Sunteți pe pagina 1din 172

B

Dacia literara
Schi
Perioada paoptist- caracterisitici:
- Reprezint inceputul perioadei modern
- Curentul dominant este romantismul , ins el coexist cu alte curente anterioare
- Orietare spre Occident
- Impunerea specificului national- curentul national si popular
Reprezentani:I.H.Rdulescu,M.Koglniceanu,V.Alecsandri,Gr.Alexandrescu,
N.Blcescu
Dacia literar 1840-revista cea mai important din epoc
Introducie, articol scris de Koglniceanu este programul esthetic al revistei si al
romantismului romnesc
Ideile articolului sunt:
- intenia de a realiza o revista numai de literatur adresat tuturor romnilor;
- promovarea scriitorilor din toate zonele locuite de romni, revista fiind un
repertoriu general al literaturii romne;
- ntemeierea spiritului critic pe principiul estetic;
- afirmarea idealului de realizare a unitii limbii si literaturii romne-numele revistei
fiind semnificativ;
- combaterea traducerilor i imitaiilor din alte literaturi, mediocre sau fr valoare;
- promovarea literaturii originale inspirate din istorie, natur , folclor, realiti
naionale-teme romantice prin excelen.
Alexandru Lpuneanul
Este o nuvel romantic si istoric publicat in 1840 in Dacia literar, o creaie
original inspirat din istoria Moldovei.
Viziunea autorului este specific paoptismului prin valorificarea trecutului national.
Raportul realitate- ficiune: la baza textului sau cronicile lui Ureche si Costin prelucrate
artistic de prozator.
Perspectiva narativa este cea dindrt a naratorului omniscient ,
omniprezent(ubicuu),preponderent obiectiv;.
Tema este lupta pt putere n sec al XVI lea , Al.L.simboliznd tiranul ,domnia
centralizat n conflict deschis cu boierimea f puternic.
Relatia incipit-final
Paragraful iniial prezint sobru, obiectiv si concis revenirea la tron a lui Al L, motivele
atitudinii lui vindicative, cteva elemente spaiale-Tecuci i ipostaza eroului- vine n
fruntea unei otiri turcesti si ttrti pt a-i recupera tronul pierdut prin uneltirile
boierilor.Finalul consemneaz sfritul domnitorului tiran in acelai mod, amintind stilul
cronicarilor.
Constructia discursului narativ
Naraiunea se desfoara cronologic ,prin nlnuirea secvenelor ;textul este n 4 capitole
care fixeaz momentele subiectului.
Capitolele sunt precedate de ctre motto-uri semnificative:
Dac voi nu m vreti ,eu v vreu raspunsul lui Al L adresat soliei boiereti trimis de
Toma;

Ai s dai sam ,Doamn!-ameninarea boieroaicei creia L i-a ucis soul,adresat


Ruxandei;
Capul lui Mooc vrem-cererea mulimii adunate la porile curii domneti;
De m voi scula, pre muli am s popesc i eucuvintele lui Al.L.ce fusese clugrit.
Conflictul
Pune n eviden personalitatea protagonistului ce ntruchipeaz tiranul;conflictul
principal este unul exterior de natur politic si social dublat de o nfruntare
psihologic:lupta pt putere ntre domnitor i boieri.Voinei lui Al.L. de a fi suveran
absolut I se opune dorina de putere a boierilor.
Relaii temporale i spatiale
Timpul i spaiul sunt bine precizate conferind verosimilitate naraiunii:timpul-Evul
Mediu romnesc(ntre anii 1564-1569).
Personajele
Personajul principal
Statutul social, psihologic moral
Al. L. este protagonistul nuvelei, personaj romantic excepional ce ntruchipeaz
tiranul.Este construit din contraste , avnd caliti i defecte puternice un damnat
romantic(Calinescu)
Trsturi: crud, viclean, disimulat abil politic,, hotrt, inteligent, bun
psiholog,diplomat, persuasiv, tenace,cinic, diabolic , fr scrupule,ambitios,mnat
de patimi puternice.
Modaliti de caracterizare
Caracterizare direct de ctre narator care ofer detalii vestimentare: purta corona
Paleologilor i peste dulama polonez de catifea stacojie avea cabania turceasc ,sau
ipostazele personajului: domnul, tiranul, bolnavul.Amnuntul semnificativ creioneaz
imaginea epocii i accentueaz excepionalitatea specific romantismului.
Mitropolitul Teofan:crud i cumplit este omul acesta ;cuvintele lui au
darul de a motiva crima la care este indemnata domnia Ruxanda.
Autocaracterizare: n-as fi un natarau de frunte cand m-as increde in
tine?L. se dovedeste un bun politician , dar i un om suspicios,precaut.
Caracterizare indirect-faptele evideniaz cruzimea prin omoruri, schingiuiri, piramida
de capete ;nencrederea n ceilali i spaima de comploturi sunt dovedite de arderea
cetilor, desfiinarea armatei; faptele pun n valoare i alte nsuiri:capacitatea de a
manipula voina mulimii,impulsivitatea chiar i fa de Ruxanda, ipocrizia i strategia
politic(mariajul cu nepoata lui Stefan cel Mare) comportamentul fa de boieri.
Discursul rostit in biseric este o mostr de ftrnicie, persuasiune i lips `de scrupule .
Relaiile cu ceilali surprind caracterul autoritar,dar si vindicativ(pedepsirea lui Motoc)
voina, dorina de putere, ambiia,disimularea fa de boieri si Ruxanda.
Replicile memorabile adaug noi trsturi sau accentueaz altele, deja
cunoscute:viclenia,caracterul amenintor, hotrrea, dorina de rzbunare.
Antiteza intrete apartenena la categoria tiranului, caracterul excepional i destinul
spectaculos specific romantismului.
Scene semnificative dialogul cu Ruxanda din cap2. Doamna, ngrozit de ameninarea
vduvei boierului ucis de L are ndrzneala s ii cear soului ei ncetarea omorurilor.La
nceput L este curtenitor, chiar afectuos ,dar cuvintele R l fac s devin irascibil, violent,

amenintor.Are capacitatea de a se stpni, redevine lucid, raional si disimulat,i


promite c va nceta omorurile i c i va da un leac de fric.
Alt scen semnificativa este participarea la slujba din biseric. L vine mbrcat cu toat
pompa domneasc .Pt a-i atinge elul i a-i convinge pe boieri asupra schimbrii
atitudinii sale,se cieste, folosete cuvinte ale Scripturii, l ia pe Dumnezeu de martor i
aliat are o atitudine smerit, si cere iertare cu gesturi studiate chiar
teatrale..Comportamentul su are succes, deoarece doar Spancioc i Stroici se ndoiesc de
sinceritatea lui.
Relaiile dintre dou personaje L si R.
R. este sotia lui L.Personajul este caracterizat direct in cap 2 cnd i se face o fi
biografic i indirect prin fapte, gesturi, limbaj, antiteza.
Este fiica lui Petru Rare si are un destin dramatic datorat apartenenei la o familie
domnitoare. Este singura reprezentanta a acesteia si soarta ei e hotrt de boieri.
.Este frumoas ,trist , tnjitoare , nsingurat, sensibil, dornica de afeciune.Portretul ei
e construit simetric, dar n antiteza cu cel al lui L. Detaliile vestimentare susin
apartenenta ei la clasa superioar feudal, iar comportamentul fricos, blnd, supus soului
sau boierilor sporete puterea caracterului lui L.In faa piramidei de capete, R lesin, dar
cand soul bolnav i amenin fiul, instigat de Spancioc si Stroici , ncurajata de
mitropolit are indrzneala s l otrveasc, comind un pcat de neiertat de care este
contient .Astfel devine regent , fiul fiind minor in timp ce L moare in chinuri
groaznice vegheat de dumanii sai care rzbun astfel crimele domnitorului.
Personajul colectiv mulimea de trgovei care se adun fr un scop precis la curtea
domneasc. Voina ei se cristalizeaz treptat mai nti se exprim decumpnirea , apoi
cteva nemulumiri sporadice i in cele din urm ntr-un glas oamenii l gasesc vinovat pe
Mooc.
Mooc reprezint boierul viclean, trdtor ,intrigant, la fr scrupule ghidat doar de
patima coruptoare a puterii.
Spancioc si Stroici sunt boieri patrioi i rolul lor este unul justiiar.
Arta narativa se mbina toate modurile de expunere.
Stilul narativ este sobru,concis,preponderent obiectiv.
Elementele romantice se mpletesc cu cele clasice si cu cele realiste .
COMENTARIU
Perioada pasoptista
Alexandru Lapusneanul
Perioada paoptist (1830-1860) marcheaz nceputul literaturii romne
moderne;curentul literar dominant este romantismul, dar el coexist cu alte curente
literare:clasicism, realism, n opera aceluiai scriitor i chiar n aceeai creaie.
Paoptismul se caracterizeaza prin mesianism cultural, spirit critic, deschidere ctre
Occident , lupta pt impunerea specificului naional, entuziasm,vizionarism.
Personaliti culturale ale momentului sunt I.Heliade Rdulescu, Mihail
Koglniceanu,V.Alecsandri,Gr.Alexandrescu,N.Balcescu.
Revista cea mai importanta a epocii este Dacia literar.

Dacia literar apare n 1840 i public n cele 3 numere ale sale scriitorii valoroi ai
vremii:V Alecsandri,C Negruzzi,Gr Alexandrescu.
Programul estetic al revistei este articolul Introducie scris de Koglniceanu ce se
constutituie ca manifest al romantismului romnesc.
Ideile articolului sunt:
- intenia de a realiza o revista numai de literatur adresat tuturor romnilor;
- promovarea scriitorilor din toate zonele locuite de romni, revista fiind un
repertoriu general al literaturii romne;
- ntemeierea spiritului critic pe principiul estetic;
- afirmarea idealului de realizare a unitii limbii si literaturii romne-numele revistei
fiind semnificativ;
- combaterea traducerilor i imitaiilor din alte literaturi, mediocre sau fr valoare;
- promovarea literaturii originale inspirate din istorie, natur , folclor, realiti
naionale-teme romantice prin excelen.
Alexandru Lapusneanul
Este o nuvel romantic de inspiraie istoric aprut n primul nr al Daciei literare i
concretiznd programul estetic al acesteia.
Se ncadreaz n specia nuvelei prin existena unui singur fir epic,construcie riguroas,
conflict concentrat,tendina de obiectivare a perspectivei narative, accentul pus asupra
personajului principal n jurul cruia graviteaz ceilali eroi.
Caracterul romantic este asigurat de: inspiraia din istoria naional- perioada Evului
Mediu, tem, conflict, personaje excepionale n imprejurri excepionale,antitez,culoare
local(atmosfera epocii) liniaritate in construcia personajelor (N Manolescu)
Viziunea despre lume este a unui paoptist care valorific letopiseele moldoveneti ,
apeleaz la istorie pt a-i prezenta artistic ideile.In Scrisoarea XIX din vol Negru pe alb
prozatorul i exprim opinia despre domnia lui Lpuneanu :Un veac era de cnd
aristocraia domnea i poporul gemea n ticaloie i asuprire!Atunci providena
, vznd-o btrn i sluit de nelegiuiri , tinde mna i alege dintre ea pre un
nensemnat boier, pre un oarecare Petre Stolnicul, om prost i necunoscut.Il suie pe tron
si i d sabia rzbunrii n mn.
Acesta sub numele de Alexandru Lpuneanul, va sparge cuibul i va strivi acest
furnicar de intrigani ce fcea si desfcea domni. Dar oare fapta lui fost-a de folos
poporului?Ba, cci ranele lui erau att de adnci, apsarea despotic l ovilise intratta, nct pstorii lui Drago i ostaii lui Stefan nu erau acum dect nite sclavi
ngiosii a unei boierimi desfrnate care i trata si i vindea ca pe vite.In
adevr,Lpuneanu retezase trunchiul,dar odraslele creteau si nu era el omul care s
tie a le seca puindu-le stavil pre nsui poporul; pentru aceasta , fapta lui fu judecat
de crud , si el de tiran.
Raportul realitate-fictiune
Scriitorul foloseste cronica lui Gr Ureche pt a prezenta a doua domnie a lui Al L.,
prelund scene (uciderea celor 47 de boieri) fapte(sfarsitul lui L.),replici(motto-urile de la
cap1 si 4), dar se distanteaza de adevrul istoric comind cateva licene(prezena
boierilor Motoc, Spancioc, Stroici ) pt a ilustra viziunea romantic asupra istoriei,
ideologia paoptist.

Perspectiva narativa este cea dindrt a naratorului omniscient ,


omniprezent(ubicuu),preponderent obiectiv;focalizarea zero si relatarea cronologic sunt
specifice acestei perspective narative; se remarc ns si cteva intervenii subiective ale
naratorului mai ales prin epitete caracterizatoare:dentat cuvntare ,ticlosul boier.
Tema este lupta pt putere n sec al XVI lea , Al.L.simboliznd tiranul ,domnia
centralizat n conflict deschis cu boierimea f puternic.
Relatia incipit-final
Paragraful iniial prezint sobru, obiectiv si concis revenirea la tron a lui Al L, motivele
atitudinii lui vindicative, cteva elemente spaiale-Tecuci i ipostaza eroului- vine n
fruntea unei otiri turcesti si ttrti pt a-i recupera tronul pierdut prin uneltirile
boierilor.Finalul consemneaz sfritul domnitorului tiran in acelai mod, amintind stilul
cronicarilor:Acesta fu sfritul lui Al L. care las o pat de snge in istoria Moldaviei.La
mnstirea Slatina ,zidit de el,unde este ingropat,se vede i astzi portretul lui i al
familiei sale.
Constructia discursului narativ
Naraiunea se desfoara cronologic ,prin nlnuirea secvenelor ;textul este n 4 capitole
care fixeaz momentele subiectului ;echilibrul compoziional este asigurat de mbinarea
armonioas a modurilor de expunere (naraiune , dialog, descriere)i a elementelor
lexicale(arhaisme, neologisme, cuvinte aparinnd limbii literare).
Capitolele sunt precedate de ctre motto-uri semnificative:
Dac voi nu m vreti ,eu v vreu raspunsul lui Al L adresat soliei boiereti trimis de
Toma;
Ai s dai sam ,Doamn!-ameninarea boieroaicei creia L i-a ucis soul,adresat
Ruxandei;
Capul lui Mooc vrem-cererea mulimii adunate la porile curii domneti;
De m voi scula, pre muli am s popesc i eucuvintele lui Al.L.ce fusese clugrit.
Momentele subiectului
Expoziiunea si intriga sunt cuprinse n cap.1.Al.L.se ntoarce n Moldova n 1564 pt a-i
recupera tronul pierdut prin trdarea boierilor; n fruntea unei armate impresionante este
ntmpinat de o solie trimis de domnitorul Toma(Spancioc, Stroici, Mooc, Veveri)
care l roag s se ntoarc din drum motivnd c ara nu l vrea. Hotrrea lui L. de a lua
tronul si dorina lui de rzbunare constituie intriga textului.
Desfurarea aciunii cuprinde evenimente care contureaz portretul protagonistului si
configureaz climatul medieval autohton: recuperndu-i- scaunul domnesc , prin fuga lui
Toma in Muntenia, L.arde cetile cu excepia Hotinului, desfiineaz armata
pmntean nconjurndu-se de mercenari ,pedepsete i ucide boierii la cel mai mic
semn de nesupunere-real sau presupus;domnia Ruxanda, soia lui,ameninat de vduva
uneia dintre victimele domnitorului i cere s nceteze omorurile i L i promite c o va
asculta ,dar i c i va da un leac de fric .
Punctul culminant este uciderea celor 47 de boieri narat in cap al 3 lea. La biseric,
domnul ine un discurs cu caracter persuasiv pt a-i convinge pe boieri c i-a schimbat
atitudinea fa de ei; scopul este acela de a-i face s participe la ospul ncheiat cu
moartea lor; Spancioc i Stroici nu cred in metamorfoza lui L. i fug in Polonia; mulimea
se adun la porile curii domnesti i ii manifest revolta prin uciderea lui Mooc, astfel
L scpnd de un trdtor; el construieste o piramid din capetele boierilor ucii-leacul de
fric pt Ruxanda.Cap 4 cuprinde deznodmntul:L se retrage la Hotin unde se

mbolnvete de lingoare, este clugrit dup obiceiul vremii, refuz aceast ipostaz, si
amenin soia si copilul, fiind apoi otrvit de Ruxanda la ndemnul boierilor fugari
Spancioc si Stroici.
Conflictul
Pune n eviden personalitatea protagonistului ce ntruchipeaz tiranul;conflictul
principal este unul exterior de natur politic si social dublat de o nfruntare
psihologic:lupta pt putere ntre domnitor i boieri.Voinei lui Al.L. de a fi suveran
absolut I se opune dorina de putere a boierilor care l puseser pe tron cnd era doar
Stolnicul Petre i pe care l trdaser fr mustrri de contiint atunci cnd interele le-au
cerut acest fapt.Natura conflictului motiveaz patima rzbunrii, cruzimea i abuzurile
personajului din momentul n care preia puterea.El nsui mrturisete schimbarea
atitudinii n prima intlnire cu boierii printr-o serie de interogaii retorice ce i tradeaz
furia, frustrarea, dezamgirea.Conflictul secundar dintre L. i Mooc particularizeaz
atitudinea vindicativ si este anunat n cap 1 prin afirmaia cinic a lui L privitoare la
rolul boierului de a-l uura de blstemurile norodului.
Relaii temporale i spatiale
Timpul i spaiul sunt bine precizate conferind verosimilitate naraiunii-n primele 3 cap
aciunea se desfaoar imediat dup revenirea la tron la cetatea de scaun, iar n cap 4
dup 4 ani la Hotin. Autorul folosete naraiunea rezumativ pt evenimentele mai putin
importante in relevarea conflictului i personajului principal, insistnd asupra unor scene
cu pronunat caracter dramatic.
Personajele
Personajul principal
Statutul social, psihologic moral
Al. L. este protagonistul nuvelei, personaj romantic excepional ce ntruchipeaz
tiranul.Este construit din contraste , avnd caliti i defecte puternice un damnat
romantic(Calinescu)
Trsturi: crud, viclean, disimulat abil politic,, hotrt, inteligent, bun
psiholog,diplomat, persuasiv, tenace,cinic, diabolic , fr scrupule,ambitios,mnat
de patimi puternice.
Modaliti de caracterizare
Caracterizare direct de ctre narator care ofer detalii vestimentare: purta corona
Paleologilor i peste dulama polonez de catifea stacojie avea cabania turceasc ,sau
ipostazele personajului: domnul, tiranul, bolnavul.Amnuntul semnificativ creioneaz
imaginea epocii i accentueaz excepionalitatea specific romantismului.
Mitropolitul Teofan:crud i cumplit este omul acesta ;cuvintele lui au
darul de a motiva crima la care este indemnata domnia Ruxanda.
Autocaracterizare: n-as fi un natarau de frunte cand m-as increde in
tine?L. se dovedeste un bun politician , dar i un om suspicios,precaut.
Caracterizare indirect-faptele evideniaz cruzimea prin omoruri, schingiuiri, piramida
de capete ;nencrederea n ceilali i spaima de comploturi sunt dovedite de arderea
cetilor, desfiinarea armatei; faptele pun n valoare i alte nsuiri:capacitatea de a
manipula voina mulimii,impulsivitatea chiar i fa de Ruxanda, ipocrizia i strategia
politic(mariajul cu nepoata lui Stefan cel Mare) comportamentul fa de boieri.
Discursul rostit in biseric este o mostr de ftrnicie, persuasiune i lips `de scrupule .

Relaiile cu ceilali surprind caracterul autoritar,dar si vindicativ(pedepsirea lui Motoc)


voina, dorina de putere, ambiia,disimularea fa de boieri si Ruxanda.
Replicile memorabile adaug noi trsturi sau accentueaz altele, deja
cunoscute:viclenia,caracterul amenintor, hotrrea, dorina de rzbunare.
Antiteza intrete apartenena la categoria tiranului, caracterul excepional i destinul
spectaculos specific romantismului.
Scene semnificative dialogul cu Ruxanda din cap2. Doamna, ngrozit de ameninarea
vduvei boierului ucis de L are ndrzneala s ii cear soului ei ncetarea omorurilor.La
nceput L este curtenitor, chiar afectuos ,dar cuvintele R i ntunec chipul i l fac s
devin irascibil, violent, amenintor att verbal muiere nesocotit ct i gestual mna lui
, prin desprindere, se rzima de junghiul din cingtoarea sa.Are capacitatea de a se
stpni, redevine lucid, raional si disimulat , o priveste pe R zmbind cnd aceasta ,
ngrozit i relateaz ntlnirea cu vduva i reproduce ameninarea acesteia Ai s dai
sam, doamn! ,i promite c va nceta omorurile i c i va da un leac de fric; apoi n
finalul ntrevederii o sftuiete s-i vad de gospodrie ,de copii i i aduce la cunotin
c va da un osp boierilor fr s i mrturiseasc adevaratele intenii. R, pe alta parte se
dovedeste mai inspaimntat de ameninarea boieroaicei dect de violena soului
exprimndu-i calm si direct voina Vreau s nu mai veri snge, s ncetezi cu omorul,
s nu mai vd capete tiete c sare inima din mine.
Alt scen semnificativa este participarea la slujba din biseric. L vine mbrcat cu toat
pompa domneasc , are doar un mic junghi i poart o zea de sarma.Pt a-i atinge elul i
a convinge pe boieri asupra schimbrii atitudinii sale,se cieste, foloseste cuvinte ale
Scripturii,l ia pe Dumnezeu de martor i aliat unul Dumnezeu tie de nu mi-a prut ru
i de nu m ciesc de aceasta, are o atitudine smerit, si cere iertare cu gesturi studiate
chiar teatrale inchinndu-se de mai multe ori in mijlocul bisericii. Naratorul avertizeaz
cititorul asupra frniciei prin detaliul fizionomic era foarte galben la fa, dar
amnuntul rmne incert spun .Comportamentul sau are success, deoarece doar Spancioc
i Stroici se ndoiesc de sinceritatea lui.
Relaiile dintre dou personaje L si R.
R. este sotia lui L.Personajul este caracterizat direct in cap 2 cnd i se face o fi
biografic i indirect prin fapte, gesturi, limbaj, antiteza.
Este fiica lui Petru Rare si are un destin dramatic datorat apartenenei la o familie
domnitoare. Este singura reprezentanta a acesteia si soarta ei e hotrt de boieri.Ajunge
soia lui L deoarece acesta ctig tronul i vrea ssi atrag bunvoina norodului prin
cstoria cu nepoata lui Stefan cel Mare.Este frumoas ,trist , tnjitoare , nsingurat,
sensibil, dornica de afeciune.Portretul ei e construit simetric, dar n antiteza cu cel al lui
L. Detaliile vestimentare susin apartenenta ei la clasa superioar feudal peste zobonul
de stofa aurita, purta un beniel de felendre albastru blnit cu samur , iar
comportamentul fricos, blnd, supus soului sau boierilor sporete puterea caracterului lui
L.In faa piramidei de capete, R lesin, dar cand soul bolnav i amenin fiul, instigat de
Spancioc si Stroici , ncurajata de mitropolit are indrzneala s l otrveasc, comind un
pcat de neiertat de care este contient .Astfel devine regent , fiul fiind minor in timp
ce L moare in chinuri groaznice vegheat de dumanii sai care rzbuna crimele
domnitorului i care l indeamn ironic si mustrtor : nva a muri, tu care tiai numai a
omori.

Personajul colectiv mulimea de trgovei care se adun fr un scop precis la curtea


domneasc. Voina ei se cristalizeaz treptat mai nti se exprim decumpnirea , apoi
cteva nemulumiri sporadice i in cele din urm ntr-un glas oamenii l gasesc vinovat pe
Mooc.
Mooc reprezint boierul viclean, trdtor ,intrigant, la fr scrupule ghidat doar de
patima coruptoare a puterii.
Spancioc si Stroici sunt boieri patrioi i rolul lor este unul justiiar.
Arta narativa se mbina toate modurile de expunere;dialogul confer textului
dramatism, iar descrierea are functie simbolic si rol covritor n crearea culorii locale.
Stilul narativ este sobru,concis,preponderent obiectiv.
Elementele romantice se mpletesc cu cele clasice (echilibrul compozitional, construcia
simetric) si cu cele realiste (perspectiva narativ, tehnica detaliului,surprinderea
psihologiei multimii).
Opinia
Nuvela lui C Negruzzi este o realizare a epocii paoptiste, un text capabil s nfrunte
timpul, s atrag spre lectur cititorii secolelor urmtoare.

JUNIMEA SI TITU MAIORESCU


Contextul istoric al apariiei societii-modernizarea societii romnesti n a 2 a
jumtate a sec al 19 lea- dup unirea din 1859;
context cultural-orientarea junimitilor spre cultura german, dup ce n perioada
paoptist intelectualitatea romn a fost influenat de cultura francez.
Intemeierea societii, etapele de activitate
Societatea a aprut in 1863 la Iai ,membrii ei fondatori fiind:
P.P.Carp,V.Pogor,I.Negruzzi,Th.Rosetti si T.Maiorescu ,ce devine mentorul gruprii.Din
1867 asociaia are si o revist, Convorbiri literare ,o tipografie si o librrie.Direciile de
aciune ale Junimii sunt: dezvoltarea spiritului critic,incurajarea literaturii originale
de valoare, unificarea limbii literare, emanciparea poporului prin cultur.
Etapele activitii Junimii
Etapa iesean (1863-1874) are un pronunat caracter critic si polemic;se elaboreaz
principiile junimismului si se realizeaz educarea publicului prin preleciuni populare.
Etapa a2 a (1874-1885) consolideaz directia nou in literatur ,acum afirmndu-se
marii clasici: Eminescu,Creang, Slavici, Caragiale.Spiritul critic se diminueaz in
favoarea judecilor de valoare-sunt elaborate principalele studii maioresciene.Societatea
se mut la Bucuresti ,dar revista rmne la Iasi.
Etapa a 3 a (bucuresteana) incepe in 1885.Revista se mut i ea la Bucuresti ;etapa are
un puternic caracter universitar,istoric si filosofic.
Trsturile definitorii ale junimismului :spiritul critic, filosofic, oratoric,clasic si
academic, ironia si autoironia. In critica literar maiorescian se resimte influena
filosofiei germane, in special a ideilor lui Kant si Hegel.In ceea ce privete spiritul clasic,
T.Vianu afirm : gustul junimitilor este clasic si academic, ei fiind inclinai a judeca
dup modele si a crede in valoarea canoanelor in arta. Membrii societii sunt maetri ai
ironiei i ai oratoriei, arta discursul fiind bine cunoscut.
TMaiorescu este promotorul criticismului junimist ,indrumtorul cultural si literar al
epocii, primul nostru critic literar .
In domeniul limbii, el susine inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin, mbogirea
lexicului cu neologisme din limbile latine fr exagerri ,principiul ortografiei fonetice.
In domeniul literaturii si esteticii public mai multe studii dintre care sunt bine cunoscute
O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 si Comediile d-lui Caragiale.
O cercetare critica realizeaz o analiz a poeziei romne a vremii pe criterii estetice,
si familiarizeaz creatorii de poezie cu noiuni estetice, punnd bazele esteticii literare. Se
definete frumosul drept ideea manifestat in materie sensibil,se deosebete arta de
stiin( prima studiaz frumosul, a doua cerceteaz adevrul) si se analizeaz poezia pe
dou coordonate: condiiunea material si condiiunea ideal. Condiiunea
material(forma poeziei) este aceea de a trezi prin cuvintele ei imagini sensibile in
fantezia auditoriului.Cuvntul este in viziunea lui T.M. doar organ de comunicare si
pentru a-l tranforma in limbaj poetic, creatorul apeleaz la lexeme concrete si figuri de
stil.Astfel poetul creeaz imagini plastice conform principiului horaian ut pictura
poesis.Conditiunea ideala studiaz fondul poezie care trebuie s fie un sentiment sau o
pasiune.Modalitile de realizare a condiiunii ideale sunt o mai mare repejune a micrii
ideilor, amplificarea acestora si gradarea lor spre culminarea final.Poezia trebuie s fie
astfel concis, dar si sugestiv, dinamic,tensionat si cu un deznodamnt bine

construit.Ideile estetice sunt insoite de exemple din literatura noastr , T.M realiznd o
critic normativ, necesar pt impunerea valorilor, a modelelor din literature autohton
(Alecsandri, Bolintineanu,Alexandrescu ) si descurajarea mediocritilor.
Comediile d-lui Caragiale analizeaz raportul artei cu realitatea i problema moralitii
artei. Arta este moral prin emoia estetic trezit in sufletul cititorului, deoarece aceasta
produce katharsis-ul-purificarea sufleteasc si inlarea in lumea ficiunii ideale unde
omul ii uit propriul egoism, manifestare a voinei de a fi din filosofia lui Schopenhauer.
Operele lui Caragiale au in centrul lor tipuri din viaa social, din viaa real, dar
realitatea este tratat ideal-artistic fr nicio preocupare practic.
Alte studii: Direcia nou in poezia i proza romn, Eminescu si poeziile lui, Poei si
critici.
In contra directive de astzi in cultura romn este un studiu in care T.M.formuleaz
celebra tez a formelor fr fond.Maiorescu arat c societatea romn se caracterizeaz
prin neadevr deoarece dup 1820 ea se trezete din letargia oriental si se indreapt
spre cultura occidental creia ii preia prin imitaie, fr discernamnt formele culturale
care nu se potrivesc fondului autohton prea puin dezvoltat, deoarece se dorete
contemporaneizarea ei cu literatura si cultura Occidentului.Astfel acestea dau doar
aspectul exterior, al societii romnesti ce se definete prin superficialitate i neadevr
chiar in istorie si filologie(exagerrile Scolii Ardelene), accentundu-se discrepana intre
clasele sociale superioare si rnime.Criticul susine c politica , tiina, presa,
academiile,colile,muzeele, literatur, teatrul existente in cultura autohton a vremii sunt
doar pretenii fr fundament,stafii fr trup,iluzii far adevr si consider aceste forme
fr fond nocive dezvoltrii organice a culturii romne fiindc inhib specificul
naional.El nu este total mpotriva prelurii formelor culturale din exterior, dar este de
prere c acestea trebuie adaptate specificului naional si c mediocritile trebuie
descurajate de la viaa public.
In secolul urmtor, E.Lovinescu preia polemic aceast teorie artnd c formele fr fond
nu sunt neaprat nocive, deoarece in timp ele ii creeaz fondul propriu si c dezvoltarea
societii romne moderne s-a realizat prin acest fenomen
Opinia T.Maiorescu este o personalitate cultural de mare importan in evoluia
societii noatre, avnd un rol covritor in reformarea ei.Criticul literar I.Negoiescu il
consider cel mai de seam pedagog al naiunii sale ,critica sa literar impregnat de
pedagogie integrndu-se in mai cuprinztoarea critic social creia I s-a dedicat cu
contiinciozitate maxim.

10

MARII CLASICI AI LITERATURII ROMANE


FLOARE ALBASTRA, M.EMINESCU
SCHITA
Romantismul-caracteristici
-accentul pe subiectul uman,explorarea zonelor profunde ale sufletului;
-valorificarea experienei onirice-visul este o forma de evaziune din real i modalitate de
cunoatere;
-sentimentul timpului, devenirii si al istoriei;valorificarea istoriei naionale;
-predilecia pt personaje puternic individualizate cu caliti sau defecte ieite din comun,
aflate in conflict cu societatea,cu ele nsele sau cu Dumnezeu; eroul romantic este un
inadaptat ce sufer de rul secolului ;
-interesul pt ipostazele excepionale ale umanului :titanul, demonul (revoltatul),geniul;
-ironia romantic definita de Schlegel ca alternan necontenit intre autocreaie si
autodestrucie ,ocupnd o poziie intermediar intre scepticism si entuziasm;
-iubirea imposibil ca form a aspiratie spre absolut;partenerii aparin de obicei unor
universuri incompatibile si in toate situaiile este nefericit;
-sentimentul naturii; peisajul romantic este grandios, sublim, cu deschidere spre infinit;
-preferina pt nocturn, cadru predilect al experienelor mistice, stranii,asociate fascinaiei
pt lun si stele;
-cultivarea fantasticului;
-interesul pt specificul naional;
-stilul retoric, bogat in figuri de stil;
-cultivarea urtului, grotescului,
-amestecul genurilor si speciilor;
Context
Poezia apare in 1873 in revista Convorbiri literare, reprezint etapa de tineree a liricii
eminesciene si anticipeaz temele mari ale poeziei sale precum si poemul Luceafrul.
ncadrare Este un text reprezentativ pt romantism , dezvoltnd teme specifice acestui
curent i un motiv literar, cel al florii albastre, ce se regseste in romantismul german si
italian la Novalis si Leopardi, semnificnd aspiratia catre idealul de iubire pura.
Viziunea despre lume este specific romantismului prin contradicia dintre geniu si
iubire, corelarea ntre iubire si natur, ipostaza iubirii paradisiace .Eminescu evoc
amintirea unei iubiri euate din cauza diferenei dintre lumile protagonitilor si a
imposibilitii de a transcende dintr-o lume in alta pt a reliefa fragilitatea fiinei umane in
Univers, caracterul su trector si faptul c nu poate pstra clipa fericii.
Tema : iubirea si natura creia I se adaug tema timpulului trector ireversibil;
Motive: floare albastr,codrul, izvorul, luna,marea,noaptea.
Motivul florii albastre semnific la Eminescu aspiraia spre fericire prin iubire, chemarea
lumii fenomenale(contingentul,concretul)opus lumii ideilor, cunoaterii absolute
specifice geniului.
Titlul este compus dintr-un substantiv ce simbolizeaz viaa, contingentul, efemerul cu
toate frumuseile lui si un adjectiv care sugereaza infinitul, departele, idealul.Simbolurile
din titlu sunt antitetice ca si protagonitii povetii de iubire.

11

Compozitia romantic se realizeaza prin alternana a 2 planuri, 2 moduri de cunoatere :


contingentul(ea, floarea albastr) cruia ii sunt specifice iubirea,concretul, efemeritatea
si transcendentul(iubitul) lumea geniului care are drept element caracteristic aspiraia
spre cunoaterea absolut si se defineste prin infinitul cosmic,eternitate, spiritualitate.
Textul este alctuit din 4 secvente lirice in care se infrunt dou cooncepii prin cele 2
voci lirice.
Tipul de lirism lirism subiectiv si lirica mstilor , deoarece eul mprumut pe rnd cele 2
ipostaze:vocea fetei si cea a iubitului-geniu.
Secventele textului
Prima secven este o parte a monologului fetei care ii reproeaz iubitului detaarea
de universul ei si cufundarea in lumea ideilor pe un ton cald, intr-un limbaj colocvial
ce denot pasiunea si teama indrgostitei.
Reproul este expresia intuiiei feminine care simte in preocuprile abstracte ale
brbatului contemplativ pericolul instrinrii.
Universul geniului ,rece, etern cuprinde elemente primordiale ntunecata mare,
simboluri ale eternitii stele, nori, ceruri nalte , ale cunoaterii absolute ruri in
soare , ale ascensiunii si morii piramidele-nvechite (axis mundi) ,ale culturii si
istoriei cmpiile asire.Reproul se incheie cu un avertisment ce afirm concepia c
mplinirea uman se realizeaz n lumea aproapelui prin iubire :Nu cta in
deprtare/Fericirea ta , iubite.Aceast afirmaie apare n opoziie cu izolarea,
singurtatea geniului
A doua secven constituie meditaia brbatului asupra iubirii rememorate i asupra
posibilitii omului de a fi fericit.Atitudinea eului mbin melancholia cu uoara
condescenden a fiinei masculine care surprinde pe de o parte naivitatea iubitei mititica,
iar pe de alt parte marturisete nostalgia si regretul : Ah! Ea spuse adevarul, vers care
anticipeaz finalul melancolic al poemului.
A treia secven conine chemarea la dragoste a fetei, lecie de iniiere a brbatului
contemplativ intr-o zon existenial pe care el o minimalizeaz, in cadrul mirific al
naturii.
Natura devine spaiul paradisiac si protector al perechii adamice.Descrierea
evideniaza mreia cadrului natural de nceput de lume prpastia marea,dar si
intimitatea spatiului terestru specific imaginarului poetic eminescian codru, ochi de
pdure(centrul sacru al lumii),foi de mure , izvoare, balta cea senin, trestia cea lin.
Tabloul este construit prin imagini vizuale balta cea senin si auditive izvoare plang in
vale surprinznd natura att in regim diurn a soarelui caldura ct si nocturn noaptea cea
de vara ;totul sugereaz abundena in perfect concordan cu fora sentimentului :
anotimpul-vara, cromatica (verde, rosu, auriu),vegetaia.
Ritualul iubirii proiectat in spaiul edenic al pdurii cuprinde chemarea la dragoste, jocul
erotic, gesturile de tandree, srutul , intoarcerea spre sat-indeprtarea de spaiul sacru si
implicit de idealul erotic, desprirea.
Cadrul intim, rustic, familiar are in centru fata de o frumusee angelic, seducatoare,
senzual si naiv, pur si ademenitoare ;portretul este realizat prin inversiuni, epitete
cromatice, comparaii :Mi-oi desface de-aur prul, Voi fi roie ca mrul,Voi cerca de m
iubeti.
Ultima secven aparine eului ; atitudinea este detaat, meditativ , apolinica spre
deosebire de cea dionoisiac a fetei. Sentimentul dominant este de regret pt c iubirea

12

este pierdut in negura timpului Si te-ai dus dulce minune/Si-a murit iubirea noastr ,
singurtatea asociindu-se cu melancolia, marcat de tonul elegiac Floare albastr , floare
albastr/Totui este trist in lume.Finalul accentueaz incompatibilitatea geniu iubire ,
dezvoltat in Luceafarul , precum si contratul dintre vis si realitate.
Lexicul poetic este bogat si variat.
La nivel semantic se remarca opozitia dintre cmpurile lexicale ce definesc cosmicul
(stele, nori, ceruri nalte, luna) si terestrul (codrul, ivoarele, balta, trestia);
La nivel morfologic , un rol important au verbele la viitor si conjunctiv ce sugereaz
visul de dragoste.
La nivel stilistic se poate observa bogia tropilor specific romantismului: metafora:
ruri in soare, repetiia :floare albastr, floare albastr, personificarea izvoare plng
epitetul trestia cea lin comparaia dulci ca florile ascunse;
La nivel prozodic , muzicalitatea este asigurat de structurarea discursului liric in
catrene cu rim imbriata , ritm trohaic, msur de 8 silabe.
FLOAREA ALBASTR
Mititica
Roie ca mrul
De-aur prul
Ce frumoas, ce nebun
Dulce floare
Dulce minune
Fiina dionisiac,
Crede in fericirea prin
iubire
IUBIREA

IUBITUL
cufundat in stele/in nori si-n ceruri nalte
ruri in soare/grmdeti.n a ta gndire
nu cta in deprtare/fericirea
am rs
ca un stlp eu stam n lun
totui este trist n lume
fiina apolinic, geniul, atras de cunoaterea
absolut

Hai in codrul cu verdea


mi-i spune-atunci poveti
voi cerca de m iubeti
ne-om da srutri
a murit iubirea noastr
este pierdut in negura timpului
ritualul erotic imaginat de fat are ca spaiu protector natura.
NATURA
Codrul cu verdea
Izvoare plng
Prpastia mrea
Ochi de pdure
Balta cea senin
Trestia cea lin
Foi de mure
Este primordial, sacra, edenic.

