupa examinare bolnavul va fi ajutat sa se imbrace si va fi condus la pat.

Se noteaza in foaia de observatie examenul radiologic efectuat si data.
2. Bronhografia - reprezinta explorarea radiologica a arborelui
traheobronsic cu ajutorul unei substante de contrast ( lipiodol sau iodipin liposolubile, ioduron B sau diiodunol - hidroslubile ) cu ajutorul sondei Metras.
Materiale necesare : medicamente sedative ( fenobarbital, atropine ),
anestezice, sonda Metras sterila, substante de contrast ( lipiodol sau iodipin liposolubile, ioduron B sau diiodunol - hidroslubile ), expectorantesi calmante
ale tusei, scuipatoare.
Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii. Se anunta bolnavul
sa nu manance in dimineata examinarii.
Cu 1-3 zile inainte se administreaza bolnavului medicamente
expectorante. In ajunul examinarii se administreaza o tableta de fenobarbital
sau alte medicamente similare. Cu 30 ` inaintea examinarii se administreaza
atropina pentru a reduce secretia salivei si a mucusului din caile respiratorii,
medicamente, calmante pentru tuse. Bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace si va
fi asezat in decubit dorsal putin inclinat spre partea care trebuie injectata.
Medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii. Reusita examinarii depinde de
calitatea anesteziei.
Introduce sonda Metras in arboreal bronsic si apoi substanta de contrast
usor incalzita, incet, cu o presiune moderata. In timpul injectarii substantei de
contrast bolnavul va fi ajutat sa isi schimbe pozitia decubit ventral, dorsal,
lateral (drept si stang). In timpul examinarii radiologice se aseaza bolnavul in
pozitie Trendelemburg pentru a se evidential si arboreal bronsic din partile
superioare ale plamanilor, apoi se aseaza bolnavul cu toracele moderat ridicat
pentru a se evidential bronhiile mijlocii si inferioare.
Dupa examinare se ajuta bolnavul sa se imbrace si va fi condus la pat. Va
fi avertizat sa nu manance sis a nub ea timp de 2 ore pana cand inceteaza
efectul anestezicului. Va fi atentionat sa colecteze in scuipatoare substanta de
contrast care se elimina print use. Nu se inghite deoarece produce o intoxicatie
cu iod. Refularea substantei de contrast si patrunderea ei in stomac trebuie
evitata deoarece poate fi resorbita producand intoxicatii.
Explorarea endoscopica a arborelui traheobronsic :
Bronhoscopia - reprezinta explorarea arborelui traheobronsic cu ajutorul
unui aparat numit bronhoscop.

Materiale necesare : masti de unica folosinta, casolete cu masti, manusi

sterile, casolete cu tampoane, comprese de tifon sterile, pense, port tampon,
oglinda frontala, seringa laringiana, tavita renala, aparatele cu toate anexele
sterilzate, flaconul cu anestezic, xilina 2%, flaconul cu ser fiziologic, flaconul cu
solutie de adrenalina 1%, seringi de 10 ml de unica folosinta, tampoane,
comprese de tifon.
Bolnavul trebuie convins de necesitatea examenului asupra riscului pe
care si-l asuma, refuzandu-l, liosind medicul de o informare, diagnostica
esentiala. Bolnavul trebuie convins ca desi e neplacut, examenul nu e dureros
in sine, iar incidentele sau accidentele le survin foarte rar. Se creeaza
bolnavului un climat de siguranta pentru a asigura cooperarea lui in toate
momentele examinarii punandu-l in legatura cu alti bolnavi carora li sa efectuat
o bronhoscopiesau o fibroscopie. In ziua premergatoare examinarii se executa
o testare la xilina 2% pentru a depista o alergie la acest anestezic.
La indicatia medicului bolnavul va fi sedat atat in seara premergatoare
explorarii, cat si in dimineata zilei respective. Bolnavul trebuie anuntat ca nu
trebuie sa manance dimineata.
Pentru anestezie e asezat pe un scaun, in mana dreapta tine o
scuipatoare sau tavita renala, iar cu mana stanga dupa ce isi deschide larg
gura isi scoate limba si o imobilizeaza cu 2 degete deasupra si policele
dedesubt. Intr-un prim timp medicul cu ajutorul unui spray cu xilina isi
anesteziaza limba, orofaringele si hipofaringele, urmand sa anestezieze
arboreal bronsic, instiland picatura cu picatura anestezicul usor incalzit cu
ajutorul unei seringi laringiene. Bolnavul e condus in camera de bronhoscopie.
La efectuarea tehnicii sunt necesare 2 asistente. Prima asistenta aseaza
bolnavul pe masa de examinare in decubit dorsal cu extremitatea cefalica in
extensie. Sub umerii lui se plaseaza o perna tare care ridica capul cu 12-15
cm, ajuta la extensia acestuia. Orienteaza capul in directia indicate de medic
pentru a permite acestuia o orientare cat mai completa. A doua asistenta ii
serveste medicului instrumentele si materialele necesare. Daca masa de
examinare e prevazuta cu o tetiera e nevoie de o singura asistenta. Ambele
asistente inainte de examinare se vor spala pe maini si vor purta masca sau
cagula.
Dupa examinare bolnavul nu are voie sa manance 1 ora. Asistenta va
supraveghea in acest timp parametric vitali anuntand imediat medicul daca
survin modificari ale acestora. Asistenta va avea la indemana hemostatice care
le va administra in cazul unor hemoragii, chiar inainte de a anunta medicul
(Adrenostazin, Dicinone, Venostat ).

