Sunteți pe pagina 1din 37

Examen Electronica

1. Valoarea medie 0 (componenta de curent continuu, sau componenta de frecven zero)


1

0 = 0 () , 0=0
Valoarea efectiv real (notat i , de la prescurtarea RMS Root Mean Square):

= = 0 2 ()
Dezvoltarea in serie Fourier : () = ( + )
() = 0 +
=1( cos + sin ),

0 =

1
1
() =
()()

2 2
1
= () cos =
() cos ()

2
2

2
1
=
() sin =
() sin ()

2. Simbol
Caracteristica diodei semiconductoare reprezint dependena = ( ) at ca relatie
matematica cat si ca grafic la alimentarea diodei cu o sursa de tensiune continua E, reglabila in
trepte de la valori negative la zero i la valori pozitive. Experimental, perechile de puncte ,
n planul = ( )

Poliarizare diodei se realizeaza prin conectarea ei la o surs de tensiune continu E

3. Calculul PSF
Metoda analitic iterativ permite determinarea PSF-ului din sistemul (A2.2) n pai:
Pasul 1:
1

12

1 =0 => 1 = ( ) 1 + = = 3 = 4
Pasul 2:
2 = ln

1
4 102
= 1,5 0,025 ln
= 0,57

109

Pasul 3:
1

1
12
2 = ( ) 2 + = (
) 0,57 +
3,81

3
3
Pasul 4:
2 = ln

= 1,5 0,025 ln

3,81103
=0,5682V
109

Pasul 5:
1

1
12
3 = ( ) 3 + = (
) 0,56824 +
3,81058

3
3
Pasul 6:
3 = ln

1
4 102
= 1,5 0,025 ln
= 0,57 = 2

109

Deoarece 3 = 2 , algoritmul se oprete aici.

4.

Puterea medie
= + +
PON=puterea medie disipata in conductie
POFF=puterea medie disipata in blocare
PC=puterea medie disipata in conductie, adica in timpul tranzactiilor din blocare in conductie si din
conductie in blocare. Consideram POFF=0, daca =0 si =0 deoarece timpul de tanzitie este 0,
1
1
1
rezulta: = = 0 ()= 0 () = 0 ( + ()) =
1

2
0 () + 0 ()= + .

5.

Relatia generala intre curentii din emitor, baza si colector este :


= + , iar relatia generala intre tensiunile dintre cei trei electrozi se afla scriind teorema
Kirchoff 2 in jurul tranzistorului
+ = 0, pe tranzistorul pnp
+ = 0, pe tranzistorul npn
Cum = , = , =

6.

7.

= , unde =

= = (1

Puterea medie la comutarea in conductie este:

1
1

= () = =

6
0

La comutarea in intervalul , se obtine in mod asemanator

= (1 ) si =

Puterea medie disipata in intervalul este:


1
1
= () = =

6
0

Puterea medie disipat de tranzistor se poate exprima:


=

+
( + )
2
= () = ( 2 )
( + ) =

() = (

2
)
2

8.

9. Familia de caracteristici de transfer = ( ) pentru TBJ tip pnp si = ( ) pentru npn,


avnd =constant si =const.=parametru

Aria de functionare sigur

10. Determinarea randamentului amplificatorului in clasa A cu cuplaj RC este efectuata in ipoteza


amplificatorului ideal, care are sarcina static si cea dinamica de valoare R. In c.c punctul static de
functionare M are coordonatele , . La aplicarea unui semnal alternativ sinusoidal la intrarea
acestuia, la iesirea in circuitul de sarcin se obtine un curent : = sin , unde k (0,1), iar
= = , fiind valoarea maxima a curentului amplificat.
Puterea de semnal este:
=

1 2
( sin )
2 0

() =

2
2

2
,
4

iar =

Randamentul amplificatorului clas A cu cuplaj RC: = =

2
,
4

valoarea maxim obinndu-se

pentru k=1, anume =0,25.