13

COMENTARIU
Romantismul-caracteristici
-accentul pe subiectul uman,explorarea zonelor profunde ale sufletului;
-valorificarea experienei onirice-visul este o forma de evaziune din real i modalitate de
cunoatere;
-sentimentul timpului, devenirii si al istoriei;valorificarea istoriei naionale;
-predilecia pt personaje puternic individualizate cu caliti sau defecte ieite din comun,
aflate in conflict cu societatea,cu ele nsele sau cu Dumnezeu;eroul romantic este un
inadaptat ce sufer de rul secolului ;
-interesul pt ipostazele excepionale ale umanului :titanul, demonul (revoltatul),geniul;
-ironia romantic definita de Schlegel ca alternan necontenit intre autocreaie si
autodestrucie ,ocupnd o poziie intermediar intre scepticism si entuziasm;
-iubirea imposibil ca form a aspiratie spre absolut;partenerii aparin de obicei unor
universuri incompatibile si in toate situaiile este nefericit;
-sentimentul naturii;peisajul romantic este grandios, sublim, cu deschidere spre infinit;
-preferina pt nocturn, cadru predilect al experienelor mistice, stranii,asociate fascinaiei
pt lun si stele;
-cultivarea fantasticului;
-interesul pt specificul naional;
-stilul retoric, bogat in figuri de stil;
-cultivarea urtului, grotescului,
-amestecul genurilor si speciilor;
Context
Poezia apare in 1873 in revista Convorbiri literare, reprezint etapa de tineree a liricii
eminesciene si anticipeaz temele mari ale poeziei sale precum si poemul Luceafrul.Este
un text reprezentativ pt romantism , dezvoltnd teme specifice acestui curent i un motiv
literar, cel al florii albastre, ce se regseste in romantismul german si italian la Novalis si
Leopardi, semnificnd aspiratia catre idealul de iubire pura.
Viziunea despre lume este specific romantismului prin contradicia dintre geniu si
iubire, corelarea ntre iubire si natur, ipostaza iubirii paradisiace .Eminescu evoc
amintirea unei iubiri euate din cauza diferenei dintre lumile protagonitilor si a
imposibilitii de a transcende dintr-o lume in alta pt a reliefa fragilitatea fiinei umane in
Univers, caracterul su trecator si faptul c nu poate pstra clipa fericii.
Tema : iubirea si natura creia I se adaug tema timpulului trector ireversibil; motive:
floare albastr,codrul, izvorul, luna,marea,noaptea.
Motivul florii albastre semnific la Eminescu aspiraia spre fericire prin iubire, chemarea
lumii fenomenale(contingentul , concretul ) opus lumii ideilor,cunoaterii absolute
specifice geniului.
Titlul este compus dintr-un substantiv ce simbolizeaz viaa,contingentul, efemerul cu
toate frumuseile lui si un adjectiv care sugereaza infinitul, departele,idealul.Simbolurile
din titlu sunt antitetice ca si protagonitii povetii de iubire.
Compozitia romantic se realizeaza prin alternana a 2 planuri, 2 moduri de
cunoastere :contingentul cruia ii sunt specifice iubirea,concretul , efemeritatea si

14

transcendentul, lumea geniului care are drept element caracteristic aspiraia spre
cunoaterea absolut si se defineste prin infinitul cosmic,eternitate, spiritualitate.Primul
plan, dominat de afect, cldur , familiaritate este simbolizat de fata-floarea albastra , iar
cel de-al doilea , o lume rece, rational , pur de geniu,.
Textul este alctuit din 4 secvente lirice in care se infrunt dou cooncepii prin cele 2
voci lirice.
Tipul de lirism lirism subiectiv si lirica mstilor , deoarece eul mprumut pe rnd cele 2
ipostaze:vocea fetei si cea a iubitului-geniu.
Secventele textului
Prima secven este o parte a monologului fetei care ii reproeaz iubitului detaarea de
universul ei si cufundarea in lumea ideilor pe un ton cald, intr-un limbaj colocvial ce
denot pasiunea si teama indrgostitei. Reproul este expresia intuiiei feminine care
simte in preocuprile abstracte ale brbatului contemplativ pericolul
instrinrii.Universul geniului ,rece, etern cuprinde elemente primordiale ntunecata
mare, simboluri ale eternitii stele, nori, ceruri nalte , ale cunoaterii absolute ruri
in soare , ale ascensiunii si morii piramidele-nvechite (axis mundi) ,ale culturii si
istoriei cmpiile asire.Reproul se incheie cu un avertisment ce afirm concepia c
mplinirea uman se realizeaz n lumea aproapelui prin iubire :Nu cta in
deprtare/Fericirea ta , iubite.Aceast afirmaie apare n opoziie cu izolarea,
singurtatea geniului .Sentimentele de care este animat fata se manfest prin
apelativele :iubite, sufletul vietii mele.Adverbul iar din incipitul textului sugereaz
intervenia repetat a iubitei, aspiraia continu a eului liric spre universul cunoaterii
. spre absolut,ca si de nelinitea fetei exprimat de verbul de nu m-ai uita.
A doua secven constituie meditaia brbatului asupra iubirii rememorate i asupra
posibilitii omului de a fi fericit.Atitudinea eului este exprimat de verbele n-am zis, am
ras si de interjecia ah., sugerndu-se melancolia , dar si uoara condescenden a fiinei
masculine care surprinde pe de o parte naivitatea iubitei mititica, iar pe de alt parte
marturisete nostalgia si regretul : Ah! Ea spuse adevarul, vers care anticipeaz finalul
melancolic al poemului.
A treia secven conine chemarea la dragoste a fetei, lecie de iniiere a brbatului
contemplativ intr-o zon existenial pe care el o minimalizeaz, in cadrul mirific al
naturii.Natura devine spaiul paradisiac si protector al perechii adamice.Descrierea
evideniaza mreia cadrului natural de nceput de lume prpastia marea,dar si
intimitatea spatiului terestru specific imaginarului poetic eminescian codru, ochi de
pdure(centrul sacru al lumii),foi de mure , izvoare, balta cea senin, trestia cea
lin.Tabloul este construit prin imagini vizuale balta cea senin si auditive izvoare plang
in vale surprinznd natura att in regim diurn a soarelui caldura ct si nocturn noaptea
cea de vara ;totul sugereaz abundena in perfect concordan cu fora sentimentului :
anotimpul-vara, cromatica (verde, rosu, auriu),vegetaia.Idealul iubirii proiectat in spaiul
edenic al pdurii cuprinde chemarea la dragoste, jocul erotic, gesturile de tandree, srutul
, intoarcerea spre sat-indeprtarea de spaiul sacru si implicit de idealul
erotic,desprirea.Cadrul intim, rustic, familiar are in centru fata de o frumusee angelic,
seducatoare, senzual si naiv, pur si ademenitoare ;portretul este realizat prin
inversiuni, epitete cromatice, comparaii :Mi-oi desface de-aur prul, Voi fi roie ca
mrul,Voi cerca de m iubeti;ritualul erotic supus timpului face trecerea de la diurn la
nocturn sugernd efemeritatea fiinei umane si este urmat de micarea descendent

15

Apucnd spre sat in vale ;limbajul popular , familiar este in concordan cu apartenena
fetei la lumea contingentului opus universului etern al ideilor absolute spre care aspir
fiina genial;verbele la viitor mi-oi desface, ne-om da srutari si conjunctiv sugereaz
faptul ca idila este o reverie, un vis si nu o realitate.
Ultima secven aparine eului ; atitudinea este detaat, meditativ , apolinica spre
deosebire de cea dionoisiac a fetei. Sentimentul dominant este de regret pt c iubirea
este pierdut in negura timpului Si te-ai dus dulce minune/Si-a murit iubirea noastr ,
singurtatea asociindu-se cu melancholia, marcat de tonul elegiac Floare albastr ,
floare albastr/Totui este trist in lume.Finalul accentueaz incompatibilitatea geniu
iubire , dezvoltat in Luceafarul , precum si contratul dintre vis si realitate.
Lexicul poetic este bogat si variat.
La nivel semantic se remarca opozitia dintre cmpurile lexicale ce definesc cosmicul
(stele, nori, ceruri nalte, luna) si terestrul (codrul, ivoarele, balta, trestia);
La nivel morfologic , un rol important au verbele la viitor si conjunctiv ce sugereaz
visul de dragoste;la nivel stilistic se poate observa bogia tropilor specific
romantismului: metafora: ruri in soare, repetiia :floare albastr, floare albastr,
personificarea izvoare plng epitetul trestia cea lin comparaia dulci ca florile
ascunse; la nivel prozodic , muzicalitatea este asigurat de structurarea discursului
liric in catrene cu rim imbriata , ritm trohaic, msur de 8 silabe.
LUCEAFARUL
SCHI
Context Poemul apare n 1883 in Almanahul Societii Literare Romnia Jun din
Viena, fiind apoi reprodus in Convorbiri literare.
Incadrare Textul se nscrie in ultima etapa a liricii eminesciene, preponderent filosofic
si in curentul romantic prin teme, motive, imaginar poetic, antiteza geniu- omul comun,
amestecul genurilor si speciilor.
Viziunea despre lume este cea a unui romantic ce prelucreaz folclorul autohton, dar si
filosofia lui Kant si Schopenhauer; preocupat de tema geniului, Eminescu d o prim
interpretare a poemului alegoric construit pe baza basmelor culese de germanul
R.Kunisch:condiia geniului.
Teme si motive literare in poem:
1. Iubirea imposibil- se concretizeaz in sentimentul ce anim dou fiine din
lumi/planuri existeniale (ontologice)diferite:pmntean/uranian=L. in dubla
ipostaz de astru si entitate aparinnd universului spiritual.
Hyperion este un eon un intermediar intre planul divin si cel uman fascinat de o
pmntean(el nu este o fiin perfect, deoarece perfect este doar Dumnezeu);
fata de mprat ntruchipeaz natura dual a fiinei umane oscilnd intre
nostalgia lumilor superioare si mirajul fericirii pmnteti- intre apolinic si
dionisiac; L. este simbolul geniului, fata este omul comun, dar capabil s aspire
spre depirea condiiei sale;
tema asociat este natura, motive: visul,marea, codrul teiul,luna ,stelele.
2. tema geniului. Poemul infiseaza problematica omului de geniu in raport cu
iubirea, cunoaterea, timpul; condiia omului de geniu este ilustrat de motivul
Luceafarului; el este capabil de sacrificiu pt mplinirea idealului in iubire, o alt

16

form de cunoastere; acestei teme ii sunt asociate si alte motive:Zburtorul,


ngerul ,demonul, titanul,,Neptun, Lucifer, fereastra, zborul;
3. tema timpului individual(trecu o zi),tema efemeritii fiinei umane, motivul
fortuna labilis; tema timpului universal in relaie cu eternitatea entitilor
universale;
4. tema naterii si morii universului:cosmogeneza si eschatologia creia I se
asociaz motivele :haosului, cerului rotitor, noptii, luminii;
5. tema condiiei umane ;motive asociate: fata de imprat, negrul castel, perechea
edenic.
Elemente de compozitie si structura
Poemul se incadreaz in lirica obiectiv- lirica mstilor/vocilor/rolurilor-ele iau locul
eului liric, dar sunt forme ale contiinei eminesciene;
Apar 2 planuri-terestru si cosmic, 4 tablouri;
Specii lirice prezente in text: idila, meditaia, pastelul, elegia.
Titlul
Sens denotativ- steaua cea mai strlucitoare planeta Venus;
Sens conotativ-alegoric-geniul superior omului comun, insetat de absolut.
Relaii de opozitie si simetrie se realizeaz intre cele dou planuri: terestru-cosmic in
cele 4 pri ale poemului (planurile interfereaz in primul si ultimul tablou, apar separate
in celelalte dou), ,intre geniu si omul comun,intre muritor si etern.
Antiteza este procedeul principal al poemului
Opozitia dintre geniu si omul comun: geniul din perspectiva lui Schopenhauer este
fiina superioar ce se sustrage mecanismelor oarbe ale voinei de a fi si are alte
preocupri dect omul comun.El este contemplativ, creator, iar lumea lui este una
ataractica.Drama lui in poem este dat de atracia fericirii pmntesti in contradicie cu
destinul su superior, creator.Starea de criz este depit prin asumarea condiiei.
La nivel textual opoziia se concretizeaz in sintagmele: sfera mea-cmara ta; cercul
vostru strmt-lumea mea;
Ctlin intruchipeaz omuladamic perfect integrat in natura ,dar care aspir ,incontient
la spirit;el apare in 2 ipostaze-definit prin ignoran si lipsa spiritului in tabloul
2( dragostea lui este doar una senzual) si ca fiin dual (spirit si materie)in tabloul 4.
Alt antitez este intre lumea departelui-L.spre care omul tinde,se inal si cea a
aproapelui-fata, Ctlin;lumea departelui este una a morii, dar i a spiritului; pt a-i
mplini dragostea ideal pt L, fata ar trebui sa moar in plan material, s treaca de la
existena fizic la cea metafizic;de aceea erosul se asociaz cu thanatosul.
Tabloul 1
Incipit-formula de basm proiecteaz povestea intr-un timp primordial, nedefinit, mitic;
Portretul fetei- una la prini, cum e fecioara, luna;-surprinde unicitatea, frumuseea,
puritatea dat de aspiraie
Motive-fata de imprat, castelul spaiu terestru ce sugereaz efemeritatea umbra
falnicelor boli;
Dragostea spre L se exprim prin privirea in sus, contemplaia de la fereastra castelului,
spatiul de legatura intre cele 2 lumi, reverie.

17

Dragostea lui este asociat privirii in jos spre o lume necunoscut Luceafrului, dei o
stapneste cu lumina; timpul ei azi, mni, este limitat in relatie cu timpul lui privind de
sptmni,.
Oglinda este spaiul lui de reflectare , visul este modalitatea de comunicare.
In visul fetei, L se intrupeaz-metamorfozeaz in nger si demon la chemarea ei cu
valoare de descntec.
Ingerul se intrupeaz din mare, are atributele nemuririi si superioritii: un tnr
voievod,pr de aur moale,vnt giulgi,umbra fetei strvezii,ochii vii, isi dezvluie
originea: cerul si marea ,elemente primordiale, antitetice. El o cheam pe fata in lumea
lui etern simbolizata de ocean si i propune o ipostaz superioar :mireasa lui, dar fata il
refuz considerndu-l strain, incompatibil cu propria ei condiie.
Demonul se intrupeaz din haos , are ca atribut lumina primordial, coroana,negrul
giulgi,marmoreele brate,ochiica dou patimi fr sa .Originea sa este soarele si
noaptea, iar chemarea este in lumea stelelor;fata refuz iar, motivnd diferena
ontologic, si ii cere schimbarea condiiei de nemuritor, singurul mod de mplinire a
iubirii pe care ea l inelege fiind cel terestru.
L accept avnd capacitate de sacrificiu si dorina de cunoastere, iubirea.
Tabloul 2
Apare doar spaiul terestru fr deschidere spre astral-ungherul , in concordan cu
lumea omului comun.
Ctlin este un paj, copil din flori si de pripas , o fiin uman fr aspiraii inalte
viclean,indrznet, pnditor care ii incearc norocul.
Fata nsi ii pierde unicitatea, si va deveni perechea lui chiar dac la inceput refuza
jocul iubirii senzuale si ii marturiseste pmnteanului guraliv si de nimic aspiraia
imposibil de realizat pt L.Ea se definete ca fiin dual atras si de lumea ei si a lui C. si
de inalt, de L ;dragostea terestr a lui C este un remediu pt chemarea departelui.
Tabloul 3
Prima imagine este zborul L. spre Demiurg, creatorul lumii; L.este martorul genezei
vedea ca-n ziua cea dinti, iar geneza este asemenea modelului biblic fiind asociat cu
lumina.
Al doilea fragment-grupare de versuri descrie haosul primordial,precreaia pt a introduce
apoi condiia geniului in raport cu Demiurgul, timpul, spatial, cunoaterea.
Dialogul cu Demiurgul relev:
-numele tainic al L cunoscut doar de creator: Hyperion .In fata tatalui ceresc, L. exprim
dorina de a renuna la nemurire pt o or de iubire.
Prezena Demiurgului - doar ca voce-amintete de LOGOS; cuvintele Creatorului
stabilesc opozitia geniu- om comun, si rolul fiecruia.
Antiteza dintre muritori si eon se face simit la nivel temporal, spatial, aspiraional :
muritorii au soart schimbtoare si, idealuri dearte; ei se supun legii trecerii, devenirii
universale;motive poetice din aceast parte sunt: vanitas vanitatum, fortuna labilis,
norocul;oamenii sunt limitai si in ceea ce privete cunoaterea deoarece nu sunt inzestrai
cu gndirea si capacitatea geniului de cunoastere absolut.
H. este o constant a universului Iar tu Hyperion rmi/Oriunde ai apune, nu se supune
legii devenirii continue , este etern si nu poate si schimbe condiia, deoarece acest fapt

18

ar insemna distrugerea universului: H s-a nscut odat cu universul si este necesar


fiinrii acestuia.
Demiurgul ii ofer ins alte modaliti de implinire: titaniene: fora cuvntului- creatiei,
fora militar, puterea si il avertizeaz asupra condiiei nestatornice a oamenilor; prin
contactul cu spiritul-D., Hyperion se purific de pasiunea pt o muritoare si inelege c
trebuie s-i asume condiia in totalitate.
Tabloul 4
L. revine la ipostaza iniial si contempl iubirea pmntean .
Spaiul iubirii este cel din idile: crngul de tei,noaptea, luna natura ocrotitoare a perechii
adamice; C. maturizat, trecut prin experiena iniiatic a dragostei vorbete asemenea L
in prima parte a poemului; ceremonialul erotic cuprinde gestul imbririi,cuvintele de
dragoste ;in braele lui C., fata i inal privirea spre L pe care il roag s-I vegheze
dragostea terestr, contient de incompatibilitatea lor: norocu-mi lumineaz ; norocul are
semnificaia de soart specific omului cruia nu ii este dat s ating absolutul, dar poate
s se implineasc in iubire.
Finalul poemului accentueaz diferena dintre geniu si omul comun.L redevine creatorul
nsigurat si etern, ceea ce implic renunarea la iluzia fericirii pmntesti, ambele condiii
dovedindu-se tragice, deoarece att geniul ct si omul comun rmn egali cu ei inii;
lumea geniului este cea rece a spiritului, el neavnd acces la miracolul iubirii, in timp ce
omul comun aspir zadarnic s-i depeasc propria condiie limitat, spre un orizont ce
i este inaccesibil.
Limbaj si expresivitate
La nivel fonetic se remarc muzicalitatea dat de asonane una- luna, zare- rsare
la nivel morfologic dativul etic si dativul posesiv contribuie la realizarea tonului
intim,iar interjeciile, verbele la imperativ sunt mrci ale adresrii directe si oralitii
fragmentelor dialogate accentund limitele universului omului comun: ia ,mri,dut.de
asemenea se poate observa mbinarea diferitelor registre stilistice:oral- popular-cult ; in
tabloul al treilea Demiurgul are o exprimare gnomic, aforistic pt a sublinia antinomia
geniu- om comun si capacitatea de sacrificiu a fiinei superioare.
La nivel stilistic poemul este construit pe baza alegorie, personajele avnd valoare de
simbol si a antitezei.Figurile de stil nu sunt in exces, remarcndu-se metafora ,
comparaia, epitetul, hiperbola, inversiunea.
Din punc de vedere prozodic, textul este alctuit din 98 de de catrene cu ritm iambic,
rima incruciat, msur de 7-8 silabe.
IMAGINAR ROMANTIC: noapte,lun, mare, castel, vis
ALEGORIA
LUCEAFRUL-GENIU FATA DE MPRAT
Hyperion
Ctlina
Etern, nsetat de iubire,
aspir spre absolut,
Insingurat,
unic,
capabil de sacrificiu
incapabil s-i depeasc
propria condiie de om comun
iubire nerealizat

OMUL COMUN
Ctlin
mediocru,
teluric,
se spiritualizeaz
prin iubire

iubire realizat

19

cuplu incompatibil
GENIUL I ASUM SINGURTATEA,
ATARAXIA

cuplu compatibil(aparin aceleiai


categorii ontologice)
OMUL COMUN I ASUM
LIMITAREA.

COMENTARIU
Motive ale liricii eminesciene identificate de G.Clinescu:
-geneza si apocalipsa
-lumile siderale
-dublul, nebunia,geniul
-omul venic,iubirea liber
-Edgar Papu surprinde motive ce ncadreaz opera eminescian in universalitate:
-erotomorfismul(natura este erotizat, seductoare,ntruchipare a principiului cosmic
feminin)
-trirea departelui-fascinaia infinitului cosmic
-cosmicizarea omului-geniul, ipostaza deplin aomului tinde s devin cosmos
Context Poemul apare n 1883 in Almanahul Societii Literare Romnia Jun din
Viena, fiind apoi reprodus in Convorbiri literare.
Incadrare Textul se nscrie in ultima etapa a liricii eminesciene, preponderent filosofic
si in curentul romantic prin teme, motive, imaginar poetic, antiteza geniu- omul comun,
amestecul genurilor si speciilor.
Viziunea despre lume este cea a unui romantic ce prelucreaz folclorul autohton, dar si
filosofia lui Kant si Schopenhauer; preocupat de tema geniului, Eminescu d o prim
interpretare a poemului alegoric construit pe baza basmelor culese de germanul
R.Kunisch :Intr-un voiaj in Trile romne, germanul K.(Kunisch)povesteste legenda
Luceafrului.Aceasta este povestea.Iar inelesul alegoric ce I-am dat este c, dac geniul
nu cunoate nici moarte si numele scap de noaptea uitrii, pe de alt parte aici pe
pmnt nici e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit.El n-are moarte,
dar n-are nici noroc.
Teme si motive literare in poem:
6. Iubirea imposibil- se concretizeaz in sentimentul ce anim dou fiine din
lumi/planuri existeniale (ontologice)diferite:pmntean/uranian=L.in dubla
ipostaz de astru si entitate aparinnd universului spiritual;din perspectiva
invturilor gnostice(gnosticism=o invtura, concepie,care consider c lumea
este imperfect ea fiind opera unui creator ru;in om coexist att natura
luminoas de esen divin dumnezeiasc ct i natura corupt a lumii
materiale),Hyperion este un eon un intermediar intre planul divin si cel uman
fascinat de o pmntean(el nu este o fiin perfect, deoarece perfect este doar
Dumnezeu); fata de mprat ntruchipeaz natura dual a fiinei umane oscilnd
intre nostalgia lumilor superioare si mirajul fericirii pmnteti- intre apolinic si
dionisiac;L. este simbolul geniului, fata este omul comun, dar capabil s aspire
spre depirea condiiei sale;tema asociat este natura, motive: visul,marea, codrul
teiul,luna ,stelele.

20

7. tema geniului= tema central; poemul infiseaza problematica omului de geniu in


raport cu iubirea, cunoaterea, timpul;condiia omului de geniu este ilustrat de
motivul Luceafarului;el este capabil de sacrificiu pt mplinirea idealului in
iubire=o alt form de cunoastere;acestei teme ii sunt asociate si alte
motive:Zburtorul, ingerul ,demonul, titanul,,Neptun, Lucifer, fereastra, zborul;
8. tema timpului individual(trecu o zi),tema efemeritii fiinei umane, motivul
fortuna labilis;tema timpului universal in relaie cu eternitatea entitilor
universale;
9. tema naterii si morii universului:cosmogeneza si eschatologia careia I se
asociaz motivele :haosului,cerului rotitor, noptii, luminii;
10. tema condiiei umane ;motive asociate: fata de imprat, negrul castel, perechea
edenic.
Elemente de compozitie si structura
Poemul se incadreaz in lirica obiectiv- lirica mstilor/vocilor/rolurilor-ele iau locul
eului liric, dar sunt forme ale contiinei eminesciene;
Apar 2 planuri-terestru si cosmic, 4 tablouri;
Se imbin epicul, liricul si dramaticul-amestecul genurilor si speciilor;
Epicul este dat de schema basmului pe care este construit poemul, dramaticul de
fragmentele dialogate;
Specii lirice prezente in text:idila,meditaia,pastelul ,elegia;
Titlul
Sens denotativ- steaua cea mai strlucitoare planeta Venus;
Sens conotativ-alegoric-geniul superior omului comun, insetat de absolut.
Relaii de opozitie si simetrie se realizeaz intre cele dou planuri: terestru-cosmic in
cele 4 pri ale poemului (planurile interfereaz in primul si ultimul tablou, apar separate
in celelalte dou), ,intre geniu si omul comun,intre muritor si etern.
Antiteza procedeul principal al poemului
Opozitia dintre geniu si omul comun:geniul din perspectiva lui Schopenhauer este
fiina superioar ce se sustrage mecanismelor oarbe ale voinei de a fi si are alte
preocupri dect omul comun-el este contemplativ, creator, iar lumea lui este una
ataractica;drama lui in poem este dat de atracia fericirii pmntesti in contradicie cu
destinul su superior creator;starea de criz este depit prin asumarea condiiei;la
nivel textual opoziia se concretizeaz in sintagmele:sfera mea-cmara ta;cercul vostru
strmt-lumea mea;
Ctlin intruchipeaz omuladamic perfect integrat in natura ,dar care aspir ,incontient
la spirit;el apare in 2 ipostaze-definit prin ignoran si lipsa spiritului in tabloul
2( dragostea lui este doar una senzual) si ca fiin dual (spirit si materie)in tabloul 4.
Alt antitez este intre lumea departelui-L.spre care omul tinde,se inal si cea a
aproapelui-fata, Ctlin;lumea departelui este una a morii, dar i a spiritului;pt a-i
mplini dragostea ideal pt L, fata ar trebui sa moar in plan material-s treaca de la
existena fizic la cea metafizic;de aceea erosul se asociaz cu thanatosul.
Tabloul 1

21

Incipit-formula de basm proiecteaz povestea intr-un timp primordial, nedefinit, mitic;


Portretul fetei- una la prini, cum e fecioara, luna;-surprinde unicitatea, frumuseea,
puritatea dat de aspiraie;motive-fata de imprat, castelul spaiu terestru ce sugereaz
efemeritatea umbra falnicelor boli;
Aspiraia=dragostea spre L se exprim prin privirea in sus, contemplaia de la fereastra
castelului( fereastra este spatiul de legatura intre cele 2 lumi), reverie;
Dragostea lui =privirea in jos spre o lume necunoscut Luceafrului, dei o stapneste cu
lumina;timpul ei azi, mni , este limitat in relatie cu timpul lui privind de sptmni;
Oglinda este spaiul lui de reflectare , visul este modalitatea de comunicare;
In visul fetei, L se intrupeaz-metamorfozeaz in nger si demon la chemarea ei cu
valoare de descntec-Cobori in jos ;pt ea L este blnd- nenfricotor, dei reprezint
alt lume, al noptii Domn;
Ingerul se intrupeaz din mare, are atributele nemuririi si superioritii:un tnr
voievod,pr de aur moale,vnt giulgi,umbra fetei strvezii,ochii vii,o constientizeaz pe
fat asupra diferentei dintre cele 2 lumi: a lui sfera mea si a ei ,isi dezvluie
originea:cerul si marea ,elemente primordiale, antitetice;nasterea din ape este o adevrat
genez si trimite la Neptun(toiagul cu trestii), dar si la Venus;el o cheam pe fata in lumea
lui etern simbolizata de ocean si i propune o ipostaz superioar:mireasa lui ;fata refuz
considerndu-l strin, mort,si descriind senzaii extreme-ochiul tu m-anghea.
Demonul se intrupeaz din haos , are ca atribut lumina primordial, coroana,negrul
giulgi,marmoreele brate,ochiica dou patimi fr sa .Originea sa este soarele si
noaptea, iar chemarea este in lumea stelelor;fata refuz iar, motivnd diferena
ontologic,senzaia de cldur excesiv si ii cere schimbarea condiiei de
nemuritor,singurul mod de mplinire a iubirii pe care ea l inelege fiind cel terestru;L
accept avnd capacitate de sacrificiu si dorina de cunoastere, implinire a
iubirii,necunoscut pn acum de el, chiar daca acest fapt ar insemna un pcat in ordinea
universal a lumii si trecerea de la nemurire la o or de iubire.
Tabloul 2
Apare doar spaiul terestru fr deschidere spre astral-ungherul , in concordan cu lumea
omului comun.
Ctlin este un paj, copil din flori si de pripas , o fiin uman fr aspiraii inalte
viclean,indrznet, pnditor care ii incearc norocul.
Fata nsi ii pierde unicitatea, si va deveni perechea lui chiar dac la inceput refuza
jocul iubirii senzuale si ii marturiseste pmnteanului guraliv si de nimic aspiraia
imposibil de realizat pt L..Pt ea nocturnul se asociaz singuratii L i reveriei , iubirii
fr speran , deoarece este contient de deosebirea geniu- fiin comun, lumea
familiar a aproapelui(ca in Floare albastra) si cea a departelui .Ea se definete astfel ca
fiin dual atras si de lumea ei si a lui C. si de inalt, de L;dragostea terestr a lui C este
un remediu pt chemarea departelui;
Tabloul 3
Prima imagine este zborul L. spre Demiurg, creatorul lumii; timpul cosmic este altul
dect cel uman:mii de ani? Tot attea clipe; L.este martorul genezei vedea ca-n ziua
cea dinti ,iar geneza este dupa modelul biblic fiind asociat cu lumina.

22

Al doilea fragment-grupare de versuri descrie haosul primordial prin cuvinte antitetice ca


si in Scrisoarea I:se remarc aspaialitatea si atemporalitatea :Nu e nimic si totusi e,
Vremea ncearca in zadar din goluri a se naste,definite plastic prin cuvinte antitetice
si o personificare f sugestiv.
Comparatia prin se descrie starea de increat E un adnc asemene/Uitrii celei oarbe
accentueaz ideea de haos primordial, precreatie.
Dialogul cu Demiurgul relev:
-numele tainic al L cunoscut doar de creator-Hyperion (provine din mitologia greac si
are la baz cuvintele Hyper eon-cel care merge pe deasupra;eonul este o putere etern ,
emanat de fiina suprem, prin intermediul creia se exercit aciunea acesteia asupra
lumii.
In fata tatalui ceresc, L. exprim dorina de a renuna la nemurire pt o or de iubire;
cauza inteniei sale este iubirea pt fata din rude mari imprteti si oboseala de a
sustine universul prin propria gndire: mi-e sete de repaos;
Prezena Demiurgului - doar ca voce-amintete de LOGOS;cuvintele Creatorului
stabilesc opozitia geniu- om comun, si rolul fiecruia.
Antiteza dintre muritori si eon se face simit la nivel temporal, spaial aspiraional
muritorii au soart schimbtoare si, idealuri dearte; ei se supun legii trecerii, devenirii
universale;motive poetice din aceast parte sunt: vanitas vanitatum, fortuna labilis,
norocul;oamenii sunt limitai si in ceea ce privete cunoaterea deoarece nu sunt inzestrai
cu gndirea si capacitatea geniului de cunoastere absolut.
H. este o constant a universuluiIar tu Hyperion rmi/Oriunde ai apune,nu se supune
legii devenirii continue , este etern si nu poate si schimbe condiia, deoarece acest fapt
ar insemna distrugerea universului: H s-a nscut odat cu universul si este necesar
fiintrii acestuia.
Demiurgul ii ofer ins alte modaliti de implinire- titaniene: fora cuvntuluicreatiei,fora militar, puterea si il avertizeaz asupra condiiei nestatornice a
oamenilor;prin contactul cu spiritul-D., Hyperion se purific de pasiunea pt o muritoare si
inelege c trebuie s-i asume condiia in totalitate.
Tabloul 4
L. revine la ipostaza iniial si contempl iubirea pmntean .
Spaiul iubirii este cel din idile: crngul de tei,noaptea , luna decorul specific naturii
ocrotitoare a perechii adamice; florile ce cad rnduri-rnduri sunt o sugestie a
efemeritii si morii iar C. maturizat, trecut prin experiena iniiatic a dragostei
vorbete asemenea L in prima parte a poemului; ceremonialul erotic cuprinde gestul
imbririi,cuvintele de dragoste ;in braele lui C.,fata i inal privirea spreL pe care il
roag s-I vegheze dragostea terestr, contient de incompatibilitatea lor norocu-mi
lumineaz ; norocul are semnificaia de soart specific omului cruia nu ii este dat s
ating absolutul dar poate s se implineasc in iubire.
Finalul poemului accentueaz diferena de destin dintre geniu si omul comun.L redevine
creatorul nsigurat si etern, ceea ce implic renunarea la iluzia fericirii pmntesti,
ambele condiii dovedindu-se tragice deoarece att geniul ct si omul comun rmn egali
cu ei inii;lumea geniului este cea rece a spiritului, el neavnd acces la miracolul iubirii,
in timp ce omul comun aspir zadarnic s-i depeasc propria condiie limitat, spre un
orizont ce i este inaccesibil.

23

Limbaj si expresivitate
La nivel fonetic se remarc muzicalitatea dat de asonane una- luna, zare- rsare,la nivel
morfologic dativul etic si dativul posesiv contribuie la realizarea tonului intim,iar
interjeciile, verbele la imperativ sunt mrci ale adresrii directe si oralitii fragmentelor
dialogate accentund limitele universului omului comun: ia,mri,dut.de asemenea se
poate observa mbinarea diferitelor registre stilistice:oral- popular-cult ; in tabloul al
treilea Demiurgul are o exprimare gnomic, aforistic pt a sublinia antinomia geniu- om
comun si capacitatea de sacrificiu a fiinei superioare.
La nivel stilistic poemul este construit pe baza alegorie, personajele avnd valoare de
simbol si a antitezei.Figurile de stil nu sunt in exces, remarcndu-se metafora ,
comparaia, epitetul, hiperbola, inversiunea.
Din punc de vedere prozodic, textul este alctuit din 98 de de catrene cu ritm iambic,
rima incruciat, msur de 7-8 silabe.
Opinia Poemul eminescian ofer cititorului contemporan perspectiva romantic asupra
iubirii, cunoaterii si rostului omului in lume. In alt ordine de idei, el transmite un mesaj
optimist , acela c omul poate s aspire spre depirea limitelor sale, indiferent care sunt
acestea si s dea sens existenei sale efemere.

POVESTEA LUI HARAP-ALB, I CREANGA


SCHITA
Context
Povestea lui Harap-Alb a fost publicat in Convorbiri literare in 1877.
Specia: textul este un basm cult;
basmul cult este o specie genului epic cu personaje purttoare ale unor valori
simbolice,n care realul se imbin cu fabulosul-miraculosul si n care se infieaz
parcurgerea unui drum al maturizrii de ctre eroul principal(textul are caracter de
bildungsroman).Conflictul dintre bine si ru se soluioneaz ntotdeauna in favoarea
binelui, iar personajele se mpart in categorii specifice: protagonist, antagonist,
ajutoare(adjuvanti), donatori;reperele temporale sunt vagi, apar cifre si obiecte magice.
Viziunea despre lume este cea a unui realist si a unui creator ce percepe lumea ca pe un
spaiu carnavalesc, o lume pe dos, parodie a realitii.
Tema si motive narative : lupta binelui cu rul incheiat cu trimful binelui si procesul
maturizrii. Motive:impratul fr urmai la tron, superioritatea mezinului, cltoria,
supunerea prin vicleug, muncile, demascarea impostorului, pedeapsa, cstoria.
Instanele narative: autor-I.Creang, narator(omniscient), personaje, cititor.Convenia
impus de basm are in vedere acceptarea de ctre cititor a regulilor lumii fabuloase.
Perspectiva narativa: a naratorului omniscient,, dar nu i obiectiv, deoarece stilul este
oral ,iar naratorul intervine fie adresndu-se direct cititorului, fie comentnd aciunea.
Relatarea se face la pers. a 3 a ,cronologic , iar sevenele narative sunt redate prin
inlnuire.
Conflictul exterior dintre bine si ru, personajele au caracter simbolic.
Compozitie
Structura respect modelul folcloric :situaia de echilibru, elementul perturbator
cltoria- aciunea reparatorie a protagonistului ,restabilirea echilibrului si rsplata.