In urma bronhoscopiei pot aparea urmatoarele incidente si accidente :

-

hemoragii
diseminari tuberculoase
suprainfectii cu diferiti germeni
dureri in gura
disfagie sau orofagie
dureri retrosternale
cefalee
insomnii
tuse
expectoratie
stare subfebrila
Explorarea functionala a aparatului respirator :

1.Spirometria - reprezinta explorarea ventilatiei pulmonare si se realizeaza cu

ajutorul spirometrului care e alcatui dintr-un cilindru gradat ce comunica cu
exteriorul printr-un tub de cauciuc prin care sulfa bonavul. Cilindrul gradat e
scufundat intr-un cilindru mai mare plin cu apa. Aerul expirat de bolnav face ca
cilindrul sa se ridice deasupra apei putandu-se citi pe el volumul de aer expirat.
Metoda cerceteaza numai capacitatea vitala.
2. Spirografia - permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot executa
toate masuratorile statice si dinamice.
Spirografia se poate determina cu :
- aparatul Eutest
- expirograful Sodart
- pneumoscreen
Aparatul Sodart e un aparat cu circuit inchis ; e alcatuit din spirometru
asociat cu chimograf pe care se inregistreaza, un barbotor cu hidrat de potasiu
sau carbonat de calciu pentru captarea CO 2 si un dizpozitiv pentru dirijarea in
sens unic a curentului de aer.
Materiale necesare : aparat, piese bucale, pensa pentru pensat nasul,
pensa de servit si recipient cu solutie dezifectanta pentru piesele folosite
( piesele bucale obligatoriu sterilizate ).
Pregatirea bolnavului : in stationar, cu o zi inainte, bolnavul e informat ca
examinarea se executa dimineata pe nemancate sau la 3-4 ore dupa masa ;