Randamentul este influenat de mrimea semnalului amplificat (0 0,25), avand o valoare
maxim destul de mica. Puterea de c.c. cunsumat de la surs si care nu este transformata in putere
de semnal se disipa pe tranzistorul amplificator, :
= =

2
4

= (1

2
)
4

= (1

2
)
4

Puterea disipat pe tranzistor este maxima in absenta semnalului de intrare (k=0), =


si minima pentru semanl maxim (k=1), = 0,75

11. Calculul randamentului amplificatorului clasa B :

= = 4 , unde k (0,1) rezultnd randamente [0; 78,5]%

Puterea disipat de cele dou tranzitoare, considerate aici ca fiind simetrice ca parametri, este:
22 2 2
2
= =

= (
)

2
4
1
Unde = |=1 = 2 2 . Puterea maxim disipat este = |= 2 = ,

fiecare tranzitor, n condiii de simetrie, disipnd jumtate din aceast putere.

12. Amplificatorul diferential realizat cu TBj


La acest amplificator variatiile simetrice de parametrii, produc variatii simetrice la iesire. Astfel la
modificarea de temperaturii ambiante cele doua denumiri baza emitor 1 2 variaza simultan la
iesire efectul in tensiunea definita fiind anulata.
Curentul prin rezistanta ramane constant.

=

13. Banda de frecventa


Teoretic coeficientul de amplificare A al unui amplificator ideal nu depinde de frecventa = 2 a
semnalului de intrare aplicat = sin . In realitate, coeficientul de amplificare se mentine
constant doar intr-un anumit domeniu de frecventa.

Conform standardelor internationale se defineste banda de frecventa a amplificatorului prin relatia


= (fs frecventa limitei superioare ; fi frecventa limitei inferioare)
Ambele fiind definite ca frecvente la care amplitudinea A scade la 0,767 din valoarea maxim ideal
0 ceea ce in decibeli inseamna o scadere cu 3 dB.
Impedanele de intrare si de iesire:
-

Impedanta de intrare este definit astfel:


Pentru amplificatoarele de c.c:

Pentru amplificatoarele de c.a:


( )

=
= =
=


Impedenta de iesire este definita astfel
Pentru amplificatoarele de c.c.:
0
0 =
0
Pentru amplificatoarele de c.a.:
0 0 0 0 ( )
0
0 = 0
0 =
=
=

0
0
0 0

Gradul de distorsiune
Ideal, semnalul 0 (t) de la iesirea unui amplificator se obtine printr-o multiplicare de k ori si o
intarziere de a semnalului (t) de la intrarea amplificatorului: 0 (t)=k* (t- ). In realitare,
amplificatoarele reale pot introduce distorsiuni,adica se strica/se modifica forma semnalului de
intrare.
Distorsiunile si clasifica in distorsiuni liniare su neliniare.
Distorsiunile linare se clasifica la randul lor distorsiuni de amplitudine si de faza. Evitarea
distorsiunilor liniare se face daca amplificatorul lucreaza in banda sa de frecventa, unde amplificarea
se considera aproximativ constanta.
Distorsiunile neliniare se datoreaza neliniaritatilor caracteristicilor dispozitivelor electrice ce compun
2

=2

amplificatorul si sunt evaluate prin gradul de distributie THD=


semnalelor, toate freferitoare la semnalul de iesire.

100[%], parametru specific

Clasificarea amplificatoarelor se poate face dupa mai multe criterii, pe baza parametrilor
amplificatorului:
A. In functie de natura semnalului de intrare si de iesire avem: amplificatoare de curent
alternativ si amplificatoare de curent continuu.
B. In functie de marimile electrice alese ca semnal de intrare si de iesire, precum si valorile
coeficientilor de amplificare si independenta de intrare si de iesire avem: amplificatoare de
tensiune, de curent.
C. In functie de latimea benzii de frecventa avem: amplificatoare de banda ingusta, de banda
larga.
D. In functie de pozitia benzii de frecventa avem: amplificatiare de joasa frecventa(JF), de medie
frecventa(MF), de inalta frcventa(IF), de foarte inalta frecventa(FIF).
E. In functie de amplitudinea semnalelor de intrare , implicit de existenta sau nu a
distorsiunilor, avem: amplificatoare de semnal mic,numite si amplificatoare liniare si
amplificatoare de semnal mare,numite si amplificatoare neliniare.
F. In functie de tipul dispozitivelor electrice utilizare in constructia amplificatorului avem:
amplificatoare realizate cu TBJ, cu TEC si amplificatoare mixte.
G. In functie de modul de realizare a amplificatorului, avem: amplificatoare realizare cu
componente discrete, amplificatoare integrate
H. In functie de numarul etajelor de amplificare, avem: amplificatoare realizare cu un singur etaj
de amplificare si cu mai mult etaje de amplificare.