24

Momentele subiectului:Expozitiunea .Craiul are 3 feciori ,iar Verde imprat, fratele su


la cealalt parte a lumii are doar 3 fete.
Intriga:Impratul ii cere Craiului pe cel mai vrednic dintre nepoi
pt a-i urma la tron.
Desfurarea actiunii (aciunea recuperatorie a protagonistului)
cuprinde pregtirea pt drum,cltoria iniiatic si probele impuse de Spn.
Punctul culminant este moartea si invierea protagonistului.
Deznodmntul:pedepsirea impostorului si rsplata eroului..
Incipit, final.
Incipit Incipitul si finalul sunt realizate dup modelul/tiparul folcloric si au acelai
rol: de a introduce si apoi de a extrage cititorul din universul ficional fabulos. Formula
specific este inovat de autor:Amu cic era odat intr-o ar un crai care avea trei
feciori punnd povestea pe seama altcuiva (cic); in incipit este prezentat spaiul,
hiperbolizat si timpul vag pe vremea aceea ,dar concretizat prin prezena pericolelor ce
anticipeaz drumul iniiatic al protagonistului.Sunt prezentate f.succinct personajele:
Craiul si fiii si, situaia printelui deziluzionat de copiii ce nu ii motenesc calitile si se
dovedesc a fi lai. Se poate spune c plecarea mezinului are la baz mai mult dorina de a
nltura suprarea tatlui provocat de eecul frailor mai mari dect intenia de a deveni
imprat.Tehnica detaliilor si amnuntele psihologice sunt de factur realist.
Final Rsplata eroului: nunta si mpria ce reprezint incheierea procesului
maturizrii; H-A moare si nvie-trecnd de la o ipostaz la alta (sluga- mprat,
adolescent- matur) , primete paloul si binecuvntarea pt cstorie cu aleasa inimii,dup
ce Spnul este aruncat de cal din inaltul cerului.Deznodmntul este urmat de formula
final, inovat de Creanga ;astfel naratorul face direct trecerea de la universul ficional la
cel real ntr-un registru plin de umor implicnd cititorul
Stil si limbaj textul se caracterizeaza prin oralitate si umor;
oralitatea este asigurat de :propoziii interogative si exclamative , expresii populare,
proverbe si zictori introduse prin vorba ceea , regionalisme,fraze ritmate si rimate,
dativul etic mi i-l infac , adresarea directa cititorului.
Umorul rezult din exprimarea mucalit, ironia, poreclele si apelativele caricaturale
mangosii, apul cel ro, diminutivele cu valoare augmentativ buzisoare,
buturic.Naraiunea se caracterizeaz prin rapiditate, aglomerare verbal,
individualizarea aciunilor si a personajelor, frecvena dialogului.
Personajele
H-A este personajul principal eponim al basmului, rotund, construit realist.
Protagonistul este atipic , nu are puteri supranaturale; simbolizeaz binele si tnrul
surprins in procesul maturizrii.Statutul iniial este cel de neiniiat, de tnr naiv ,dar bun
la suflet, ce nu are nc experiena vieii.
Calitile umane exemplare nu sunt actualizate de la nceput ,ele fiind descoperite pe
parcursul probelor ce pregtesc eroul pt destinul excepional: mprat ,care n-a mai stat
altul pe faa pmntului ,aa de iubit, de slvit si de puternic .Fiul Craiului confund
aparena cu esena, nu cunoate oamenii si devine o prad sigur pt Spn, nu are
incredere in fortele sale ,este impulsiv si sensibil, ndurerat de vorbele usturtoare ale
printelui, in cazul eecului frailor mai mari.Este ins mrinimos, milostiv, generos si un
bun prieten,asculttor si recunoscator ajutoarelor sale.Credul si imatur ,eroul trebuie sa
parcurg tot procesul initierii in care s traverseze experiena umilinei si cele trei

25

etape:suferina, moartea , renaterea pt a deveni conductorul ateptat de supui, asa cum


ii prezice Sf Duminica
Modalitati de caracterizare directa de ctre narator fiul craiului, boboc in felul su la
trebi de aieste; de ctre alte personaje:Impratul Verde:ia s am eu o sluga aa de
vrednic si credincioas ca H-A, a pune-o la mas cu mine c mult preuiete omul
acesta.
Indirect prin nume-H-A este un oximoron care surprinde dualitatea personajului
:condiia de rob al Spnului ,sau neofit si esena superioar ,nobleea si frumuseea
sufleteasc.Indirect prin fapte : plnsul in grdin, pregtirea armelor, gsirea calului
nzdrvan, trecerea incercrilor relev sensibilitatea, onestitatea, fidelitatea, curajul,
rabdarea, cavalerismul.Relaia cu alte personaje: cu Sf Duminica evideniaz respectul,
milostenia, preocuparea pt sine, imposibilitatea de a discerne ntre aparen si esen(in
prima intlnire);relaia cu calul nzdrvan: nevoia de confesor, ncrederea , lipsa stimei de
sine in ceea ce priveste muncile incredinate de Spn,impulsivitatea(gestul de a-I da cu
frul peste cap);relaia cu cei cinci montri :prietenia , generozitatea, buntatea.Legtura
tat- fiu apare in prima parte a textului i surprinde preluarea de ctre mezin a virtuilor
printeti simbolizate de cal-inelepciunea,haine- frumuseea,arme- virilitatea. Relaia cu
Spnul apare pe tot parcursul operei si evideniaz procesul maturizrii.
Scene importante:
1.cea de la fntn are semnificaia coborrii in Infern , a morii si invierii
simbolice-prinul ii schimb identitatea si capt nume; scena pune in eviden
naivitatea, credulitatea, necunoaterea psihologiei umane, lipsa de experien; mezinul
pltete neascultarea indemnului patern,este luat rob, jur pe ascutiul sabiei c il va sluji
pe Spn pn va muri si va invia si ii ine cuvntul in toate imprejurrile-si cnd este
tentat de impraii ce ii doresc pielea cerbului si cnd se indrgostete de fiica
Impratului Ro.
2.Tierea capului simbolizeaz sfritul procesului maturizrii , o nou metamorfoz
: trecerea la statutul de iniiat sinonim cu cel de mprat.Spnul il decapiteaz creznd c
a clcat jurmntul; fata il invie pe erou din iubire, apelnd la obiectele magice pregtite
anterior: smicelele de mr, apa vie si apa moart;Spnul ii primeste pedeapsa,deoarece
nu mai este nevoie de el in procesul de formare, iar H-A este rspltit ca orice personaj de
basm.
Rolul cltoriei: aceasta este nu numai un drum exterior ,ci si unul interior spre sine pt
autocunoatere si dezvoltare; in acest sens forele binelui si rului reprezint calitile si
defectele ce se infrunt , basmul avnd de obicei un caracter moralizator.Cltoria are rol
definitoriu in pregtirea tnrului pt responsabilitaile statutului de cap al familiei si de
conductor.H-A contrazice tiparul basmului prin lipsa puterilor supranaturale , prin
evoluie in plan psihologic , prin complexitatea caracterului, imbinndu-se caliti si
defecte, trie si slbiciune, milostenie si naivitate.
Relaia H-A Spn
Spnul este antagonistul , nici el un personaj tipic de basm, deoarece chiar prin nume
semnific un defect uman, o fiin ieit din normalitate si ca atare , nsemnat(ca si
Impratul Ro, prul rou fiind un semn distinctiv).
El semnific rul Chima rului pe malul prului ,dar si pedagogul, initiaorul
protagonistului prin probele la care il supune, rul necesar maturizrii aa cum bine tie
calul nzdrvan ce nu intervine in relaia stpn-slug tocmai pt c este contient de rolul

26

antagonistului si unii ca acetia sunt trebuitori pe lume cteodat, pt ca fac pe oameni s


prind la minte. Spnul il intlnete pe fiul de Crai in pdurea labirint si il ademenete de
3 ori- aplicnd tehnica persuasiunii; cele trei infiri sunt metamorfoze menite a-l face
pe crior sa incalce sfatul patern.
Personajul este caracterizat inainte de a-i face apariia de ctre Crai prin indicaia de a se
feri de omul ro, iar mai ales de cel spn,c sunt foarte ugubei Discursul prin care
vrea s-l atrag pe mezin si comportamentul evideniaz viclenia, disimularea, arta
persuasiunii.
La fntn, Spnul profit de naivitatea fiului de crai si il supune prin vicleug
comportndu-se amenintor si autoritar atunci cnd schimb rolurile si i ia
identitatea.Jurmntul cuprinde si anticiparea eliberrii prin amintirea detaliului c H-A il
va sluji pn cnd va muri si iar va nvia.
Spnul este soi ru, comportamentul demonstrnd ludroenia, orgoliul, cruzimea,
dorina de putere, dispreul fa de cei slabi si chiar fa de imprat .El il supune pe H-A
celor 3 incercri pt a-l pierde si il pedepsete atunci cnd crede c sluga nu si -a inut
cuvntul. Decapitarea reprezint eliberarea de jurmnt, in momentul urmtor Spnul
incheindu- rolul si menirea, deci putnd disprea.
Celelalte personaje intruchipeaz tipologii umane dominate de o trstur de
caracter:Impratul Ro este viclean, Sf Duminica este inteleapt, montrii sunt groteti
,dar prietenoi, simboliznd diferena dintre aparen si esen, dar si exacerbri ale unor
nevoi umane: foamea, setea , frigul .
COMENTARIU
Context
Povestea lui Harap-Alb a fost publicat in Convorbiri literare in 1877.
Specia: textul este un basm cult;basmul cult este o specie genului epic cu personaje
purttoare ale unor valori simbolice,n care realul se imbin cu fabulosulmiraculosul(miraculosul = supranaturalul acceptat de la nceput de receptorul basmului)
si n care se infieaz parcurgerea unui drum al maturizrii de ctre eroul
principal(textul are caracter de bildungsroman).Conflictul dintre bine si ru se
soluioneaz ntotdeauna in favoarea binelui, iar personajele se mpart in categorii
specifice:protagonist , antagonist, ajutoare(adjuvanti), donatori;reperele temporale sunt
vagi , apar cifre si obiecte magice.Basmul ca specie este dominat de stereotipii:actiunisecvene narative specifice, categorii de personaje, cifre si obiecte magice.
Viziunea despre lume este cea a unui realist si a unui creator ce percepe lumea ca pe un
spaiu carnavalesc prin prezena comicului, o lume pe dos, parodie a realitii.
Tema si motive narative : lupta binelui cu rul incheiat cu trimful binelui si procesul
maturizrii. Motive:impratul fr urmai la tron, superioritatea mezinului,cltoria,
supunerea prin vicleug, muncile,demascarea impostorului,pedeapsa, cstoria.
Instanele narative:autor-I.Creang, narator(omniscient), personaje, cititor.Convenia
impus de basm are in vedere acceptarea de ctre cititor a regulilor lumii fabuloase.
Perspectiva narativa: a naratorului omniscient,, dar nu i obiectiv, deoarece stilul este
oral ,iar naratorul intervine fie adresndu-se direct cititorului, eu sunt dator s spun
povestea si v rog s ascultai fie comentnd aciunea, atitudinea personajelor fiul
craiului, boboc in felul su la trebi de aieste ;relatarea se face la pers. a 3 a ,cronologic ,
iar sevenele narative sunt redate prin inlnuire.

27

Conflictul exterior dintre bine si ru-personajele au caracter simbolic.


Compozitie
Structura respect modelul folcloric :situaia de echilibru, elementul perturbator cltoriaaciunea reparatorie a protagonistului ,restabilirea echilibrului si rsplata.
Momentele subiectului:Expozitiunea .Craiul are 3 feciori ,iar Verde imprat, fratele su la
cealalt parte a lumii are doar 3 fete.
Intriga:Impratul ii cere Craiului pe cel mai vrednic dintre nepoi
pt a-i urma la tron.
Desfurarea actiunii (aciunea recuperatorie a protagonistului).Cutarea eroului si
superioritatea mezinului este evideniat de proba curajului impus de Crai fiilor si :ii
ataca sub un pod imbrcat ntr-o piele de urs.Mezinul este ajutat de Sf Duminic in
pregtirea pt cltorie; aceasta ii aduce la cunotin viitorul de excepie( predestinarea) si
l sftuiete sa utilizeze armele(simbolul virilitii),hainele(simbolul frumuseii),
calul(simbolul nelepciunii) tatalui din tinerete pt a reface destinul eroic al acestuia.Calul
cu puteri miraculoase devine mistagog , fiind alturi de Sf Duminica inclus in categoria
adjuvantilor.La pod tatl i d binecuvntarea si sfatul de a nu se insoi cu omul spn si cu
omul ro(interdicia).In pdurea labirint fiul de crai se ntlneste cu Spnul de 3 ori ,
ultima dat lundu-l ca slug pt a iei din spaiul labirintic(inclcarea interdiciei).La
fntn Spnul(impostorul) ii fur identitatea(neltoria) si l transform in rob,calitate
pe care o menine pe tot parcursul iniierii, dndu-i si numele: Harap-Alb.La Impratul
Verde eroul este supus unor probe: aducerea salatelor din Grdina ursului, aducerea pieii
cu pietre preioase a cerbului si a fetei farmazoane a Impratului Ro. In primele 2
incercri, H.-A .este ajutat de Sf Duminic, iar in ultima de donatori: criasa albinelor,
regina furnicilor si de monstri:Geril, Flmnzil, Setil, Ochil, Psri-LiLungil.Impratul Ro il supune la munci(probele peitului:casa inroit, separarea
macului de nisip, ospul,pzirea fetei nzdrvane,ghicitul) pe care tnrul le trece cu
succes ajutat de noii prieteni , iar fata ii impune ultima prob ce const in aducerea
obiectelor magice:ap vie, ap moart, smicele de mr.Dup ctigarea ei fata l insoete
si pe drumul spre Impratul Verde H-A se indrgostete de ea, dar rmne fidel Spnului
si jurmntului fcut la fntn.
Punctul culminant este moartea si invierea protagonistului:fata
dezvluie adevrul(demascarea impostorului). Spnul , creznd c a fost trdat l
decapiteaz pe H-A, care este readus la via de fata Impratului Ro cu ajutorul
obiectelor magice.
Deznodmntul: Spnul este pedepsit de calul nzdrvan pt c i-a
incheiat menirea si rolul in procesul maturizrii, eroul ii primeste rsplata:fata si
impria, conflictul dintre bine si ru ncheindu-se cu victoria binelui.
Incipit, final.
Incipit Incipitul si finalul sunt realizate dup modelul folcloric si au acelai rol: de a
introduce si apoi de a extrage cititorul din universul ficional fabulos. Formula specific
este inovat de autor:Amu cic era odat intr-o ar un crai care avea trei feciori punnd
povestea pe seama altcuiva (cic) ;in incipit este prezentat spaiul-o margine si alta a
pmntului un loc terestru concret, dar hiperbolizat si timpul vag pe vremea aceea ,dar
concretizat prin prezena pericolelor ce anticipeaz drumul iniiatic al protagonistului si
calitatea de bildungsroman a textului.Sunt prezentate f succinct personajele:Craiul si fiii
si, situaia printelui deziluzionat de copiii ce nu ii motenesc calitile si se dovedesc a

28

fi lai. Se poate spune c plecarea mezinului are la baz mai mult dorina de a nltura
suprarea tatlui provocat de eecul frailor mai mari dect intenia de a deveni
imprat,idee ce accentueaz naivitatea, imaturitatea sa in prima parte a aciunii.Tehnica
detaliilor si amnuntele psihologice sunt de factur realist.
Final Rsplata eroului nunta si mpria ce reprezint incheierea procesului
maturizrii;H-A moare si nvie-trecnd de la o ipostaz la alta( neofit- initiat, slugamprat, adolescent- matur) , primete paloul si binecuvntarea pt cstorie cu aleasa
inimii,dup ce Spnul este aruncat de cal din inaltul cerului.Deznodmntul este urmat de
formula final, inovat de Creanga ;astfel naratorul face direct trecerea de la universul
ficional la cel real ntr-un registru plin de umor implicnd prin persoana 1 plural cititorul
Si a inut veselia ani ntregi, si acum mai ine nc. Cine se duce acolo be si mnnc.Iar
pe la noi ,cine are bani bea si mnnc, iar cine nu,se uit si rabd.
Stil si limbaj textul se caracterizeaza prin oralitate si umor ;oralitatea este asigurat de
:propoziii interogative si exclamative , expresii populare, proverbe si zictori introduse
prin vorba ceea , regionalisme,fraze ritmate si rimate, dativul etic mi i-l infac ,
adresarea directa cititorului.Umorul rezult din exprimarea mucalit, ironia, poreclele si
apelativele caricaturale mangosii, apul cel ro , diminutivele cu valoare augmentativ
buzisoare , buturic.Naraiunea se caracterizeaz prin rapiditate, aglomerare
verbal,individualizarea aciunilor si a personajelor,frecvena dialogului.
Personajele
H-A este personajul principal eponim al basmului, rotund, construit realist.
Protagonistul este atipic , nu are puteri supranaturale; simbolizeaz binele si tnrul
surprins in procesul maturizrii.Statutul iniial este cel de neiniiat, de tnr naiv ,dar bun
la suflet, ce nu are nc experiena vieii.Calitile umane exemplare nu sunt actualizate
de la nceput ,ele fiind descoperite pe parcursul probelor ce pregtesc eroul pt destinul
excepional: mprat ,care n-a mai stat altul pe faa pmntului ,aa de iubit, de slvit si
de puternic .Fiul Craiului confund aparena cu esena, nu cunoate oamenii si devine o
prad sigur pt Spn, nu are incredre in fortele sale ,este impulsiv si sensibil, ndurerat de
vorbele usturtoare ale parintelui, in cazul eecului frailor mai mari.Este ins mrinimos,
milostiv, generos si un bun prieten,asculttor si recunoscator ajutoarelor sale.Credul si
imatur ,eroul trebuie sa parcurg tot procesul initierii in care s traverseze experiena
umilinei si cele trei etape:suferina, moartea , renaterea pt a deveni conductorul
ateptat de supui, asa cum ii prezice Sf Duminica Cand vei ajunge si tu odat mare si
tare, ii cuta s judeci lucrurile de-a fir-a pr si vei crede celor asuprii si necjiti, pt
c tii acum ce e necazul.
Modalitati de caracterizare directa de ctre narator fiul craiului, boboc in felul su la
trebi de aieste; de ctre alte personaje:Impratul Verde:ia s am eu o sluga aa de
vrednic si credincioas ca H-A, a pune-o la mas cu mine c mult preuiete omul
acesta.
Indirect prin nume-H-A este un oximoron care surprinde dualitatea personajului
:condiia de rob al Spnului ,sau neofit si esena superioar ,nobleea si frumuseea
sufleteasc.Indirect prin fapte : plnsul in grdin, pregtirea armelor, gsirea calului
nzdrvan, trecerea incercrilor relev sensibilitatea, onestitatea, fidelitatea, curajul,
rabdarea, cavalerismul.Relaia cu alte personaje: cu Sf Duminica evideniaz respectul,
milostenia, preocuparea pt sine, imposibilitatea de a discerne ntre aparen si esen(in
prima intlnire);relaia cu calul nzdrvan: nevoia de confesor, ncrederea , lipsa stimei de

29

sine in ceea ce priveste muncile incredinate de Spn,impulsivitatea(gestul de a-I da cu


frul peste cap);relaia cu cei cinci montri :prietenia , generozitatea, buntatea.Legtura
tat- fiu apare in prima parte a textului i surprinde preluarea de ctre mezin a virtuilor
printeti simbolizate de cal-inelepciunea,haine- frumuseea,arme- virilitatea. Relaia cu
Spnul apare pe tot parcursul operei si evideniaz procesul maturizrii.
Scene importante cea de la fntn are semnificaia coborrii in Infern , a morii si
invierii simbolice-prinul ii schimb identitatea si capt nume; scena pune in eviden
naivitatea, credulitatea , necunoaterea psihologiei umane, lipsa de experien; mezinul
pltete neascultarea indemnului patern,este luat rob, jur pe ascutiul sabiei c il va sluji
pe Spn pn va muri si va invia si ii ine cuvntul in toate imprejurrile-si cnd este
tentat de impraii ce ii doresc pielea cerbului si cnd se indrgostete de fiica
Impratului Ro.Fntna simbolizeaz drumul spre Infern ,iar jurmntul cavaleresc un
adevrat ritual iniiatic.
Tierea capului simbolizeaz sfritul procesului maturizrii , o nou metamorfoz :
trecerea la statutul de iniiat sinonim cu cel de mprat.Spnul il decapiteaz creznd c a
clcat jurmntul, deoarece fata nzdrvan restabilete adevrul si dezvluie faptul c
acesta este un impostor;fata il invie pe erou din iubire, apelnd la obiectele magice
pregtite anterior-simboluri ale vieii si tinereii-smicelele de mr, apa vie;Spnul ii
primeste pedeapsa,deoarece nu mai este nevoie de el in procesul de formare, iar H-A este
rspltit ca orice personaj de basm.
Statutul iniial de fiu de crai este schimbat pe parcursul cltoriei;aceasta este nu numai
una exterioar ,ci si una interioar spre sine pt autocunoatere si dezvoltare; in acest sens
forele binelui si rului reprezint calitile si defectele ce se infrunt , basmul avnd de
obicei un caracter moralizator.Cltoria are rol definitoriu in pregtirea tnrului pt
responsabilitaile statutului de cap al familiei si de conductor.H-A contrazice tiparul
basmului prin lipsa puterilor supranaturale , prin evoluie in plan psihologic , prin
complexitatea caracterului, imbinndu-se caliti si defecte, trie si slbiciune, milostenie
si naivitate.
Relaia H-A Spn
Spnul este antagonistul , nici el un personaj tipic de basm, deoarece chiar prin nume
semnific un defect uman, o fiin ieit din normalitate si ca atare , nsemnat(ca si
Impratul Ro, prul rou fiind un semn distinctiv).El semnific rul Chima rului pe
malul prului ,dar si pedagogul , initiaorul protagonistului prin probele la care il
supune, rul necesar maturizrii aa cum bine tie calul nzdrvan ce nu intervine in
relaia stpn-slug tocmai pt c este contient de rolul antagonistului si unii ca acetia
sunt trebuitori pe lume cteodat, pt ca fac pe oameni s prind la minte. Spnul il
intlnete pe fiul de Crai in pdurea labirint si il ademenete de 3 ori- aplicnd tehnica
persuasiunii; cele trei infiri sunt metamorfoze menite a-l face pe crior sa incalce
sfatul patern; apariiile Spnului sunt gradate ca si modul de abordare: prietenos, umil,
amenintor;el il face pe tnrul neiniiat sa cread ca este pndit de pericole imense pe
care nu le poate birui fr ajutorul su; personajul este caracterizat inainte de a-i face
apariia de ctre Crai prin indicaia de a se feri de omul ro, iar mai ales de cel
spn,c sunt foarte ugubei Discursul prin care vrea s-l atrag pe mezin si
comportamentul evideniaz viclenia, disimularea, arta persuasiunii. La fntn, Spnul
profit de naivitatea fiului de crai si il supune prin vicleug comportndu-se amenintor
si autoritar atunci cnd schimb rolurile si i ia identitatea.Jurmntul cuprinde si

30

anticiparea eliberrii prin amintirea detaliului c H-A il va sluji pn cnd va muri si iar
va nvia.Spnul este soi ru , antitetic eroului, comportamentul demonstrnd
ludroenia, orgoliul, cruzimea, dorina de putere, dispreul fa de cei slabi si chiar fa
de imprat .El il supune celor 3 incercri pt a-l pierde si il pedepsete atunci cnd crede
c sluga nu si -a inut cuvntul. Decapitarea reprezint eliberarea de jurmnt, in
momentul urmtor Spnul incheindu- rolul si menirea, deci putnd disprea .Celelalte
personaje intruchipeaz tipologii umane dominate de o trstur de caracter:Impratul
Ro este viclean, Sf Duminica este inteleapt, montrii sunt groteti ,dar prietenoi,
simboliznd diferena dintre aparen si esen, dar si exacerbri ale unor nevoi umane:
foamea, setea , frigul .
Opinia
In opinia mea basmul lui Creang are un caracter original prin personajul principal atipic,
prin caracterul de bildungsroman, prin inseria elementelor realiste, prin latura comic si
stilul inimitabil ce face deliciul cititorului.Protagonistul nu este un Ft- Frumos cu
trsturi fabuloase, ci un tnr asculttor si muncitor, prietenos si generos, intruchiparea
omului de soi bun esena sa fiind garania destinului de excepie.Cltoria are rolul de a-I
intri caracterul ,de a-l face sa aib incredere in forele proprii ,iar dumanul nu mai
aparine sferei zmeilor sau balaurilor ,ci zonei umanului deczut, soi rau.Prozatorul nu
insist asupra actelor de curaj ,ci asupra psihologiei omului fr experien care
dovedete nelinite, spaim, naivitate ca oricare dintre noi la vrsta formrii si
maturizrii. De asemenea adjuvanii se situeaz la confluena dintre real si miraculos,
capacitile lor situndu-i in universul fabulos, comportamentul in zona umanului , iar
aspectul fizic in sfera grotescului.

MOARA CU NOROC, I .SLAVICI


SCHITA
Incadrare in context ,specie
Scriitorul se incadreaz in perioada marilor clasici ai literaturii romne, cultivnd cu
precdere nuvela.
Moara cu noroc este o nuvel realist de factur psihologic, prin tematic, prin
conflictul interior, modalitile de caracterizare a personajelor si de investigaie
psihologic(autoanaliza,monologul interior, observarea detaliat a mimicii, tonului ,
gesturilor).
Creaia se inscrie in realism prin tem, perspectiv narativ, personaje, analiz
psihologic, veridicitate, relaia dintre personaje si mediu, accentul pus asupra socialului.
Ea este clasic prin rigoare,structura simetric, aciunea gradat in cele 17 capitole.
Viziunea despre lume este cea a unui moralist care ii pedepsete personajele ce
depesc/incalc norma moral.Teza morala a nuvelei este formulat de soacra lui Ghi
in incipitul nuvelei; concepia tradiional valorizeaz srcia, linitea interioar si cea
familial in opozitie cu bogia, bunstarea obinut fr scrupule si cu orice pr.

31

Tema :tema familiei relaionat cu drama comunicrii, tema parvenirii,


a schimbrii statutului social, tema imbogirii si a consecinelor acesteia in plan
psihologic(decderea, involuia moral) si familial.
Perspectiva narativ este dindrt, naratorul fiind omniscient, extradiegetic, obiectiv,
impersonal,omniprezent(ubicuu), iar relatarea se face la pers. a 3 a cronologic, faptele
fiind inlnuite temporal si cauzal.Focalizarea este exterioar, dar apare si tehnica
punctului de vedere, naratorul imprumutnd din autoritatea btrnei ce simbolizeaz
vocea colectivitaii.Sunt utilizate stilul indirect, direct si indirect liber.
Compozitie: un singur plan narativ, toate momentele subiectului, structura circularsimetric.Se imbin toate modurile de expunere, descrierea avnd un rol simbolic in
expozitiune.Textul are 17 capitole.
Momentele subiectului :
Expoziiunea. Ghit hotrte sa ia in arend crciuma de la Moara cu noroc si se mut
cu intreaga familie la moar..
Intriga . Apariia lui Lic Smdul, conductorul porcarilor din zon, tulbur linitea
familiei si a sufletului crciumarului, deoarece el inelege c nu poate rmne la han fr
voia acestuia.
Desfurarea aciunii surprinde procesul imbogirii crciumarului,dar si al indeprtrii
de familie,precum si cel al destrmrii sufleteti.Alturi de Lic, Ghi se imbogete
rapid, dar isi pierde treptat increderea in sine si pe cea a colectivitii, fiind anchetat in
cazul jafului de la arendas si in uciderea unei femei si a unui copil.Crciumarul depune
mrturie mincinoas la proces in favoarea lui Lic, se instrineaz de Ana si devine gelos
pe Smdu, se aliaz cu jandarmul Pintea pt a se rzbuna, dar nu este onest nici cu
acesta in privina banilor.
Punctul culminant are loc la Pate cnd Ghi refuz s mearg alturi de familie la Ineu
pentru a-l prinde pe Lic cu banii si obiectele.Ana, simindu-se trdat de so il inal,
Ghi o omoar cnd realizeaz adulterul si c nu mai are nicio soluie, fiind la rndul su
ucis de Rau, sluga lui Lic.
Deznodmntul Hanul arde, focul avnd un caracter purificator , iar in incendiu ard si
cadavrele celor doi soi.Lic se sinucide pt a nu cdea in minile jandarmilor ,iar soacra si
copiii pleac;astfel sunt salvate doar personajele nevinovate, pure.
Relatii spatiale si temporale Spaiul si timpul sunt veridice;aciunea se desfoar in
Transilvania in a 2 a jumtate a sec al 19 lea; concret faptele narate se petrec lng Ineu
intr-un loc dominat de drumuri(simbol al destinului)ascendente si descendente.Hanul
devine un topos negativ,un mediu ce pervertete protagonistul. .Descrierea realist prin
tehnica detaliilor are caracter anticipativ prin sugestia morii cioate ,rdcini, ciori,
lopeile rupte ,crucile si a destinului intrerupt :copacul pe jumtate ars.
Timpul are si o dimensiune religioas, aciunea desfurndu-se intre Sf Gheorghe si
Pate, pe parcursul unui an, respectndu-se astfel unitatea clasic de timp, alturi de cea
spatial.
Conflictul central este cel moral psihologic si se amplific treptat, Ghi oscilnd intre
dorine contradictorii: visul imbogirii si nevoia de a rmne un om cinstit si de a pstra
respectul colectivitii si al lui insui.
Incipit si final
Incipitul are statut de prolog si surprinde dialogul dintre Ghi si soacra lui.Cititorul
afl mai inti prerea soacrei ce reprezint si teza moral a nuvelei (prerea autorului

32

insui) omul s fie mulumit cu srcia sa, cci, dac e vorba, nu bogia ,ci linitea
colibei tale te face fericit. Opinia traditional,conservatoare a btrnei accentueaz
echilibrul interior si familial ,in opoziie cu avntul tinereii care vrea sa profite de
oportunitile relaiilor capitaliste.Ghi este capul familiei si in aceasta calitate ia hotrri
neinnd seama de ceilali, implicit nici de avertismentul soacrei sale;el se crede destoinic
si vrea sa ofere familiei prosperitate, iar lui insui demnitate.
Finalul tragic o are in centru tot pe btrna care surprinde tema destinului prin replica
aa le-a fost data! concluzionnd drama personajelor ce pltesc propria
nesbuin.Btrna si copiii au nou drum in via ,iar cuplul Ghita- Ana are posibilitatea
simbolic de a se reuni in moarte.Construcia sferic anticipeaz structura romanelor
rebreniene.
Personajele
Ghita este personajul principal, realist surprins in evolutie, rotund, construit traditional
dinspre exterior spre interior prin raportare la mediu, fapte alte personaje. El reprezint pe
de o parte drama celui care vrea sa parvin pt a avea stima` de sine, iar pe de alt parte un
erou tragic care comite hybrisul. Pe parcursul nuvelei, trieste un puternic conflict
interior generat de propria slbiciune pt bani si de influena malefic a smdului.
Modaliti de caracterizare direct de ctre narator sau de alte personaje,
autocaracterizarea prin monolog interior.Naratorul surprinde fora eroului sptos, puternic
si responsabil fa de familie.Accentul cade asupra portretului moral ce dezvluie
frmntarea interioar :mohort, violent ;de tot ursuz, se aprindea pentru oriice lucru de
nimic.Ana, indeprtat si trdat in sentimentele si increderea fa de el, il vede cu dispre
ca o muiere imbrcat in haine brbteti , iar pesonajul insui se autoportretizeaz
incercnd sa se disculpe in ceea ce privete patima pt bani : Ce s-mi fac dac e in mine
ceva mai tare dect voina mea?Nici cocoatul nu e insui vinovat c are cocoae in
spinare.Dup procesul de la Oradea Mare in care sunt sacrificai Sil Boarul si Buz
Rupt se autocaracterizeaz fr autocomptimire drept un om necinstit si un ticlos.
Caracterizarea indirect apeleaz la mijloace diverse:gesturi, replici, fapte relaiile cu
Ana, Lic, Pintea, colectivitatea.
Statutul iniial- Ghi este cap de familie, cizmar srac, onest, nemulumit de situaia
social si financiar, dar blnd , iubitor, hotrt, harnic, cumsecade.Aspiraia lui este
aceea de a avea un atelier cu vreo zece calfe,ins pt acest ideal trebuie s ia in arend
crciuma pt 3 ani. Dialogul cu btrna din prolog evindentiaz caracterul ferm,
dinamismul,iniiativa, increderea in sine, optimismul.Ca hangiu este harnic, omenos,
comunicativ, apropiat de clieni afacerea avnd succes.
Pe parcursul evenimentelor, Ghi se transform, se inchide in sine, este tot mai acaparat
de patima pt bani, devine irascibil,chiar violent, se insigureaz si nu mai comunic in
familie, nu mai are incredere in judecata Anei, consider familia ca pe o povar deoarece
responsabilitatea ei il face s nu poat s-i pun capul in primejdie alturi de smdu.
Treptat el devine ezitant, accept compromisul si necinstea, minte si se
autocompatimete, intelege c singura scapare este plecarea de la crcium dar nu poate
renuna la la cei 3 ani necesari imbogirii si atingerii scopului.
Devine sperjur, complice al lui Lic, un om tensionat si frustrat care vede in rzbunare o
eliberare.Uciderea Anei este ultima treapt a disoluiei personalitii crciumarului care,
disperat vede in crim si apoi in sinucidere singura eliberare.

33

Analiza psihologic dezvluie treptele decderii lui Ghi,pierderea increderii in sine si


stima colectivitii.
Scene semnificative
Apariia lui Lic distruge echilibrul familial si l pune pe Ghi intr-o situaie
conflictual.Smdul vrea s vorbeasc doar cu hangiul, nu cu femeile pe care nu le
ia in seam, are o atitudine autoritar,superioar si uor amenintoare, deoarece pt el
toi oamenii ii sunt inferiori prin slbiciunile cu care ii stpnete si
manipuleaz.Ghi rspunde evaziv, incercnd sa rmn in afara sferei lui de
influen ,ii arat c nu se las intimidat de ameninri, dar btrna ii dezvluie
slbiciunea pt bani, fcndu-l pe ginerele ei, vulnerabil in faa smdului. Lic
reprezint ispita malefic , tentaia imbogirii ce il va duce la pierzanie.
Moartea Anei din finalul textului incheie procesul distrugerii personalitii
protagonistului.Dup ce o las in minile smdului spernd sa reziste seduciei
acestuia, Ghi este silit s recunoasc propriul eec atunci cnd il vede pe Lic plecnd
de la moar.Intr in han cu intenia de a o omor pe Ana pt c nu poate s o lase pngrit
in urma lui, comunic in mod real cu ea dezvluindu-i planurile de rzbunare si o
injunghie mnat de un amestec de duioie si cruzime , de dragoste si disperare.Actul de o
ucide pe Ana face din Ghita un criminal, ultima treapt a degradrii sale morale.
Relaia Ghi-Ana
Aceast relaie este una familial tradiional, soul fiind autoritatea respectat de toat
familia , fiind protector si iubitor ,iar soia supus, apropiat, devotat,avnd nevoie de
protecie.
Ana, personaj secundar,concretizeaz statutul de femeie frumoas, spontan, ginga( un
model de frumusee in proza lui Slavici), echilibrat si pstrtoare a unitii in cadrul
familiei, ins aa cum arat btrna ,Ana nu este pregtit sa nfrunte o situaie
conflictual puternic, nstrinarea soului si atracia smdului.Ea incearc s menin
armonia cuplului, s il reapropie pe soul nsingurat, dar mprejurrile o fac s fie din ce
in ce mai suspicioas ,sa nu mai aib ncredere in Ghi si in cele din urm s l nele, pt
c nu-l mai respect si se simte dezamgit si indeprtat.Relaia are un traseu descendent
de la fericirea iniial de la han demostrat de ntlnirea familiei de la sfrsitul sptmnii
pn la distrugerea final cnd soii mor tragic ca urmare a ezitrilor si pcatelor si cnd
Ghi nu mai ascult glasul raiunii nici plnsul Anei care nu vrea sa moar.
Relatia Ghita Lica
Relaia are un caracter conflictual, o adevarat nfruntare a puterilor, triei de caracter si
orgoliilor din care crciumarul iese invins, dovedindu-se mai slab dect smdul.
Lic, personaj secundar, este introdus in scen abia dup ce se vorbete despre el si dup
ce oamenii lui trec pe la han.Apariia este una spectaculoas, impresionant, prozatorul
realizndu-i portretul fizic ce sugereaz fora, mndria, rceala, dorina de putere.El este
un porcar de vreo 36 de ani nalt ,slab, cu ochii mici si verzi mbrcat cu grij ,chiar cu
oarecare cochetrie si avnd nsemnele puterii si averii: biciul cu ghintulee de
aur.Portretul balzacian introduce coordonatele definitorii ale personajului care, spre
deosebire de Ana si Ghita, nu evolueaz.Fa de el, Ghi se simte vulnerabil din cauza
responsabilitii familiei si a imaginii publice pe care vrea sa o pstreze.Acceptarea
colaborrii ii ditruge echilibrul interior , pt c Lic nu accept o relaie de tovrie, ci
doar una de supunere speculndu-i patima pt bani.Crciumarul devine duplicitar atunci
cnd se imprietenete cu Pintea , pune eecul moral pe seama smdului si n incercarea

34

disperat de a se razbuna o folosete pe Ana ce devine victima infruntrii dintre cei


doi.Abil, versat, cinic si fr scrupule, Lic il manipuleaz pe crciumar i infrnge voina
, ii distruge stima de sine si are ndrzneala s o cear pe Ana pt a-l lecui pe Ghi de
slbiciunea fa de o singur femeie, care ns si lui ii este fatal.Dei mai puternic dect
crciumarul, Lic nu scap nici el de pedeaps si moare aruncndu-se cu capul de un
copac pt a nu cdea in minile lui Pintea.
COMENTARIU
Incadrare in context ,specie
Scriitorul se incadreaz in perioada marilor clasici ai literaturii romne, cultivnd cu
precdere nuvela.
Moara cu noroc este o nuvel realist de factur psihologic, prin tematic,prin
conflictul interior, modalitile de caracterizare a personajelor si de investigaie
psihologic(autoanaliza,monologul interior, observarea detaliat a mimicii, tonului ,
gesturilor).Textul este o nuvel prin prezena unui singur fir epic, conflict concentrat,
personaje puine , accent asupra protagonistului si nu asupra intmplrilor, tendina spre
obiectivare.Creaia se inscrie in realism prin tem, perspectiv narativ, personaje,
analiz psihologic, veridicitate, relaia dintre personaje si mediu, accentul pus asupra
socialului.Ea este clasic prin rigoare,structura simetric, aciunea gradat in cele 17
capitole.
Viziunea despre lume este cea a unui moralist care ii pedepsete personajele ce
depesc/incalc norma moral.Teza morala a nuvelei este formulat de soacra lui Ghi
in incipitul nuvelei; concepia tradiional valorizeaz srcia, linitea interioar si cea
familial in opozitie cu bogia, bunstarea obinut fr scrupule si cu orice pr.
Tema
Complexitatea textului este relevanta la nivel tematic:tema familiei relationat cu drama
comunicrii, tema parvenirii, a schimbrii statutului social, tema imbogirii si a
consecinelor acesteia in plan psihologic(decderea, involuia moral) si familial.
Perspectiva narativ este dindrt, naratorul fiind omniscient, extradiegetic, obiectiv,
impersonal,omniprezent(ubicuu), iar relatarea se face la pers. a 3 a cronologic, faptele
fiind inlnuite temporal si cauzal.Focalizarea este exterioar, dar apare si tehnica
punctului de vedere, naratorul imprumutnd din autoritatea btrnei ce simbolizeaz
vocea colectivitaii.Sunt utilizate stilul indirect, direct si indirect liber.Stilul indirect liber
se foloseste atunci cand naratorul preia atitudinea si gandurile personajelor.
Compozitie ; un singur plan narativ, toate momentele subiectului, structura circularsimetric.Se imbina toate modurile de expunere, descrierea avnd un rol simbolic in
expozitiune.Textul are 17 capitole.
Momentele subiectului :
Expoziiunea. Ghit hotrte sa ia in arend crciuma de la Moara cu noroc simindu-se
capabil sa profite de noile relaii capitaliste si s se imbogeasc;locul lugubru este
umanizat de prezena familiei carciumarului care prosper.
Intriga . Apariia lui Lic Smdul, conductorul porcarilor din zon, tulbur linitea
familiei si a sufletului crciumarului, deoarece el inelege c nu poate rmne la han fr
voia acestuia.

35

Desfurarea aciunii surprinde procesul imbogirii crciumarului,dar si al indeprtrii


de familie,precum si cel al destrmrii sufleteti.Alturi de Lic, Ghi se imbogete
rapid, dar isi pierde treptat increderea in sine si pe cea a colectivitii, fiind anchetat in
cazul jafului de la arendas si in uciderea unei femei si a unui copil.Crciumarul depune
mrturie mincinoas la proces in favoarea lui Lic, se instrineaz de Ana si devine gelos
pe Smdu, se aliaz cu jandarmul Pintea pt a se rzbuna, dar nu este onest nici cu
acesta in privina banilor.
Punctul culminant are loc la Pate cnd Ghi refuz s mearg alturi de familie la Ineu
pentru a-l prinde pe Lic cu banii si obiectele furate.Ana rmne si ea la han incurcnd
socotelile brbailor.Se organizeaz o petrecere cu lutari iar Lic ii cere hangiului sa i
lase nevasta, pt a-l salva de slbiciunea pt o singur femeie, ceea ce acesta accept
trebuind s plece dup jandarmi.Ana, simindu-se trdat de so il inal ,Ghi o omoar
cnd realizeaz adulterul si c nu mai are nicio soluie, fiind la rndul su ucis de Rau,
sluga lui Lic.
Deznodmntul Hanul arde, focul avnd un caracter purificator , iar in incendiu ard si
cadavrele celor doi soi.Lic se sinucide pt a nu cdea in minile jandarmilor ,iar soacra si
copiii pleac;astfel sunt salvate doar personajele nevinovate, pure.
Relatii spatiale si temporale Spaiul si timpul sunt veridice;aciunea se desfoar in
Transilvania in a 2 a jumtate a sec al 19 lea; concret faptele narate se petrec lng Ineu
intr-un loc dominat de drumuri(simbol al destinului)ascendente si descendente.Hanul
devine un topos negativ,un mediu ce pervertete protagonistul. .Descrierea realist prin
tehnica detaliilor are caracter anticipativ prin sugestia morii cioate ,rdcini, ciori,
lopeile rupte ,crucile si a destinului intrerupt :copacul pe jumtate ars.Tabloul vizual din
expozitiune fixeaz coordonatele realiste si simbolice si sugereaz drama indeprtrii
protagonistului de colectivitate si de valorile tradiionale ale acesteia: turnul bisericii din
Fundureni se observ doar in deprtare, coordonata verticalitii avnd in prim-plan
copacul ars.Imaginea este descris din punctul de vedere al unui martor ct vedeai cu
ochii sau chiar a protagonistului.
Timpul are si o dimensiune religioas , aciunea desfurndu-se intre Sf Gheorghe si
Pate, pe parcursul unui an, respectndu-se astfel unitatea clasic de timp, alturi de cea
spatial.
Conflictul central este cel moral psihologic si se amplific treptat, Ghi oscilnd intre
dorine contradictorii: visul imbogirii si nevoia de a rmne un om cinstit si de a pstra
respectul colectivitii si al lui insui.
Incipit si final
Incipitul are statut de prolog si surprinde dialogul dintre Ghi si soacra lui.Cititorul afl
mai inti prerea soacrei ce reprezint si teza moral a nuvelei (prerea autorului insui)
omul s fie mulumit cu srcia sa, cci, dac e vorba, nu bogia ,ci linitea colibei tale
te face fericit. Opinia traditional,conservatoare a btrnei accentueaz echilibrul interior
si familial ,in opoziie cu avntul tinereii care vrea sa profite de oportunitile relaiilor
capitaliste.Ghi este cizmar srac, sot iubitor si tat a unui copil, nemulumit de statutul
si de condiia sa financiar si social.El este capul familiei si in aceasta calitate ia hotrri
neinnd seama de ceilali , implicit nici de avertismentul soacrei sale;el se crede
destoinic si vrea sa ofere familiei prosperitate, iar lui insui demnitate.Discuia este una
mai mult formal, deoarece Ghi a stabilit inclusiv data mutrii si modul in care vorbete
dovedete ca este decis s-i schimbe condiia.