bolnavii nu vor folosi nici un fel de medicatie excitanta sau depresiva a centrilor
respiratori cel putin cu 24 ore inainte.
Bolnavii din ambulator vor fi interogati in ziua prezentari la probe daca nu
au consumat alimente sau medicamente. In ziua examinarii asistenta care
executa proba, asigura repaus psihic si fizic fiecarui bolnav circa 30 de minute
inainte de proba. Bonavul va fi asezat in pozitie comoda pe scaun si va fi linistit
pentru a i se obtine colaborarea.
Racordarea bolnavului la aparat : se efectueaza tot prin intermediul
piesei bucale ; se solicita bolnavul sa respire linistit cateva secunde pentru
acomodare ; i se penseaza nasul cu clema, bolnavul respira linistit, obisnuit
30-40 de secunde cu supapa aparatului deschisa ; se inchide circuitul si se
pune aparatul in pozitie de inregistrare.
Inregistrarea volumului curent - se inregistreaza 2-3 minute volumul
current prin respiratie linistita, normala
Inregistrarea capacitatii vitale ( CV ) - se solicita bolnavul sa faca o
inspiratie maxima, urmata imediat de o expiratie maxima ; se repeta proba
pana la obtinerea a 3 curbe egale sau cvasiegale ; curba inscrisa arata CV
reala si se numeste spirograma.
Determinarea volumului expirator maxim pe secunda ( VEMS ) - se
reia proba pentru determinarea VEMS-ului ; se solicita bonavul sa faca o
inspiratie maxima urmata de o expiratie fortata maxima ; se repeta proba pana
se obtin 3 curbe egale sau cvasiegale ; se decupleaza bolnavul de la aparat ;
se masoara cantitatea de aer expirata in prima secunda, aceasta reprezentand
VEMS-ul.

Testarea cutanata la alergeni :

Testele cutanate la alergeni reprezinta baza diagnosticului clinic la alergie,
respective baza diagnosticului de astmbronsic alergic.
Locul de electie pentru efectuarea testelor cutanate e fata interna a
antebratului.
Asistenta are ca sarcina sa ii explice bolnavului in ce consta examinarea, ii
atrage atentia pacientului fata de posibilitatea aparitiei unor semen ce
prevestesc o posibila hiperreactie din partea organismului si care pot
duce chiar la aparitia edemului glotic sau a socului filactic.

Rezultatele se citesc la 15 minute si consta in masurarea diametrului

eritemului, caci prin acest test se pot reproduce simptomele bolii.
2.9 Profilaxia bolii.
Educatia sanitara.
Profilaxia trebuie facuta in cazul copiilor nascuti din parinti astmatici pentru
ca aceste persoane prezinta un risc crescut prin teren si susceptibilitate mare
de a face astm bronsic. Aceasta profilaxie primara este utila inainte de aparitia
simptomelor bolii.
Profilaxia secundara sau cauzata presupune prevenirea expunerii la
alergeni ; e o masura mai mult terapeutica, insa numai pentru unii alergeni,
mai ales pentru cei profesionali : faina, medicamente, par de animale,
alimente.
Alergia la parful de casa poate fi ameliorate printr-o serie de masuri
profilactice :
-

curatarea cu aspiratorul si aerisirea locuintei

stergerea prafului cu carpe umede
curatarea covoarelor cat mai des posibil
indepartatea animalelor de casa
combaterea igrasiei

In cazuri extreme insa cea mai buna metoda de profilaxie e schimbarea

locuintei sau a locului de munca.
O masura preventiva ce vizeaza hiperreactivitatea bronsica a astmaticului
e evitarea expunerii la diversi factori care pot influenta negativ evolutia bolii :
fumatul, fumul de tigara, ceata, iritanti ai mucoasei nazale, schimbari bruste de
temperature.
In astmul profesional, pe langa masuri directe de reducere a alergenilor la
locul de munca sunt obligatorii :
- examenul medical la angajare pentru ai indeparta pe subiectii cu boli
bronhopulmonare existente si pe cei cu raspuns correct la alergeni.
- examenul medical periodic al mucitorilor in vederea depistarii celor
sensibilizati si cu o boala in stadiul cat mai precoce pentru tratarea,
urmarirea si eventual schimbarea locului de munca.

Profilaxia tertiara se face odata ce sa instalat boala si are ca scop evitarea

aparitiei complicatiilor.
Pcientul e sfatuit sa urmareasca indicatiile medicului, sa evite expunerea
la frig, umeaeala sis a trateze precoce toate infectiile respiratorii, sa evite
emotiile puternice sis a revina la controale periodice de specialitate.
2.10 Externarea pacientului

Momentul in care bolnavul s-a vindecat si rupe contactul cu spitalul si

personalul medical se numeste externare.
Externarea se face pe baza biletului de externare semnat si parafat de
catre medicul care a ingrijit pacientul.
Imediat dupa externare incepe perioada de covalescenta in care pacientul
trebuie sa continue o perioada tratamentul pentru vindecarea completa.
Medicul si asistenta de ingrijire sfatuieste pacientul in privinta regimului de
viata, facandu-se educatia pentru sanatate, foarte importanta in viitoarul
pacientului.