14. Schema

Expresia matematica a amplificarii unui amplificator cu reactie se poate deduce scriind relatia
matematica intre marimi?
= 0
0 = 0
= 0
=
Rezult succesiv expresia matematic a dependentei = (0 , ):
=

= 1+(

0 )(0

= 1+ ;
)

-Amplificarea a amplificatorului cu reactie este intotdeauna mai mica decat amplificarea


0 a amplificatorului fara reactie, deci introducerea reactiei are ca singur dezanvantaj
scaderea amplificrii 0 de (1+ 0 ) ori.
Se noteaza prin = 0 transmisia pe bucl
Factor de reacie: = 1 + 0 = 1 +
-pentru amplificatoarele fr reacie care au modulu amplificrii

15. Desensibilizarea amplificatorului


Amplificarea 0 a amplificatorului fr reacie este sensibil la modificarea conditiilor de
functionare precum si la dispersia in timp si cu temperatura a parametrilor dispozitivelor
electronice. Amplificarea a amplificatorului cu reactie este mai putin sensibil, deoarece
variatia sa relativa este:

0
0

(
)
0 1+0
0 (1+0 )

1 0
0

Cresterea benzii de frecventa a amplificatorului


Produsul amplificare band al unui amplificator este constant, adica 0 0 = =cst.
In relatie s-au notat prin 0 = [0 , 0 ] banda de frecventa a amplificatorului fara reactie,
unde 0 este frecventa limita inferioara si 0 este frecventa limita superioara ale
amplificatorului fara reactie, si prin B=[ , ] banda de frecventa a amplificatorului cu
reactie; este frecventa limit inferioara si este frecventa limita superioara ale
amplificatorului cu reactie

= 0

0
0
= 0
= 0 (1 + 0 ) = 0

0 (1 + 0 )

Creterea raportului semanl-zgomot al amplificatorului


In sens larg, prin zgomot se intelege orice semnal parazit care poate intra in amplificatorul de
reactie. Exista 2 situatii:
-

Daca zgomotul intra in amplificatorul cu reactie suprapus peste semnalul util , atunci
reactia negativa nu are nici un efect asupra raportului semnalului zgomot (in acest caz

este necesara introducerea unui filtru la intrarea amplificatorului cu reactie)


Daca zgomotului apare intr-un punct din interiorul amplificatorului cu reactie, atunci reactia
are efect de micsorare a raportului semnal-zgomot.

Se considera amplificatorul fara reactie ca fiind alcatuit din 2 etaje de amplificare conectate in
cascada.

In absenta zgomotului, amplificarea amplificatorului fara reactie este:


0 = 01 02
Raportul semnal-zgomot de la iesirea amplificatorului cu reactie se calculeaza folosind relatia
0()
0()

= 01

In prezenta zgomotului ( 0) amplificarea amplificatorului cu reactie se poate calcula folosind


principiul superpozitiei:
0 = 0() + 0() =

01 02
1 + (01 02 )

02
1 + ( 01 )02

Modificarea impedanelor de intrare si de iesire ale amplificatorului


Amplificatorul cu reactie are impedanta de intrare notata si impedanta de iesire notata 0
modificate fata de impedanta de intrare 0 si impedanta de iesire 00 a amplificatorului fara
reactie.

16. Topologii de amplificatoare cu reactie


In functie de modul de conectare in serie sau in paralel la intrarea sau la iesirea unui amplificator
cu reactie sau fara rezulta cele 4 topologii posibile ale amplificatoarelor cu reactie:
-topologia de reactie serie-paralel
= 0
0 = 0
= 0
= 0 (1 + 0 ) = 0
0 = 00 (1 + 0 ) = 00
Tipologia de reactie serie-serie:

= 0

0
0 =

=
0
=0 *(1+ *0 )=*0
0 =00 *(1+ *0 )= *00
Tipologia paralel-serie

= 0

0
0 =

=
0
=0 *(1+ *0 )=0 /
0 =00 *(1+ *0 )= *00

17. Oscilatoare RC

In functie de topologia retelei exista exista oscilatoare RC cu retea Wien, cu retea de defazare
trece-jos, cu retea in T-podit.
Oscilatoarele RC sunt utilizate in joasa frecventa, reproductibilitatea lor tehnologica este simpla
plaja de valori ale frecventei este larga ce poate fi reglata prin modificarea valorilor
componentelor electrice R sau C daca stabilitatea ei este scazuta
Retea Wien

