Sunteți pe pagina 1din 4

Date generale

F
iecare om este unic deşi din punct de vedere anatomic este asemănător
.Fiecare plantă, animal este unic această primisă ȋşi validează adevărul prin
corelaţia idei despre om .Bine ,dacă fiecare este unic atunci de ce suntem atât
de indiferenţi ȋn privinţa faunei şi florei?
De ce distrugem ceea ce ne ȊncântĂ ,ne ȊndulceŞte Şi ne
ȊnfrumuseŢeazĂ viaŢa?
Fiecare acţiune oricât de mică asupra mediului ȋşi are răsfrângere asupra omului ,ca
ȋntr-un cerc.Vom tăia azi un copac ,mâine vom văna cerbi ,mistreţi poimâine ne vom
face din pasărea ce ne ȋncântă auzul, prizonieră ȋntr-o cuşcă .A iubi nu este sinonim
cu a distruge ,cu a poseda ,ci este sinonim cu toleranţă ,libertate .Omul ȋnţelege
greşit biodiversitatea fie din ignoranţă ,fie din nepăsare sau plăcere distruge natura .
Ȋn Europa, una din şase specii de mamifere sunt pe cale de dispariţie. Şi, atunci
când o specie dispare, poate crea un efect devastator asupra altora, într-un efect
fatal de domino. Cu toate acestea, foarte puţini oameni se angajează să păstreze
biodiversitatea. Provocarea este uriaşă, iar soluţia va deveni realitate numai cu
sprijinul guvernelor locale şi a cetăţenilor. Nu trebuie să uităm că fiecare dintre noi
este parte din acest joc de domino...
Natura ne oferă aer curat, apă potabilă, alimente, materiale şi medicamente. Ea
ne ajută la reglarea climei şi ne protejează de catastrofe. Avem tendinţa să luăm
aceste servicii ca pe ceva ce ni se cuvine, dar nu este aşa. În aceeaşi măsură în care
o creştere cu 2 grade a temperaturii globale peste nivelul pre-industrial duce la
schimbări catastrofale, la fel pierderea biodiversităţii dincolo de anumite limite, ar
putea avea consecinţe profunde pentru funcţionarea planetei. În ultimii 50 de ani,
60% dintre serviciile ecosistemice ale pământului au fost degradate.
Cum putem sĂ oprim acest fenomen de distrugere a biodiversitaŢii ?
Primul pas este informarea .Ȋnceputul este un punct acela suntem noi şi acţiunile
noastre trebuie să se răsfrângă sub forma de unde .Prioritar sunt speciile ȋn pragul
dispariţiei apoi cele ameninţate de dispariţie . Pe teritoriul României se reunesc nu
mai puţin de cinci regiuni biogeografice, dintre care două, cea stepică şi cea pontică,
reprezintă elemente naturale noi adăugate. Lanţul Carpatic reprezintă un bastion
vital al carnivorelor mari. România deţine 5500 exemplare de urs brun, 3500
exemplare de lup şi 1600 exemplare de râs eurasiatic.Ţara noastră este renumită
prin diversitatea floristică adăpostind 3.630 specii de plante, din care până în prezent
23 de specii sunt declarate monumente ale naturii, precum şi 688 specii de alge.
Pentru ţara noastră au fost declarate la nivel internaţional trei Rezervaţii ale
Biosferei: Delta Dunării, Retezat , Pietrosul Rodnei şi 5 situri Ramsar: Delta
Dunării , Insula Mică a Brăilei , Lunca Mureşului, Complexul Piscicol
Dumbrăviţa, Lacul Techirghiol.
Parcul Retezat este renumit prin diversitatea floristică, adăpostind aproape
1.190 specii de plante superioare din cele peste 3.450 cunoscute în România. Fauna
este reprezentată de cerb, căprioară, capra neagră, marmota, mistreţul, ursul, jderul,
pisica sălbatică, cocoşul de munte, ierunca,
vulturul sur, acvila de munte. În arealele calcaroase se întâlneşte vipera. Păstrăvii
populează lacurile şi râurile. În parc se fac cercetări asupra florei, vegetaţiei, faunei
agropastorale şi cinegetice.