36

Finalul tragic o are in centru tot pe btrna care surprinde tema destinului prin replica aa
le-a fost data! concluzionnd drama personajelor ce pltesc propria nesbuin.Btrna si
copiii au nou drum in via ,iar cuplul Ghita- Ana are posibilitatea simbolic de a se reuni
in moarte.Construcia sferic anticipeaz structura romanelor rebreniene.
Personajele
Ghita este personajul principal, realist surprins in evolutie, rotund, construit traditional
dinspre exterior spre interior prin raportare la mediu, fapte alte personaje. El reprezint pe
de o parte drama celui care vrea sa parvin pt a avea stima` de sine, iar pe de alt parte un
erou tragic care comite hybrisul. Pe parcursul nuvelei, trieste un puternic conflict
interior generat de propria slbiciune pt bani si de influena malefic a smdului.
Modaliti de caracterizare direct de ctre narator sau de alte personaje,
autocaracterizarea prin monolog interior.Naratorul nu ofer detalii fizice ca in cazul
Anei ,ci surprinde doar fora eroului sptos , puternic si responsabil fa de
familie.Accentul cade asupra portretului moral ce dezvluie frmntarea
interioar :mohort, violent ;de tot ursuz, se aprindea pentru oriice lucru de nimic.Ana,
indeprtat si trdat in sentimentele si increderea fa de el, il vede cu dispre ca o
muiere imbrcat in haine brbteti , iar pesonajul insui se autoportretizeaz incercnd
sa se disculpe in ceea ce privete patima pt bani : Ce s-mi fac dac e in mine ceva mai
tare dect voina mea?Nici cocoatul nu e insui vinovat c are cocoae in spinare.Dup
procesul de la Oradea Mare in care sunt sacrificai Sil Boarul si Buz Rupt se
autocaracterizeaz fr autocomptimire drept un om necinstit si un ticlos.
Caracterizarea indirect apeleaz la mijloace diverse:gesturi, replici, fapte relaiile cu
Ana, Lic, Pintea, colectivitatea.
Statutul iniial- Ghi este cap de familie, cizmar srac, onest, nemulumit de situaia
social si financiar, dar blnd , iubitor, hotrt,harnic, cumsecade.Aspiraia lui este aceea
de a avea un atelier cu vreo zece calfe,ins pt acest ideal trebuie s ia in arend crciuma
pt 3 ani. Dialogul cu btrna din prolog evindentiaz caracterul ferm,
dinamismul,iniiativa, increderea in sine , optimismul.Ca hangiu este harnic, omenos,
comunicativ, apropiat de clieni afacerea avnd succes.
Pe parcursul evenimentelor, Ghi se transform, se inchide in sine, este tot mai acaparat
de patima pt bani se gndea la ctigul pe care l-ar putea face in tovria lui Lic,
vedea banii grmada inaintea sa si i se mpienjeneau ochii devine irascibil,chiar violent,
se insigureaz si nu mai comunic in familie, nu mai are incredere in judecata Anei,
consider familia ca pe o povar deoarece responsabilitatea ei il face s nu poat s-i
pun capul in primejdie alturi de smdu.Treptat el devine ezitant, accept
compromisul si necinstea, minte si se autocompatimete, intelege c singura scapare este
plecarea de la crcium dar nu poate renuna la la cei 3 ani necesari imbogirii si
atingerii scopului.Devine sperjur, complice al lui Lic, un om tensionat si frustrat care
vede in rzbunare o eliberare; indeprtndu-se de Ana, nu o face prtaa frmntrilor
sale si cade victim propriilor slbiciuni si greeli.Uciderea Anei este ultima treapt a
disoluiei personalitii crciumarului care , disperat vede in crim si apoi in sinucidere
singura eliberare.Analiza psihologic dezvluie treptele decderii lui Ghi,pierderea
increderii in sine si stima colectivitii.

37

Scene semnificative Apariia lui Lic distruge echilibrul familial si l pune pe Ghi intro situaie conflictual.Smdul vrea s vorbeasc doar cu hangiul, nu cu femeile pe
care nu le ia in seam, are o atitudine autoritar,superioar si uor amenintoare,
deoarece pt el toi oamenii ii sunt inferiori prin slbiciunile cu care ii stpnete si
manipuleaz.Ghi rspunde evaziv, incercnd sa rmn in afara sferei lui de
influen ,ii arat c nu se las intimidat de ameninri, dar btrna ii dezvluie
slbiciunea pt bani, fcndu-l pe ginerele ei, vulnerabil in faa smdului, s se
frustreze si s gndeasc nerespectuos.Intlnirea il face pe crciumar s ii ia msuri
de aprare(cini, pistoale , o slug noua) si s se gndeasc in acelai timp la bani.
Lic reprezint ispita malefic , tentaia imbogirii ce il va duce la pierzanie.
Moartea Anei din finalul textului incheie procesul distrugerii personalitii
protagonistului.Dup ce o las in minile smdului spernd sa reziste seduciei acestuia
si pleac dup jandarmi, Ghi este avertizat de Pintea care mrturisete c el nu ar fi
indrznit s foloseasc drept momeal o nevast ca a carciumarului. In cele din urm,
Ghi este silit s recunoasc propriul eec atunci cnd il vede pe Lic plecnd de la
moar.Intr in han cu intenia de a o omor pe Ana pt c nu poate s o lase pngrit in
urma lui, comunic in mod real cu ea dezvluindu-i planurile de rzbunare si o injunghie
mnat de un amestec de duioie si cruzime , de dragoste si disperare.Actul de o ucide pe
Ana face din Ghita un criminal, ultima treapt a degradrii sale morale.
Relaia Ghi-Ana
Aceast relaie este una familial tradiional, soul fiind autoritatea respectat de toat
familia , fiind protector si iubitor ,iar soia supus, apropiat, devotat,avnd nevoie de
protecie.Ana, personaj secundar, simbolizeaz statutul de femeie frumoas, spontan,
ginga( un model de frumusee in proza lui Slavici) , echilibrat si pstrtoare a unitii
in cadrul familiei, ins aa cum arat btrna ,Ana nu este pregtit sa nfrunte o situaie
conflictual puternic, nstrinarea soului si atracia smdului.Ea incearc s menin
armonia cuplului, s il reapropie pe soul nsingurat, i d sfaturi practice ca atunci cnd
Lic vine pe furi i i ia banii crciumarului, dar mprejurrile o fac s fie din ce in ce
mai suspicioas ,sa nu mai aib ncredere in Ghi si in cele din urm s l nele, pt c
nu-l mai respect si se simte dezamgit si indeprtat.Relaia are un traseu descendent
de la fericirea iniial de la han demostrat de ntlnirea familiei de la sfrsitul sptmnii
( smbta dup numratul banilor , toi membrii familiei se simt multumii locul se
deerta, si Ghi, ajungnd sa mai rsufle, se punea cu Ana si cu btrna s numere
banii,si atunci el privea la Ana, Ana privea la el, amndoi priveau la cei doi copilai,cci
doi erau acum, iar btrna privea la cteipatru si se simea ntinerit) pn la
distrugerea final cnd soii mor tragic ca urmare a ezitrilor si pcatelor si cnd Ghi
nu mai ascult glasul raiunii nici plnsul Anei care nu vrea sa moar.
Relatia Ghita Lica
Relaia are un caracter conflictual, o adevarat nfruntare a puterilor, triei de caracter si
orgoliilor din care crciumarul iese invins, dovedindu-se mai slab dect smdul. Lic,
personaj secundar, este introdus in scen abia dup ce se vorbete despre el si dup ce
oamenii lui trec pe la han.Apariia este una spectaculoas, impresionant, prozatorul
realizndu-i portretul fizic ce sugereaz fora, mndria, rceala, dorina de putere.El este
un porcar de vreo 36 de ani nalt ,slab, cu ochii mici si verzi mbrcat cu grij ,chiar cu
oarecare cochetrie si avnd nsemnele puterii si averii: biciul cu ghintulee de
aur.Portretul balzacian introduce coordonatele definitorii ale personajului care, spre

38

deosebire de Ana si Ghita nu evolueaz.Fa de el, Ghi se simte vulnerabil din cauza
responsabilitii familiei si a imaginii publice pe care vrea sa o pstreze.Acceptarea
colaborrii ii ditruge echilibrul interior , pt c Lic nu accept o relaie de tovrie, ci
doar una de supunere speculndu-i patima pt bani.Crciumarul devine duplicitar atunci
cnd se imprietenete cu Pintea , pune eecul moral pe seama smdului si n incercarea
disperat de a se razbuna o folosete pe Ana ce devine victima infruntrii dintre cei
doi.Abil, versat, cinic si fr scrupule, Lic il manipuleaz pe crciumar i infrnge voina
, ii distruge stima de sine si are ndrzneala s o cear pe Ana pt a-l lecui pe Ghi de
slbiciunea fa de o singur femeie, care ns si lui ii este fatal.Dei mai puternic dect
crciumarul, Lic nu scap nici el de pedeaps si moare aruncndu-se cu capul de un
copac pt a nu cdea in minile lui Pintea.
Opinia
In opinia mea, nuvela analizeaz detaliat procesul decderii morale a protagonistului si
prezint veridic o societate in plin dezvoltare economic in care legile morale sunt mai
putin respectate, ele fiind inlocuite de pasiunea pt avere, putere, elemente specifice prozei
realist-balzaciene.Eroul se crede capabil sa fac o nou afacere si s-i schimbe statutul
ins Lic , un personaj malefic ,intruchipare a cinismului si a rului este mai puternic , iar
legile morale ale colectivitii nu mai au fora de a-l contracara.Astfel este distrus nu
numai crciumarul, ci si familia lui, Ana devenind o victim a carei pedeaps este mult
prea mare.Impresionant este fineea analizei psihologice ,personajele fiind complexe-cel
putin protagonistul, macinate de obsesii(Pintea) sau mnate de un orgoliu exacerbat
(Lic).
O SCRISOARE PIERDUTA
I.L.CARAGIALE
SCHITA
Context dramaturgul se inspir din realitatea contemporan lui si exprim atitudinea
critic fa de formele fr fond ale societii vremii.Piesa are premiera in 1884 si este
publicat in Convorbiri literare in 1885.
Incadrare in -curent literar: piesa este inclus in realism prin spiritul critic-ironia
muctoare la adresa moravurilor societii vremii, prin obiectivitate, preocuparea pt
social,, veridicitate,tehnica detaliilor, caracterul de generalitate al situaiilor, tipologia
personajelor, plasarea actiunii intr-un spaiu si timp concret.
- gen literar: textul se nscrie in genul dramatic prin structura
specific( acte, scene), prin conflictul dramatic, dialogul si monologul ca
principale moduri de expunere,didascalii,unitatea de timp , spaiu,
aciune.
- Specie :textul este o comedie datorit prezenei comicului, conflictului
ce se dovedete slab, deznodmantul fericit,personajele ce aparin
stratului de mijloc sau pturii joase a societatii,limbajul cu greeli,
familiar.
Tema O scrisoare pierdut este o comedie de moravuri care satirizeaz vicii ale societii
romnesti de la sfritul sec. al 19 lea in viaa politic si familial, in prim plan aprnd
burghezia inalta si nu lumea mahalalelor ca in celelalte piese de teatru ale dramaturgului.

39

Viziunea despre lume este a unui moralist si in acelai timp a unui autor tragic.
Moralistul are convingerea ca prin rs se amelioreaz moravurile. Dramaturgul ce
mrturisete simt enorm si vd monstrous creeaz personaje fr sens existenial, fr
valori sau principii morale(sunt amorale), victime ale propriilor automatisme si orgolii, cu
mania politicianismului,prefigurnd astfel teatrul absurd.
Conflictele
Conflictul principal antreneaz in plan politic,in timpul campaniei electorale, dou
tabere-membrii partidului la putere (Tiptescu, Trahanache, Zoe) si gruparea
independent condus de Caavencu.
Tensiunea dramatic se acumuleaz treptat prin tehnica bulgrelui de zpada; un conflict
secundar i are ca protagoniti pe Farfuridi si Brnzovenescu, obsedati de trdarea
intereselor partidului de ctre conductorii lui.Soluia final este mpcarea tuturor
opozanilor dup alegeri.
Titlul comediei numete obiectul care antreneaz personajele in conflicte exacerbate de
imixtiunea politicului in viata familial.Din obiect banal al unei relaii particulare,
scrisoarea devine instrument de antaj si pretext dramatic.Scrisoarea are astfel funcie
actanial.
Relatii temporale si spatiale Aciunea este plasat in capitala unui judet de munte, in
zilele noastre(sfrsitul sec al XIX lea) si se desfoar pe parcursul a 3 zile in mai multe
locaii:casa lui Tiptescu, sala mare a primriei, grdina lui Trahanache.
Structura si subiectul :4 acte cu nr variabil de scene;cuprinde momentele subiectului.
Expozitiunea :prezint spaiul, timpul, personajele enumerate in lista persoanelor;
Intriga: pierderea scrisorii, eveniment desfurat inainte de aciunea propriu-zis si
antajul politic.
Desfurarea aciunii infieaz modalitile diferite de a rspunde la antaj si
impunerea de la centru a unui alt candidat..
Punctul culminant :adunarea electoral in care Farfuridi si Caavencu susin discursuri
pe marginea reviziurii Constituiei si in care este declarat candidat Agamemnon
Dandanache.
Deznodmntul: toat lumea se mpac si lucrurile reintr in fgaul lor normal.
Comicul este categoria estetic central a comediei, are la baz contrastul dintre
aparen si esen si ca efect rsul .Tipuri de comic: de situaie,de moravuri, de limbaj,de
caracter si nume(antroponomastic).
Comicul de situatie este generat de incurcturile datorate drumului circular al scrisorii,
triunghiului conjugal, cuplului comic, qui pro quo-ului.Situaiile comice create de
ncurcturi au in centru pe Ceteanul turmentat care deine scrisoarea de 2 ori ; prima
dat , dorete s o inapoieze destinatarei, dup ce l-a but pe Caavencu si constat cu
uimire c nu o mai are, a doua oar o nmneaz Zoei si il avertizeaz pe acelai
Caavencu: o am n-am pierdut-o. Triunghiul conjugal alctuit din soii Trahanache si
prefectul ca amant este comic prin inversarea rolurilor (soul il calmeaz pe amantul
agitat )si prin armonia existent in cadrul lui convieuind de 8 ani fr suprare
.Cuplul Farfuridi si Brnzovenescu devine comic prin suspiciunea ce-i face s trimit o
telegram la Bucuresti pt a anuna trdarea.Qui pro quo este utilizat de dramaturg atunci
cnd Dandanache i confund pe Trahanache si pe Tiptescu, in calitate de soi ai Zoei.
Comicul de moravuri ; scriitorul satirizeaz viciile lumii in care in care triete la nivel
social, politic si la nivel familial: adulterul, servilismul, prostia , incultura, infatuarea,

40

falsul patriotism, impostura, demagogia, corupia ,mania notorietii.Alegerile sunt doar o


fars, antajul rezolv posturi chiar dac politicianul este senil,funciile in jude se afl la
discreia forului conductor,poliistul ncalc legea, aresteaz abuziv,este omul de cas al
prefectului, familia se compune din so-soie-amant, soul ncurajndu-l pe amant s-i in
de urt soiei mult mai tinere.
Comicul de limbaj rezid in: deformarea neologismelor :docoment,endependant ,
nonsensul curat murdar ,cacofonii care va s zic c nu le are truisme si fraze confuze,
stereotipe un popor care nu merge inainte ,st pe loc ;unde nu e moral ,acolo e corupie
diminutive ridicole neicusorule, puicusorule , ticuri verbale avei puintic rbdare, eu cu
cine votez?, curat relevante pt caracterul umanitii ce populeaz oraul de
provincie.Agramatismul denot incultura personajelor, impostura, condiia lor de
parvenii , incapacitatea de intelegere a unei lumi in proces de occidentalizare rapid.
Comicul de caractere Noiunea de caracter preluat din clasicism denot hipertrofierea
unei trsturi si configureaz personajul in 2 modaliti :evidenierea unei monomanii
demagogul, avarul, ipocritul, gelosul, servilul sau a rolului de compoziie amorezul,
cocheta, incornoratul, confidentul.Personajele plate , nonevolutive sunt incadrate in
tipurile comice :incornoratul-Zaharia Trahanache,amorezul-Stefan Tiptescu,cocheta
adulterina-Zoe Trahanache,demagogul-Nae Caavencu, Tache Farfuridi,ceteanulCeteanul turmentat,raissoneur-ul, slujbasul umil-Ghi Pristanda.Majoritatea eroilor
reprezinta oameni infatuai,suficieni, dornici de parvenire, vanitoi, incapabili de a tri
dup principii sau reguli morale si superficiali sau chiar falsi in sentimente.
Onomastica este o sursa a comicului;
Zaharia Trahanache sugereaz prin prenume cu trimitere la zahr comportamentul
dulceag, amiabil, prietenos, afabil iar prin numele ce provine de la trahana coc moale
rbdarea, maleabilitatea si oportunismul.Nae Caavencu exprim prin prenume
populismul,familiaritatea si prin nume derivat de la ca, demagogia.Tache Farfuridi si
Iordache Brnzovenescu au nume cu rezonan culinar sugernd lichelismul,
prostia.Pristanda este numele unui dans moldovenesc in care, sub comanda unui
conductor, se fac pai la stnga si la dreapta rmnnd ns pe loc si exprim condiia de
supus, de slug a personajului. Agamemnon Dandanache, diminutivat Agami si
Gagami sugereaz cderea in derizoriu, senilititatea iar numele provenind de la
dandana incurctur exprim rolul de compoziie al personajului.Ceteanul turmentat
este anonim simboliznd toi alegtorii derutai de jocurile politice si de aranjamentele
de culise.
Personajul ZAHARIA TRAHANACHE
Z.T. este pe de o parte soul nelat(incornoratul) si pe de alt parte politicianul abil,
perfect adaptat societii in care trieste, un personaj plat, nonevolutiv.
Modalitati de caracterizare El este caracterizat direct chiar la nceput in didascalii prin
enumerarea ridicol a tuturor comitetelor si comisiilor pe care le conduce ,avnd astfel
calitatea unic de president.. Caracterizarea iniial evideniaz plcerea funciilor,
dorina de putere, nevoia demnitilor publice ce trebuie aprate cu orice pr, deoarece
le asociaz onorabilitii, succesului social.
Caracterizare direct de alte personaje: Brnzovenescu:E tare tare de totsolid
brbat! Caavencu:venerabilul.
Caracterizare indirecta prin onomastica pune in valoare rbdarea, maleabilitatea,
oportunismul, disimularea, atitudinea protectoare.Faptele scot in eviden caracterul

41

calculat, eficient, calmul si diplomaia.Z.T nu-i pierde capul in faa amenirilor lui
Caavencu, actioneaz lucid , hotrt si ferm convins c poate gsi o modalitate de a
contracara antajul.Politicianul demonstreaz abilitate si adaptabilitate,cunoaterea
societii in care trieste si a corupiei ce caracterizeaz sfera politicului.Limbajul relev
incultura, instrucia superficial,vrsta inaintat ;astfel el pronun greit
neologismele :docoment,cestiune,prinip, soietate repet cuvintele fiului su student
referitoare la societate :unde nu e moral acolo e corupie si o soietate fr prinipuri va
s zic c nu le are exprimndu-se in truisme si cacofonii.Replicile si ticul verbal
surprind disimularea, tehnica amnrii pt realizarea scopului avei puintic rbdare.
Relatiile cu ceilalti relev dubla incadrare a eroului ca so inelat si ca politician
versat.Ca incornorat adopt masca inocenei in ceea ce privete relaiile dintre Zoe si
Tiptescu, accentueaz prietenia cu cel din urm si este protector fa de soia pe care o
consider simitoare.Viclean, practic si urmrindu-i scopurile, este un politician care se
bucur de poziia privilegiat din fruntea partidului pe ai crui membri i conduce patern
si in fata crora se impune fiind respectat si chiar admirat(Farfuridi ,Brnzovenescu si
chiar Caavencu).Respect indicaiile de la centru si acioneaz conform intereselor
partidului care se identific cu propriile interese,dovedindu-se obedient atunci cnd
enteresul o cere. Stlp al puterii locale, el doreste pstrarea privilegiilor si a poziiei ceea
ce si reusete deoarece in final ii atinge scopul si il felicit pe Caavencu pt oportunismul
su.In lupta electoral, Z.T se situeaz deasupra candidailor si de aceea tonul si mai ales
limbajul este dulceag,condescendent, reuind si piard cumptul o singur dat,n
adunarea electoral, atunci cnd Caavencu vrea sa fac public coninutul scrisorii;
atitudinea sa este fie real, sincer, fie trucat, artificial pt c acuzaia lui Caavencu i-ar
putea tirbi autoritatea i prestigiul
Scene In actul 1 scena 4 este surprins relaia dintre Z.T si Stefan Tiptescu.
Trahanache vine in casa prefectului pt a-i relata ntlnirea matinal cu Caavencu si
preteniile acestuia.El calific antajul drept mielie,infamie,reproduce coninutul
scrisorii, urmrind atent reacia prefectului, afirm hotrt c textul este un fals si
consider c alegerile sunt lucrurile importante, apostrofndu-l chiar pe Tipatescu atunci
cnd acesta continu s se agite si se comport impulsiv ei astmpr-te,omule, si las
odat mofturile, avem lucruri mai serioase de vorbit.
In actul al 3 lea in scenele care prezint adunarea electoral, Z.T.conduce edina in
calitate de president al Comitetului electoral , manipuleaz cu calm politienii si pe
susintorii lor printr-un limbaj familiar, dulce cu un ton afabil, mangaietor, binevoitor.El
se comport cu bonomie, calm ,rbdare si obedien fa de centru Il ajut pe Farfuridi s
ncheie discursul prolix despre constituie, il trateaz cu politee pe Caavencu si in final
rostete numele candidatului scris pe o hrtie :Agamemnon Dandanache.
Relatia dintre Z.T. si Nae Catavencu
N.C este prezentat in pagina iniial prin toate funciile ca i Z.T.:avocat, directorproprietar al ziarului Rcnetul Carpailor president-fondator al societii
enciclopedice-cooperative Aurora economic romn .Din descrierea iniial se
sugereaz demagogia prin numele ziarului, megalomania prin numele si profilul
societii, se pune in eviden profesia si dorina de nou.Dac Z.T este un om vechi un
politician varstnic, NC se vrea un progresist ,un innoitor .Totodat el este si
conductorul grupului independent sustinut de dsclime.Caavencu este un arivist pe
cnd Trahanache vrea doar s-i conserve privilegiile si poziia in ierarhia orasului de

42

munte.N C se ncadreaz in tipologia demagogului si unul dintre mijloacele de


caracterizare este discursul.Pt a demonstra c merit locul nti intre oamenii politici ai
orasului ,avocatul i regizeaz intervenia in adunarea electoral. Ia o poz, afecteaz
emoia , rostete apoi cuvinte legate de rioar si se caracterizeaz drept un susintor
al progresului.Limbajul ii evidentiaza histrionismul, teatralismul, incultura, incapacitatea
logic prin utilizarea registrului retoric in conversaii particulare, prin folosirea
nonsensului si a neologismelor nelese greit: pn cnd s n-avem i noi faliii notri.
Gesturile la fel de artificiale denot adaptabilitatea lui pt c la nceput este demn,
inflexibil, afind o ipostaza de martir ,iar apoi, dup ce pierde scrisoarea, plngre,umil,
slugarnic.Relaia dintre cei doi este conflictual aproape pe tot parcursul piesei. La
inceputul aciunii, N.C il cheam pe Z.T si ii arat scrisoarea compromitoare aplicnd
antajul.Apoi Zoe afirm c N.C este candidatul ei si al soului, dei acesta din urm
caut un obiect de contraantaj si gsete polia falsificat de Caavencu, motivndu-se
astfel apelativului de plastograf patentat.In adunarea electoral, conflictul devine deschis
atunci cnd avocatul vrea sa fac public adulterul si implicit poziia de so nelat a lui
Trahanache, ipostaz cunoscut de cei din jur, dar trecut sub tcere;acest fapt ar putea
avea urmri grave pt cei 3 membri ai triunghiului conjugal , fapt ce provoac atitudinea
ferm si ofensiv a lui Trahanache.In final, dup ce Caavencu accept s conduc
serbarea popular, Trahanache are o atitudine apreciativ, binevoitoare si inelegtoare
de-ai notri stimabile .
COMENTARIU
Context dramaturgul se inspir din realitatea contemporan lui si exprim atitudinea
critic fa de formele fr fond ale societii vremii.Piesa are premiera in 1884 si este
publicat in Convorbiri literare in 1885.
Incadrare in -curent literar: piesa este inclus in realism prin spiritul critic-ironia
muctoare la adresa moravurilor societii vremii, prin obiectivitate, preocuparea pt
social,, veridicitate,tehnica detaliilor, caracterul de generalitate al situaiilor, tipologia
personajelor, plasarea actiunii intr-un spaiu si timp concret.
- gen literar: textul se nscrie in genul dramatic prin structura
specific( acte, scene), prin conflictul dramatic, dialogul si monologul ca
principale moduri de expunere,didascalii,unitatea de timp , spaiu,
aciune.
- Specie :textul este o comedie datorit prezenei comicului, conflictului
ce se dovedete slab, deznodmantul fericit,personajele ce aparin
stratului de mijloc sau pturii joase a societatii,limbajul cu greeli,
familiar.
Tema O scrisoare pierdut este o comedie de moravuri care satirizeaz vicii ale societii
romnesti de la sfritul sec. al 19 lea in viaa politic si familial, in prim plan aprnd
burghezia inalta si nu lumea mahalalelor ca in celelalte piese de teatru ale dramaturgului.
Viziunea despre lume este a unui moralist si in acelai timp a unui autor tragic.
Moralistul are convingerea ca prin rs se amelioreaz moravurile. Dramaturgul ce
mrturisete simt enorm si vd monstrous creeaz personaje fr sens existenial,fr
valori sau principii morale(sunt amorale), victime ale propriilor automatisme si orgolii, cu
mania politicianismului,prefigurnd astfel teatrul absurd.

43

Conflictele
Conflictul principal antreneaz in plan politic,in timpul campaniei electorale, dou
tabere-membrii partidului la putere (Tiptescu, Trahanache, Zoe) si gruparea
independent condus de Caavencu.Tensiunea dramatic se acumuleaz treptat prin
tehnica bulgrelui de zpada; un conflict secundar i are ca protagoniti pe Farfuridi si
Brnzovenescu, obsedati de trdarea intereselor partidului de ctre conductorii
lui.Soluia final este mpcarea tuturor opozanilor dup alegeri.
Titlul comediei numete obiectul care antreneaz personajele in conflicte exacerbate de
imixtiunea politicului in viata familial.Din obiect banal al unei relaii particulare,
scrisoarea devine instrument de antaj si pretext dramatic; importana obiectului este
amplificat de existena a dou scrisori de aceeai factur si cu acelai scop, una
ctigtoare-la centru, si alta care strnete toate animozitile intre cele dou tabere,
putnd s compromit aparena de moralitate si s distrug onorabilitatea persoanelor
importante din lumea oraului de provincie.Scrisoarea are astfel funcie actanial.
Relatii temporale si spatiale Aciunea este plasat in capitala unui judet de munte,in
zilele noastre si se desfoar pe parcursul a 3 zile in mai multe locaii:casa lui Tiptescu,
sala mare a primriei, grdina lui Trahanache.
Structura si subiectul :4 acte cu nr variabil de scene;cuprinde momentele subiectului.
Expozitiunea :prezint spaiul, timpul, personajele enumerate in lista persoanelor;
Intriga: pierderea scrisorii ,eveniment desfurat inainte de aciunea propriu-zis si
antajul politic .Linitea triunghiului amoros Trahanache, Zoe, Tiptescu este destrmat
de ameninarea lui Nae Caavencu, directorul ziarului Rcnetul Carpailor c va publica
scrisoarea lui Tiptescu adresat Zoei dac nu este susinut s obin postul de deputat.
Desfurarea aciunii infieaz modalitile diferite de a rspunde la antaj:hotrrea lui
Trahanache de a gsi un mod de contracare a ameninrii, agitaia lui Tiptescu ce ordon
arestarea lui Caavencu, mijloacele de persuasiune ale Zoei care acioneaz asupra
prefectului pt a-l convinge s-l susin pe Caavencu, suspiciunea lui Farfuridi si
Brnzovenescu privitoare la trdare, promisiunea lui Tiptescu adresat lui Caavencu,
impunerea de la centru a unui alt candidat..
Punctul culminant :adunarea electoral in care Farfuridi si Caavencu susin discursuri pe
marginea reviziurii Constituiei si in care este declarat candidat Agamemnon
Dandanache.Acest anun este urmat de incercarea lui Caavencu de a face public
coninutul scrisorii si de incerarea dintre susintorii rivalilor locali in care proprietarul
ziarului ii pierde plria cu scrisoarea.
Deznodmntul :Dandanache deconspir mijloacele prin care a ajuns candidat(antajul) si
afirm ca va folosi scrisoarea la nesfrsit;Zoe reprimete biletul pierdut, il iart pe
Catavencu si i cere sa conduc manifestaia in cinstea alesului;toat lumea se mpac si
lucrurile reintr in fgaul lor normal.
Comicul este categoria estetic central a comediei, are la baz contrastul dintre
aparen si esen si ca efect rasul .Tipuri de comic: de situaie,de moravuri, de limbaj,de
caracter si nume(antroponomastic).
Comicul de situatie este generat de incurcturile datorate drumului circular al scrisorii,
triunghiului conjugal, cuplului comic,qui pro quo-ului.Situaiile comice create de
ncurcturi au in centru pe Ceteanul turmentat care are scrisoarea de 2 ori ; prima dat ,
dorete s o inapoieze destinatarei, dup ce l-a but pe Caavencu si constat cu uimire c
nu o mai are, a doua oar o nmneaz Zoei si il avertizeaz pe acelai Caavencu o am n-

44

am pierdut-o.Comic este si situaia in care Pristanda, poliaiul oraului afl de


scrisoare.Triunghiul conjugal alctuit din soii Trahanache si prefectul ca amant este
comic prin inversarea rolurilor (soul il calmeaz pe amantul agitat ), prin armonia
existent in cadrul lui convieuind de 8 ani fr suprare,prin puterea pe care o are Zoe,
eliberndu-l pe Caavencu din inchisoare, prin revenirea in final la situaia iniial.Cuplul
Farfuridi si Brnzovenescu devine comic prin suspiciunea ce-i face s trimit o telegram
la Bucuresti pt a anuna trdarea.Qui pro quo este utilizat de dramaturg atunci cnd
Dandanache i confund pe Trahanache si pe Tiptescu, in calitate de soi ai Zoei.
Comicul de moravuri ; scriitorul satirizeaz viciile lumii in care in care triete la nivel
social, politic si la nivel familial: adulterul, servilismul, prostia , incultura, infatuarea,
falsul patriotism, impostura, demagogia, corupia ,mania notorietii.Alegerile sunt doar o
fars, antajul rezolv posturi chiar dac politicianul este senil,funciile in jude se afl la
discreia forului conductor,poliistul ncalc legea, aresteaz abuziv,este omul de cas al
prefectului, familia se compune din so-soie-amant, soul ncurajndu-l pe amant s-i in
de urt soiei mult mai tinere.
Comicul de limbaj rezid in: deformarea neologismelor :docoment,endependant ,
nonsensul curat murdar ,cacofonii care va s zic c nu le are truisme si fraze confuze,
stereotipe un popor care nu merge inainte ,st pe loc ;unde nu e moral ,acolo e corupie
diminutive ridicole neicusorule, puicusorule , ticuri verbale avei puintic rbdare, eu cu
cine votez?, curat relevante pt caracterul umanitii ce populeaz oraul de
provincie.Agramatismul denot incultura personajelor, impostura, condiia lor de
parvenii , incapacitatea de intelegere a unei lumi in proces de occidentalizare rapid.
Comicul de caractere Noiunea de caracter preluat din clasicism denot hipertrofierea
unei trsturi si configureaz personajul in 2 modaliti :evidenierea unei monomanii
demagogul, avarul, ipocritul, gelosul, servilul sau a rolului de compoziie amorezul,
cocheta, incornoratul, confidentul.Personajele plate , nonevolutive sunt incadrate in
tipurile comice :incornoratul-Zaharia Trahanache,amorezul-Stefan Tiptescu,cocheta
adulterina-Zoe Trahanache,demagogul-Nae Caavencu, Tache Farfuridi,ceteanulCeteanul turmentat,raissoneur-ul, slujbasul umil-Ghi Pristanda.Majoritatea eroilor
reprezinta oameni infatuai,suficieni, dornici de parvenire, vanitoi, incapabili de a tri
dup principii sau reguli morale si superficiali sau chiar falsi in sentimente.
Onomastica este o sursa a comicului; Zaharia Trahanache sugereaz prin prenume cu
trimitere la zahr comportamentul dulceag, amiabil, prietenos, afabil iar prin numele ce
provine de la trahana coc moale rbdarea, maleabilitatea si oportunismul.Nae
Caavencu exprim prin prenume populismul,familiaritatea si prin nume derivat de la
ca, demagogia.Tache Farfuridi si Iordache Brnzovenescu au nume cu rezonan
culinar sugernd lichelismul, prostia.Pristanda este numele unui dans moldovenesc in
care, sub comanda unui conductor, se fac pai la stnga si la dreapta rmnnd ns pe
loc si exprim condiia de supus, de slug a personajului .Agamemnon Dandanache,
diminutivat Agami si Gagami sugereaz cderea in derizoriu, senilititatea iar numele
provenind de la dandana incurctur exprim rolul de compoziie al
personajului.Ceteanul turmentat este anonim simboliznd toi alegtorii derutai de
jocurile politice si de aranjamentele de culise.
Personajul ZAHARIA TRAHANACHE
Z.T. este pe de o parte soul nelat(incornoratul) si pe de alt parte politicianul abil,
perfect adaptat societii in care trieste, un personaj plat, nonevolutiv.

45

Modalitati de caracterizare El este caracterizat direct chiar la nceput in didascalii prin


enumerarea ridicol a tuturor comitetelor si comisiilor pe care le conduce ,avnd astfel
calitatea unic de president al Comitetului permanent,Comitetului electoral, Comitetului
scolar, Comiiului agricol, al altor comitete si comitia. Caracterizarea iniial evideniaz
plcerea funciilor, dorina de putere, nevoia demnitilor publice ce trebuie aprate cu
orice prt, deoarece le asociaz onorabilitii, succesului social.In afara lor e greu de
imaginat eroul intruct el triete prin si pt ele.
Caracterizare direct de alte personaje: Brnzovenescu:E tare tare de totsolid
brbat! Caavencu:venerabilul.
Caracterizare indirecta prin onomastica pune in valoare rbdarea, maleabilitatea,
oportunismul,disimularea,atitudinea protectoare.Faptele scot in eviden caracterul
calculat, eficient, calmul si diplomaia.Z.T nu-i pierde capul in faa amenirilor lui
Caavencu, actioneaz lucid , hotrt si ferm convins c poate gsi o modalitate de a
contracara antajul.Politicianul demonstreaz abilitate si adaptabilitate,cunoaterea
societii in care trieste si a corupiei ce caracterizeaz sfera politicului.Limbajul relev
incultura, instrucia superficial,vrsta inaintat ;astfel el pronun greit
neologismele :docoment,cestiune,prinip, soietate repet cuvintele fiului su student
referitoare la societate :unde nu e moral acolo e corupie si o soietate fr prinipuri va
s zic c nu le are exprimndu-se in truisme si cacofonii.Replicile si ticul verbal
surprind disimularea, tehnica amnrii pt realizarea scopului avei puintic rbdare.
Relatiile cu ceilalti relev dubla incadrare a eroului ca so inelat si ca politician
versat.Ca so nelat adopt masca inocenei in ceea ce privete relaiile dintre Zoe si
Tiptescu, accentueaz prietenia cu cel din urm si este protector fa de soia pe care o
consider simitoare.Viclean, practic si urmrindu-i scopurile, este un politician care se
bucur de poziia privilegiat din fruntea partidului pea i crui membri i conduce patern
si in fata crora se impune fiind respectat si chiar admirat(Farfuridi ,Brnzovenescu si
chiar Caavencu).Respect indicaiile de la centru si acioneaz conform intereselor
partidului care se identific cu propriile interese,dovedindu-se obedient atuci cnd
enteresul o cere.Fata de Farfuridi este protector si ncurajator cnd ine discursul, pe
Caavencu il consider un inamic, un miel ,iar lui Dandanache i apreciaz
iretenia.Stlp al puterii locale, el doreste pstrarea privilegiilor si a poziiei ceea ce si
reusete deoarece in final ii atinge scopul si il felicit pe Caavencu pt oportunismul
su.In lupta electoral, Z.T se situeaz deasupra candidailor si de aceea tonul si mai ales
limbajul este dulceag,condescendent, reuind si piard cumptul o singur dat,n
adunarea electoral, atunci cnd Caavencu vrea sa fac
public coninutul
scrisorii;atitudinea sa este fie real, sicera, fie trucat, artificial pt c acuzaia lui
Caavencu i-ar putea tirbi autoritatea i prestigiul
Scene In actul 1 scena 4 este surprins relaia dintre Z.T si Stefan Tiptescu.Trahanache
vine in casa prefectului pt a-i relata ntlnirea matinal cu Caavencu si preteniile
acestuia.El calific antajul drept mielie,infamie,reproduce coninutul scrisorii, urmrind
atent reacia prefectului, afirm hotrt c textul este un fals si consider c alegerile sunt
lucrurile importante, apostrofndu-l chiar pe Tipatescu atunci cnd acesta continu s se
agite si se comport impulsiv ei astmpr-te,omule, si las odat mofturile, avem lucruri
mai serioase de vorbit.De altfel, el sancioneaz impulsivitatea prefectului pe care il
consider din aceasta cauz incompatibil cu funcia pe care o deine si care implic
diplomaie.