0 = 1 + 2 (amplificator in tensiune)
1

. . : shema pentru evidentierea punii Wien:


Detereminarea frecventei de oscilatie
0 =

18. Opretatorul LC

0
1
=
2 2 1 2 1 2

Oscilatoarele LC au frecventa de oscilatie mai mare si mai stabile si furnizeaza semnalecu continut
mare de armonici, plaja de valori in care poate fi reglata frecventa de oscilatie e mai redusa decat la
rezistoarele RC.
Au o arie larga de aplicatii in incalzirile dielectrica si inductiva.

0 = = , unde provine din faptul ca TBJ e conectat EC si difazeaza pe 0 fata de cu


.

19. Oscilator de relaxare generator de unda dreptunghiulara si exponential realizat cu AO saturat

Permite obtinerea unor oscilatii dreptunghiulare precum si a unor oscilatii exponentiale bipolare.
Mentionam ca generatoarele de tensiune dreptunghiulara au o arie deosebit de mare de utilizare,
inclusiv in aplicatiile privind prelucrarea digitala a semnalelor.
Amplificatorul operational este alimentat la valori apropriate dar mai mici de tensiunile de
alimentare diferentiale. , fiind realizat cu AO saturat capatand astfel functia de comparator
Functia 1 comparator cu AO saturat poate fi descrisa:

+, + >
0 () = {
, + <

20.Redresor monofazat monoalternan

Redresoarele sunt cunoscute in electronica de putere sub denumirea de convertoare c.a si c.c.
= 2 = 1 = sin

Regimul de tensiune

= 0 () = 2 0 sin () = 0,318
Dezvoltare in serie Fourier

() = + ( cos + sin ) =
=1


2
+ sin
cos 2 +..
2
3

Regimul de curent este alcatuit din marimi specifice similare tensiunii redresate .
() = ()
Regimul de putere
= = () () = 2 ( 2 )

1
1

2
= () () =
sin sin () =

4
0

Randamentul redresorului
=

= 40,5%

21. Tiristorul primeste pe electrodul poarta un curent de comanda sub forma unui impuls la
momentul unghiular fara de care, chiar daca tiristorul este polarizat direct , nu poate intra in
conductie.
Valuarea medie a tensiunii redresate:

= 0 (t)dt= ()=2(1+cos)
Valuarea efectiva a tensiunii redresate:
1

, = 0 2 ()dt=2 ()2 () = 2 +

2
2

Valuare medie a curentului redresat:


1

= 0 ()= =2(1+cos)
Puterea medie furnizata in sarcina :
2

= * =42 (1 + )2

22. Formula de unda a tensiunii redresate si curentul redresat pentru toate tipurile de
redreesoare studiate arata ca ele nu sunt continue ci prezinta ondulatii numile pulsatii.(desen)
Acest lucru se reflecta si in dezvoltarea in serie Fourier a tensiunilor redresate care arata ca pe langa
componenta continua utila, apar armonicele nedorite . De regula, componenta fundamentala
are cea mai amre amplitudine si de aceea se defineste factorul pulsatie , cafiind raportul

procentual dintre amplitudinea componentei fundamentale a tensiunii redresate 1 si valuarea

medie a tensiunii redresate : = 1 100[%].

Marimea admisa a factorului de pulsatie depinde de tipul sarcinii. De exemplu, daca sarcina este un
amplificator de putere clasa B factorul de pulsatie maxima admisibila are valori cuprinse intre 0,5% si
2%, iar daca sarcina este un amplificator de tensiune de joasa frecventa atunci [0,01%, 0,05%].
La redresoarele monofazate depaseste cu mult gama de valori admisibile si de aceea intre
redresor si sarcina trebuie sa se introduca un filtru trece jos al carui rol este sa retina componenta
continua si sa elimine teoretic toate armonicile tensiunii redresate, respectiv ale curentului redresat.
Variantele cele mai simple de filtru trece jos contin fie un conductor C, fie bobina L . in practica se
utilizeaza fltre complexe pentru redresarea ambelor marimi redresate si .