CAPITOLUL III
3.1 PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA
3.1.1 Plan de ingrijire nr. 1
ANEXA 1
Culegera datelor :
Date fixe :
Nume : P
Prenume : V
Sex : Feminin
Varsta : 67 ani
Greutate : 70 kg

Inaltime : 1,69 m
Nationalitate : romana
Diagnostic de internare : Astm bronsic in criza, NTA
Anamneza :
Antecedente heredo - colaterale - neimportante
Antecedente personale - neaga
Istoricul bolii : Bolnava se intreneaza cu criza de dispnee de tip expirator,
tuse cu expectoratie mucopurulenta, cefalee cu ameteli care se agraveaza si
se intensifica cu palpitatii pentru care se interneaza in sectia interne pentru
tratament de specialitate. Bolanava relateaza ca e cunoscuta cu astm bronsic
de mai multi ani.
Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse cu
expectoratie mucopurulenta, cefalee, ameteli, palpitatii.
Problemele pacientului :
-

alterarea functiei respiratorii

alterarea functiei circulatorii
imposibilitatea de a se odihni
incapacitatea de a-si acorda ingrijiri igienice corporale.

ANEXA 2

Diagnostic de mursing

Obiective

Interventii

Evaluare

1.Alterarea functiei res-

Pacienta sa Invat pacienta sa tuseasca

Pacienta raspunde

-piratorii datorita aparitiei prezinte o

sa expectoreze si sa

bine la tratament

obstructiei bronsice mani- respiratie

colecteze sputa in recipe-

astmatic si se linistes-

-festata prin accese de dis- buna si cai -ent, administrez O2 la

-te; starea de anexitate

-pnee paroxistica si tuse

respiratorii nevoie. Asigur aerisirea

a bolnavului se ameri-

cu expectoratie mucopu-

permeabile. salonului, asigur pozitia

-oleaza. Pacienta

-rulenta.

semisezand (ortopnee)

colaboreaza si

care favorizeaza o respi-

raspunde la intrebari.

-ratie mai buna.

Fac educatie sanitara pt
prevenirea infectiei bron-sice. Administrez trata-mentul prescris de medic
cu expectorante, bronho-dilatatoare si desconges-tionante ale mucoasei
traheobronsice. Linistesc
pacientul psihic in vederea
imbunatatiri starii generale.

2.Alterarea functiei circu- Pacienta

Invat pacienta sa evite con- Pacienta prezinta o

-latorii datorita palpitatii- sa prezinte -sumul excesiv de grasimi

TA in limite normale,

-lor si nelinistii manifesta o circulatie si sa consume alimente bo- Raspunde pozitiv la

prin HTA

adecvata.

-gate in vitamine,zarzava-

tratamentul medica-

-turi si fructe.

-mentos si evita

Adm. medicatiei prescrise

efortul fizic.

de medic cardiotonice,vaso-dilatatoare antiaritmice,

diuretice,hipotensoare.Ur-maresc efectul medicamen-telor adm. aplic tehnici de
favorizare a circulatiei,
efectuez exercitii pasive si
active,masaj al extremita-tilor.
Sfatuiesc pacienta sa conti-nue tratamentul medica-mentos atata timp cat e
necesar.

Diagnostic de mursing

Obiective

Interventii

Evaluare

3.Imposibilitatea de a

Pacienta sa

Calmez tusea si dispneea prin

se odihni datorita

beneficieze

adm. de medicamente prescrise un somn

nelinistii manifestata

de un somn

de medic. Invat pacienta tehnici odihnitor, tonus

prin insomnie.

odihnitor atat de relaxare, exercitii respiratorii muscular prezent

calitativ, cat

inainte de culcare. Sfatuiec

si cantitativ.

pacienta sa consume o bautura

Pacienta prezinta

echilibrata psihic

calda inainte de culcare (ceai

sau lapte).
Psihoterapie-calmez si linistesc
Bolnava.
Asigur un mediu ambiant
linistitor, fara zgomote.
4.Incapacitatea de a-si