46

In actul al 3 lea in scenele care prezint adunarea electoral, Z.T.conduce edina in


calitate de president al Comitetului electoral , manipuleaz cu calm politienii si pe
susintorii lor printr-un limbaj familiar, dulce cu un ton afabil, mangaietor, binevoitor.El
se comport cu bonomie, calm ,rbdare si obedien fa de centru Il ajut pe Farfuridi s
ncheie discursul prolix despre constituie, il trateaz cu politee pe Caavencu si in final
rostete numele candidatului scris pe o hrtie :Agamemnon Dandanache, provocnd furia
lui Caavencu., pe care l numete public un plastograf patentat.
Relatia dintre Z.T. si Nae Catavencu
N.C este prezentat in pagina iniial prin toate funciile ca i Z.T.:avocat, directorproprietar al ziarului Rcnetul Carpailor president-fondator al societii
enciclopedice-cooperative Aurora economic romn .Din descrierea iniial se
sugereaz demagogia prin numele ziarului, megalomania prin numele si profilul
societii, se pune in eviden profesia si dorina de nou.Dac Z.T este un om vechi un
politician varstnic, NC se vrea un progresist ,un innoitor .Totodat el este si conductorul
grupului independent sustinut de dsclime.Caavencu este un arivist pe cnd Trahanache
vrea doar s-i conserve privilegiile si poziia in ierarhia orasului de munte.N C se
ncadreaz in tipologia demagogului si unul dintre mijloacele de caracterizare este
discursul.Pt a demonstra c merit locul nti intre oamenii politici ai orasului ,avocatul
i regizeaz intervenia in adunarea electoral. Ia o poz, afecteaz emoia , rostete apoi
cuvinte legate de rioar si se caracterizeaz drept un susintor al progresului mi s-a
fcut imputarea c sunt foarte, c sunt prea, c sunt ultra-progresistc sunt liberschimbist, c voi progresul cu orice pr.Limbajul ii evidentiaza histrionismul,
teatralismul, incultura, incapacitatea logic prin utilizarea registrului retoric in
conversaii particulare cum este aceea cu Pristanda dup eliberarea din nchisoare, prin
folosirea nonsensului si a neologismelor nelese greit:pn cnd s n-avem i noi faliii
notri.Gesturile la fel de artificiale denot adaptabilitatea lui pt c la nceput este demn,
inflexibil, afind o ipostaza de martir ,iar apoi, dup ce pierde scrisoarea ,
plngre,umil, slugarnic.Relaia dintre cei doi este conflictual aproape pe tot parcursul
piesei. La inceputul aciunii, N.C il cheam pe Z.T si ii arat scrisoarea compromitoare
aplicnd antajul.Apoi Zoe afirm c N.C este candidatul ei si al soului, dei acesta din
urm caut un obiect de contraantaj si gsete polia falsificat de Caavencu,
motivndu-se astfel apelativului de plastograf patentat.In adunarea electoral, conflictul
devine deschis atunci cnd avocatul vrea sa fac public adulterul si implicit poziia de so
nelat a lui Trahanache, ipostaz cunoscut de cei din jur;acest fapt ar putea avea urmri
grave pt cei 3 membri ai triunghiului conjugal , fapt ce provoac atitudinea ferm si
ofensiv a lui Trahanache.In final, dup ce Caavencu accept s conduc serbarea
popular, Trahanache are o atitudine apreciativ, binevoitoare si inelegtoare de-ai
notri stimabile .
Opinia
In opinia mea piesa conine o imagine comic a moravurilor degradate ale sfrsitului sec.
al 19 a ,dar personajele si situaiile sunt general valabile.Pe de alt parte, dei d in mod
realist iluzia vieii, Oscrisoare pierdut aduce in faa cititorului/ spectatorului o lume de
marionete, fr adncime psihologic, guvernat de deviza machiavelic scopul scuz
mijloacele pe care in mod eronat Caavencu o atribuie nemuritorului Gambetta, o lume
de nonvalori, deci o lume pe dos.

47

G.Bacovia
Schem
Simbolism
Este precedat de Baudelaire.
Jean Moreas d numele curentului in 1886 intr-un articol-scrisoare intitulat Le
Symbolisme.
Reprezentani:Verlaine, Rimbaud,Mallarme.
Trasaturi:1.-exprimarea strilor sufleteti vagi ,fluide transmise prin analogie,sugestie si
un limbaj poetic inedit;apar : nevroza,plictisul,spleen-ul,angoasa,macabrul, amrciunea;
2.-ca obiect al artei este proclamat impalpabilul, imaginarul, subcontientul
3.- utilizarea simbolului.
4.- sugestia =calea de realizare a simbolului si de exprimare a
corespondenelor.
5.- corespondenele= afiniti invizibile ntre diferitele pri ale universului
(eu-lume) care se traduc prin simboluri;
6. - sinesteziile= asocierea spontan ntre senzaii de natur diferit care se
sugereaz reciproc.
7.- muzicalitatea = muzica are posibiliti de sugestie absolut.
8 - tematica:singurtate, nevroz, spleen, reverie,crepuscul,toamn, ploaie,
ora, boal, moarte, dcor, macabru,declin, descompunere a materiei,evadare in spaii
exotice,mare, corabie,parc, ,parfum, culori,muzica, pardisuri artificiale;iubire.
Simbolismul romnesc
Este susinut de Macedonski.Prin activitatea lui simbolismul este primul curent sincronic
cu unul european;
1)-etapa Macedonski-articole, cenaclul si revista Literatorul;
2)-etapa de la revista Viata noua condus de O.Densuianu.
3)I.Minulescu-poezia lui se caracterizeaz prin:utilizarea simbolurilor,simbolistica
numerelor,prezena imaginilor sinestezice,exotism, gustul pt macabru; teme si
motive:cltoria, dragostea,moartea, revolta,oraul, parcul, marea.Se cultiv versul liber.
4) G.Bacovia
Universul bacovian prezint un individ captiv ntr-o lume in care neantul- moartea,
nimicul este singura realitate, astfel c sensul lumii s-a pierdut si fiina are sentimentul
de spaim si pe cel al inutilitii.
Apar culori(galben, violet, rou, negru, alb, gri), instrumente muzicale, oraul de
provincie,parcul, amurgul,toamna,singurtatea, disperarea.
PLUMB
Context Apare in vol. de debut-omonim i i d titlul-plumbul devine element definitoriu
pt lirica bacovian.
Geneza: poezia este inspirat de un eveniment biografic,scris in 1900, pubicat iniial in
revista iesean Versuri in 1911
Viziunea despre lume :este aceea a unui damnat, insingurat.
Tema moartea asociat singuratii absolute si angoasei simbolizate de relaionarea
sufletului cu plumbul:Bacovia:plumbul ars e galben;sufletul ars e galben.

48

Incadrare :art poetic deoarece prezint notele definitorii ale liricii poetului;
-elegie ca specie a genului liric.
Incadrarea in curent- simbolism prin sugestie, corespondenele intre interior si exterior,
ambiguitate, strile vagi,muzicalitate la care se adaug elemente expresioniste.
Structura :dou catrene cu rim imbriat ,masura de 10 silabe, ritm variabil;2 planuriexterior-lumea cavou=macrocosmos si interior-moartea iubirii=microcosmos;se remarc
simetria dat de repetarea cuvntului din titlu.
Tipul de lirism lirism subiectiv prin mrcile eului liric: vb si pron de pers 1;
Titlul este cuvnt cu valoare de simbol,marcheaz corespondena dintre planul vieii
interioare-spleen-ul,apsarea, sentimentul eecului,al cderii si elementele exteriorului, o
lume pietrificat.Plumbul este un metal greu, cenuiu, maleabil ce precipit
galben,moale, ru conductor de electricitate si cldur.
Plumb este metafora simbol ce st in centrul imaginarului poetic,d sensul elementelor ce
alctuiesc planurile interior si exterior prin alturarea sa ca determinant:sicrie de
plumb.coroane de plumb flori de plumb, amor de plumb,aripi de plumb.
Lumea de plumb este una atacat de moarte, fr sens ,monoton creatoare de nevroz
,anxietate,spleen.In text cuvntul devine laitmotiv se repet de 6 ori.

CAVOU

Amorul

Dormeau
dormea
Sicrie de plumb,
EUL Stam singur
de plumb
Flori de plumb
am inceput s-l strig
aripi de plumb
Coroane de plumb
mort
Frig,
vnt
Analiza diferitelor paliere ale discursului poetic ;imaginar poetic
1.nivel lexico-semantic cmpuri semantice
a)Moartea :sicrie, coroane, cavou ,mort,funerar vestmnt este cmpul semantic
dominant,sugereaz lumea inchis, limitat apstoare fr speran sau posibilitatea de
a oferi salvare fiinei umane;determinantul de plumb accentueaz trecerea de la via la
moarte, vidul interior,un univers artificial, reificat.
b) Natura: frig, vnt devine o sugestie a universului dominat de moarte, neat iar senzaia
accentueaz singuratatea si anxietatea.
c) Fiina uman: stam singur,am inceput s-l strig, amorul meu este alienat, ntoars
spre interior-amorul de plumb, dar percepe doar vidul pt c iubirea este moart si nu il
poate salva.De aceea insul uman este singur, ratat ,protagonistul unei existente absurde
manifestndu-se prin strigtul expresionist.
2.nivel morfo-sintactic
a) Verbele la imperfect cu caracter durativ eternizeaz tragismul condiiei umane captive
intr-un destin euat, potrivnic.Verbele nu exprim micarea,ci opusul ei dormeau,stam
atrnau sugernd astfel imposibilitatea evadrii si condiia de marionet a omului
modern.

49

b) Relaiile de coordonare in fraz prin i pun pe acelai plan interiorul si exteriorul,


accentueaz corespondenele,specifice simbolismului.
3.Fonetic-la acest nivel se remarc vocalele nchise vnt, vestmnt,consoanele (-4 in
cuvntul plumb) ce exprim tristeea, disperarea, consoane stridente specifice lui Bacovia
pt a marca starea eului :scriau.
Liniile de pauz, punctele de suspensie fractureaz discursul,aceast
destructurare fiind specific modernismului, pt a transmite incoerena cauzat de angoas
si eec in comunicare concretizare a singuratii absolute.
4) Stilistic textul se individualizeaz prin metafora simbol plumb, repetiii ce asigur
muzicalitatea poemului si contureaz condiia de captiv nfrnt a eului liric.
COMENTARIU
Simbolismul
M.Clinescu:Simbolismul este o prim ncercare de structurare a experienei poetice
moderne.Fr ndoial, despre o poetic perfect articulat a simbolismului e greu,dac
nu imposibil de vorbit.Exist ins []cteva coordonate constante; poezia pur,ut
musica poesis(transformarea dictonului horaian ut pictura poesis),starea poetic,
limbajul poetic[].
Simbolismului (pe care nu-l putem despri n chip artificial de ceea ce au adus nou in
materie de poetic marii lui precursori)i revine meritul de a fi descoperit si folosit
inepuizabilele rersurse de polisemie,ambiguitate sau sugestie a limbajului
poetic,transformnd aa-numitele probleme de form in veritabile probleme de coninut
ale poeziei.In acest sens se poate afirma,in modul cel mai legitim,c unele dintre
dimensiunile inalienabile ale conceptului modern de poezie au fost impuse de simbolism.
Istoric:-apare in Frana la finele sec al 19 lea ca reacie mpotriva poeziei retorice
romantice, impersonalitii reci a parnasianismului si impotriva naturalismului.
(Parnasianism curent literar aprut in Frana in a 2 a jumtate a sec al 19 lea ca reacie
la romantism.Cultiv o poezie rece, impersonal,,descriptiv,eliberat de
sensibilitate.Manifest preocupare pt aspectul formal-cultiv poezia cu form fix)
Este precedat de Baudelaire.
Jean Moreas d numele curentului in 1886 intr-un articol-scrisoare intitulat Le
Symbolisme.
Reprezentani:Verlaine, Rimbaud,Mallarme.
Trasaturi:1.-exprimarea strilor sufleteti vagi ,fluide transmise prin analogie,sugestie si
un limbaj poetic inedit;apar : nevroza,plictisul,spleen-ul,angoasa,macabrul, amrciunea;
2.-ca obiect al artei este proclamat impalpabilul, imaginarul, subcontientul
3.- utilizarea simbolului - = o imagine concret ce are o semnificaie proprie pt
o realitate ascuns,abstract;cuvntul cu valoare de simbol are multiple semnificaii in
contextul poetic;
4.- sugestia =calea de realizare a simbolului si de exprimare a
corespondenelor.In concepia simbolitilor accesul la transcendent nu se produce direct,
ci pe ci mediate unde sunetele,cuvintele,parfumurile relev misteriosul din univers;
poeii comunic imagini coloristice, muzicale,olfactive corespunztoare unor stri
sufleteti;

50

5.- corespondenele= afiniti invizibile ntre diferitele pri ale universului


(eu-lume) care se traduc prin simboluri;
6. - sinesteziile= asocierea spontan ntre senzaii de natur diferit care se
sugereaz reciproc;ele sunt ci de acces la unitatea misterioas a lumii;
7.- muzicalitatea = muzica are posibiliti de sugestie absolut aa cum afirm
Verlaine:Muzica nainte de toate sau Malllarme :Poezia nu e dect muzica prin excelen.
Muzicalitatea= senzaie interioar i se exprim prin armonii verbale, pauze,
asonane,aliteraii,refren,leitmotiv,repetiii obsedante ale unor cuvinte sau vocale;
8 - tematica:singurtate, nevroz, spleen, reverie,crepuscul,toamn, ploaie,
ora, boal, moarte, dcor, macabru,declin, descompunere a materiei,evadare in spaii
exotice,mare, corabie,parc, ,parfum, culori,muzica, pardisuri artificiale;iubire.
Simbolismul romanesc
Este susinut de Macedonski.Prin activitatea lui simbolismul este primul curent sincronic
cu unul european;
1)-etapa Macedonski-articole, cenaclul si revista Literatorul;articole:Despre logica
poeziei,Poezia viitorului,Despre poezie; afirmaiile acestuia despre noul curent i pun n
eviden caracteristicile: arta versurilor nu este nici mai mult nici mai puin dect arta
muzicii;simbolismul este numele modului de a se exprima prin imagini, spre a da
natere ,cu ajutorul ei,ideii.
2)-etapa de la revista Viata noua condus de O.Densuianu- se caracterizeaz prin:
refuzul tradiionalismului,al satului,cultivarea citadinului i definete simbolismul drept
simbolul poetic al vieii moderne;
3)I.Minulescu-poezia lui se caracterizeaz prin:utilizarea simbolurilor,simbolistica
numerelor,prezena imaginilor sinestezice,exotism, gustul pt macabru; teme si
motive:cltoria, dragostea,moartea, revolta,oraul, parcul, marea.Se cultiv versul liber.
4) G.Bacovia
Ali reprezentani:St.Petic, I.C Svescu, Al T Stamatiad,E Farago.
Bacovia-citate critice
N.Manolescu:Cu G.Bacovia ne aflm in faa unui paradox:pe de o parte ,el este cel mai
original poet romn,in sensul c sensibilitatea lui extrem nu poate fi mprtit si, cu
att mai puin ,luat ca model;pe de alta, el este singurul nostru poet in care simbolismul
se regsete plenar ,de la recuzit la retorica afectiv.
Universul bacovian prezint un individ captiv ntr-o lume in care neantul- moartea,
nimicul este singura realitate, astfel c sensul lumii s-a pierdut si fiina are sentimentul de
spaim si pe cel al inutilitii.,In lumea cavou in care nu mai exist transcendent omul
este un alienat neputincios,martor al trecerii spre moarte,singur si incapabil de
comunicare.Strigtul este fr raspuns;apar culori ce exprim nevroza si disperareaviolet(simbolizeaz
si
halucinaia),galben,ale
mortii:alb,negru,
derizoriului:gri,cenuiu.Sunetele sunt stridente,totul este artificial-dcor ,obiecte din care
viata s-a retras ;se impune intr.-o astfel de lume reificat imaginea teatral a eroului liric
ce rtcete prin oraul de provincie cu mahalale, parc,fanfare,cafenele, iluminatul slabartificial, precum si recuzita simbolist:corbi, apusuri, toamne,culori, ploi monotone si
obsedante,,nevroz,singuratate .Marturisiri:G.Bacovia In poezie m-a obsedat totdeauna
un sentiment de culoare.Pictura cuvintelor sau audiie colorat,cum vrei s-o iei.Imi place
mult vioara.Melodiile au avut pt mine influen colorat[].Fiecrui sentiment ii
corespunde o culoare.Acum in urm m-a obsedat galbenul,culoare deznadejdii.In

51

plumb vd culoarea galben.Sufletul ars e galben.[]Ct privete despre mine am fost


si rmn un poet al decadenei.
Decadentism-curent de la sfritul sec.al 19 lea si inceputul sec.20 legat de simbolism
care opune realitii o lume a strilor subiective, considerate ca singura autentic.Se
caracterizeaz prin rafinament, sentimentul nuanei,al crepusculului.
PLUMB
Context Apare in vol. de debut-omonim i i d titlul-plumbul devine element definitoriu
pt lirica bacovian.
Geneza: poezia este inspirat de un eveniment biografic,scris in 1900, pubicat iniial in
revista iesean Versuri in 1911
Viziunea despre lume :este aceea a unui damnat, insingurat, un suflet predispus spre
tristeea grea pt care omul este o victim incapabil de eliberare dintr-un univers inchis,
intr-o cdere continu spre moarte,fr speran si fr mreie;precipitatul de plumb este
galben,culoarea sufletului ars;
Tema moartea asociat singuratii absolute si angoasei simbolizate de relaionarea
sufletului cu plumbul:Bacovia:plumbul ars e galben;sufletul ars e galben.
Incadrare :art poetic deoarece prezint notele definitorii ale liricii poetului;
-elegie datorit notei de tristete provocat de atmosfera sumbr, de
vocalele inchise, consoane, ritmul iambic,sugestia atotprezenei morii.
Incadrarea in curent- simbolism prin sugestie, corespondenele intre interior si exterior,
ambiguitate, strile vagi,muzicalitate; decadentism prin obsesia thanatic,,anxietate;
expresionism prin strigtul tipic ,sentimentul sfritului de lume.
Structura :dou catrene cu rim imbriat ,msura de 10 silabe, ritm variabil;2 planuriexterior-lumea cavou=macrocosmos si interior-moartea iubirii=microcosmos;simetria
dat de repetarea cuvntului din titlu reprezint o sugestie a obsesiei sfritului ,a
imaginii sfritului continuu (ICaraion)si o materializare a paralelismului sintactic.
Tipul de lirism lirism subiectiv prin mrcile eului liric: vb si pron de pers 1;
Titlul este cuvnt cu valoare de simbol,marcheaz corespondena dintre planul vieii
interioare-spleen-ul,apsarea, sentimentul eecului,al cderii si elementele exteriorului, o
lume pietrificat.Plumbul este un metal greu, cenuiu, maleabil ce precipit
galben,moale, ru conductor de electricitate si cldur.Plumb este metafora simbol ce st
in centrul imaginarului poetic,d sensul elementelor ce alcatuiesc planurile interior si
exterior prin alturarea sa ca determinant:sicrie de plumb.coroane de plumb flori de
plumb, amor de plumb,aripi de plumb.Lumea de plumb este una atacat de moarte, fr
sens ,monoton creatoare de nevroz ,anxietate,spleen.In text cuvntul devine laitmotiv
se repet de 6 ori.
Analiza diferitelor paliere ale discursului poetic ;imaginar poetic
1.nivel lexico-semantic cmpuri semantice
a)Moartea : sicrie, coroane, cavou ,mort,funerar vestmnt este cmpul semantic
dominant,sugereaz lumea inchis, limitat apstoare fr speran sau posibilitatea de
a oferi salvare fiinei umane;determinantul de plumb accentueaz trecerea de la via la
moarte flori de plumb, coroane de plumb, apsarea unei lumi monotone cenuii grele prin
lipsa libertii sicrie de plumb, universul artificial coroane de plumb, funerar vestmnt,
vidul interior dat de dispariia sentimentelor,angoas si mortificare amorul de plumb,
cderea, imposibilitatea aspiraiei si salvrii, lipsa universurilor romantice compensative
aripi de plumb .

52

b) Natura: frig, vnt devine o sugestie a universului dominat de moarte, neant, este
perceput tactil, iar senzaia accentueaz singuratatea si anxietatea.
c) Fiina uman: stam singur,am inceput s-l strig, amorul meu este alienat, ntoars
spre interior-amorul de plumb, dar percepe doar vidul pt c iubirea este moart si nu il
poate salva.De aceea insul uman este singur, ratat ,protagonistul unei existente absurde
manifestndu-se prin strigt ca expresie a spaimei ,dezndejdii .El e martorul neputincios
al cderii lumii si al propriei cderi.
2.nivel morfo-sintactic
a) Verbele la imperfect cu caracter durativ eternizeaz tragismul condiiei umane captive
intr-un destin euat, potrivnic,anticipeaz condiia uman din Iona lui M.Sorescu.Verbele
nu exprim micarea,ci opusul ei dormeau,stam atrnau sugernd astfel imposibilitatea
evadrii si condiia de marionet a omului care nu ii construiete singur destinul ,ci este
o simpl ppu in mna unor fore potrivnice,eecul existential.
b) Relaiile de coordonare in fraz prin i pun pe acelai plan interiorul si exteriorul,
accentueaz corespondenele,specifice simbolismului.
3.Fonetic-la acest nivel se remarc vocalele nchise vnt, vestmnt,consoanele -4 in
cuvntul plumb ce exprim tristeea, disperarea, consoane stridente specifice lui Bacovia
pt a marca starea eului :scriau. Nimic nu mai are armonia clasica sau macar visata de
romantici deoarece visul devine cosmar(Lacustra)
Liniile de pauz, punctele de suspensie fractureaz discursul,aceast
destructurare fiind specific modernismului, pt a transmite incoerena cauzat de angoas
si eec in comunicare concretizare a singuratii absolute.
4) Stilistic textul se individualizeaz prin metafora simbol plumb, repetiii ce asigur
muzicalitatea poemului si contureaz condiia de captiv nfrnt a eului liric.
Opinia Bacovia este un poet inedit, ce incearc zadarnic s se regseasc si astfel s afle
sensul existenei sale si al lumii.
POEZIA MODERNISTA SI TRADITIONALISTA INTERBELICA
POEZIA MODERNISTA POEZIA MODERNISTA SI TRADITIONALISTA
INTERBELICA
POEZIA MODERNISTA
SCHEMA
Modernismul-M.Clinescu, cercettor al poeziei moderne ca i H.Friedrich
,caracterizeaz curentul prin urmatoarele trsturi :
1.-susinerea doctrinei imaginative .
2.- accentuarea distinciei dintre eul biografic =individual, conjunctural,superficial si
eul esenial=poetic=general,necesar,profund,obscur,autentic;
3. -preocuparea pt problema limbajului poetic. Poetul modern este preocupat de dorina
extinderii limitelor poeticului prin asocierere cu muzica-simbolismul, pictura-caligrame
sau cu proza-stilul jurnalistic ori publicitar in poezia de avangard.
Trasaturi generale ale modernismului:
- ambiguitate,uneori obscuritate
- muzicalitate
- pluralitate de sensuri, preferina pt metafor
- renunarea la specii tradiionale

53

- prezena categoriilor negative( macabrul, sfierea ntre extreme, grotescul, estetica


urtului), limbaj poetic inedit: cuvinte din argou, populare, neologisme, abstracte.
Modernismul este promovat de E.Lovinescu prin cri, articole , cenaclul si revista
Sburtorul.Pt modernizarea literaturii romne si intrarea ct mai repede in circuit
european criticul propune:
: - intelectualizarea prozei si poeziei
- promovarea citadinului
- liricizarea poeziei
- obiectivizarea prozei
- crearea romanului obiectiv si de analiz psihologic.
Modernismul moderat, eclectic este reprezentat de T.Arghezi, modernismul sincron de
L.Blaga, iar modernismul ermetic de I.Barbu.
FLORI DE MUCIGAI, T.ARGHEZI
Context Flori de mucigai este un volum singular in opera arghezian cuprinznd 25 de
texte lirice care au drept corespondent in proz vol.Poarta Neagr.
Punctul de plecare il reprezinta perioada petrecut de poet in inchisoare, creaiile
descriind viaa deinuilor, a marginalizailor societii si constituind o tentativ de
valorificare a esteticii urtului att sub raport tematic ct si in ceea ce privete lexicul
poetic,structura discursului ,ambele eliberate de constrngerile clasicizante.
Astfel imaginea lumii nchisorii ocheaz cititorul prin amestecul de terifiant, grotesc,
pitoresc, macabru, suavitate si senzualitate.
T.A. se incadreaz in modernism prin contribuia la depoetizarea limbajului artistic ,ca si
G.Bacovia ins modalitile sunt diferite.
Modelul este vol. Florile rului al lui Ch.Baudelaire pe care Arghezi a dorit s il traduc
sub titlul Flori de otrav.
Titlul este un oximoron ce asociaz doi termeni ce pot sugera estetica urtului.Florile
sunt un simbol al frumosului, vieii, fragilitatii, parfumului, culorii, in timp ce mucegaiul
reprezint urtul, moartea, pestilena, banalul ,durata aa c se poate nelege nc din
aceast sintagm faptul c in poezia modern frumuseea i trage seva din urt, c
diformul, neobinuitul, ,lumea abjeciilor, a infernului poate fi surs a poeziei.
Incadrare- poezia ce deschide vol. i i d titlul este o art poetic, deoarece cuprinde
concepia autorului despre poet , procesul creaiei si poezie/oper .Prin ea poetul ii
exprim adeziunea la estetica urtului.
Poezia este inclusa in modernism prin valorificarea esteticii urtului, limbajul nou
ocant, (fenomenul depoetizrii) punnd alturi arhaisme, cuvinte populare ,familiare si
metafore, prin condiia de damnat a eului liric in ipostaza de artist, prin circumstanele
procesului creaiei, structura ce nu mai respect in totalitate prozodia tradiional.Ca si in
intreg volumul ,funcia poetic a comunicrii se mbin cu cea expresiv.
Viziunea depre lume este a unui om care consider artistul un artizan al cuvntului ce
poate aborda fiecare aspect al realitii, deoarece oricare dintre ele constituie material
poetic. Cuvntul este elementul originar si esenial pt c el instaureaz realiti, lumi ,iar
artistul trebuie sa stpneasca tehnica literar ,dar sa fie si inzestrat cu har.Arta ca
metesug a facut critica literar sa il numeasc pe T.A. poeta faber.

54

Tema: concepia asupra rolului poetului, a procesului creator si asupra creaiei:stihurile,


florile.
Motive poetice: noaptea, stihurile, ntunericul, unghia.
Tipul de lirism; textul se incadreaz in lirismul subiectiv prin mrcile eului liric: forme
verbale si pronominale de pers 1: am scris,mi.
Structura: 2 secvene lirice cu rim imperecheat, msura inegal ce cuprind 6 fraze de
dimensiuni diferite.
Incipitul surprinde tema,procesul creaiei prin sintagma le-am scris in care pronumele
sugereaz poezia-florile din titlu, iar verbul la perfect compus plaseaz actul creator
naintea confesiunii ca pe un act ncheiat.
Relaii de opoziie si de simetrie Se remarc opoziia dintre spaiul nchis firida goal si
exteriorul dominat de ploaie ploaia btea departe ,afar , dintre unghia ngereasc si
unghiile de la mna stng .
Imaginarul poetic Circumstantele creaiei implic elementul spaial si temporal
precum si uneltele actului artistic( condeiul si climara in poezia art poetic
Testament.)
Spaiul scrierii este exprimat de sintagma prete de firid goal ,sugestie a claustrrii, un
spaiu nchis propice damnrii care exclude ajutorul divin.
Lumea claustrant se definete prin relaia cu adverbele departe, afar accentund
condiia de damnat si totodat orgoliul creator al celui care a renunat la ajutor
divin.Apare astfel condiia poetului modern ce a pierdut divinitatea si nu mai simte c
este inzestrat cu har ,ci doar cu propria contiin si propriul talent.
Timpul scrierii pare a fi noaptea :era intuneric ns ambiguitatea poeziei moderne poate
sugera si un intuneric interior exprimnd senzaia de prsire si nsigurare: pe intuneric in
singuratate.
Uneltele creaiei sunt: unghiile de la mna stng dup ce mna dreapt i-a pierdut
calitile :Cnd mi s-a tocit unghia ngereasc/Am lsat-o s creasc /Si nu a mai crescut
sau nu o mai am cunoscut.
Eul poetic mrturisete renunarea la unghiile minii drepte a crei putere nu mai exist
sau nu mai este recunoscut de creator.
In mod obinuit, aceast atitudine se poate interpreta ca renunarea la condiia
traditional a poetului nzestrat cu har divin pe care omul modern nu o mai recunoate/
regsete n propriul suflet.
In acest caz, unghiile minii stngi nu mai reprezint demonicul ,ci umanul,
capacitatea fiinei de scrie fr ajutor ceresc ,din propria sev. Noua condiie a creatorului
este o mrturisire a preferinei pentru modernism
Ideea aderrii la modernism este accentuat de suferina implicat de efortul scrierii si de
imaginea minii-ghear:Si m durea mna ca o ghiar/Neputincioas s se strnga.Se
sugereaz efortul artistului care metamorfozeaz urtul, grotescul,sordidul in valoare
estetic.
Procesul creaiei implic singuratate, talent propriu ,lipsa ajutorului divin ,parc
nelalocul su in lumea Infernului (Le-am scris)Cu puterile neajutate/Nici de taurul , nici
de leul, nici de vulturul/Care au lucrat mprejurul /Lui Luca, lui Marcu si lui Ioan.
Dac artistul nu mai are virtuile cretine cereti, el deine ins voina de a crea si
capacitatea de a se dedica acestui efort.

55

Creaia sugerat de arhaismul stihuri este delimitat de versurile anterioare stihurile deacum si se definete prin cteva metafore:
fr an,
de groap,
de sete de ap si de foame de scrum.Antitraditionalist, poezia este imaginea unei lumi
eterne care se sustrage timpului, a unui univers inchis,concentraionar,dominat de moarte
si de certitudinea existenei ei in care fiina uman i pierde dimensiunea spiritual, dar
menine nevoia speranei in lumin ,via ,renatere, frumos, libertate, purificare.
Caracteristicile limbajului poetic
La nivel lexico-semantic se remarc prezena arhaismului stihuri,a cuvintelor cu caracter
religios Luca, Marcu,Ioan , a cuvintelor cu form popular prete. La nivel
morfosintactic se observ alternana timpurilor verbale :prezent /trecut sugernd
caracterul etern al operei n antitez cu condiia efemer a omului, chiar dac este un
creator .La nivel stilistic, specific pt T.A este metafora noua ,inedit: d groap, sete de
apa,scrum, unghia ingeresc.La nivel prozodic, evident este pstrarea parial a
elementelor tradiionale.
Firid goal

am scris

ntuneric

cu unghia

Singurtate

unghiile de la mna stng


Cu puterile neajutate

Spaiu nchis
damnare

eul este artist

flori de mucigai
stihuri fr an
de groap
de sete de ap si de foame de scrum
poezie modernist

COMENTARIU
Modernismul-M.Clinescu, cercettor al poeziei moderne ca i H.Friedrich
,caracterizeaz curentul prin urmatoarele trsturi
1.-susinerea doctrinei imaginative (clasicismul susine doctrina imitativ=mimesis.
romantismul susine doctrina expresiv); rolul imaginaiei este incompatibil cu imitaia si
se opune retorizrii expresiei realizat in romantism;
2.- accentuarea distinciei dintre eul biografic =individual, conjunctural,superficial si
eul esenial=poetic=general,necesar,profund,obscur,autentic;
3. -preocuparea pt problema limbajului poetic-ce demonstreaz contiina lingvistic:fie
c scrie o poezie care caut absolutul fie c i se opune, poetul modern este preocupat de
dorina extinderii limitelor poeticului prin asocierere cu muzica-simbolismul,picturacaligrame,sau cu proza-stilul journalistic ori publicitar in poezia de avangard.
Trasaturi generale ale modernismului: ambiguitate, uneori obscuritate, muzicalitate,
pluralitate de sensuri, preferina pt metafor, renunarea la specii tradiionale, prezena
categoriilor negative( macabrul, sfierea ntre extreme, grotescul, estetica urtului),
limbaj poetic inedit: cuvinte din argou, populare, neologisme, abstracte.
Modernismul este promovat de E.Lovinecu prin cri, articole , cenaclul si revista
Sburtorul.Pt modernizarea literaturii romane si intrarea ct mai repede in circuit

56

european criticul propune :intelectualizarea prozei si poeziei, promovarea citadinului,


liricizarea poeziei, obiectivizarea prozei, crearea romanului obiectiv si de analiz
psihologic.
Modernismul moderat, eclectic este reprezentat de T.Arghezi, modernismul sincron de
L.Blaga, iar modernismul ermetic de I.Barbu.
FLORI DE MUCIGAI, T.ARGHEZI
Context Flori de mucigai este un volum singular in opera arghezian cuprinznd 25 de
texte lirice care au drept corespondent in proz vol.Poarta Neagr.Punctul de plecare il
reprezinta perioada petrecut de poet in inchisoare, creaiile descriind viaa deinuilor, a
marginalizailor societii si constituind o tentativ de valorificare a esteticii urtului att
sub raport tematic ct si in ceea ce privete lexicul poetic,structura discursului ,ambele
eliberate de constrngerile clasicizante.Limbajul utilizeaz elemente specifice registrului
stilistic colocvial, popular si oral, elemente de argou,remarcndu-se att functia poetic a
comunicarii ct si cea expresiv.Ca structura se observ aspectul narativ al unor poeme,
sau descrierea folosit in altele, imbinarea satirei cu meditaia,a confesiunii cu
dialogul.Astfel lumea nchisorii ocheaz cititorul prin amestecul de terifiant, grotesc,
pitoresc, macabru, suavitate si senzualitate.T.A. se incadreaz in modernism prin
contribuia la depoetizarea limbajului artistic ,ca si G.Bacovia ins modalitile sunt
diferite.
Modelul este vol. Florile rului al lui Ch.Baudelaire pe care Arghezi a dorit s il traduc
sub titlul Flori de otrav. Aa cum arat H.Friedrich, in poezia lui Baudelaire ca s fie
la adpost de banal, sfidnd gustul banal, frumusetea trebuie s fie bizar.[]Dar el a
dorit fr niciun echivoc si urtul ,ca echivalent al misterului ce trebuia din nou
abordat. []Mai violent dect pn acum ,anormalitatea se anuna ca principiu al
poeziei moderne.
Titlul este un oximoron ce asociaz doi termeni ce pot sugera estetica urtului.Florile
sunt un simbol al frumosului, vieii, fragilitatii, parfumului, culorii, in timp ce mucegaiul
reprezint urtul, moartea, pestilena, banalul ,durata aa c se poate nelege nc din
aceast sintagm faptul c in poezia modern frumuseea i trage seva din urt, c
diformul, neobinuitul, ,lumea abjeciilor, a infernului poate fi surs a poeziei.Estetica
urtului anunat de titlu este prezent i in poezia arta poetic Testament ce deschide
vol de debut, Cuvinte potrivite:Din bube ,mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumusei si
preuri noi.
Incadrare- poezia ce deschide vol. i i d titlul este o art poetic, deoarece cuprinde
concepia autorului despre poet , procesul creaiei si poezie/oper .Prin ea poetul ii
exprim adeziunea la estetica urtului.
Poezia este inclusa in modernism prin valorificarea esteticii urtului, limbajul nou
ocant, (fenomenul depoetizrii) punnd alturi arhaisme, cuvinte populare ,familiare si
metafore, prin condiia de damnat a eului liric in ipostaza de artist, prin circumstanele
procesului creaiei, structura ce nu mai respect in totalitate prozodia tradiional.Ca si in
intreg volumul ,funcia poetic a comunicarii se mbin cu cea expresiv.
Viziunea depre lume este a unui om care consider artistul un artizan al cuvntului ce
poate aborda fiecare aspect al realitii, deoarece oricare dintre ele constituie material
poetic. Cuvntul este elementul originar si esenial pt c el instaureaz realiti, lumi ,iar

57

artistul trebuie sa stpneasca tehnica literar ,dar sa fie si inzestrat cu har.Arta ca


metesug a facut critica literar sa il numeasc pe T.A. poeta faber.
Tema: concepia asupra rolului poetului, a procesului creator si asupra creaiei:stihurile,
florile.
Motive poetice: noaptea, stihurile, ntunericul, unghia.
Tipul de lirism; textul se incadreaz in lirismul subiectiv prin mrcile eului liric: forme
verbale si pronominale de pers 1: am scris,mi.
Structura: 2 secvene lirice cu rim imperecheat, msura inegal ce cuprind 6 fraze de
dimensiuni diferite.
Incipitul surprinde tema,procesul creaiei prin sintagma le-am scris in care pronumele
sugereaz poezia-florile din titlu, iar verbul la perfect compus plaseaz actul creator
naintea confesiunii ca pe un act ncheiat.
Relaii de opoziie si de simetrie Se remarc opoziia dintre spaiul nchis firida goal si
exteriorul dominat de ploaie ploaia btea departe ,afar , dintre unghia ngereasc si
unghiile de la mna stng .
Imaginarul poetic Circumstantele creaiei implic elementul spaial si temporal
precum si uneltele actului artistic( condeiul si climara in poezia art poetic
Testament.)
Spaiul scrierii este exprimat de sintagma prete de firid goal ,sugestie a claustrrii, un
spaiu nchis propice damnrii care exclude ajutorul divin.Peretele ca loc al creaiei
implic ideea de inscripie-semn al rmnerii in eternitate, pe cea a creatorului cronicar, si
fenomenul depoetizarii prin trimitere la picturile rupestre. Lumea claustrant se definete
prin relaia cu adverbele departe, afar accentund condiia de damnat si totodat
orgoliul creator al celui care a renunat la ajutor divin.Apare astfel condiia poetului
modern ce a pierdut divinitatea si nu mai simte c este inzestrat cu har ,ci doar cu propria
contiin si propriul talent.
Timpul scrierii pare a fi noaptea :era intuneric ns ambiguitatea poeziei moderne poate
sugera si un intuneric interior in perfect relaie cu cel exterior al inchisorii si lipsei
sperantei, intr-o lume visceral lipsit de spiritualitate, grea.Alturi de spaiu, ,,timpul
contureaz un univers ostil ,senzaia de prsire si nsigurare care este de altfel exprimat
direct: pe intuneric in singuratate.
Uneltele creaiei sunt simbolizate de metafora unghia asociat minii stngi dup ce
mna dreapt i-a pierdut calitile :Cnd mi s-a tocit unghia ngereasc/Am lsat-o s
creasc /Si nu a mai crescut sau nu o mai am cunoscut. Conform Dicionarului de
simboluri mna exprima ideea de activitate, de putere i de dominaie, fiind un nsemn
regal. Mna stnga a lui Dumnezeu este tradiional legat de justiie, iar mna dreapt
de milostenie, reprezentnd embleme ale puterii regale(stnga) respectiv
sacerdotale(dreapta).In discursul liric confesiv, eul poetic mrturisete renunarea la
unghiile minii drepte a crei putere nu mai exist sau nu mai este recunoscut de
creator.In mod obinuit, aceast atitudine se poate interpreta ca renunarea la condiia
traditional a poetului nzestrat cu har divin si care aspir spre divinitate, pe care omul
modern nu o mai recunoate/ regsete n propriul suflet.In alt fel se poate observa o
noua condiie a creatorului de poezie, care nu se opune psalmilor, ci este anticipat de
psalmi prin afirmarea orgoliului artistului contient de propria condiie limitat. In acest
caz, unghiile minii stngi nu mai reprezint demonicul ,ci umanul, capacitatea fiinei de
scrie fr ajutor ceresc ,din propria sev .Noua condiie a creatorului este o mrturisire a

58

preferinei pentru modernism aa cum in Testament, bubele, mucegaiul si noroiul sugerau


estetica urtului.Ideea aderrii la modernism este accentuat de suferina implicat de
efortul scrierii si de imaginea minii-ghear:Si m durea mna ca o
ghiar/Neputincioas s se strnga.Neputina afirmat poate fi contiina singurtii in
lume si implicit afirmarea condiiei de stpn al unui univers din care sacrul s-a
retras.Mna stnga este astfel instrumentul nou al scrijelirii creaiei pe peretele temniei
,act de revolt si de afirmare a talentului :Si m-am silit s scriu cu unghiile de la mna
stnga. Din ipostaza anterioar a artistului , prezent in poezia Testament rmne
efortul, truda celui care lucreaz asupra cuvntului pt a sublima suferina, grotescul,
terifiantul ,a transforma urtul in frumos .
Procesul creaiei implic singuratate, talent propriu ,lipsa ajutorului divin ,parc
nelalocul su in lumea Infernului (Le-am scris)Cu puterile neajutate/Nici de taurul , nici
de leul, nici de vulturul/Care au lucrat mprejurul /Lui Luca, lui Marcu si lui
Ioan .Repetiiile si enumeraia evideniaz simbolistica divin relevat de Dionisie Furna:
Pentru Matei, un barbat, pentru Marcu,un leu, pentru Luca, un bou, pentru Ioan, un
vultur.Cel cu chip omenesc infieaz ntruparea,cel cu chip de leu infieaz tria si
puterea imprteasc;cel cu chip de bou infieaz virtutea preoeasc si jertfa;acela cu
chip de vultur infieaz pogorrea Sfntului Duh.Prin enumeraia cu sens negativ se
accentueaz lipsa transcendenei si a virtuilor simbolizate de ea. Rmne omenescul si
nu intmpltor Matei si ingerul su lipsesc din enumeraie, intruct ngerul este cel mai
aproape de om si slbiciunea lui. Dac artistul nu mai are virtuile cretine cereti, el
deine ins voina de a crea si capacitatea de a se dedica acestui efort, nlocuind imaginea
evanghelistului absent.Pt omul modern se pare c slbiciunea sau fora uman extras
chiar din pcat si abjecie este mai palpabil, mai credibil de moment ce divinul refuz
s se reveleze.
Creaia sugerat de arhaismul stihuri este delimitat de versurile anterioare stihurile deacum si se definete prin cteva metafore: fr an, de groap, de sete de ap si de foame
de scrum.Antitraditionalist, poezia este imaginea unei lumi eterne care se sustrage
timpului, a unui univers inchis,concentraionar,dominat de moarte si de certitudinea
existenei ei in care fiina uman i pierde dimensiunea spiritual, dar menine nevoia
speranei in lumin ,via ,renatere, frumos, libertate, purificare.Toate aceste sensuri se
adaug poeziei inscripionate pt a fi mrturie urmailor sau ntregii condiii umane, pt c
universul nchisorii are i un sens conotativ.Timpul, spaiul, setea foamea contureaz un
univers al nevoilor concrete ,imediate.
Caracteristicile limbajului poetic
La nivel lexico-semantic se remarc prezena arhaismului stihuri,a cuvintelor cu caracter
religios Luca, Marcu,Ioan , a cuvintelor cu form popular prete. La nivel
morfosintactic se observ alternana timpurilor verbale :prezent /trecut sugernd
caracterul etern al operei n antitez cu condiia efemer a omului, chiar dac este un
creator .La nivel stilistic, specific pt T.A este metafora noua ,inedit: d groap, sete de
apa,scrum, unghia ingeresc.La nivel prozodic, evident este pstrarea parial a
elementelor tradiionale.
Opinia Flori de mucigai este o art poetic modernist in care artistul este nstrinat de
divin , lipsit de har, dar contient de capacitatea lui creatoare , indrznind s
metamorfozeze urtul in frumos, s se defineasc in mod original si orgolios prin fora si
efortul creaiei.