23. Pentru imbunatatirea parametrilor redresoarelor monoalternanta utilizeaza redresoare bifazate


bialternanta cu punct median si redresoare monofazate bialternanta in puncte. Se numeste bifazat
deoarece transformatorul are doua secundare egale ca numar de spire intre ele, primul fiind
monofazat. Pentru un raport de transformare n=1, exista rellatia intre tensiuni: 1 = 2 = =
.

24. Cele doua tiristoare 1 2 pot fi comandate de acelasi circuit integrat specializat. Formele de
unda arata ca pe alternanta pozitiva a tensiunii de alimentare u conduce tiristorul 1 care este
comandat in conuctie la momentele unghiulare , 2+, 4 + .. iar pe alternanta pozivita conduce
2 comandat la momentele + , 3 + .
Valuarea medie a tensiunii redresate:
1
1

= 0 (t)dt= ()= (1+cos)

Valuarea medie a curentului redresat pt cazul sarcinii rezistive:


1

, = 0 2 ()dt= ()2 () =

2
2

Puterea medie furnizata in sarcina :


2

= * =2 (1 + )2

26.
Sursele liniare de electroalimentare sunt reprezentate de surse electronice de tensiune/curent de
functionare in cc. Daca marimea de iesire de exemplu, tensiunea este mentinuta constanta, sursa se

numeste stabilizator. Sursele liniare stabilizate se pot clasifica in stabilizatoare parametrice si


stabilizatoare cu reactie.
Stabilizatoarele parametrice sunt surse liniare de tensiune ce nu utilizeaza principiul reactiei negative
ci contin diode Zener, numite si diode stabilizatoare de tensiune, care polarizate invers pastreaza la
borne o tensiune Uz , egala cu tensiunea de strapungere UBR a dispozitivului.
Uz=-uAK= -UBR
Exemple de stabilizatoare parametrice: Stabilizatorul in cascada, Stabilizatorul cu compresarea
efectului termic, Stabilizatorul parametric in punte.
Stabilizatoare cu reactive = surse liniare cu reactive negative sunt cele mai utilizate in prezent, mai
ales sub forma de circuit integrat liniar. Ele sunt de doua tipuri: Stabilizatoare series i stabilizatoare
paralele.
Principiul de functionare al stabilizatoarelor cu reactive este acelasi pentru ambele tipuri de
stabilizatoare .

27.stabilizatoarele parametrice sunt surse liniare de tensiune ce nu utilizeaza principiul reactiei


negative ci contine diode Zener, numite si diode stabilizatoare de tensiune care, polarizate invers,
pastreaza la borne o tensiune data de catalog, egala cu tensiunea de strapungere a
dispozitivului, care este aproximativ constant: = =

Aceasta proprietate a diodei Zener face ca atunci cand o conectam in paralel cu sarcina R, ea sa
mentina la bornele acesteia o tensiune constanta. Se difineste factorul de stabilizare al
stabilizatorului prin relatia

28. Principiul de functionare al stabilizatoarelor cu reactie este acelasi pentru ambele tipuri de
stabilizatoare cu reactie. Parametrul reglat din care traductorul Trad preia o fractie k0 este
comparat cu tensiunea de referinta generata de blocul rezultand din diferenta tensiunea de
eroare: = 0

Eroarea rezultata se aplica la intrarea amplificatorului de eroare AE, rezultand la iesirea acestuia
eroarea amplificata de a ori, adica care la randul ei va comanda elementul regulator ER ce va
modifica tensiunea de iesire 0 in sensul compensarii ei.

0 =
=

In acest caz, eroarea este: = 2 = 0 , in care k=4 /3 + 4 si = . Eroarea


amplificata a este curentul de colector al tranzistorului 2 , anume 2 = 2 2 unde 2 , este
factorul de amplificare in curent al lui 2 .
Pentru a explica functionarea schemei sa presupunem ca la un moment dat tensiunea de iesire 0
creste. Atunci fractiunea k0 creste si ea, deci eroarea = 0 creste. Tranzistorul 2 va
conduce in regiunea sa liniara (RAN) la curenti 2 mai mari in detrimentul curentului de baza a lui 1
care are expresia 1 = 2 si va scadea. Astfel, tranzistorul 1 conduce mai putin, curentul de
emitor al lui 1 care este 1 = 1 1 va scadea si atunci curentul prin sarcina R care este
0 = 1 2 3 va scadea si el. Aceasta ultima scadere determina scaderea tensiunii de iesire
0 = 0 .