Pacienta sa

Combat starea de liniste a

Dupa efectuarea

Acorda ingrijirii

prezinte o

pacientei care a provocat

uei bai bolnava

igienice corporale

stare de bine transpiratiile. Asigur o stare de

datorita alternarii starii

si sa isi

curatenie perfecta a corpului

generale manifestata

pastreze

pentru a preveni aparitia

prin cefalee, ameteli

tegumentele

complicatiilor. Sterg pacientul

tuse, dispnee de tip

intacte.

de transpiratii si schimb lenjeria

expirator, wheezing,

de corp de cate ori este nevoie.

HTA, palpitatii.

Asigur un aport important de

lichide pentri reechilibrare
hidroeteclorlitica explicandu-i
pacientului necesitatea acestora

in vederea pastrarii elasticitatii

Pielii.

ANEXA 3

Data

11.05
2007

12.05

Functiile vitale si vegetative

TA

240/10
0

80

36,5
C

mmHg

180/9
0

2007
mmH
g

13.05

180/8
0

2007
mmH
g

14.05

!
70/70

2007
mmH
g

15.05

165/7
5

2007
mmH
g

b/mi
n

80

36,5
C

b/mi
n

Diur
e-za

20

1200

1150

1200

1300

19
resp/mi
n

36,3
C

b/mi
n

85

Sca
-un

resp/mi
n

b/mi
n

78

18
resp/mi
n

37,2
C

19

Examinari Tratament
Regim
de
lab.si
paraclinice
medicament aliment
os
ar

L
- MIOFILIN
: Regim
V.N=4000fiole
8000
normomm
2x1/zi IV fiole
-caloric,
V.O=7,700
10 ml Actiune
mm
hiposodbronhodilatatoat cu
are.
H
evitarea
V.N=4,2-5,5 HHS : fiole 100 alimente
ml/mm
mg IV 2x1/zi Actiune
V.O=4.5mil/ inflamatoare si -lor care
decongestimm
pot fi
-va, bronhodialergeni.
Htc
-latatoare
V.N=40-41
%
VENTOLIN :
V.O=36,5 %
Spray
2
pulverizari
x
3/zi.Actiune
Hgh
-V.N=13-15
g/100 ml

resp/mi
n

V.O=13,1
g/100 ml

80
b/mi
n

36,8
C

18
resp/mi
n

1200

UreeV.N=20-40
mg %

bronhodilatatoare.
BROMHEXI-NE : compri-mate a 8 mg ;
per os 3x1/zi.
Actiune exp-

V.O=83 mg
-ectorant,flui%

16.05

140/8
0

2007
mmH
g

75

36,5
C

b/mi
n

18

1200

resp/mi
n

Glicemie

-difica secre-

V.N=80120mg %

-tiile
traheobronsice vascoase
si le

V.O=72mg
%

usureaza elim-inarea.

17.05

145/8
0

2007
mmH
g

75

36,4
C

b/mi
n

19

1100

resp/mi
n

VSHV.N=1-10
mm/ 1h

AMPICILINA

4x1
f.IM,500
mg.Actiune
VO=13mm/
bacteriostatic
1h
cu spectru larg

18.05

140/7
5

2007
mmH
g

75
b/mi
n

36,4
C

18
resp/mi
n

1100

Examen
sputa:

PREDNISON

1 tb/zi per os doza

macroscopic de atac 30mg/zi se
scade treptat pana
: vascoasa
la 10 mg doza de
intrmicroscopic
-tinere. Acti:
eozinofilie

-une-antiimfl-amatoare,an-

Rtg nu arata
modificari.