1|Pagina
ANIMALE ŞI PLANTE PROTEJATE

V
ulturul cu barbă este o pasăre rară, care trăieşte în munţii Caucaz,
Himalaya sau în Tibet. Dimensiunile sale incredibile, un metru înălţime şi o
anvergură a aripilor de trei metri, i-au atras porecla de “gigantul”. Se
hrăneşte cu oase de animale moarte şi trăieşte în jur de 50 de ani. Ultimul
exemplar din România dispăruse în 1929, fiind vânat în zona munţilor Cozia.
Cerbul lopatar s-a regasit pe teritoriul tarii noastre inca din
paleolitic, dovada fiind resturile fosile descoperite linga Sibiu. Se pare ca ulterior a
disparut din intregul teritoriu european, deoarece documentele istorice afirma ca a
fost colonizat in Europa de catre romani, in secolele III – IV e.n., Cerbul lopatar are
lungimea corpului de de 130-160 cm (de la bot la coada), inaltimea la greaban 85-
110 cm, coada fiind mai lunga decat a celorlalti cerbi.
Pisica sălbatică (Felis silvestris), numită şi mâţă sălbatică, mârtan
sălbatic sau cotoi sălbatic, este o felină mică, nativă Europei, părţii vestice
a Asiei şi Africii. Specia este carnivoră şi se hrăneşte cu mamifere mici, pasări şi alte
animale de mărime asemănatoare. Se disting câteva subspecii răspândite în regiuni
diferite.
Putini stiu ca in Delta Dunarii ierneaza foarte multe dintre speciile de pasari care
cuibaresc dincolo de Cercul Polar de Nord sau in Siberia. Pentru ca in zonele in care
traiesc peste vara, temperaturile coboara foarte mult incepand cu lunile octombrie si
noiembrie, aceste pasari aleg sa ierneze in Delta Dunarii, unde raman pana la
jumatatea lunii martie. Este vorba despre lebada de iarna, care o inlocuieste pe cea
de vara, dar si de specii variate de rate si gaste polare. Cele mai valoroase
exemplare sunt cele de gasca cu gat rosu, aproximativ 95% din populatia mondiala
acestei specii iernand in rezevatie, mai ales in zona lacurilor litorale.
Prezent în folclor din cele mai vechi timpuri, amintit de Mircea Eliade ca totem al
unora dintre călugării luptători daci, ursul a devenit o figură legendară, privit cu
teamă şi admiraţie chiar şi de orăşeni.Animal deosebit de puternic, aparţinând
familiei Urside, ursul brun românesc - privit de mulţi biologi ca sub-specie încă
neînregistrată - are un corp de până la 2,5 m lungime, o înălţime la greabăn de până
spre 1,5 m şi o greutate maximă de 600 kg
Zimbrul este cu siguranta unul din simbolurile supravieturii unei specii
caracterisitce spatiului romanesc. Acesta se numara printre speciile protejate din
Romania si poate fi admirat (chiar daca nu in cea mai de dorit stare) in rezervatiile
din Neamt, Hateg, in judetul Dambovita langa Targoviste si Neaga-
Bucsani. Zimbrul face parte din aceeasi familie ca si bizonul si putea fi intalnit in
intreaga Europa. Din pacate, cel mai greu animal terestru din Europa poate fi admirat
doar in captivitate.
Chiar și dealul Tâmpa este o rezervație complexă, având ca specii
rare: Fritallaria Montana (bibilica), Cypripedium calceolus (papucul
doamnei), Iris caespitose (stânjenelul), Dracocephalum austriacum
2|Pagina
(mătăciunea), Rosa spinossisima (măceșul pitic) și Spirea crenata
(cununița de calcar).
Alte rezervații sunt pădurea și mlaștinile de la Prejmer, poiana de narcise
de la Dumbrava Vadului( unde întâlnim stânjenelul siberian) și dealul
Lempeș unde găsim laleaua pestriță și Ruscuța (plantă unică în Europa)
Adonis vernalis (ruscuta)este o specie erbacee perena de 10-40 cm inaltime.
Partea subterana
consta dintr-un rizom scurt si tare de culoare brun-inchis; tulpina aeriana,cea florifera
este dreapta, ramificata, fara peri si cu numeroase frunze penat-secate. Florile sunt
solitare, mari pina la 8 cm in diametru, cu petalegalben-aurii stralucitoare, cu
numeroase stamine si pistile
Un alt exemplu este Antilopa saiga - dupa anii ’60, specialistii au mai semnalat
citeva exemplare izolate in Moldova si in Delta Dunarii. Acum ele traiesc in Lunca
Prutului din judetul Botosani intr-o mica rezervatie naturala.
Smardarul sau bujorul de munte(Rhododendron
munte(Rhododendron kotschyi)Este
kotschyi) un arbust cu
frunze eliptice, pieloase si persistente;Are flori rosii – liliachii;Este intalnit in Muntii
Bucegi, Retezat, Parang;
Roua cerului ( Drosera rotundifolia)Este
rotundifolia) o planta carnivora;
Populeaza tinoavele cu muschiul de turba de la Mohos, Poiana Stambei, Sancraieni
Ciuc;

Animale dispĂrute

C
el mai cunoscut animal disparut este bourul. Desi altadata se gasea in turme
numeroase, din Polonia si pana in Vestul Europei, stramosul vacii domestice,
bourul, a fost vanat intens pe teritoriul tarii noastre, in special in padurile
Moldovei, astfel ca in sec. XV au fost vanate ultimele exemplare.
Dropia, cea mai mare pasare din campiile Europei, era intalnita des in Baragan si in
Campia de Vest. Masculul poate ajunge si la 18 kg, femelele in schimb sunt mai mici.
Disparitia dropiei din tara noastra a fost determinata de industrializarea agriculturii si
de vanarea ultimelor exemplare, acum cativa ani, de catre taranii din Baragan.
Problema sturionilor nu este atat disparitia lor, cat distrugerea habitatului in care
acestia se reproduc. Numeroasele baraje de pe Dunare, fara locuri de trecere pentru
acestia catre amonte, impiedicau sturionii sa-si depuna icrele de-a lungul fluviului
(mai ales in zona Portilor de Fier). Drept urmare, acestia incep sa se reorienteaze
catre alte rauri ce se varsa in Marea Neagra, privand Romania de una din posibilele
bogatii culinare pe care le-ar putea promova.

3|Pagina
4|Pagina