29. Principiul de functionare al stabilizatoarelor cu reactie este acelasi pentru ambele tipuri de
stabilizatoare cu reactie. Parametrul reglat din care traductorul Trad preia o fractie k0 este
comparat cu tensiunea de referinta generata de blocul rezultand din diferenta tensiunea de
eroare: = 0

Eroarea rezultata se aplica la intrarea amplificatorului de eroare AE, rezultand la iesirea acestuia
eroarea amplificata de a ori, adica care la randul ei va comanda elementul regulator ER ce va
modifica tensiunea de iesire 0 in sensul compensarii ei.

0 =
=

Tranzistorul 1 indeplineste si rolul de ER si rolul de AR, iar dioda Zener are tot rolul de
referinta de tensiune dar si impreuna cu rezistenta 2 alcatuiesc traductorul T, frecventa k
avnad valuarea 1. Cu Th Kirchhoff, erarea este: = 2 = 0 .
Pentru a explica functionarea schemei sa presupunem ca la un moment dat tensiunea de iesire 0
creste. Atunci eroarea = 2 = 0 creste. Tranzistorul 1 va conduce in regiunea sa
liniara (RAN) la curenti mai mari in detrimentul curentului prin sarcina 0 = care va
scadea determinand astfel scaderea tensiunii0 = 0 0 prin sarcina R.

30.
Schema bloc a unui stabilizator de tensiune cu functionare in comutatie si comanda PWM (Pulse
Width Modulation)

Blocul de baza al stabilizatorului il constituie convertorul cc-cc care este un circuit electronic cu
functionare in comutatie avand urmatoarele component de baza: contactorul static cc- notat CS ce
poate fi un dispozitiv semiconductor ce functioneaza in regim de comutatie bobina L de
acumulare/retrocedare de energie, dioda de conductive libera D si condensatorul C de filtrare a
componentei continue a tensiunii de iesire U0.
Principiul de functionare este urmatorul: amplificatorul diferential are rolul de a face diferenta intre
tensiunea de referinta Uref si o fractiune KU0 din tensiunea de iesire U0 , la iesirea lui rezultand
tensiunea de eroare = Uref KU0 care este apoi comparata de comparatorul COMP ce cea a unui
generator de tensiune liniar, anume un oscillator ce genereaza la iesire o tensiune triunghiulara de
perioada T egala cu perioada de comutatie a CS. Se formeaza astfel impulsuri de comanda PWM care
se aplica pe electrodul de comanda al dispozitivului semiconductor de putere utilizat ca CS, acesta
fiind astfel comutat in saturatie atunci cand tensiunea de iesire scade sub valoarea Us=Uref/K respectiv
in blocare atunci cand tensiunea de uesure creste peste valoarea US=Uref/K
Comanda PWM se face prin modificarea raportului de conductive a CS anume se modifica durata sa
de conductive Tc mentinand constanta si perioada sa de comutatie T, prin marimea numita raport de
conductie CS si definite prin relatia :

D= [0,1]

31. Convertorul Buck


Se scriu ecuatiile Kirchhoff pe fiecare dintre cele doua intervale de comutatie t[0,Tc ] si t[Tc , T] ale
covertorului Buck, corespunzatoare celor doua stari ale contactorului static CS, anume de conductie
si blocare.

Pe primul interval: se comanda CS in saturatie



=
*L+U0

Ui=L*
-

Pe cel de al 2-lea interval se comanda CS in blocare fapt ce determina intrarea in conductie a


diodei


*L+U0=L*
+U0

0=

Din relatiile anterioare rezulta:


L( ) =(Ui 0 )TC= U0(T-TC)

Deoarece D= [0,1] raportul de transformare al convertorului Buck este subunitar:

N= 0 = =D [0,1]

Tensiunea medie de iesire este mai mica decat tensiunea de intrare deci convertorul Buck este
coborator de tensiune:
U0=N Ui= D Ui[0, Ui]

32. Convertorul Boost


Se scriu ecuatiile Kirchhoff pe fiecare dintre cele doua intervale de comutatie t[0,Tc ] si t[Tc , T] ale
covertorului Boost, corespunzatoare celor doua stari ale contactorului static CS, anume de conductie
si blocare.