-tialergic.
CAPTOPRIL:
Tb 3x1/zi per os.
Actiune

hipotensoare.
NITROPECTOR : tb 3x1/zi
per os.
Actiune
cardiotonica.
ASPACAR- DIN : tb 3x1/zi per
os.
Actiune
cardiotonica.
FUROSEMID
1tb la 2 zile per

3.1.2 Plan de ingrijire nr. 2

ANEXA 1

CULEGEREA DATELOR :
Date fixe :
Nume : V
Prenume : R
Sex : Feminin
Varsta : 18 ani
Greutate : 56 kg
Inaltime : 1,67 m
Nationalitate : romana
Diagnostic de internare : Astm bronsic alergic in criza.
Anomneza :
Antecedente heredo - colaterale - nesemnificative.
Antecedente personale - la 7 ani a avut varicela.
Istoricul bolii : Bolnava cunoscuta cu astm bronsic de la varsta de 15 ani
prezinta dispnee, wheezing, tuse productiva. Se interneaza in spital pentru
investigatii si tratament de specialitate.
Manifestari de dependenta : dispnee, wheezing, tuse.
Problemele pacientului :
-

dificultate in a respire
dificultate in a se alimenta

perturbarea somnului
ANEXA 2

Diagnostic denursing Obiective

1.Dificultate in a res- Pacienta sa

Interventii

Evaluare

Ii asigur pacientei o cat mai buna Pacienta dupa 1-2 zile

-pira datorita inflama- respire fara pozitie in timpul acceselor

prezinta cai respiratorii

-tiei mucoasei si

astmatice (pozitia ortopneica).

permeabile si respira

spasmului musculatu- si sa aiba

administrez medicamentele

normal, nu mai

-rii bronsice manifest- caile respi-

prescrise de medic pentru a

prezinta dispnee.

-tata prin dispnee si

-ratorii

preveni crizele de astm.

wheezing.

eliberate de

dificultate

secretii.
2.Dificultate in a se

Pacienta sa

Ii explic bolnavei necesitatea

Starea pacientei s-a

alimenta datorita

se poata

alimenattiei si a consumului

ameriolat, i-a revenit

dispneei si anexitatii

alimenta

suficient de lichide.

pofta de mancare.

manifestate prin

corespunza-

imapetenta.

-tor

3.Perturbarea

Pacienta sa

Am asigurat liniste in salon ca

Pacienta se odihneste

somnului datorita

aiba un

pacienta sa se poata odihni.

suficient pentru a

Convingem pacienta ca starea ei

prezenta o stare de

anexitatii manifestata somn

prin insomnie.

odihnitor si se va ameliora.

mai bine.

corespunza-tor

ANEXA 3
Data

3.06
2007

4.06

Functiile vitale si vegetative

Examinari de
lab. si
paraclinice

TA

Sca
-un

Diureza

129/7
5

82

37,2

14

1200

b/mi
n

resp/mi
n

mmH
g

110/65

37C

13

1100

Regim

medicamentos alimentar

L
- HHS : 300 mg Alimente
tablete.
premise :
V.N=40008000 mm
V.O=5,500
mm

69

Tratament

Actiune
antiinflamator.

Ventolin : 3x1 + 2
ml ser fiziologic.

H - V.N=4,2- Actiune
5,5 ml/mm

legume
fierte,
fructe
crude
si
sub forma
de
compot ;
supe de

2007

mmH
g

b/mi
n

5.06

110/60

67

2007

mmH
g

b/mi
n

6.06

120/7
0

63

36,7

15

b/mi
n

resp/mi
n

2007

mmH
g

7.06

110/65

75

2007

mmH
g

b/mi
n

resp/mi
n

37C

15

V.O=4.500.000
mm

1100

resp/mi
n

37C

16
resp/mi
n

Htc - V.N=4041 %
V.O=29,8 %

1200

Hgh -V.N=1315 g/100 ml

bronhodilatator.

V.O=13,3
g/100 ml

1200

Euzinofilie :
V.N = 2-3 %

legume,
cartofi, paine
neagra.
Alimente
interzise :
Sa
evite
alimentele
alergene.