59

EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII, L.BLAGA


SCHEMA
Context Poezia aparine vol. de debut intitulat Poemele luminii si face parte dintre artele
poetice moderne.
Ea apare in perioada interbelic 1919 si cuprinde elemente expresioniste.Textul relev
relaia strns dintre poezie si filosofie.
Incadrare Textul aparine modernismului prin elementele expresioniste: exacerbarea
eului creator,sentimentul absolutului, tensiunea liric, spiritualizarea peisajului.
Aceast art poetic se nscrie in modernismul interbelic si prin limbajul metaforic
(metafore revelatorii si plasticizante), prin caracterul filosofic si prin renunarea la
prozodia tradiional.
Viziunea despre lume
Misterul este conceptul esenial al filosofiei blagiene in sensul de obiect al cunoaterii.
Plsmuitorul universului este Marele Anonim,centru metafizic al existenei care eman
din sinediferenialele divine(particule ce formeaz toate entitile existenei).In
universul misterelor ,omul se definete prin tentativa de a revela misterul adic a dezvlui
si a traduce lumea in limbaj uman in condiiile in care M.A. instituie cenzura
transcendent care face imposibil cunoaterea absolut.
Cunoasterea este o valoare umana fundamental, iar obiectul ei, misterul, are 2
aspecte: unul fanic ce se arat omului prin experien si unul criptic (care se ascunde)
.Cunoasterea este la rndul ei de 2 feluri: paradisiac si luciferic.
Cunoaterea paradisiac ( pluscunoatere) ii propune cercetarea datelor reale si
formularea unor idei care se afl in analogie cu materialul concret, fanic.Este o
cunoatere fr tensiune problematic, se bazeaz pe observaia si explicaia
nonproblematic.
Cunoaterea luciferic (minuscunoastere) opereaz asupra unor mistere deschise
crora le produce o variaie calitativ,lansnd idei care sunt in opoziie cu
concretul.Aceasta cunoatere ,definit de o tensiune problematic intre spirit (subiect)si
obiect face saltul din planul fanic in cel criptic pe baza unei idei pe care intelectul o
elaboreaza pt a dezvlui structura de adncime a lumii.Ea duce la potenarea misterului.
.Minuscun.este produsul intelectului ecstatic opus intelectului enstatic utilizat in
pluscun.
Tipul de lirism Poezia se incadreaz in lirismul subiectiv prin mrcile eului: pron de pers
1 eu repetat pe parcursul textului , adj posesiv mea ,verbele de pers 1: nu strivesc, nu
ucid.
Tema: cunoaterea universului, rolul poetului si al poeziei in relaia om-univers. Poetul,
prin cunoaterea luciferic amplific prin creaie tainele lumii.
Motive poetice : misterul, lumina (motiv central simboliznd cunoaterea,
iubirea,geneza.)
Titlul este o metafor revelatorie ce pune in relaie eul exacerbat cu universul.
Forma negativ a verbului nu strivesc exprim refuzul cunoaterii raionale care are drept
consecin distrugerea frumuseii, farmecului universului tainei.

60

Corola de minuni semnific acest univers ale crui caracteristici sunt perfeciunea dat de
forma sferic, fragilitatea, frumuseea sugerate de corola si misterele exprimate de
minuni.
Incipitul reia titlul si l expliciteaz prin verbul nu ucid asociat substantivului tainele ,
eul poetic adoptnd cunoaterea luciferic ce implic o atitudine protectoare fa de
universul tainei.
Final ultimul vers exprim sentimentul de iubire, cunoaterea prin participare,
comunicarea afectiv cu universul cci eu iubesc si flori si ochi si buze si morminte.
Relatii de opozitie si de simetrie se stabilesc intre cele dou tipuri de cunoatere
simbolizate de meteforele lumina mea/lumina altora, intre eu/altii. Simetria se
realizeaz prin reluarea titlului in incipit si prin reluarea enumeraiei in final .
Structura :3 secvente lirice marcate de de majuscule.
Imaginar poetic si expresivitate
Prima secven exprim atitudinea eului fa de universul misterelor concretizate in
flori,
ochi
buze
,morminte
sugernd
frumosul,
fragilitatea
si
efemeritatea(flori),cunoaterea si autocunoasterea(ochi), rostirea si iubirea (buze) ,
moartea precum si destinul poetic unic, calea mea,ce refuz cunoasterea logic ,raional
cu mintea .Prin enumeraie se concretizeaz elementele corolei de minuni, universul fiind
un tot n care eul liric/ artistul se integreaz i fa de care are o atitudine protectoare.
A 2 a secven se construiete pe baza unor opoziii eu-altii;lumina mea lumina-altora,
metafore ale celor 2 tipuri de cunoatere :luciferic sau poetic si paradiziac,
stiinific.In relaie cu universul minunilor, eul poetic sporeste, imbogete, tainele prin
creaie si cunoastere in timp ce omul obinuit, adept al cunoaterii paradiziace sugrum
misterul ,vrnd sa-l expliciteze.Poetul, fiina creatoare, particip la mister, il amplific, il
poteneaz , creaia poetic avnd o dimensiune sacr largi fiori de sfnt mister .De
asemena cunoasterea artistului este asemnat cu lumina difuz a lunii.
L.B se definete astfel drept un poet nocturn augmentnt ideea de mister printr-o serie de
metafore si prin motivul de sorginte romantic al lunii.
A 3 a secventa are rol concluziv ,dei exprim un raport de cauzalitate prin conjuncia
cci.Cunoaterea poetic este un act de contemplaie ,dar si de participare la mister.
Limbajul poetic este o surs a expresivitii.
La nivel lexico-semantic, se observ cmpul semantic al misterului taina, mister, nentelesuri, neptrunsul ascuns , intuneric, opozitia lumina-intuneric.
La nivel morfo-sintactic important este repetarea de 6 ori a formei pronominale plasate
pe prima poziie.
La nivel stilistic se remarc metaforele plasticizante si revelatorii ce simbolizeaz
universul tainei:neptrunsul ascuns in adncimi de intuneric,intunecata zare ne-ntelesuri
si mai mari , opozitia metaforelor lumina mea- lumina altora, enumeraia flori, ochi,
buze , morminte.
La nivel prozodic, discursul liric este alctuit din 20 de versuri libere,cu ritm interior si
se folosete ingambamentul.
Corola de minuni a lumii
Flori, ochi, buze, morminte
neptrunsul ascuns

eu
nu strivesc,
nu ucid cu mintea

largi fiori de sfnt mister


tot ce-I neneles
se schimb-n nenelesuri

61

adncimi de intuneric
intunecata zare
universul misterelor

sporesc
imbogesc
iubesc
lumina mea
rolul poetului
cunoaterea

si mai mari
sub ochii mei
imbogirea tainei
revelarea ei prin iubire

COMENTARIU
Context Poezia aparine vol. de debut intitulat Poemele luminii si face parte dintre artele
poetice moderne.Ea apare in perioada interbelic 1919 si cuprinde elemente
expresioniste.Textul relev relaia strns dintre poezie si filosofie.
Incadrare Textul aparine modernismului prin elementele expresioniste:exacerbarea
eului creator,sentimentul absolutului, tensiunea liric, spiritualizarea peisajului.
L.B.definete expresionismul in Filosofia stilului :De cte ori un lucru este astfel redat
nct puterea,tensiunea sa interioar l intrece, l transcendeaz,trdnd relaiuni cu
cosmicul,cu absolutul , cu ilimitatul avem de-a face cu un produs artistic
expresionist.aceast art poetic se nscrie in modernismul interbelic si prin limbajul
metaforic (metafore revelatorii si plasticizante), prin caracterul filosofic si prin renunarea
la prozodia tradiional.
Viziunea despre lume
Misterul este conceptul esenial al filosofiei blagiene in sensul de obiect al
cunoaterii.Existenta difereniaza 5 moduri ontologice fundamentale (anorganic,vegetal,
animal,uman, divin )intre care omul se distaneaz de celelalte prin participarea
contient la existena in orizontul imediat (comun animalelor si omului) si la existenta
in orizontul misterului si pt revelarea acestuia( specific doar omului.Acest
tip de existen se realizeaz prin cunoatere si creaie, deoarece destinul uman este unul
profund creator.Plsmuitorul universului este Marele Anonim,centru metafizic al
existenei care eman din sinediferenialele divine(particule ce formeaz toate entitile
existenei).In universul misterelor ,omul se definete prin tentativa de a revela misterul
adic a dezvlui si a traduce lumea in limbaj uman in condiiile in care M.A. instituie
cenzura transcendent care face imposibil cunoaterea absolut.Cultura este rezultatul
creaiei umane,al efortului de revelare a misterului.De aceea, spre deosebire de civilizaie,
cultura nu poate fi judecat dupa criterii pragmatice,ci dup inteniile ei revelatorii.
Cunoasterea este o valoare umana fundamental, iar obiectul ei, misterul,are 2
aspecte:unul fanic, ce se arat omului prin experien si unul criptic (care se
ascunde).Cunoasterea este la rndul ei de 2 feluri: paradisiac si luciferic.Cunoaterea
paradisiac(pluscunoatere) ii propune cercetarea datelor reale si formularea unor idei
care se afl in analogie cu materialul concret ,fanic.Este o cunoatere fr tensiune
problematic, se bazeaz pe observaia si explicaia nonproblematic.Cunoaterea
luciferic opereaz asupra unor mistere deschise crora le produce o variaie
calitativ,lansnd idei care sunt in opoziie cu concretul.Aceasta cunoatere ,definit de
o tensiune problematic intre spirit (subiect)si obiect face saltul din planul fanic in cel
criptic pe baza unei idei pe care intelectul o elaboreaza pt a dezvlui structura de
adncime a lumii.Dac prin cun.paradisiac se urmarete determinarea obiectului
cunoaterii, luciferica urmreste ptrunderea in aspectul criptic al misterului si revelarea
acestuia. Ea se definete ca o minuscunoatere,forma exceptional de cunoatere ce duce

62

la potenarea misterului, opunndu-se pluscunoaterii care are drept scop atenuarea


misterului.Minuscun.este produsul intelectului ecstatic opus intelectului enstatic
utilizat in pluscun.
EXPRESIONISMUL
Curentul aparine modernismului si are printre izvoarele filosofice
gndirea lui
Nietzsche.
Caracteristici:
1.Exprim elanul vitalist,impulsurile primare ale fiinei.
2.Se preocup de aspectele morbide ale existenei.
3.Caut esena lucrurilor,partea lor misterioas, obscur.
4.Dezvluie neliniti metafizice si tinde spre o spiritualizare profund.
5.Promoveaz intoarcerea la copilrie, mit,sufletul primar.
6.Se revolt impotriva civilizaiei care strivete fiina uman i vede oraul ca spaiu al
alienrii si al disoluiei eului.
7.Cultiv o imagistic ocant,o violent a limbajului,chiar pn la strident.
Teme,motive ale curentului : imposibilitatea comunicrii,sentimentul alienrii,tristeea
metafizic,angoasa, disperarea,dezintegrarea eului,sentimentul sfritului,neantului,
golului,moartea,limitarea fiinei,nevoia dezmrginirii, elanul dionisiac,natura strin,
halucinant.
Tipul de lirism Poezia se incadreaz in lirismul subiectiv prin mrcile eului: pron de pers
1 eu repetat pe parcursul textului , adj posesiv mea ,verbele de pers 1: nu strivesc, nu
ucid.
Tema : cunoaterea universului, rolul poetului si al poeziei in relaia omunivers.Poetul,prin cunoaterea luciferic amplific prin creaie tainele lumii.
Motive poetice : misterul, lumina ;motivul central este lumina prezent si in titlul
volumului de debut, simboliznd cunoaterea, iubirea,geneza.
Titlul este o metafor revelatorie ce pune in relaie eul exacerbat cu universul.Forma
negativ a verbului nu strivesc exprim refuzul cunoaterii raionale care are drept
consecin distrugerea frumuseii, farmecului universului tainei.Corola de minuni
semnific acest univers ale crui caracteristici sunt perfeciunea data de forma sferic,
fragilitatea si frumuseea sugerate de corola si misterele exprimate de minuni.
Incipitul reia titlul si l expliciteaz prin verbul nu ucid asociat substantivului tainele ,
eul poetic adoptnd cunoaterea luciferic ce implic o atitudine protectoare fa de
universul tainei.
Final ultimul vers exprim sentimentul de iubire, cunoaterea prin participare,
comunicarea afectiv cu universul cci eu iubesc si flori si ochi si buze si morminte.
Relatii de opozitie si de simetrie se stabilesc intre cele doua tipuri de cunoatere
simbolizate de meteforele lumina mea/lumina altora, intre eu/altii. Simetria se
realizeaz prin reluarea titlului in incipit si prin reluarea enumeraiei in final .
Structura :3 secvente lirice ,prima avnd rolul unei ipoteze, a 2 a constiduind
argumentele si ultima concluzia.Cele 3 secvene sunt marcate de de majuscule.
Imaginar poetic si expresivitate
Prima secven exprim atitudinea eului fa de universul misterelor concretizate in
flori,
ochi
buze
,morminte
sugernd
frumosul,
fragilitatea
si
efemeritatea(flori),cunoaterea si autocunoasterea(ochi), rostirea si iubirea (buze) ,
moartea precum si destinul poetic unic, calea mea,ce refuz cunoasterea logic ,raional

63

cu mintea .Prin enumeraie se concretizeaz elementele corolei de minuni, universul fiind


un tot n care eul liric/ artistul se integreaz i fa de care are o atitudine protectoare.
A 2 a secven se construiete pe baza unor opoziii eu-altii;lumina mea lumina-altora,
metafore ale celor 2 tipuri de cunoatere :luciferic sau poetic si paradiziac,
stiintific.In relatie cu universul minunilor, eul poetic sporeste, imbogete, tainele prin
creaie si cunoastere in timp ce omul obinuit, adept al cunoaterii paradiziace sugrum
misterul ,vrnd sa-l expliciteze.Poetul, fiina creatoare, particip la mister, il amplific, il
poteneaz , creaia poetic avnd o dimensiune sacr largi fiori de sfnt mister .De
asemena cunoasterea artistului este asemnat cu lumina difuz a lunii si-ntocmai cum
cu razele ai albe luna/nu micoreaz, ci tremuratoare/ mrete si mai tare taina
nopii,/aa imbogesc si eu intunecata zare/ cu largi fiori de sfnt mister/si tot ce-I
neneles /se schimb-n ne-ntelesuri si mai mari/ sub ochii mei.L.B se definete astfel
drept un poet nocturn augmentnt ideea de mister printr-o serie de metafore si prin
motivul de sorginte romantic al lunii.
A 3 a secventa are rol concluziv ,dei exprim un raport de cauzalitate prin conjuncia
cci.Cunoaterea poetic este un act de contemplaie ,dar si de participare la mister.
Limbajul poetic este o surs a expresivitii.La nivel lexico-semantic, se observ cmpul
semantic al misterului taina, mister, ne-ntelesuri, neptrunsul ascuns , intuneric, opozitia
lumina-intuneric. La nivel morfo-sintactic important este repetarea de 6 ori a formei
pronominale plasate pe prima poziie .La nivel stilistic se remarc metaforele
plasticizante si revelatorii ce simbolizeaz universul tainei:neptrunsul ascuns in
adncimi de intuneric,intunecata zare ne-ntelesuri si mai mari , opozitia metaforelor
lumina mea- lumina altora, enumeraia flori, ochi, buze , morminte. La nivel prozodic,
discursul liric este alctuit din 20 de versuri libere,cu ritm interior si se folosete
ingambamentul.
Opinia Originalitatea poezie const in mutarea accentului dinspre tehnica procesului
creatiei spre problematica cunoaterii.Rolul poetului este acela de a spori misterul
universal prin propria creaie;verbul iubesc din final accentueaz ideea contopirii eului cu
universul tainei.
RIGA CRYPTO SI LAPONA ENIGEL, I.BARBU
SCHITA
Poezia barbiana este asociata poeziei pure in relaie cu lirismul promovat de Mallarme si
Valery.Poezia pur urmrete s se ridice la totala depersonalizare pe care o atinge
gndirea geometric.
Lirismul absolut barbian este arhetipalul cutat intr-o viziune mitic-iniiatic asupra
realitii(I.Em.Petrescu) si astfel eroul liric al universului su este Fiina(oul, melcul,
ciuperca, centaurul, cinele); lirismul absolut este transindividual prin eliberarea de
personalitatea curent a autorului (psihologism, exprimarea eului )si voina de a depi
semantismul individual l(cuvntul ca noiune )-important este versul vzut ca unitate
spiritual si fonetic.
Riga Crypto si lapona Enigel
Context Poezia este inclus in ciclul Uvedenrode din vol.Joc second si este considerat
un Luceafr intors.
Incadrare in specia baladei datorit firului epic, personajelor si naratorului.

64

Este specifica modernismului interbelic prin simboluri, ambiguitate, muzicalitate,


cultivarea grotescului, intelectualism-poezia se cere decriptat, nclcarea conveniilor
specifice genurilor si speciilor.
Viziunea despre lume necesit initierea lectorului , poetul avnd rolul iniiatorului pt
cititor ca si in poezia Din ceas dedus
Pt. I.B poezia se definete ca o anumit simbolic pt reprezentarea formelor posibile de
existen.Ea face concuren demiurgului in imaginea unor lumi probabile; poetul
propune ca si geometrul un model intelectual al lumii, reflectnd figura spiritului
,deosebindu-se astfel att de poezia mimetic ct si de cea expresiv.
Barbu numeste poetica sa transindividual si nonantropomorfic drept infrarealism .
Tema si motive poetice ;poezia poate fi interpretat , tematic, in mai multe feluri
:poveste a iubirii imposibile, opoziia dintre materie si spirit, cunoaterea, reprezentarea
formelor posibile de existen (I Barbu).
Motive poetice :nunta, Soarele, sufletul fntn,increatul,oglinda, visul.
Titlul indic lectura textului ca poezie erotic; reprezint numele protagonitilor implicai
intr-o relaie incompatibil: masculinul: Crypto-are statutul de rege, aparine lumii
vegetale si sugereaz aspiraiile ascunse ,sau simbolul mai puin accesibil( prin
semnificatia cuvntului in relaie cu adjectivul criptic) precum si specia criptogamelor;
femininul aparine umanului din zonele reci, nordice lapona si prin numele ce provine de
la cuvntul nger sugereaz spiritualitatea.
Structura discursului :dou pri; se folosete schema povestirii in ram; secvene
poetice inegale cu muzicalitate dat de rim.
Relatii de opozitie si de simetrie; opoziiile din text vizeaz statutul protagonitilor:
uman/nonuman; masculin /feminin si semnificaia filosofic materie/ spirit,
umbr/lumin/, sentiment(afect)/intelect,creat/ increat.
Simetria este dat de motivul nunii: cea uman, consumat din ram(prolog), cea dorit
dintre cei doi protagoniti si cea realizat din final intre Crypto si mselari.Simetria
dezvluie faptul ca nuntirea are loc numai intre fiine cu acelasi statut ontologic .
Simboluri visul face legtura dintre lumi incompatibile sub raportul comunicrii,cercul
( roata, inelul, fntna)este metafora cunoaterii: dionisiac-iubirea, apolinic-intelectul,
totala , poetic.
Imaginar poetic
Rama povestirii este si incipitul acesteia; ea aduce inaintea cititorului pe artistmenestrelul care iniiaz prin poveste-cuvnt poezie pe receptorul operei de artnuntaul frunta care cere ca povestea s fie respus stins ,incetinel la sfritul unei nuni
implinite intr-un spaiu aprtor, propice cmara.Menestrelul trist accept propunerea de
a spune povestea tragic de dragoste, cntecul larg adresat nutaului fiind poezia, prin
care se reveleaz sensurile ascunse ale lumii si existenei.

65

Povestea in rama debuteaz cu portretul lui Crypto , exponentul lumii vegetale, un


univers umed, material, instinctual pat de ru si hum uns ; n aceasta lume, Crypto
are o poziie privilegiat crai, rig, dar singular pt c nu se supune legilor ei nu
voia s nfloreasc, nu e marcat de ireversibila trecere a timpului i este blestemat s
rmn etern el fiind un simbol al increatului fragil care ncearc s-i
depeasc/schimbe condiia vecinic tron de rou,fntna tinereii .Simbol al
materiei, Crypto poart toate semnele inocenei ei originare: umiditate,
rcoare,frgezimea plpnd.
Enigel este o fiin uman surprins in drumul ritualic spre sud, spre lumina si cldura
asociate soarelui in noul an s-i duc renii.Mic, linitit, lapona este inzestrat cu
intelect ,fiind superioar lui Crypto din acest punct de vedere si putnd aspira spre
cunoaterea total simbolizat de soare, destinul, idealul ei.Ea are nostalgia celest si
este centrat pe propriul suflet de origine astral (I.Petrescu).
In poezia Ritmuri pentru nunile necesare, I.Barbu pune in eviden trei etape de iniiere
pentru desvrirea spiritual: cercul Venerei, al instinctului, tririi, iubirii, cercul lui
Mercur, al intelectului, mai pur dect cel al iubirii i cel al Soarelui ,simbol al
cunoaterii absolute unde se nfptuiete comuniunea dintre trup i suflet.
In drumul ei spre sud, Enigel poposete in poiana regelui ciuperc si in vis este
ademenit de el,oniricul fiind o modalitate de realizare a comunicarii ntre fiine
aparinnd unor universuri incompatibile ca in Luceafrul lui Eminescu; asemnarea
continu prin 3 chemri- descntec ale fiinei inferioare, care ii ofer fetei fragi, pe
sine si intreaga lume a lui in schimbul aspiraiei solare; ofertele au caracter de
simbol si accentueaz diferenta dintre spirit si materie, deoarece Enigel, ca fiin
uman, respinge propunerile ciupercii in numele aspiraiei sale si din teama de
umbr ,iar riga se definete prin opoziia cu soarele-lumin: visuri sute de mcel m
despart .

66

Fata se caracterizeaza tocmai prin idealul solar comun conditiei umane : tot polul meu
un vis viseaz / greu taler scump cu margini verzi/de aur visu-i cerceteaz; pt ea
Crypto este fragil umed si plpnd si ii propune coacerea imposibil pt mirele
poienii care nu poate accede spre lumin. El se afl prin iubire pe o treapt inferioar
a cunoaterii roata Venerei si incearc sa intre in lumea superioar a omului :roata
lui Mercur .El o tenteaz pe fata cu universul lui somnul fraged si rcoarea, o lume
a dionisiacului, a instinctului ,a intunericului pe care Enigel o refuz din teama de a
renuna la spiritualitate, deoarece omul s-a desprins din animalitate si instinct prin
sufletul fntn ,metafor pt capacitatea intelectiv ce-i permite implinirea in spirit.
Nu ntmpltor ea vine din lumile de ghea,universul raional in opera poetic
barbian, iar inrudirea cu ursul alb accentueaz desprinderea de lumea
materiei.Dimensiunea spirituala este accentuata de imagimea soarelui inel simbol al
nunii , care l pedepsete pe Crypto, oglidindu-se de trei ori in pielea-I cheal i
transformndu-l intr-o ciuperc otrvitoare. Destinul lui tragic este deplns de fiina
uman plngi preacuminte Enigel,iar menestrelul avertizeaz receptorul asupra
opoziiei dintre fiina fragil, vegetal si om :fiara btrn;totodata el explic
drama lui Crypto c-i greu mult soare s ndure ciuperc crud de pdure; iar la
fptur mai firav /pahar e gndul cu otrav.In final, Crypto, vinovat de comiterea
hybrisului, revine degradat in lumea lui (nebunul rig), este rtcitor si prin
insoirea cu mselaria finalul baladei explic si legenda naterii ciupercilor
otrvitoare.Astfel descntecul rigi pare a se ntoarce asupra lui nsui, visul
provocndu-i destinul tragic n timp ce lapona i continua drumul/aspiraia spre
cunoaterea total.
Limbaj si expresivitate
La nivel lexico-semantic se observ utilizarea unor cuvinte cu iz arhaic :ciupearc,
beteli, funt , elemente ale limbajului popular-oral : iac, puiac alturi de elemente
neologice reprezentate in primul rnd de numele protagonistilor
.La nivel morfo-sintactic se remarc fraza elaborat, alturi de formele verbale si
pronominale de pers a 2 a specifice dialogului.
In domeniul stilistic, simbolul se mbin cu repetiia rig Crypto, rig Crypto pt a sugera
implicarea afectiv, comparaia ca o lam de blestem/vorba-n inim-ai infipt-o ,
epitetul,menestrel trist ,metafora:greu taler scump cu margini verzi idealul solar,
personificarea printre ei brfeau bureii.
In ceea ce priveste prozodia, ea susine muzicalitatea baladei si este adaptat
mesajului:catrene mbinate cu strofe inegale, cu msura variabil si rima ncruciat
asociat rimei interioare pt accentuarea euritmiei.
MENESTRELUL POVESTEA
Artistul
sensuri ascunse,
iniiatic
Crypto -vegetalul
Insingurat, etern,
Vrea s-i depeasc
Propria condiie,
Stpnete o lume

NUNTAUL FRUNTA
asculttorul/receptorul

Enigel -umanul
nzestrat cu sufletul
fntn- aspir spre
ideal, spre cunoaterea
absolut

Soarele
cunoaterea absolut,total,
pericol de moarte pt Crypto

67

Dionisiac

se teme de lumea instinctului

IUBIREA NU SE POATE REALIZA


CRYPTO PLTETE INDRZNEALA DE A INCERCA S-I DEPEAC
PROPRIA CONDIIE
COMENTARIU
Poezia barbiana este asociata poeziei pure in relaie cu lirismul promovat de Mallarme si
Valery.Poezia pur urmarete s se ridice la totala depersonalizare pe care o atinge
gndirea geometric.
Poetica lui Mallarme: A numi un obiect inseamn a suprima treisferturi din desftarea
poemului care este alctuit din ghicirea puin cte puin; a sugera,iat visul.
Poetul francez face distincie intre funcia referenial si cea poetic a
limbajului.Limbajul poetic este unul esenial in care se incorporeaz noiunile pure ,ideile
(eliberate de imagini concrete) concepute in sens platonician.
T.Vianu: Acolo in regiunile spiritului pur,dincolo de valea rcoroas a lumii ,ceea ce
poetul contempl sunt esene ,idei nereprezentabile.
Lirismul absolut barbian este arhetipalul cutat intr-o viziune mitic-iniiatic asupra
realitii(I.Em.Petrescu) si astfel eroul liric al universului su este Fiina(oul, melcul,
ciuperca, centaurul, cinele);lirismul absolut este transindividual prin eliberarea de
personalitatea curent a autorului(psihologism, exprimarea eului )si voina de a depi
semantismul individual(cuvntul ca noiune )-important este versul vzut ca unitate
spiritual si fonetic.
Universul lui Barbu se contureaz astfel ca spaiu al metamorfozrilor Lirica sa caut
imaginea etern a Poeziei in manifestarea ei arhetipal relaia cu Elada.Apar astfel mai
multe imagini ale Greciei :
-cea a lui Nietzsche =elanul cutreiernd dinamic fiinele si ridicnd un cer
platoniciandin etapa inti;
- pitorescul si umorul balcanic= o ultim Greciedin etapa a 2 a
- sfnta raz a Alexandriei din ciclul Uvedenrode.
Etapele liricii
1.etapa parnasiana caracteristici: descrieri-aspect de pastel,forma fix,prozodie
tradiional,lipsa subiectivitii,frenezia vitalist si seninatatea apolinic;ca si la Blaga se
celebreaz dorinta contopirii cu Marele Tot,a dezmrginirii ,trirea orgiastic.Teme
impersonale:sufletul universal,suferina limitrii,elanul dionisiac.
2.etapa baladic-orientala are drept caracteristici:narativitatea, pitorescul, imaginea lumii
balcanice al crei erou este Nastratin Hogea si al crei spaiu definit :la mijloc de ru si
bun,este utopica ISARLK; se prelucreaz elemente din lumea lui A.Pann.
3.Joc secund poezie ermetic(incifrata;termenul ermetic provine de la Hermes
Trismegistul=cel care transmite invturile oculte heleniste;lui i se atribuie si un ir de
scrieri antice cu continut iniiatic in marile mistere si practici magice.
Poezia se adreseaz doar iniiailor si presupune ambiguitate ,chiar obscuritate provenit
din polisemia limbajului :derealizat(abstract)si figurilor mitice, arhetipale.
Poetul mrturiseste c tema fundamental a liricii sale este Moartea si Somnul.

68

Limbajul-caracteristici:termeni tiinifici,savani,neologisme,cuvinte rare,cuvinte scrise


cu majuscule.
Riga Crypto si lapona Enigel
Context Poezia este inclus in ciclul Uvedenrode din vol.Joc second si este considerat
un Luceafr intors.
Incadrare in specia baladei datorit firului epic, personajelor si naratorului.Este
specifica modernismului interbelic prin simboluri, ambiguitate, muzicalitate, cultivarea
grotescului, intelectualism-poezia se cere decriptat, nclcarea conveniilor specifice
genurilor si speciilor.
Viziunea despre lume necesit initierea lectorului , poetul avnd rolul iniiatorului pt
cititor ca si in poezia Din ceas dedus.Cel care iniiaz in tainele poeticului si ale
cunoaterii este menestrelul(trubadur ) ,iar simbolul cititorului ce vrea s fie iniiat este
nuntaul frunta. Pt. I.B poezia se definete ca o anumit simbolic pt reprezentarea
formelor posibile de existen.Ea face concuren demiurgului in imaginea unor lumi
probabile; poetul propune ca si geometrul un model intelectual al lumii, reflectnd
figura spiritului ,deosebindu-se astfel att de poezia mimetic ct si de cea expresiv
,manifestare a sentimentului, psihologiei respinse de poet; suflet mai degrab religios
dect artistic ,am vrut in versificrile mele s dau echivalentul unor stri ale intelectului
si viziunii:starea de geometrie si, deasupra ei, extaza. Barbu numeste poetica sa
transindividual si nonantropomorfic drept infrarealism =metoda poetic similar
metodelor tiinei;pt ea obiectul artei este increatul cosmic =existenele embrionare;
punctele critice ale infrarealismului sunt praguri de trecere intre stri existeniale
diferite :increat-creaie, via-moarte,moarte-resurecie.
Tema si motive poetice ;poezia poate fi interpretat , thematic, in mai multe
feluri:poveste a iubirii imposibile,opoziia dintre materie si spirit,cunoaterea,
reprezentarea formelor posibile de existen (I Barbu).Motive poetice :nunta, Soarele,
sufletul fntn,increatul,oglinda, visul.
Titlul indic lectura textului ca poezie erotic; reprezint numele protagonitilor implicai
intr-o relaie incompatibil: masculinul Crypto-are statutul de rege, aparine lumii
vegetale si sugereaz aspiraiile ascunse ,sau simbolul mai puin accesibil( prin
semnificatia cuvntului in relaie cu adjectivul criptic) precum si specia criptogamelor;
femininul aparine umanului din zonele reci, nordice lapona si prin numele ce provine de
la cuvntul nger sugereaz spiritualitatea.
Structura discursului :dou pri; se folosete schema povestirii in ram; secvene
poetice inegale cu muzicalitate dat de rim.
Relatii de opozitie si de simetrie;opoziiile din text vizeaz statutul protagonitilor:
uman/nonuman; masculin /feminin si semnificaia filosofic materie/ spirit,
umbr/lumin/, sentiment(afect)/intelect,creat/ increat.Simetria este dat de motivul
nunii: cea uman, consumat din rama(prolog), cea dorit dintre cei doi protagoniti si
cea realizat din final intre Crypto si mselari.Simetria dezvluie faptul ca nuntirea are
loc numai intre fiine cu acelasi statut ontologic .
Simboluri visul face legatura dintre lumi incompatibile sub raportul comunicrii,cercul
( roata, inelul, fntna)este metafora cunoaterii: dionisiac-iubirea, apolinic-intelectul,
totala , poetic.

69

Imaginar poetic
Rama povestirii este si incipitul acesteia; ea aduce inaintea cititorului pe artistmenestrelul care iniiaz prin poveste-cuvnt poezie pe receptorul operei de artnuntaul frunta care cere ca povestea s fie respus stins ,incetinel la sfritul unei nuni
implinite intr-un spaiu aprtor, propice cmara.Menestrelul trist accept propunerea de
a spune povestea tragic de dragoste incompatibil, cntecul larg adresat nutaului fiind
poezia, prin care se reveleaza sensurile ascunse ale lumii si existenei.Menestrelul mai
aburit ca vinul vechi este definit de atributul ndrtnic,deoarece la nceput ezit s
spun, s cnte povestea ,dar mai apoi accept pt ca era s fie neleas n profunzime.

70

Povestea in rama debuteaz cu portretul lui Crypto , exponentul lumii vegetale, un


univers umed,material, instinctual pat de ru si hum uns ; n aceasta lume, Crypto
are o poziie privilegiat crai, rig, dar singular pt c nu se supune legilor ei nu
voia s nfloreasc, nu e marcat de ireversibila trecere a timpului i este blestemat s
rmn etern el fiind un simbol al increatului fragil care ncearc s-i
depeasc/schimbe condiia vecinic tron de rou,fntna tinereii .Simbol al
materiei, Crypto poart toate semnele inocenei ei originare: umiditate,
rcoare,frgezimea plpnd . Enigel este o fiin uman surprins in drumul ritualic
spre sud, spre lumina si cldura asociate soarelui in noul an s-i duc renii.Mic,
linitit, lapona este inzestrat cu intelect ,fiind superioar lui Crypto din acest punct
de vedere si putnd aspira spre cunoaterea total simbolizat de soare, destinul,
idealul ei.Ea are nostalgia celest si este centrat pe propriul suflet de origine astral
(I.Petrescu).In poezia Ritmuri pentru nunile necesare, I.Barbu pune in eviden trei
etape de iniiere pentru desvrirea spiritual: cercul Venerei, al instinctului, tririi,
iubirii, cercul lui Mercur, al intelectului, mai pur dect cel al iubirii i cel al Soarelui
,simbol al cunoaterii absolute unde se nfptuiete comuniunea dintre trup i suflet.
In drumul ei spre sud, Enigel poposete in poiana regelui ciuperc si in vis este
ademenit de el, oniricul fiind o modalitate de realizare a comunicrii ntre fiine
aparinnd unor universuri incompatibile ca in Luceafrul lui Eminescu ; asemnarea
continu prin 3 chemri- descntec ale fiinei inferioare, care ii ofer fetei fragi, pe
sine si intreaga lume a lui in schimbul aspiraiei solare;ofertele au caracter de simbol
si accentueaz diferenta dintre spirit si materie, deoarece Enigel, ca fiin uman,
respinge propunerile ciupercii in numele aspiraiei sale si din teama de umbr ,iar
riga se definete prin opoziia cu soarele-lumin: visuri sute de mcel m despart .
Fata se caracterizeaza tocmai prin idealul solar comun conditiei umane : tot polul
meu un vis viseaz / greu taler scump cu margini verzi/de aur visu-i cerceteaz; pt ea
Crypto este fragil umed si plpnd si ii propune coacerea imposibil pt mirele
poienii care nu poate accede spre lumin. El se afl prin iubire pe o treapt inferioar
a cunoaterii roata Venerei si incearc sa intre in lumea superioar a omului :roata
lui Mercur .El o tenteaz pe fata cu universul lui somnul fraged si rcoarea, o lume
a dionisiacului,a instinctului ,a intunericului pe care Enigel o refuz din teama de a
renuna la spiritualitate, deoarece omul s-a desprins din animalitate si instinct prin
sufletul fntn ,metafor pt capacitatea intelectiv ce-i permite implinirea in spirit.
Nu ntmpltor ea vine din lumile de ghea,universul raional in opera poetic
barbian, iar inrudirea cu ursul alb accentueaz desprinderea de lumea
materiei.Dimensiunea spirituala este accentuata de imagimea soarelui inel simbol al
nunii , care l pedepsete pe Crypto, oglidindu-se de trei oro in pielea-I cheal i
transformndu-l intr-o ciuperc otrvitoare. Destinul lui tragic este deplns de fiina
uman plngi preacuminte Enigel,iar menestrelul avertizeaz receptorul asupra
opoziiei dintre fiina fragil, vegetal si om :fiara btrn;totodata el explic
drama lui Crypto c-i greu mult soare s ndure ciuperc crud de pdure; iar la
fptur mai firav /pahar e gndul cu otrav.In final, Crypto, vinovat de comiterea
hybrisului, revine degradat in lumea lui nebunul rig,este rtcitor si prin insoirea
cu mselaria finalul baladei explic si legenda naterii ciupercilor otrvitoare.Astfel
descntecul rigi pare a se ntoarce asupra lui nsui, visul provocndu-i destinul
tragic n timp ce lapona i continua drumul/aspiraia spre cunoaterea total.