Pe primul interval: se comanda CS in saturatie



=
*L

Ui=L*

Unde se numeste riplul a curentului prin bobina


-

Pe cel de al 2-lea interval se comanda CS in blocare fapt ce determina intrarea in conductie a


diodei


*L=L*
+U0

Ui =

Din relatiile anterioare rezulta:


L( )=Ui Tc=(Ui 0 )(T-TC)

Deoarece D= [0,1] raportul de transformare al convertorului Buck este supraunitar :

N= 0 = 1 1

Tensiunea medie de iesire este mai mare decat tensiunea de intrare, deci convertorul Buck
este un ridicator de tensiune:
U0 =

Ui

33. Convertorul BUCK-BOOST


Se scriu ecuatiile Kirchhoff pe fiecare dintre cele doua intervale de comutatie t[0,Tc ] si t[Tc , T] ale
covertorului Buck-Boost, corespunzatoare celor doua stari ale contactorului static CS, anume de
saturatie si blocare.

Pe primul interval: se comanda CS in conductie,ceea ce determina blocarea diodei D, ea fiind invers


polarizata pe acest interval:


= 0 *L

Ui=L*
-

Pe al doilea interval: se comanda CS in blocare, fapt ce determina intrarea in conductie a


diodei D :


*L=L*
=U0

0=

Din relatiile anterioare rezulta :


L( )=Ui Tc=(0 )(T-TC)

Deoarece D= [0,1] raportul de transformare al convertorului Buck este supraunitar :

N= 0 = - 1 (-,0]

Tensiunea medie de iesire U0 = 1*Ui Ui


La convertorul Buck-Boost tensiunea U0 este de polaritatea inversa fata de tensiunea de
intrare Ui . In concluzie convertorul Buck-Boost este inversor de polaritate si cu raport de
transformare N oarecare, deci raportul de transformare al acestui convertor s-a obtinut
subunitar.

34.
NR
1

DENUMIRE
Legea de idempotenta

Legea de comutativitate

RELATIA CE DEFINESTE LEGEA


x*x*x*..*x=x
x+x+x++x=x
x1*x2=x2*x1

asociativitate

absorbtie

distributivitate

Legile lui 1 si 0

7
8
9
10

Principiul tertului exclus


principiul contradictiei
Principiul dublei negatii
Legile lui Morgan

x1+x2=x2+x1
x1*(x2*x3)=(x1*x2)*x3
x1+(x2+x3)=(x1+x2)+x3
x1*(x1+x2)=x1
x1+x1*x2=x1
x1*(x2+x3)=x1*x2+x1*x3
x1+x2*x3=(x1+x2)*(x1+x3)
x*1=x si x+1=1
x*0=0 si x+0=x
x+ =1
x* =0
=x

+
1 2=1
2

1 + 2 = 1

Analiza unui circuit logic combinational(CLC) porneste de la schema si are ca scop determinarea
functionarii acestuia. Functionarea unui CLC se poate descrie prin functia booleana a CLC-ului sau
prin tabela de adevar complete care trebuie sa contina toate combinatiile logice posibile. Se pot trasa
diagrame temporale ale semnalelor in diverse puncte ale CLC pornind de la diagramele temporare
date ale semnalelor de intrare.
Sinteza CLC este operatia inversa analizei CLC adica pronind de la expresia sau tabela de adevar a
functiei booleene trebuie sa se realizeze schema circuitului care realizeaza acea functie, operatie
numita implementarea CLC cu porti logice.
Exista doua metode de sinteza a CLC:
-

Metoda analitica - bazata pe legiile si principiile calculului propozitional


Metoda grafica bazata pe diagramele Veitch-Karnaugh

35. POARTA LOGICA SI


X1
0
0
1
1

X2
0
1
0
1

y
0
0
0
1

POARTA LOGICA NU
X
0
1

Y
1
0

POARTA LOGICA SAU


X1
0
0
1
1

X2
0
1
0
1

y
0
1
1
1

POARTA LOGICA SI-NU


X1
0
0
1
1

X2
0
1
0
1

Y
1
1
1
0

POARTA LOGICA SAU-NU


X1
0
0
1
1

X2
0
1
0
1

Y
1
0
0
0

POARTA LOGIC A SAU-EXCLUSIV


X1
0
0
1

X2
0
1
0

Y
0
1
1