V.O = 0,5 %
Sa
VSH - V.N=7-15
mm la 2 h
V.O = 13mm la
2h

3.1.3 Plan de ingrijire nr.3

ANEXA 1

CULEGEREA DATELOR :
Date fixe :
Nume : M
Prenume : A
Sex : Feminin
Varsta : 51 ani

evite

Greutate : 69 kg
Inaltime : 1,60 m
Nationalitate :romana
Diagnostic de internare : Astm in status astmaticus.
Anamnoza :
Antecedente heredo - colaterale : mama cu astm bronsic
Antecedente personale - neaga
Istoricul bolii : Pacienta relateaza ca e cunoscuta de astm bronsic de mai multi
ani. Cu 6 zile inainte de internare prezinta o viroza respiratorie ce declanseaza
o criza astmatica manifestata prin accese de dispnee expiratorie de tip
wheezing sit use. In dimineata zilei ce prevede internarea, pacienta prezinta un
acces de dispnee astmatica progresiv evoluand spre agravare pana la aparitia
ortopmeei. Se asociaza cu respiratia suieratoare si tuse. Dispneea nu se
amerioliaza nici la administrarea repetata, de miofilin si bronhodilatatoare
simpaticometice, respectiv spray Salbutamol, motiv pentru care se interneaza
in sectia interne.
Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse.
Problemele bolnavului :
-

alterarea ritmului respirator

alterarea starii generale
alterarea hidratarii bolnavului
perturbarea somnului
ANEXA 2

Diagnostic de mursing Obiective

Interventii

Evaluare

1.Alterarea ritmului

Pacienta sa

Asez pacienta intr-o pozitie se-

Pacienta raspunde

respirator datorita

respire

-misezanda la marginea patului

bine la tratament-

obstructiei bronsice

normal,

cu capul usor, in extensie.

-ul medicamentos

manifestata prin

dispneea sa

Indepartez factorii care ar putea si dispneea a

dispnee cu ortopnee,

dispara.

wheezing si tuse

produce alergii (praf,florii).

disparut.

Asigur aerisirea salonului pentru

favorizarea unei bune respiratii.
Administrez tratamentul prescris
de medic, bronhodilatatoare.

2.Alterarea starii

Pacienta sa

Calmez pacienta, o asez intr-un Starea de anexitatea

generale datorita

fie echilibra- salon cu bonavi, cu un nivel

a disparut si

cefaleei si ddinamiei

-ta psihic, sa ridicat si plini de optimism.

bolnava prezinta

nanifestata prin

dispara starea Ajut pacienta sa isi recunoasca

o stare de bine.

anexitate.

de anexitate

Pacienta sustine ca

anexitatea si sa o combatem

si sa fie com- distrugandu-i atentia de la boala cefaleea a dispa-batuta

diminuez stimuli care l-ar putea -rut si prezinta o

cefaleea si

deranja. Aerisesc salonul

conditie fizica

adinamia.

asigurandu-i o stare de confort

mai buna.

si asigur conditii de odihne

pentru bolnav. Invat pacienta sa
expectoreze, explicandu-i
necestitatea acesteia.
Administrez la indicatia medi-cului analgezice si expectorante
3.Alterarea hidratarii

Reechilibra-

Administrez pacientei ceaiuri

Pacienta relateaza

pacientei, datorita

-rea hidroele- indulcite explicandu-i necesita- ca respecta

dezechilibrului

-ctolitrica a

-tea ingerarii a cat mai multe li- indicatiile in

hidroelectrolitic

pacientei si

manifestata prin

impiedicarea si de pat de cate ori este nevoie. hidratarea.

transpiratii abundente unei eventusi expectoratie.

-chide. Schimb lenjeria de corp legatura cu

Asigur conditii corespunzatoare

-ale raciri din de temperatura mediului. Ajut

cauza trans-

pacienta sa isi efectueze toaleta

-piratiilor.

corporala

4.Perturbarea

Pacienta sa

Combat tusea si dispneea. Invat Pacienta prezinta

somnului datorita

aiba un somn pacienta tehnici de relaxare,

nelinistii si anexitatii

odihnitor.

un somn odihnitor

exercitii respiratorii inainte de

manifestata prin

culcare. Asigur un mediu

insomnie.

ambiant, linistitor fara zgomote

Sfatuiesc pacienta sa consume
o bautura calda inainte de
culcare (ceai sau lapte).