71

Limbaj si expresivitate
La nivel lexico-semantic se observ utilizarea unor cuvinte cu iz arhaic :ciupearc, beteli,
funt , elemente ale limbajului popular-oral : iac, puiac alturi de elemente neologice
reprezentate in primul rnd de numele protagonistilor.La nivel morfo-sintactic se remarc
fraza elaborat, alturi de formele verbale si pronominale de pers a 2 a specifice
dialogului.In domeniul stilistic, simbolul se mbin cu repetiia rig Crypto, rig Crypto
pt a sugera implicarea afectiv, comparaia ca o lam de blestem/vorba-n inim-ai infipto , epitetul,menestrel trist ,metafora:greu taler scump cu margini verzi idealul solar,
personificarea printre ei brfeau bureii.In ceea ce priveste prozodia, ea susine
muzicalitatea baladei si este adaptat mesajului:catrene mbinate cu strofe inegale, cu
msura variabil si rima ncruciat asociat rimei interioare pt accentuarea euritmiei.
Opinia Sintez intre poezie si matematic, textul barbian propune un mod inedit de
iniiere a cititorului in tainele cunoaterii, accentund legea universal ce se manifest in
toate domeniile existenei , incompatibilitatea dintre spirit si materie, treptele succesive
ale cunoaterii , efemeritatea versus eternitate.
JOC SECUND (Din ceas dedus)

Din ceas , dedus adancul acestei calme creste


Intrata prin oglinda in mantuit azur,
Taind pe inecarea cirezilor agreste
In grupurile apei , un joc secnd mai pur
Nadir latent!Poetul ridica insumarea
De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi
Si cantec istoveste:ascuns cum numai marea
Meduzele cand plimba sub clopotele verzi.

Poezia nu are titlu si a fost numit dup primele cuvinte-Din ceas,dedus.. sau dup titlul
volumului-Joc secund.
STRUCTURA-2 catrene cu rima incruciat si masura de 13-14 silabe.Prima strof
definete poezia prin metafora calma creast si motivul oglinzii.
Strofa a 2 a defineste poetul prin metafora nadir latentsi motivul cntecului .
TEMA- CONDITIA POEZIEI SI A POETULUI =TEXT ART POETIC (ARS
POETICA).
LIMBAJUL-abstract ,neologic ,matematic,termeni din astronomie
-are semnificatii ascunse=ermetic
Poezia ermetic implic un neles ascuns,o incifrare a sensurilor obinut printr-o
exprimare dificil care cere din partea cititorului iniiere.Incifrarea se realizeaza la
1)nivelul lexicului prin cuvinte polisemantice,termeni stiintifici
2)nivelul structurilor gramaticale prin elips ,dislocri sintactice,contrageri
3)figurilor de stil prin metafore complicate ,uneori obscure.

72

Poezia ermetic se adreseaza mai mult intelectului dect sentimentului ( acesta face
obiectul poeziei lenee).
DICTIONAR
Dedus=desprins
Agreste=rustice,grosolane
Nadir=punct de pe bolta cereasca opus zenitului,situate la intersectia verticalei unui punct
de observaie cu suprafaa bolii ceresti din emisfera opus.
Zenit=punctul cel mai nalt de pe bolta cereasc, situat pe vertical deasupra locului de
observaie;calea de deasupra capului(trimite la definirea poeziei-ca semn al mintii, act de
narcissism,imagine a spiritului artistului.
TITLUL VOLUMULUI
Joc 1. =poezie ludic, combinatorie ce implic simboluri mitice, micarea ascensional a
spiritului ,transcenderea si unitatea fonetica corespondene intre nivelul metaforic
simbolic si sonoritatea cuvintelor.
2. =poezie intelectual sub semnul minii,. intelectului ,cu multiple sensuri
3. =poezie ermetic ce trebuie descifrata jocul are valoare iniiatic.
Secund =de gradul al 2 lea.
Astfel poezia este o dematerializare a lumii prin oglindire,o reprezentare purificat a ei
=joc secund mai pur.
INTERPRETARI CRITICE
ION POP poeziaaproximeaz sensul actului creator ca remodelare, prin concentrare
si abstragere din accidental si temporalitate (din ceas,dedus)a jocului lumii
fenomenale in oglindaunui spirit ce elimin superfluul ,ce elibereaz de lestul materiei
impure (inecarea cirezilor agreste),unific fragmentarul intr-o viziune imnic
atotcuprinztoare si definitiv (poetul ridic nsumarea de harfe resfiratesi cntec
istoveste).Definit ca nadir latent,situat simbolic intr-o poziie opus zenitului lumii
fenomenale, eul poetic invit astfel la o iniiere in cntecul ascunsal poeziei.
G.CALINESCU-aceste dou strofe sunt definiia insi a poeziei :calma creast a
poeziei este scoas (dedusa)din timp si spaiu ,adic din universul real(din ceas),este nu
un joc prim ,ci un joc secund ,o imagine ireal intr-o ap sau intr-o oglinda.Poetul nu
trieste la zenit ,simbolul existenei in contingent, ci la nadir ,adic in interior,in eul
absolut ,care nu e efectiv,ci numai latent.Poezia e un cntec de harfe rsfrante in apa sau
lumina fosforescenta a meduzelor care sunt vzute numai pe intuneric,adic numai cnd
ochii pentru lumea intins se nchid.
UNIVERS PLATONICIAN
Demiurgul arhitect creeaz Lumea Ideilor =forme pure ce se caracterizeaz prin existena
absolut,substanial,etern,universal,imuabil;aceasta reprezint realitatea.

73

Lumea sensibil=contingentul este doar o copie a lumii ideilor ;corpurile fizice nu au


realitate dect dac particip la idei ca prototipuri.
MITUL PESTERII-SIMBOLURI.
Pestera reprezinta lumea sensibil.Intunericul ei este ignorana omului; lanurile sunt
prejudecile, simurile care limiteaz omul.
Focul semnific lumina cunoaterii ;umbrele de pe pereii pesterii sunt imaginile
corpurilor fizice ,aparenele care genereaz opinii intmpltoare;contemplarea lumii din
afara peterii este cunoasterea metafizic prin intelectul pur.
Soarele reprezint ideea Binelui(perfectiunea).
Sufletul omului se aseamn cu ideile pt c este nemuritor, cunoate lumea inteligibil
printr-un process de conversiune a crui for o reprezint erosul(iubirea are ca efect
uitarea in vederea dobndirii puritii primare.)Cunoaterea ideilor este o reamintire
anamnesis a sufletului incarcerat in corpul fizic .Menirea sufletului este s pregteasc
omul pt moarte ce semnific eliberarea sufletului nemuritor si intoarcerea acestuia in
lumea ideilor.
INTERPRETARE
STROFA 1
Poezia-adncul acestei calme creste se definete prin -profunzime,act de contemplaie,
superioritate a intelectului .Ea iese din timp-;din ceas dedus pentru a instaura o lume
superioar prin reflectare in oglinda spiritului.
Spaii ale reflectrii sunt oglinda, grupurile apei, marea.Reflectata in spirit intelect
poezia pleac de la materie-cirezile agreste dar o depete ,o transcende =inecarea
cirezilor agreste devenind act intelectual de sublimare ,esenializare a lumii joc secund
mai pur.Versurile reflect concepia despre creaie exprimat in Poetica domnului Arghezi
Versul caruia ne inchinm se dovedete a fi o dificil libertate:lumea purificat pn a
nu mai oglindi dect figura spiritului nostruCreatia are ca punct de plecare datele lumii
fenomenale cirezile agreste ,dar acestea sunt doar o copie a lumii ideilor ,singura real,
perfect ,etern, universal, imuabil .Poezia sublimeaz.,transform-esenializeaz
datele contingentului tind pe inecarea construind prin oglindire in spirit un univers de
gradul al doilea secund dar mai pur dect cel prim care este lumea fenomenal.Creatia
devine astfel joc secund mai pur deoarece primul joc creator aparine divinitii..Poezia
aspir spre lumea ideilor spre mntuit azur fiind un joc al minii artistului, replic a
definirii poeziei pure din articolul dedicat lui Arghezi Desigur ca tot absolutul o pur
direcie un semn al mintii.Cromatica este relevant pentru inelegerea textului poetic
incifrat:azurul semnific infinitul sacru amintind de Eminescu;verdele este un simbol al
eternitii si al intelectului.-verdele apare si in descrierea metaforica a Soarelui in balada
Riga Crypto.-greu taler scump cu margini verzi..
STROFA A 2 A
Poetul este definit in al doilea catren prin exclamaia retoric nadir latent-neologic si
ambigu asa ca toat poezia modern mai ales cea ermetic .Valorificnd afirmaia lui
Calinescu si cunotinele despre lirica modern putem considera sintagma o definire a
eului profund, general specific acestui tip de poezie. Deci poetul este eul absolut care
iniiaz cititorul in tainele lumii ,aspirnd spre refacerea uniii si armoniei primordiale

74

prin creaie.Poetul este un homo ludens (creeaz poezia ludica) dar si o contiin care are
nostalgia puritii lumii ideilor ,a originilor.Nadirul ,opus zenitului este ascuns privirii dar
poate fi accesibil prin gandire si sugereaz caracterul ermetic al creatiei care cere efort
intelectual din partea lectorului Totodat nadirul este simetric punctului cel mai inalt al
lumii fenomenale care este zenitul anticipnd rolul creatorului de a inla imaginea
esenializat, sintetizat a lumii..Astfel poetul are rolul de a nsuma reface unitatea
armonioas a lumii ce amintete de universul platonician prin muzica sferelor ridica
insumarea/De harfe resfirate. El se definete drept contiina ce are nostalgia puritii
Paradisului pierdut odat cu cderea omului pe pmnt-ce-n zbor invers le
pierzi.Utilizarea persoanei a 2 a confer generalitate atitudinii si pune in eviden relaia
poet-cititor, artistul ca iniiator al receptorului creaiei poetice .Un nou Orfeu, creatorul de
poezie pur cntec istoveste, reface armonia primordial ,inal imaginea sintetizat a
lumii ridic insumarea ,ordoneaz ,esenializeaz datele lumii fenomenale intr-un univers
mai pur ce este poezia care se aseamn cu matematica prin esentializarea si purificarea
datelor contingentului.El iniiaz in sacralitatea lumii primordiale - clopotele verzi
-adresndu-se intelectului intr-un act de cunoatere ins sensul creatiei se cere descifrat
datorit caracterului sau ermetic ascuns .Cunostere ,refacerea armoniei pierdute ,initiere
aspiratie spre lumea perfecta a ideilor sunt atributele poetului in viziunea lui I.Barbu.
AVANGARDA
Este o miscare artistica ampla si eterogena in arta de la de la inceputul secolului al XX
lea. Contureaza drama omului modern ce-si observa limitele si isi manifesta disperarea
datorata imposibilitatii realizarii libertatii spiritului sau artei absolute, recuperarii puritatii
originare.
Caracteristici:
- contestarea agresiva, virulenta a sistemului existent si a traditiei pe care o refuza ;
- sfidarea permanenta a modelelor, revolta anarhica, negativismul;
- spiritul ofensiv-polemica asociata preferintei pt formule incendiare , socante;
- provizoratul, continua restructurare a formelor,aspiratia spre o absoluta innoire a
limbajului;
- caracterul cosmopolit
- sincretismul:caligrame,pictopoezia;
- individualismul nonconformist,exaltarea, elanul vital, frenezia verbala;
- ambiguitatea generata de negatia nelimitata;
- cultivarea umorului negru, a grotescului, absurdului,trivialului;
- greata, dezgustul,oroarea.
Poezia avangardista este destructurata semantic si sintactic, nu are o organizare interna
bazata pe logica, are un caracter fragmentar, produce o aglomerare a sensurilor,manifesta
preferinta pt elipse si analogii incompatibile .
Manifeste si programe avangardiste :
Manifest activist catre tinerime, I.Vinea
Aviograma , Ilarie Voronca
Manifest Sasa Pana.

75

Reprezentanti Tristan Tzara intemeietorul dadaismului, Urmuz, I Voronca, G Bogza, G


Naum;
Reviste : Contimporanul,75 HP,Punct,Integral, unu.
Dadaismul este infiintat de T Tzara , in Elvetia si cultiva arbitrariul total, neprevazutul,
abolirea formelor constituite; in manifestul miscarii Dada s epropune cautarea limitei
dintre gandire si expresie, se neaga totul.
Suprarealismul s-a definit prin automatismul psihic- dicteul automat,libertatea totala de
expresie,inlaturarea oricarei activitati premeditate in actul creatiei,explorarea
subconstientului, atotputernicia visului.Reprezentanti: Aragon, Eluard,Breton, DaliNaum,
Pana, Boga.
Constructivismul apare in Rusia si propune o noua formula estetica prin care sa se
armonizeze arta cu spiritul tehnicii moderne.
Manifest activist catre tinerime: Jos Arta/caci s-a prostituat![]VREM /minunea
cuvantului nou si plin de sine;expresia plastica stricta si rapida a aparatelor Morse.
Manifest : cetitor, deparaziteaza-ti creierul!/strigat in timpan/avion/t.f.f.-radio/,
televiziune/76 h.p.
TRADITIONALISM IN GRADINA GHETSEMANI,
V.VOICULESCU
Tradiionalismul, curent care accentueaz tradiia ceea ce este autohton ,preia, in
prima jumtate a secolului al XX lea, idei din perioada anterioar: paoptism si
junimism(accentul asupra spiritului naional, refuzul formelor fr fond ), manifestnduse la revista Semanatorul la inceputul secolului si la Gndirea in perioada
interbelic.Semntorisml susinut de N.Iorga propune o literatura de inspiratie rurala,
istorica, autohtona care sa valorifice specificul national respingand deschiderea spre
Occident inceput de generatia paoptist.Toate curentele de orientare tradiionalist
confunda etnicul si esteticul pretinznd ca arta s exprime doar specificul naional.In
perioada interbelic traditionalismul se numete si gndirism sau ortodoxism datorita
revistei care il reprezint si dimensiunii religioase.Gndirea apare initial la Cluj-1921 si
are un caracter eclectic asigurndu-si colaborarea unor nume importante ale epocii:
I.Barbu,L.Blaga,Mateiu Caragiale., I.Pillat.Ideologul revistei,dupa mutarea acesteia la
Bucuresti, devine Nechifor Crainic si odat cu instalarea lui la conducere se remarc si
orientarea spre tradiionalism.Acesta este susinut att prin texte doctrinare:Sensul
tradiiei,Iisus in ara mea, Puncte cardinale in haos ct si prin promovarea unei literaturi
inspirate din tradiiile,natura istoria autohton. Gndirismul se reclam de la
semntorism, dar pune in valoare dimensiunea religioas a sufletului romnesc
simbolizat de credina ortodox:Peste pmntul pe care am invat sa-l iubim din
Semntorul, noi vedem arcuindu-se coviltirul de azur al Bisericii ortodoxe.Noi vedem
substana acestei Biserici amestecat pretutindeni cu substana etnic.Pentru noi si
pentru cei cari vor veni dup noi, sensul istoriei noastre si al vietii si artei populare
rmne pecetluit dac nu inem seama de factorul cretin.El e tradiia etern a
Spiritului care,in ordine omeneasc, se suprapune tradiiei autohtone.Se promoveaz
cultul limbii,al sngelui ,intoarcerea la mituri ,mai ales cele ale identitii naionale si
continuitii .Concepia lui N.Crainic este influenat de lucrarea lui Osvald Spengler

76

Declinul Occidentului.Societatea occidental este considerat o civilizaie aflat intr-un


proces de distrugere.Creatia poetica traditionalist este reprezentat de I.Pillat,
A.Cotru,A.Maniu,V.Voiculescu.
Context
Lirica lui V.Voiculescu se inscrie in tradiionalism prin dimensiunea
religioas, un volum se numete Poeme cu ingeri, prin prelucrarea scenelor biblice,
descrierea peisajului autohton, inspiratia din istorie si mediul rural. Una dintre poeziile
reprezentative pentru traditionalismul poetic este creaia intitulat In Grdina Ghetsimani
din vol. Prg, in care poetul valorific textul sacru al cretinismului si aduce in primplan imaginea iconic a Mntuitorului.
Incadrare in curent Pe de o parte, apartenena la tradiionalism este susinut de
caracterul religios anticipat de titlu, o sintagm cu sens spaial simbolic pentru religia
cretin.Totodat ea este accentuat de incadrarea poetului de ctre G.Clinescu in
gruparea Ortodoxitii ( alturi de N.Crainic )din Istoria literaturii de la origini pana in
prezent..Imaginea Mntuitorului in Grdina Ghetsemani de pe Muntele Mslinilor in
preajma srbtorilor pascale isi are sursa in Evanghelia lui Luca :Si cnd a sosit in acest
loc, le-a zis(ucenicilor)Rugai-v ,ca s nu intrai in ispit.Si El s-a deprtat de ei ca
la o arunctur de piatr si ingenunchind Se ruga, zicnd Printe, de voieti, treac de
la Mine acest paharDar nu voia Mea ,ci voia Ta s se fac!Fragmentul biblic are att
o semnificaie religioas, simboliznd lupta Mantuitorului cu indoiala de sine, ct si una
etic :incercarea de a-I convinge pe ucenici c spiritul uman trebuie sa fie mereu treaz ,sa
vegheze asupra patimilor proprii. Dei respect structura obinuit a liricului se observ
totui influente ale modernismului att la nivelul ideilor poetice ct si la acest nivel
formal unde punctele de suspensie accentueaz starea lui Iisus ,amplific dramatismul
tririlor si tensiunea liric ce apropie textul de expresionism ca si imaginea auditiva
realizat prin inversiune Amarnica-I strigare,amintind celebrul ipt al acestui curent
modernist.
Viziunea despre lume este aceea a unui poet tradiionalist care nu se indoiete de
prezena divinului ca Arghezi,dar care extrapoleaz drama Mntuitorului i face din ea o
dram a tuturor fiinelor exemplare, creatoare.
Tipul de lirism Voiculescu prelucreaz cunoscutul fragment al Crii sacre si realizeaz
un text poetic incadrat in lirismul obiectiv.
Structura discursul este alctuit din patru catrene: trei surprinznd lupta interioar a lui
Cristos si o strof cu caracter descriptiv in care este prezentat planul exterior ce amplific
suferina Fiului omului si al divinului, dndu-I dimensiuni cosmice.Textul poetic nu
amintete relaia cu ucenicii ,deci nu insist asupra caracterului didactic ,ci detaliaz
chinul celui care tie ca trebuie sa se sacrifice pentru omenire pentru a mntui condiia
uman,chiar dac el insusi e pe jumtate om si in aceasta calitate se teme ,ezit in faa
morii si chinului.
Pe de alt parte, discursul liric se inscrie in tradiionalism prin pstrarea structurii
clasice: catrene cu rima incruciat, msura de 14 silabe si ritm iambic, in consonan cu
tonul elegiac.
Tema si motive divinul si umanul,jertfa, paharul, cupa, rugciunea.
Titlul amintete sursa biblic si anticipeaz continutul ideatic , imaginea iconic a lui
Isus,singuratatea ,rugciunea, opozitia dintre om si divin.
Incipitul clar ,direct evideniaz accentul pus asupra Omului care se impotrivete
destinului sugerat de metaforele paharul si grozava cupa.Imaginea Mntuitorului este

77

infiat gradat de la exteriorul ce poart semnele chinului ,dar si implorrii Tatalui


Ceresc czut pe brnci la interiorul mcinat de contradicia intre uman si divin sugerat
de oximoron ( figura de stil centrala in strofele mediane).Spre deosebire de textul biblic ,
poetul ortodoxist accentueaz latura uman a fiinei sacre si face din Iisus un simbol al
condiiei umane superioare, chiar al artistului care se jertfete pentru oper ,ide sau
semeni.La nivel morfologic
se remarc utilizarea imperfectului care susine
generalizarea situaiei permind lrgirea sensurilor textului poetic, ce prin limbajul
metaforic se ambiguizeaz, ambiguitatea fiind element specific modernismului. Astfel se
poate observa c traditionalismul se infuzeaz cu elemente din curentul pe care teoretic il
respinge, textele poetice dovedind complexitate si originalitate.
Imaginar poeticTabloul descriptiv din ultima strofa motiveaz titlul si detaliaz
sintagma din strofa inti in iarba prin mai multe amnunte ce incadreaz fiinta dual in
spatiul cunoscut din Biblie.Toposul este unul simbolic prin sugestia indus de
frmntarea mslinilor, tradiional copaci ai pcii si linitii, prin sintagma de mare for
evocatoare vraitea grdinii ce sugereaz un univers ce-si pierde coeziunea si armonia
prin jerta lui Iisus, precum si datorit simbolisticii morii ulii de sear, prad, bti de
aripi.Prin descriere se sugereaza ipostaza de miel al Domnului a lui Cristos , viitorul
sacrificiu ,tragismul clipei crucificrii. Descrierea are rolul de a amplifica suferina
Mntuitorului ce capt astfel proportii cosmice ,iar crucificarea devine un cataclism ce
reinstaureaz haosul.
Motivul rugciunii este un alt argument care inscrie textul in traditionalismul
interbelic..Paharul are att semnificaia sipirituala a mntuirii prin asumarea jertfei sau a
amrciunilor vieii cat si cea material trimind la momentul expierii cnd Mntuitorul
bea oetul.Intr-o atitudine de implorare ,dar si de suferin pmnteasc Czut pe brnci
in iarb se-mpotrivea intruna ,Iisus poart insemnele caracterului su dual sugerate
cromatic prin imbinarea albului puritii cu roul vietii si sacrificiului Curgeau sudori de
snge pe chipu-I alb ca varul si se adreseaza Tatalui Ceresc simbolizat de metaforele
furtuna, mna nendurat.Divinul isi intelege si accept menirea, rolul ,ins umanul se
teme, ezit se impotrivete ,dovedete slbiciunea neacceptat de Tatal care propune si
apropie de buzele Sale grozava cup. .
Limbaj si expresivitate La nivelul lexicului, tradiionalismul se vdete prin utilizarea
cuvintelor din limbajul popular cu iz arhaic pe brnci, sterlici precum si prin lexemele
din cmpul semantic al religiosului :paharul, cupa, mslinii Spiritualitatea
transcendentului si slbiciunea omeneasc ce se opun sunt evideniate de structuri
oximoronice marcate simetric in strofele mediane de conjuncia adversativ dar: Si-o sete
uria sta sufletul s-I rup/Dar nu voia s-ating infama butura;In apa ei verzuie jucau
sterlici de miere/ Si sub veninul groaznic simea c e dulcea/Dar flcile-ncletndui cu ultima putere /Btndu-se cu moartea uitase de via!Cupa este explicat de
metaforele ce surprind dramatismul temerii omului infama butura, apa
verzuie,veninul,moartea in antitez cu atitudinea divinului sugerat de sintagmele sete
uria,sterlici de miere, dulcea, viaa Pe de o parte Iisus inelege jertfa, menirea si
accept sacrificiul-scopul existentei sale, dar pe de alt parte, ca om tributar slbiciunilor,
spaimei de moarte, el se impotrivete destinului de exceptie,incearc sa se sustrag sorii
impuse de Tatl ceresc..Se surprinde astfel lupta etern dintre materie si spirit ,dintre
eternitate si efemeritate, slbiciune si for ,fric si dorina de a urma un destin de
exceptie.De aceea momentul ales de poet pentru a dezvolta tema religioas-rugciunea

78

din Grdina Ghetsemani este semnificativ si profund pentru condiia umana in ansamblu
nu numai pentru Cel Ales.
Opinia Aadar att la nivel ideatic ct si la cel prozodic sau lexical poezia lui
Voiculescu se nscrie in tradiionalismul interbelic ,dar vdeste si influene ale
modernismului.Astfel se remarc preferina pentru dimensiunea spiritualreligioas ,lecturatextelor sacre ,preocuparea pentru latura moral si un limbaj poetic
ornat.Poezia devine in acest fel reprenzentativ pentru atitudinea poeilor interbelici fa
de cele dou direcii sustinute de Lovinescu sau Crainic concretiznd un mod original in
care se exprim o orientare teoretica.
ACI SOSI PE VREMURI
SCHIA
Tradiionalismul, curent care accentueaz tradiia ceea ce este autohton ,preia, in
prima jumtate a secolului al XX lea, idei din perioada anterioar: paoptism si
junimism(accentul asupra spiritului naional, refuzul formelor fr fond ), manifestnduse la revista Semanatorul la inceputul secolului si la Gndirea in perioada interbelic.
Semntorismul susinut de N.Iorga propune o literatura de inspiratie rurala, istorica,
autohtona care sa valorifice specificul national respingnd deschiderea spre Occident
inceput de generatia paoptist.
Toate curentele de orientare tradiionalist confunda etnicul si esteticul pretinznd ca
arta s exprime doar specificul naional.
In perioada interbelic traditionalismul se numete si gndirism sau ortodoxism datorit
revistei care il reprezint si dimensiunii religioase.
Gndirea apare initial la Cluj-1921 si are un caracter eclectic.Ideologul revistei,dup
mutarea acesteia la Bucuresti, devine Nechifor Crainic si odat cu instalarea lui la
conducere se remarc si orientarea spre tradiionalism.Acesta este susinut att prin texte
doctrinare:Sensul tradiiei,Iisus in ara mea, Puncte cardinale in haos ct si prin
promovarea unei literaturi inspirate din tradiiile,natura istoria autohton. Gndirismul se
reclam de la semntorism, dar pune in valoare dimensiunea religioas a sufletului
romnesc simbolizat de credina ortodox
Se promoveaz cultul limbii,al sngelui ,intoarcerea la mituri ,mai ales cele ale
identitii naionale si continuitii.Creatia poetica traditionalist este reprezentat de
I.Pillat, A.Cotru,A.Maniu,V.Voiculescu.
Context Poezia apare in ciclul Pe Arges in sus din 1923 ,( in epoca interbelic) fiind
ilustrativ pt traditionalism.Contextul interbelic face ca elementelor tradiionaliste s li se
alture si cteva dintre caracteristicile poeziei moderne: ambiguitate, sugestie,
muzicalitate .
Viziunea despre lume este a unui intelectual fin, un artist care descrie spatiul natal,
scriitorul definindu-se ca un sustinator al traditionalismului si al specificului naional:
Pillat este creatorul pastelului spiritual; lirica lui evidentiaza nevoia de recuperare
simbolic a trecutului, sentimentul nstrinrii.
Teme si motive: trecerea ireversibil a timpului i ciclicitatea vieii n eternitate, iubirea,
cuplul, clopotul casa amintirii, luna.
Incadrare in curent : textul se incadreaza n tradiionalism prin evocarea trecutului,
sentimentul de nostalgie,prezena unor elemente specifice spaiului rural autohton:clopot,

79

sat, pridvor, horn, dar si a unor elemente culturale specifice unui timp apus- romantic:Le
lac, Eliad.Se poate vorbi astfel de un traditionalim trecut prin cultur si de prezena
motivului bibliotecii.
La nivel lexico-semantic traditionalismul se concretizeaza in utilizarea unor termeni ca:
haiduci, poteri si prin aspectul casei : obloane, pridvor, horn,zvor.
Din punct de vedere prozodic, discursul pstreaz elementele clasice: rima mperecheat,
ritmul iambic, msura de 13 silabe.
Structura discursul este alctuit din distihuri grupate in 3 secvene lirice.Se remarc
prezena laitmotivului clopotul vechi din sat ce anun nunta, dar si moartea ,
accentund ideea de ciclicitate si sentimentul de melancolie provocat de trecerea
ireversibil a timpului.
Tipul de lirism se mbin lirismul de tip obiectiv si cel de tip subiectiv prin mrcile
specifice eului liric : forme verbale si pronominale de pers 1 si a 2 a : m-,mi, ti, am soptit,
am prut.
Titlul cuprinde un adverb de loc aci si o locuiune adverbial de timp pe vremuri unite de
verbul sosi.Spatiul are caracter unificator , anticipnd ideea ciclicitii, repetabilitii
evenimentelor, iar indicele temporal surprinde de la inceput evocarea nostalgic a unor
vremuri apuse;verbul specific evocrii sosi sugereaza dinamismul trecerii de la via la
moarte, susccesiunea generaiilor.
Incipitul introduce motivul casei amintirii, are un caracter descriptiv si evocator
.Casa btrn pare un spatiu al conservrii trecutului iar aspectul ei este lipsit de via,
ncremenit. Elementele descriptive obloane, pridvor, poarta, zvor o incadreaza in
traditie iar paianjenii accentueaza ideea de spatiu prsit, din care viaa s-a retras,
scriitorul sugernd c spaiul locuirii s-a transformat in spatiu al amintiri , o amintire
personal, dar si una a vremurilor aventuroase simbolizate de poteri si haiduc.
Din incipit este surprins antiteza prezent - trecut precum i recuperarea acestuia prin
amintire.
Finalul este constituit din versul cu valoare de laitmotiv De nunta sau de moarte, in
turnul vechi din sat precedat de imaginea auditiv a sunetului clopotului cu rol de
avertisment .Caracterul reflexiv al discursului este astfel accentuat , poetul transmind
cititorului ideea efemeritii in relaie strns cu cea a repetabilitatii destinelor; ca si casa
amintirii, turnul are rolul de martor al trecerii generaiilor, iar clopotul,vestitor
ambivalent, prin glasul lui grav anun momentele eseniale ale existentei.Se poate vorbi
de un timp uman finit, repetabil la nivel de generatii ,de unul universal din care fac
parte elementele naturii supuse si ele inevitabilei treceri In drumul lor spre zare
imbtrnir plopii si de universul lucrurilor care dinuie: turnul vechi, casa amintirii
,clopotul.
Relatii de opozitie si simetrie se stabilesc att intre cele dou registre; obiectiv-subiectiv
,ct si ntre prezent si trecut : ieri- acuma, berlina- trsura..Discursul poetic este construit
pe simetria dintre dou ritualuri erotice in care protagoniti sunt bunicii si
nepoii.Aceste ceremonialuri au rolul de a accentua caracterul repetabil al tuturor
lucrurilor, timpul ciclic prin care se transmite ideea c nemurirea const din succesiunea
infinit de viei muritoare (V.Fanache)
Imaginarul poetic surprinde 2 idile legate prin meditaia eului liric asupra timpului
trector.

80

Intlnirea de dragoste a bunicilor se realizeaza ntr-un cadru romantic nocturn, intr-o


atmosfera familiar cea a casei amintirii si cuprinde ateptarea infrigurat a bunicului,
sosirea miresei cu ochi de peruzea, in larg crinoline, recitarea versurilor specifice epocii
si comuniunea perfect a perechii. Avertismentul clopotului este doar partial luat in seam
deoarece indrgostitii au sentimentul eternitii Dar ei in clipa asta simeau c-o s
rmnins este ineles de eul liric contemplativ ce inregistreaz lucid trecerea
timpului si consemneaza sec faptele De mult e mort bunicul, bunica e btrn.
Fragmentul reflexiv este introdus printr-o exclamaie retoric ce straniu lucru vremea
urmat de relaia fiin- portret, simboluri ale vieii si amintirii acesteia, sau chiar al artei
ce pastreaza in eternitate imaginea ei.
Ciclicitatea se realizeaza prin reluarea ritualului erotic de ctre o alt generaie, cea a
nepotului ce repet aidoma gesturile predecesorilor.
Atmosfera romantic este creat tot prin prezenta lunii si compararea cmpiei cu un lac,
miscarea iubitei este aceeai Ca ieri sosi bunica i vii acuma tu la fel ca si starea de
asteptare a indrgostitului; ceremonialul implic aceleasi trimiteri culturale, insa creatiile
sunt altele:poeme de bunul Fracis Jammes si Balada lunei de Horia Furtuna semn al
trecerii timpului. Ca si cuplul bunicilor tinerii au senzatia opririi timpului din cauza
iubirii Cu berzele intr-insul amurgul se opri dei indrgostitul e constient de conditia
limitata a fiintei si de avertismentul clopotului.Iubita cu ochi de ametist , replica modern
a bunicii Calyopi pare mai putin romantioas dect predecesoarea ei, Si m-ai gasit,
zmbindu-mi, ca prea naiv eram, dar se supune ceremonialului erotic ce pstreaz
continuitatea vietii si a generatiilor.
Limbajul poetic se remarc prin muzicalitate, amestec de arhaisme, neologisme si
cuvinte cu sens conotativ.
Figurile de stil utilizate sunt comparaia i totul ce romanticn ca-n basme se urzea,
cmpia ca un lac, enumeratia, antiteza, epitetul ochi de ametist, personificarea
imbtrnir plopii.
CASA AMINTIRII
TRECUT: PE VREMURI
TIMPUL
IUBIREA BUNICILOR

PREZENT:ACUMA
IUBIREA NEPOILOR

TOTUL SE DESFOAR CICLIC


COMENTARIU
Citate critice: E.Lovinescu il consider un Alecsandri trecut prin tot progresul de
sensibilitate si prin toate prefacerile limbii pe care le-au putut infptui cincizeci de ani
de evoluie.Analogia are n vedere construirea unui imaginar poetic ce pornete de la un
punct de referin similar: moia lui Alecsandri de la Mirceti si cea a lui Pillat de la
Miorcani (Florica);relatia este accentuat de temperamentul clasic caracteristic ambilor
poeti , preferinta pt pastel, nostalgia unei lumi disparate.
Context Poezia apare in ciclul Pe Arges in sus din 1923 ,( in epoca interbelic) fiind
ilustrativ pt traditionalism.Contextul interbelic face ca elementelor tradiionaliste s li se

81

alture si cteva dintre caracteristicile poeziei moderne:ambiguitate, sugestie,


muzicalitate .
Viziunea despre lume este a unui intelectual fin, un artist care descrie spatiul natal,
scriitorul definindu-se ca un sustinator al traditionalismului si al specificului naional:
Toat poezia mea poate fi redus, in ultim analiz ,la viziunea pmntului care
rmne aceeai , la presimirea timpului care fuge mereu.(Marturisiri).Pillat este
creatorul pastelului spiritual; lirica lui evidentiaza nevoia de recuperare simbolic a
trecutului, sentimentul nstrinrii.
Teme si motive: trecerea ireversibil a timpului i ciclicitatea vieii n eternitate, iubirea,
cuplul, clopotul casa amintirii, luna.
Incadrare in curent : textul se incadreaza n tradiionalism prin evocarea trecutului,
sentimentl de nostalgie,prezenta unor elemente specifice spatiului rural autohton:clopot,
sat, pridvor, horn, dar si a unor elemente culturale specifice unui timp apus- romantic:Le
lac, Eliad.Se poate vorbi astfel de un traditionalim trecut prin cultura si de prezena
motivului bibliotecii.La nivel lexico-semantic traditionalismul se concretizeaza in
utilizarea unor termeni ca: haiduci, poteri si prin aspectul casei : obloane, pridvor,
horn,zvor.Din punct de vedere prozodic, discursul pstreaz elementele clasice: rima
mperecheat, ritmul iambic, msura de 13 silabe.
Structura discursul este alcatuit din distihuri grupate in 3 secvene lirice.Se remarc
prezena laitmotivului clopotul vechi din sat ce anun nunta, dar si moartea , accentund
ideea de ciclicitate si sentimentul de melancolie provocat de trecerea ireversibil a
timpului.
Tipul de lirism se mbin lirismul de tip obiectiv si cel de tip subiectiv prin mrcile
specifice eului liric : forme verbale si pronominale de pers 1 si a 2 a : m-,mi, ti, am soptit,
am prut.
Titlul cuprinde un adverb de loc aci si o locuiune adverbial de timp pe vremuri unite de
verbul sosi.Spatiul are caracter unificator , anticipnd ideea ciclicitii, repetabilitii
evenimentelor,iar indicele temporal surprinde de la inceput evocarea nostalgic a unor
vremuri apuse ;verbul specific evocrii sosi sugereaza dinamismul trecerii de la via la
moarte, susccesiunea generaiilor.
Incipitul introduce motivul casei amintirii , are un caracter descriptiv si evocat6r,
familiarizeaz cititorul cu tonul melancolic si nostalgic specific liricii traditonaliste.Casa
btrn pare un spatiu al conservarii trecutului iar aspectul ei este lipsit de via,
ncremenit. Elementele descriptive obloane, pridvor,poarta zavor o incadreza in traditie ,
iar paianjenii accentueaza ideea de spatiu prsit, din care viaa s-a retras; spatiul capt
astfel doar un caracter sentimental, scriitorul sugernd c spaiul locuirii s-a transformat
in spatiu al amintirii , o amintire personal , dar si una a vremurilor aventuroase
simbolizate de poteri si haiduc.Din incipit este surprins antiteza prezent - trecut precum
i recuperarea acestuia prin amintire.
Finalul este constituit din versul cu valoare de laitmotiv De nunta sau de moarte, in
turnul vechi din sat precedat de imaginea auditiv a sunetului clopotului cu rol de
avertisment .Caracterul reflexiv al discursului este astfel accentuat , poetul transmind
cititorului ideea efemeritii in relaie strns cu cea a repetabilitatii destinelor;ca si casa
amintirii, turnul are rolul de martor al trecerii generaiilor, iar clopotul,vestitor
ambivalent, prin glasul lui grav anun momentele eseniale ale existentei.Se poate vorbi
de un timp uman finit, repetabil la nivel de generatii ,de unul universal din care fac parte

82

elementele naturii supuse si ele inevitabilei treceri In drumul lor spre zare imbtrnir
plopii si de universul lucrurilor care dinuie: turnul vechi, casa amintirii ,clopotul.
Relatii de opozitie si simetrie se stabilesc att intre cele dou registre; obiectiv-subiectiv
,ct si ntre prezent si trecut : ieri- acuma, berlina- trsura..Discursul poetic este construit
pe simetria dintre dou ritualuri erotice in care protagoniti sunt bunicii si nepoii.Aceste
ceremonialuri au rolul de a accentua caracterul repetabil al tuturor lucrurilor, timpul ciclic
prin care se transmite ideea c nemurirea const din succesiunea infinit de viei
muritoare (V.Fanache)
Imaginarul poetic surprinde 2 idile legate prin meditaia eului liric asupra timpului
trector.
Intlnirea de dragoste a bunicilor se realizeaza ntr-un cadru romantic nocturn, intr-o
atmosfera familiar cea a casei amintirii si cuprinde ateptarea infrigurat a bunicului
sosirea miresei cu ochi de peruzea, in larg crinolin , in recitarea versurilor specifice
epocii si in comuniunea perfect a perechii. Avertismentul clopotului este doar partial luat
in seam deoarece indrgostitii au sentimentul eternitii Dar ei in clipa asta simeau co s rmnins este ineles de eul liric contemplativ ce inregistreaz lucid trecerea
timpului si consemneaza sec faptele De mult e mort bunicul, bunica e btrn.
Punctele de suspensie prezente in aceast parte a textului au rolul de a spori atitudinea
meditativ si melancolia eului liric ce accepta conditia efemer a omului; fragmentul
reflexiv este introdus printr-o exclamaie retoric ce straniu lucru vremea urmat de
relaia fiin- portret, simboluri ale vieii si amintirii acesteia, sau chiar al artei ce
pastreaza in eternitate imaginea ei. Ciclicitatea se realizeaza prin reluarea ritualului erotic
de ctre o alt generaie, cea a nepotului ce repet aidoma gesturile
predecesorilor.Atmosfera romantic este creat tot prin prezenta lunii si compararea
cmpiei cu un lac, miscarea iubitei este aceeai Ca ieri sosi bunica i vii acuma tu la
fel ca si starea de asteptare a indrgostitului; ceremonialul implic aceleasi trimiteri
culturale, insa creatiile sunt altele:poeme de bunul Fracis Jammes si Balada lunei de
Horia Furtuna semn al trecerii timpului. Ca si cuplul bunicilor tinerii au senzatia opririi
timpului din cauza iubirii Cu berzele intr-insul amurgul se opri dei indrgostitul e
constient de conditia limitata a fiintei si de avertismentul clopotului.Iubita cu ochi de
ametist , replica modern a bunicii Calyopi pare mai putin romantioas dect
predecesoarea ei , Si m-ai gasit, zmbindu-mi, ca prea naiv eram, dar se supune
ceremonialului erotic ce pstreaz continuitatea vietii si a generatiilor.
Limbajul poetic se remarc prin muzicalitate, amestec de arhaisme,neologisme si
cuvinte cu sens conotativ.Figurile de stil utilizate sunt comparaia i totul ce romanticn
ca-n basme se urzea, cmpia ca un lac, enumeratia, antiteza, epitetul ochi de ametist,
personificarea imbtrnir plopii.
Opinia mea este c poezia lui Pillat este reprezentativ pt traditionalismul liric romnesc
infuzat de elemente specifice modernismului. Textul nu este o simpl ilustrare a ideilor
gndiriste , ci o meditaie filosofic original asupra timpului si condiiei umane, un prilej
pt lector de a-si pune intrebri chiar dac acestea rmn uneori fr rspuns.