ANEXA 3

Data

Functiile vitale si vegetative

Examinari Tratament medicame

de lab.
ntos
si
paraclinic
e

TA

P
T

Sc
aun

Di
urez
a

Regi
m
aliment
ar

15.06

130/
70

2007
mm
Hg

88

36,8

20

b/mi
n

r/min

100
0
ml

L
- SALBUTANOL:
V.N=400080 1 puf/zi spray
00 mm
Actiune-bronhodilatator.

V.O=7600
mm

MIOFILIN : tb.
3x1/zi per os Actiune

16.06

130/
80

2007
mm
Hg

85

36,7

19

b/mi
n

r/min

120
0
ml

H
bronhodilatator.
V.N=4,25,5
HHS : 300 mg IV.Actiune
ml/mm
V.O=4.8
mil/mm

17.06

125/
70

2007
mm
Hg

83

36,7

19

b/mi
n

r/min

100
0
ml

antiinflamator, steroid in
crizele
astmatice.
PREDNISON :

Htc
V.N=40-41 5 mg tb 3x1/zi.
%

Actiune antiinflamator.

V.O=43 %
AMPICILINA :

18.06

125/
70

2007
mm
Hg

80

36,6

18

b/mi
n

r/min

120
0
ml

4x250 mg IM.
Hgh
-V.N=13bactericid,
15 g/100 Actiune
antibiotic
cu
spectru
larg.
ml

V.O=13,5
g/100 ml

19.06

125/
80

2007
mm
Hg

20.06

125/
75

2007
mm
Hg

80

36,6

18

b/mi
n

r/min

120
0

VSH
V.N=1-10
mm la 1 h

ml
V.O = 5mm
la 1 h

82

36,6

19

b/mi
n

r/min

120
0
ml

Glicemie
V.N=80120mg %
V.O=90mg
%

BROMHEXIM :
3x2 tb/zi.Actiune
mucolictic,favori-zeaza
expectora
-tia,usureaza respiratia.

21.06

130/
80

2007
mm
Hg

80

36,6

18

b/mi
n

r/min

120
0

Creatinina V.N=0,6-1,2
mg%

ml
V.O=0,6 mg
%

3.2 CONCLUZII ASUPRA LUCRARII

Ingrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care necesita
cunostiite profesionale profunde si calitatii morale deosebite.
Mi-am ales astmul bronsic ca tema a lucrarii de diploma pentru faptul ca
este o afectiune extreme de frecventa, intalnita atat la adulti cat si la copii, cu
debut la orice varsta si indiferent de conditia sociala.
Lucrarea e constituita din 3 capitole :
-

primul capitol prezinta teoretic boala, respective unele aspecte legate de

etiologie, simptomatologice, patogenie si tratament
- al doilea capitol cuprinde ingrijirele bolnavului cu astm bronsic acordate
de asistenta, de la internare si pana la externare, cu asigurarea
conditiilor de spitalizare, pozitia pacientului in pat, urmarirea functiilor
vitale si vegetative asigurarea igienei corporale, asigurarea unei
alimentatii adecvate si examinarii specifice. Capitolul cuprinde de
asemenea, externarea bolnavului, educatia sanitara si profilaxia bolii.

al treilea capitol cuprinde 3 cazuri de pacienti cu astm bronsic.

In cele 3 cazuri pe care le-am urmarit am observat ca aceasta afectiune

este rezultatul obstructiei bronsice acute care determina in anumite imprejurari,
aparitia unei expiratii tipice suieratoare, ca un tiuit numit "wheezing". Bolnavii
se plang de "lipsa de aer" si se aseaza de obicei sezand, pozitia ce le asigura
respiratia.
Criza de astm bronsic constitue o urgenta medicala majora care
presupune internarea pacientului in spital si acordarea de asistenta medicala
de specialitate.

Bibliografie
1."Tratat de medicina interna" vol. I "Bolile aparatului respirator" sub redactia
prof. Radu Paun,coordinator prof. Constantin Anastasiu
Editura Medicala 1983
2."Medicina interna pentu cadre medii" Corneliu Borundel
Editura All,vol. II
3.Anatomia si fiziologia omului dr. Roxana Maria Albu
Editura Corint
4.Tehnici speciale de ingrijire a bonavilor,coordinator dr. Georgeta Balta
Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1983