83

ROMANUL ROMNESC INTERBELIC


ROMANUL OBIECTIV ION, L.REBREANU
Schema
Context:perioada interbelic, 1920
Incadrare: roman realist obiectiv ce are urmtoarele caracteristici: cauzalitate,narrator
omniscient,naraiune la pers. a 3 a, verosimilitate, unitatea perspective narative(centrism),
final nchis, circularitate, personaj tip in relaie cu mediul din care provine.Este o
construcie axat asupr lumii creia individual i este subordonat.
Ion
are
si
alte
elemente
dect
cele
ale
realismului
obiectiv:
- naturaliste: ereditate, accentuarea relaiei cu mediul, interes pt scene brutale si
manifestri fizice si fiziologice.
- moderne: circularitatea in spirala- drumul din incipit nu este acelai cu cel din final,
realismul esenelor.
Viziunea despre lume
L.R este promotorul realismului esenelor in care nu se promoveaz oglindirea exact a
realitii,ci un realism care are in vedere o reprezentare a vieii universale, ca o sintez
totalizatoare a fiinei umane si armonizare a contrariilor.
Relatia realitate-fictiune
Geneza romanului evideniaz raportul dintre realitate si ficiune.La baza crii stau
cteva elemente ale realitii cu care prozatorul a intrat in contact, dup cum afirm in
Mrturisiri :1) scena vzut intr-o zi obisnuit a sptmanii n care un ran imbrcat in
haine de srbtoare srut pmntul.Scriitorul inregistreaz doar ca pe o ciudenie acest
gest cruia i se adaug 2 )cazul Rodovici, fata unui ran bogat btut de tatl su pentru
c a greit cu unul dintre sracii satului obligndu-i astfel printele s se incuscreasc cu
pleava satului.3) discuia pe care Rebreanu o are cu un flcu harnic, muncitor, dar f
srac, Ion Pop al Glanetaului care consider drept cauz a tuturor necazurilor sale lipsa
pmntului 4).Intmplri din propria familie completeaz planul vieii trneti din

84

romanul satului ardelean pe care scriitorul il gndeste timp indelungat, contient de


necesitatea unei organizri in detaliu a materialului
Tema romanului este prezentarea problematicii pmntului; romanul are caracter rural si
monographic, deoarece descrie veridic imaginea satului ardelean in toate detaliile lui.
Perspectiva narativa dindarat-narator omniscient, ubicuu, regizor universal, relatarea
la pers. a 3 a,cronologic obiectiv fara implicarea naratorului, focalizare neutr, final
inchis, respectarea relaiei cauz efect, utilizarea unor simboluri:toponime, Hristosul de
tinichea,drumul, nucul,mrul,tehnica anticiprii.
Structura -romanul este corp sferoid ce d iluzia realului prin respectarea principiului
mimesisului;
-2 pri Glasul pamantului si Glasul iubirii ; 2 planuri- al vieii rneti si al
intelectualitii rurale, tehnica numit a contrapunctului (dezvoltarea aceleiai teme in
medii si momente diferite, marcnd semnificaia comun a secvenelor epice)
-13 capitole cu titluri sugestive: Inceputul, Sfritul. Nunta, Copilul, treangul;
-mari evenimente din viata omului: naterea, cstoria, moartea;
Incipitul descrie drumul(personificat, suprapersonaj) spre Pripas si imbin toponime
reale si ficionale ce marcheaz trecerea spre universul romanesc.
Finalul descrie drumul care iese din sat, acum cenuiu ce se pierde in oseaua cea mare
si fr inceput. Viaa se desfoar monoton iar timpul trece implacabil, impasibil la
dramele individuale, generatiile noi inlocuind eroii carii la hora prilejuit de sfinirea
bisericii noi.
Cronotop contribuie la veridicitatea specific realismului; aciunea este plasat la
inceputul sec. al XX lea in Ardeal.
Conflicte in planul vieii ranilor: exterior :Ion-Vasile Baciu; Ion-George;
:interior vocile, patimile ce acioneaz in sufletul lui
Ion si ii determin destinul;
-in planul vietii intelectualitii rurale: Herdelea-Belciug.
- in plan national: romni-autoritile maghiare,anticipnd problematica din
Pdurea spnzurailor.
Titlul este numele personajului principal, un nume comun att in mediul rural ct si in cel
urban, cel putin in perioada istoric respectiv; prin titlu se sugereaz de la inceput c
personajul se incadreaz intr-o tipologie, c el este un simbol al ranilor dornici de
pmnt dintotdeauna.
Subiectul
Scene
Hora prezint imaginea de ansamblu a satului si relaia personajelor cu mediul in
care triesc; descrierea grupurilor stenilor evideniaz ierarhizarea acestora.
Srutarea pmntului ilustreaz dorinta lui Ion de imboire,relaia aproape
senzual pe care o are cu pmntul, raportul dintre Eros si Thanatos.
Personajul -caracterizare
Este personaj eponim, principal, rotund,realist cu elemente naturaliste.Tehnica
basoreliefului il face s se evidenieze pe tot parcursul actiunii; exponent al unei clase
sociale, eroul evolueaz de la tipic la atipic.
Modaliti de caracterizare: se utilizeaz pluriperspectivismul, preri diferite despre
Ion: Herdelea, Vasile Baciu, Belciug, satul.

85

1.Caracterizare direct narator: iute si harnic ca m-sa; iubirea pmntului l-a


stpnit de mic copil.
- Vasile Baciu :srntoc, ho, fleandur
- Ana : norocul meu.
-narator fia biografic :cel mai iubit elev al lui Herdelea,
inteligent, bun la carte,dar iubete mai mult pmntul si munca lui, aa c renun la
coal.(opoziie cu Niculae Moromete ce renun la pmnt pentru coal)
2.Caracterizare indirect a) mediul in care triete il face sa se simt umilit c nu are
avere, singura care ofer demnitate si respect; casatoria ca mijloc de imbogire este un
fapt comun, o practic obinuit, deosebit este comportamentul lui Ion fa de Ana.
b) fapte, comportament - violent, impulsiv:btaia cu George
- harnic, muncitor,lacom de pmnt munca la cmp;
- dominat de dragostea, patima pt pmnt- sarutarea
gliei;
c)relaiile cu:
A.pmntul:dragoste nefireasc, innscut ce il copleete si ii determin aciunile:
Glasul pmntului ptrundea in sufletul flcului ca o chemare copleindu-l; se simea
mic si slab ct vierme[] sau ca o frunz pe care vntul o vltorete cum ii place.
B.Ana :impasibilitate,ur, disimulare, viclenie,determinare,brutalitate
Florica :iubire, pasiune dominatoare creia nu ii poate rezista, mai ales c aparine lui
George, egoism si egocentrism.
George: disimulare, dispre, oarecare naivitate;
Familia Herdelea: respect, dar si egoism, lips de interes.
Satul:ambiie,frustrare, umilin,nevoia de respect, demnitate,curaj.
Finalul este previzibil-Ion se indreapt spre moarte.

Relatiile Ion Ana


Ana este fata bogat, unic la prini, orfan de mam; singuratic, trist, lipsit de
caldura matern si a unei familii obinuite (Vasile este incapabil de sentimente de la
moartea soiei)
Ana vede in Ion ansa ei de a fi fericit, norocul ei ; promis de tatl su lui George pt
c acesta este bogat si nu cere zestrea pn la moartea btrnului, Ana are curajul s
infrunte, s sfideze gura satului, legile nescrise, autoritatea patern, s indure chinuri
fizice si sufleteti groaznice pt a-si implini visul de a fi alturi de Ion.
Cstorita cu Ion indur violena acestuia, nemulumirile Zenobiei muncile grele ale
gospodriei.
Este geloas pe Florica, isi d seama de scopul lui Ion, trece de la dragoste la
vinovie,apoi la ruine si grea astfel inct, sensibil, tratat ca pe un obiect, insingurat
si lipsit de speran se sinucide. .Moartea ei anticipeaz si provoac destinul lui Ion,
vinovat pt soarta femeii .
.
COMENTARIU

86

Context romanul apare in 1920 si face parte dintr-o proiectat trilogie referitoare la
condiia ranului, in cele 3 regiuni geografice: Transilvania-Ion, Muntenia- Rscoala,
Moldova nerealizat.
Incadrare Este roman realist obiectiv, doric cu elemente de modernitate Consideratii
asupra romanului doric romanul realist clasic:
Romanul este o imago mundi si o structur; o felie de viat,cum pretindeau zolitii si
un substitut logic al vietii.
.Societatea, morala, istoria sau ereditatea alctuiesc,intr-un astfel de roman adevrata
cauzalitate care explic ceea ce personajele sunt sau infptuiesc,si care e transcendena in
raport de existena si de actele personajelor.
-infieaz o lume omogen si raional in care valorile colectivitii le integreaz pe
cele individuale.
-morala individului e aceeai cu morala colectivitii triumftoare;
-personajul este un caracter = o unitate relativ stabil, indiferent de aciunea in care se
afla prins, care-l confirm sau infirm, fr a-l modifica fundamental.
-naratorul este omniscient, omniprezent, omnipotent, o instan supraindividual,
necontestat, autoritar, ce relateaz cronologic, obiectiv
-este un roman de creaie-faptic epicul este mai important dect analiza psihologic, ce
aspir sa redea iluzia vieii complete
-accentul este pus asupra socialului.
Realismul obiectiv se caracterizeaz prin: perspectiva narativ dindrt; obiectivitatea
observaiei, relatarea cronologic, relaia dintre personaje si mediu, personaje tipologice,
relaia cauz-efect,tehnica detaliului semnificativ, accentul pus asupra socialului, aspectul
monografic al societii.
Romanul are si elemente naturaliste:
- accentul pus asupra ereditii; relaia cu mediul ;
- interes asupra aspectelor brutale;
- accent pus asupra manifestrilor fizice si fiziologice.
Viziunea despre lume
L.R este promotorul realismului esenelor in care nu se promoveaz oglindirea exact a
realitii,ci un realism care are in vedere o reprezentare a vieii universale, ca o sintez
totalizatoare a fiinei umane si armonizare a contrariilor. Acest tip de realism se manifest
la nivelul simbolurilor si la cel al organizrii compozitionale.
Conceptia despre literatura articolul Cred
Pentru mine arta zic artsi m gndesc mereu numai la literatur inseamn creaie
de oameni si de via .Astfel arta, intocmai ca si creaia divin, devine cea mai minunat
tain. Crend oameni vii, cu viaa proprie, cu lume proprie, scriitorul se apropie de
misterul eternitii.Nu frumosul, o nscocire omeneasc, intereseaza in art, ci pulsaia
vieiiSinceritatea e calitatea de cpetenie a scriitorului adevrat.
A crea oameni nu inseamn a copia dup natur indivizi existeni. Asemenea realism sau
naturalismul e mai putin valoros ca o fotografie proast .Creaia literar nu poate fi
dect sintez.Omul pe care-l zugrvesc eu o fi avnd si trebuie sa aib asemnri cu mii
de oameni, dar trieste numai prin ceea ce are unic si deosebit de toi oamenii din toate
vremurile.Unic ins e numai sufletul.Viaa eternizat prin micri sufleteti-realism.
Relatia realitate-fictiune

87

Geneza romanului evideniaz raportul dintre realitate si ficiune.La baza crii stau
cteva elemente ale realitii cu care prozatorul a intrat in contact, dup cum afirm in
Mrturisiri :1) scena vzut intr-o zi obisnuit a sptmanii n care un ran imbrcat in
haine de srbtoare srut pmntul.Scriitorul inregistreaz doar ca pe o ciudenie acest
gest cruia i se adaug 2 )cazul Rodovici, fata unui ran bogat btut de tatl su pentru
c a greit cu unul dintre sracii satului, obligndu-i astfel printele s se incuscreasc cu
pleava satului si s dea o zestre bun unui prpdit de flcu care nu iubea pmntul si
nici nu tia sa-l munceasc cum se cuvine.Pania Rodovici il impresioneaz pe tnrul
creator si o transform intr-o nuvela intitulat Ruinea, rmas nepublicat.In roman
ranul sarac si becisnic are un caracter puternic si se dovedete harnic si muncitor, iar
fata bogat si frumoas devine Ana lui Vasile Baciu, o fiin slbu si uric, sensibil,
introvertit ,singuratic si dornic de iubire; ea are curajul sa infrunte legile nescrise ale
colectivitii rurale pentru a-si implini dragostea pt feciorul Glanetaului care o
manipuleaz pt a obtine averea tatlui su.3)Cea de a treia scen este discuia pe care
Rebreanu o are cu un flcu harnic, muncitor, dar f srac, Ion Pop al Glanetaului care
consider drept cauz a tuturor necazurilor sale lipsa pmntului si care vorbete despre
delnie cu atta lcomie si pasiune, parc-ar fi fost vorba depre o fiin vie si adorat
Scriitorul realizeaz legtura intre cele trei momente si construiete scheletului unui
roman pe care il intituleaz Zestrea.Scriitorul mrturisete: Problema pmntului mi-a
aprut atunci ca insi problema vieii romneti, a existentei poporului romnesc, o
problem menit s fie venic de actualitate, indiferent de eventualele soluii ce i s-ar da
in anume conjuncturi. El imagineaz proiectul unor romane care s prezinte problema
pmntului in Ardeal-prin Ion al Glanetaului, in Tara Romneasca prin rscoala
ranilor din 1907 si in Basarabia prin deposedarea romnilor de pmnt, prin
colonizarea aici a neamurilor strine si mutarea romnilor btinai in alte pri ale
marelui imperiu rusesc.Intmplri din propria familie completeaz planul vieii trneti
din romanul satului ardelean pe care scriitorul il gndeste timp indelungat, contient de
necesitatea unei organizri in detaliu a materialului, deoarece romanul este un organism
viu si unitar.Materialul imprit in planuri si capitole se sintetizeaz in mintea scriitorului
ca o figur grafic: o tulpin se desparte in dou ramuri viguroase care, la rndul lor, isi
incolcesc braele, din ce in ce mai fine, in toate prile: cele dou ramuri se impreun
apoi iari, inchegnd aceeai tulpin regenerat cu sev nou.
Tema romanului este prezentarea problematicii pmntului; romanul are caracter rural si
monographic, deoarece descrie veridic imaginea satului ardelean in toate detaliile lui.
Perspectiva narativa dindarat-narator omniscient, ubicuu, regizor universal, relatarea
la pers. a 3 a,cronologic obiectiv fara implicarea naratorului, focalizare neutr, final
inchis, respectarea relaiei cauz efect, utilizarea unor simboluri:toponime, Hristosul de
tinichea,drumul, nucul,mrul,tehnica anticiprii.
Structura -romanul este corp sferoid ce d iluzia realului prin respectarea principiului
mimesisului;
-2 pri Glasul pamantului si Glasul iubirii ; 2 planuri- al vieii rneti si al
intelectualitii rurale, tehnica numit a contrapunctului (dezvoltarea aceleiai teme in
medii si momente diferite, marcnd semnificaia comun a secvenelor epice)
-13 capitole cu titluri sugestive: Inceputul, Sfritul. Nunta, Copilul, treangul;
-mari evenimente din viata omului: naterea, cstoria, moartea;

88

- simetria incipitului si finalului prin motivul drumului care introduce cititorul


in universul ficional si il readuce in realitate dup nararea evenimentelor.
Incipitul descrie drumul spre Pripas si imbin toponime reale si ficionale ce marcheaz
trecerea spre universal romanesc; drumul alb,neted, vesel trece Someul, ajunge in
Armadia si apoi in Pripas fiind o modalitate de a prezenta satul intr-o zi torid de
duminic si de a anticipa evenimentele prin descrierea Hristosului jalnic,a toponimelor
Rpele Dracului Cimeaua Mortului si a imaginii caselor: a invtorului cu ferestrele
dojenitoare (rolul educativ al acestuia) spre inima satului, a Glanetailor, cu acoperiul
ca un balaur (caracterul personajului, fora, energia, brutalitatea aciunilor lui).Drumul
personificat este un suprapersonaj ce introduce lectorul in sfera fictionalului si
anticipeaza destine,conflicte,situaii.Linitea si aspectul static al deascrierii satului in
cldura verii se afl in opoziie cu explozia de energie de la hor.
Finalul descrie drumul care iese din sat, acum cenuiu ce se pierde in oseaua cea mare
si fr inceput. Viaa se desfoar monoton iar timpul trece implacabil, impasibil la
dramele individuale, generatiile noi inlocuind eroii carii la hora prilejuit de sfinirea
bisericii noi.
Cronotop contribuie la veridicitatea specific realismului; aciunea este plasat la
inceputul sec. al XX lea in Ardeal.
Conflicte in planul vieii ranilor: exterior :Ion-Vasile Baciu; Ion-George;
:interior vocile, patimile ce acioneaz in sufletul lui
Ion si ii determin destinul;
-in planul vietii intelectualitii rurale: Herdelea-Belciug.
- in plan national: romni-autoritile maghiare,anticipnd problematica din
Pdurea spanzurailor.
Titlul este numele personajului principal, un nume comun att in mediul rural ct si in cel
urban, cel putin in perioada istoric respectiv; prin titlu se sugereaz de la inceput c
personajul se incadreaz intr-o tipologie, c el este un simbol al ranilor dornici de
pmnt dintotdeauna.
Subiectul momente Expoziiunea surprinde spaiul, timpul, personajele; la hora
duminical Ion al Glanetasului o ia la dans pe Ana lui Vasile Baciu, uric dar bogat si
nu pe frumoasa Florica, fata de care este indrgostit.Intriga debuteaz odata cu sosirea lui
Vasile care il jignete si il umilete pe Ion in faa satului; Ion hotrte s se rzbune si sa
se impun. Desfurarea aciunii prezint evolutia personajelor, mai ales Ion, Ana,
Florica, George si a relaiilor dintre ele. Dup hor, Ion si George se bat la carcium,
scen construit simetric cu cea a morii lui Ion : la inceput Ion il doboar pe George iar
la final Ion devine victima aceluiai; Ion renun pt o vreme la pasiunea pt Florica si o
seduce pe Ana, pe care o las insarcinat pt a-l sili pe Baciu sa ii dea averea. Are loc
nunta deoarece Vasile promite c ii satisface lui Ion dorina, ins conflictul continu pt c
dup nunt el retracteaza spusele; in cele din urm Ion devine bogat asa cum si-a dorit,
are un fiu si chiar scap de Ana pt ca ea se spnzur; dupa moartea copilului Ion rmne
in posesia averii insa nu mai poate fi multumit din cauza pasiunii renscute pt Florica,
mritat cu George. Deznodmntul, previzibil, infieaz moartea ranului, dominat
de patimi, incarcerarea lui George, construirea bisericii noi in Pripas cu averea lui Ion ce
revine bisericii. In al doilea plan se urmrete destinul famileie Herdelea, al invtorului
si al celor 3 copii, conflictul cu preotul, autoritile, maturizarea lui Titu Herdelea.
Scene

89

Hora prezint imaginea de ansamblu a satului si relaia personajelor cu mediul in


care triesc; descrierea grupurilor stenilor evideniaz ierarhizarea acestora: tinerii joac,
dansul fiind o manifestare a energiei si un mijloc de realizare a perechilor premergtor
cstoriei,femeile mritate
discut despre copii si gospodrie supraveghind
comportamentul tinerilor, fetele nepoftite la joc ateapt invidioase si jinduitoare flcii,
copiii se joac printre picioarele dansatorilor, brbatii maturi discut plini de importan
despre treburile satului si sracii nu indrznesc s se amestece in dialogul
bogailor.Stratificarea social este specific realismului, iar tehnica detaliului si
anticiprii aduce in faa cititorului problematica textului.Lumea din Pripas are ca valoare
fundamental pmntul i cei care nu il dein se simt umilii, lipsii de stim de sine i de
demnitate.Cstoria este o relaie sentimental,dar i social deoarece implic zestrea.
Srutarea pmntului ilustreaz dorinta lui Ion de imboire,relaia aproape
senzual pe care o are cu pmntul, raportul dintre Eros si Thanatos.Intr-o zi de luni,
primvara, Ion isi inspecteaza pmntul dobndit si este atras de lut ca de o
ibovnic.Legtura cu glia proaspt ii antreneaz toate simurile ( miroase pmntul, il
privete avid, ii aude glasul, il pipie cand ia in mn lutul),este cu picioarele intuite si
are minile imbrcate in lut ca nite mnui de doliu,element cu valoare
anticipativ,sugernd moartea. n final, ranul se apleac si sruta cu evlavie, dar si
pasional pmntul, gest intim care trebuie aprat de ochii iscoditori ai lumii.Scena este
ilustrativ pt imbinarea lui Eros cu Thanatos pe tot parcursul crii.
Limbajul este neutru, obiectiv, dur,bolovnos.
Personajul -caracterizare
Este personaj eponim, principal, rotund,realist cu elemente naturaliste.Tehnica
basoreliefului il face s se evidenieze pe tot parcursul actiunii; exponent al unei clase
sociale, eroul evolueaz de la tipic la atipic..
Ion este-personaj - realist- tipul arivistului care parvine prin femei ca eroul lui Stendhal
din romanul Rou si negru.
-naturalist personaj trt de propriul lui destin(N. Manolescu);este
dominat de propriile patimi ;
-ca personaj de roman doric, Ion este reprezentativ pt afirmaia lui
N.Manolescu:Eroii lor sunt predestinai.Si aproape nimic nu exist in sine,ci in
vederea unui scop tiut de autor .Semnele predestinrii sunt pretutindeni in jurul eroului,
in biografia,in faptele sau in trsturile lui.El nu e liber,e manipulat []E o victima a
fatalitii.
Ion este victima mreata a fatalitii biologice.
-personaj tragic ce comite hybrisul si nu se multumete cu ceea ce obine,
ci vrea totul si trezete furia destinului care iniial pare a-i fi prielnic.
Aprecieri critice :E.Lovinescu Ion: Sufletul su este in realitate unitar: simplu, frust si
masiv el pare crescut din pmntul iubit cu frenezie.
G.Calinescu:Ion nu e inteligent si prin urmare nici ambiios. Ar fi putut
s se smulga din locul naterii sale, sa fac o cariera oreneasc. El ins vrea
pmnt.Dorina lui nu e un ideal, ci lcomie obscur,poate mai puternic dect a altora,
dar la fel cu a tuturor.[]Ion nu e ins dect o brut creia iretenia ii tine loc de
deteptciune.
Modaliti de caracterizare: se utilizeaz pluriperspectivismul, preri diferite despre Ion:
Herdelea, Vasile Baciu, Belciug, satul.

90

1.Caracterizare direct narator: iute si harnic ca m-sa; iubirea pmntului l-a


stpnit de mic copil. Venic a pizmuit pe cei bogat si venic s-a inarmat intr-o hotrre
ptima:trebuie sa aib pmnt mult, trebuie!De pe atunci pmntul i-a fost mai drag
ca o mam
Vasile Baciu :srntoc, ho, fleandur
Ana : norocul meu.
-narator fia biografic :cel mai iubit elev al lui Herdelea,
inteligent, bun la carte,dar iubete mai mult pmntul si munca lui, aa c renun la
coal.(opoziie cu Niculae Moromete ce renun la pmnt pentru coal)
2.Caracterizare indirect a) mediul in care triete il face sa se simt umilit c nu are
avere, singura care ofer demnitate si respect; casatoria ca mijloc de imbogire este un
fapt comun, o practic obinuit, deosebit este comportamentul lui Ion fa de Ana.
b) fapte, comportament - violent, impulsiv:btaia cu George
- harnic, muncitor,lacom de pmnt munca la cmp;
- dominat de dragostea, patima pt pmnt- sarutarea
gliei;
c)relaiile cu:
A.pmntul:dragoste nefireasc, innscut ce il copleete si ii determin aciunile:
Glasul pmntului ptrundea in sufletul flcului ca o chemare copleindu-l; se simea
mic si slab ct vierme[] sau ca o frunz pe care vntul o vltorete cum ii place.
B.Ana :impasibilitate, lips de sentiment chiar mil,ur, disimulare, viclenie,determinare .
Florica :iubire, pasiune dominatoare creia nu ii poate rezista, mai ales c aparine lui
Geprge, egoism si egocentrism.
George: disimulare, dispre, oarecare naivitate;
Familia Herdelea: respect, dar si egoism, lips de interes -ii face necazuri invtorului
cnd ii scrie reclamaia deoarece este preocupat doar de propriile probleme, nu se poate
gndi la cei din jur.
Finalul este previzibil-Ion se indreapt spre moarte.

Relatiile Ion Ana


Ana este fata bogat, unic la prini, orfan de mam; singuratic, trist, lipsit de
caldura matern si a unei familii obinuite (Vasile este incapabil de sentimente de la
moartea soiei) Ana vede in Ion ansa ei de a fi fericit, norocul ei ; promis de tatl su
lui George pt c acesta este bogat si nu cere zestrea pn la moartea btrnului, Ana are
curajul s infrunte, s sfideze gura satului, legile nescrise, autoritatea patern, s indure
chinuri fizice si sufleteti groaznice pt a-si implini visul de a fi alturi de Ion. La hor
crede c a gsit in flcul srac sufletul pereche, atunci cnd Ion i se plnge de necazuri.I
se druiete, sufer atunci cnd flcul o prsete,indur btile lui Vasile si drumurile la
Glanetasi apoi din nou acas, ateapt rbdtoare s i se decid soarta, fiind de la inceput
o victim a mentalitii si relaiilor sociale ale vremii, dar si a propriei pasiuni.Cstorita
cu Ion indur violena acestuia, nemulumirile Zenobiei muncile grele ale gospodriei.
Este geloas pe Florica chiar la propria nunt cnd Ion o privete pe aceasta lacom si
joac cu ea mnat de emoie i pasiune; in timp, Ana isi d seama de scopul lui Ion, trece
de la dragoste la vinovie,apoi la ruine si grea astfel inct nici copilul nu o poate salva
pt c in ochii lui vede privirea devoratoare a lui Ion de care se instrineaz treptat fiind
din ce in ce mai atras de gndul mortii; sensibil, tratat ca pe un obiect, insingurat si

91

lipsit de speran ea se sinucide, avnd astfel un sfrit tragic .Moartea ei anticipeaz si


provoac destinul lui Ion, vinovat pt soarta femeii .
Opinia Universul romanului, coerent, sferic inchis intre incipit si final ,structura, tema,
destinul personajelor verosimile, pline de via ofer cititorului o reprezentare a lumii in
toate datele sale generale si particulare.Simetria incipit final exprim ideea c zbaterile
umane sunt inutile, fr valoare, totul desfurndu-se ciclic, destinul individual fiind
nesemnificativ in faa vieii si morii.

ENIGMA OTILIEI, GEORGE CALINESCU


Schi
Context apare in 1938, in plin epoc a romanului modern, proustian, in perioada
interbelic
Incadrare roman realist, doric de factur balzacian, dar depete balzacianismul.El
reprezint deconvenionalizarea romanului clasic, balzacian i transformarea lui intr-unul
modern.
Viziunea despre lume: scriitorul ii exprim opiunea pt romanul realist si inclinaia spre
rigoarea clasic, in plina perioad a modernismului.
Elemente balzaciene:
1.Tema principala a romanului. Imaginea Bucurestiului la inceputul secolului al XX
lea, realizat mai ales prin descriere reprezint preocuparea tipic balzacian pentru
reconstituirea unei epoci: strada anticipeaza portretul personajelor, mediul-burghez,
preteniile, lipsa educaiei solide, goana dup bani.Preocuparea pt social,veridicatate.
2.Tema luptei pentru motenire susine ideea balzacian a banului ca valoare suprem:
el este zeul cruia i se inchin toi.
3.Tema paternitii se asociaz cu motivul orfanului reprezentat de Otilia, Felix si
Stnic. Titlul iniial al romanului, dat de Clinescu : Prinii Otiliei susinea aceast
tem.
4. Incadrarea exact in timp si spatiu intr-o sear de la inceputul lui iulie1909, cu
puin nainte de orele 10, un tnr de vreo optsprezece ani, imbrcat in uniform de
licean, intra in strada Antim, venind dinspre strada Sfinii Apostoli
5.Incipitul cuprinde cronotopul, descrierea strzii a casei si o scena de grup in care
apar aproape toate personajele; descrierea arhitecturii se realizeaza prin tehnica
detaliilor:imaginea strzii cu cldiri construite intr-un amestec inestetic de stiluri
realizeaz legtura personajelor cu mediul in care triesc; lumea infiat este burghezia
bucureteana cu pretentii de educaie. cultur, rafinament, dar marginit, meschin lipsit
de gust, lacom de bani si avere. Astfel, descrierea arhitectural si a interioarelor
reprezinta o modalitate de caracterizare.
6...Formula narativ este balzacian. Finalul este inchis-se rezolv destinele tuturor
personajelor, naratorul fiind un adevrat demiurg, regizor universal.
7.. Structura circular, simetric a incipitului si finalului imaginea lui Felix Sima pe
strada Antim .El este primul si ultimul personaj ce apare si rmne in ochii si memoria
cititorului
8.Pesonajele ce se inscriu in tipologii,nu se schimba si sunt caracterizate de la exterior
spre interior:mediu social,detalii arhitecturale, portret fizic fizionomie,vestimentatie.

92

Elemente moderne sunt cele care asigur depirea balzacianismului


1.La nivelul perspectivei narative se remarc limitarea omniscienei prin prezena
personajului reflector-Felix Sima si prin ochiul estetului naratorul este un specialist care
comenteaz viaa, o ordoneaz in funcie de gustul su.
2 La nivelul structurii se remarc prezena epilogului in care personajele sunt surprinse
dup mai muli ani, aproximativ 10, fara alte detalii din existena desfurat intre
plecarea Otiliei si intlnirea lui Felix cu Pascalopol in tren.Circularitatea se realizeaz in
acest caz cu epilogul, nu cu deznodmntul.
3.Comicul, un alt aspect ce deosebete textul lui Clinescu de cel clasic realist-balzacian,
rezid in tipologia redus la esen, aproape mecanic, excesul de caricatur, exibarea
interioritii si dezvluirea motivaiilor.
4.Relativizarea imaginii personajului Otilia Mrculescu prin tehnica reflectrii poliedrice
(pluriperspectivism) si comportamentism.
5.Preocuparea pentru patologie reflect influena naturalist.
6.Dialogul surzilor-noncomunicarea din scena supravegherii lui Mos Costache dup
primul atac, ca si procedeul alctuirii fragmentului din replicile personajelor
7.Automatismul ce aseamn personajele lui Calinescu cu cele ale lui Caragiale.
Elemente romantice:dragostea dintre Felix si Otilia, antiteza n construcia personajelor,
descrierea Brganului.
Geneza
Mrturisirile autorului referitoare la experiena sa de via.
Titlul
Conine numele eroinei ea devenind astfel personaj eponym si simbolizeaz misterul
feminitii i tinereii.
Perspectiva narativ :dindrt a naratorului omniscient si cea a personajului reflector.
Conflicte romanul conine att conflicte exterioare generate in primul rnd de motenire
cat si conflicte interioare, frmntrile lui Felix.
Personajele
Felix Sima este ambiiosul, dar si tnrul intelectual urmrit in procesul maturizrii.
.Este personajul venit din exterior si se remarc de la inceput prin finee, inteligen,
sensibilitate, voluntarism.Este si va fi un om raional cu idealuri clare si drum deja stabilit
in via: carier de excepie in medicin, implinire in dragoste alturi de Otilia. Costache
Giurgiuveanu este avarul; el intr in categoria maniacilor,iar caracterul este anticipat de
imaginea casei si apoi de portretul fizic. Casa devine primul mijloc de caracterizare a
avarului in acest roman urmat de portretul fizic.
Detaliile fizionomice surprind btrnetea generatoare de manii, grotescul ,prin gesturi
necontrolate-ticuri ce anticipeaz comportamentul ciudat al avarului care se teme de
intrui poteniali atentatori la averea sa si care nu vrea s supere pe nimeni.Casa lsat in
paragin evideniaz apartenneta lui Costache la clasa mijlocie, burghezia bucuretean a
vremii cu pretenii de educaie, cultur, bun gust si totodat dorina avarului de a nu
cheltui, de a pstra banii prin aspectul ei deplorabil, total neingrijit.
Majoritatea celorlalte personaje sunt prezentate cititorului in scena jocului de table si
cri.
Pascalopol este moierul rafinat, adultul matur dezamgit si nemplinit familial.

93

Aglae Tulea este baba absolut fr cusur in ru o femeie matur, marginit, rea, acr si
lacom care nu poate iubi dect propriile progenituri in numele acestei iubiri urnd-o pe
Otilia si terorizndu-si fratele.
Fata batrana Aurica,dovedeste de la inceput invidie, rutate, preocuparea pentru
mriti, orice tnr fiind un posibil so.
Simion Tulea este, din prima scen, bizar prin aspect si preocupri,anticipndu-se boala
psihic si evoluia spre nebunie:
Titi Tulea este retardatul,ereditatea si urmrile ei find surprinse prin intermediul
asemnrii fizice cu tatl su:
Stnic Raiu este arivistul si demagogul, un avocat fr procese ce provine dintr-o
familie numeroas si ateapt s se cptuiasc prin orice mijloace (cstorie,furt).Este
un demagog pe tema paternitatii.
CARACTERIZARE OTILIA
Personaj pricipal,eponim,atipic,rotund ;orfana ; adolescenta-copilaroasa si feminina.
Numele :Otilia Marculescu
Statut familial :fiica celei de-a doua sotii a lui Costache Giurgiuveanu,orfana
Statut social :apartine burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al XX lea
Statut profesional :studenta la conservator
Incadrare tipul cochetei pe care il depaseste reprezentand eternul mister feminin
Concepia despre viata si rolul femeii : Rostul femeii este sa placa,in afara de asta nu
poate fi fericire !
Modalitati de caracterizare balzaciene
1.a)Portret direct initial realizat din perspectiva personajului martor-reflector Felix
Felix privi spre captul scrii ca spre un cer deschis si vazu in apropierea lui Hermes cel
vopsit cafeniu un cap prelung si tanar de fata, incarcat cu bucle,cazand pana pe umeri.
Detaliile vestimentare surprind eleganta, atractia pentru frumos, lux, frivolitatea ,iar
detaliul de comportament exprim sinceritatea, naturaleea.
Se completeaza datele portretului iniial cu amnunte de vrst, finee a
trsturilor,graie,fragilitate, amestec de copilarie si feminitate,de tinerete si maturitate
care i dau farmecul enigmatic..
b) Portret direct final in epilog din aceeasi perspectiva a a lui Felix acum matur
surprinde o imagine schimbat, fr nicio urm de mister, Otilia transformndu- se intr-o
femeie banal, uor vulgar.Fotografia femeii i prilejuiete lui Felix un moment de
meditaie asupra timpului si nostalgia fa de trecut.
2.Autocaracterizare
Sunt foarte capricioasa,vreau sa fiu libera.
Eu am un temperament nefericit :ma plictisesc repede, sufar cand sunt contrariata.
Constat, vai, ca sunt mediocra,neinsemnata pe langa tine(Felix)Vointa ta imi inspira
respect.
Otilia isi recunoate defectele,este lucid si mrturisete nevoia de a fi protejat.
3.Descrierea camerei aceeai perspectiv a lui Felix :
Descrierea anticipeaza tehnica oglinzilor-reflectarea poliedric prin cele 3 oglinzi ,
accentueaza complexitatea si tinereea personajului prin tehnica detaliului
semnificativ:Otilia este cochet, frivol, capricioas, spontan,nerbdatoare,
schimbtoare, impulsiv,dar si o fat inteligent si plin de finee care cnt la
pian,citete in francez i german.

94

Modaliti moderne de caracterizare :-relativizeaz imaginea fetei, creeaz enigma,


misterul ce o inconjoar :
1.Comportamentismul denot spiritul aventuros si ludic,vivacitatea, spontaneitatea,
amestecul derutant de copilrie i maturitate, caracterul protector, feminitatea, orgoliul
tineretii i al frumuseii, generozitatea, demnitatea, suferinta condiiei incerte.
2.Pluriperspectivismul-anticipat de oglinzi,contribuie la realizarea complexitatii
portretului care nu se poate incadra in tipicitate.Otilia este vazuta diferit de cei din jur :
Felix- o vede ca pe o fiin superioar, fina,delicat, inteligent, fa de care are
sentimente caste,dar care il deruteaz prin comportament si concepia asupra vietii;
proiecteaz asupra Otiliei o imagine ideal.
Pacalopol o cunoaste cel mai bine, deoarece a vazut-o crescnd, a cunoscut-o pe mama
fetei si inelege mediul in care s-a format si trieste fiind prieten cu Costache.Este atras
de frumuseea, delicateea,spontaneitatea si aspectul rasat al Otiliei.
Spre deosebire de Felix el inelege faptul c fata este risipitoare,cochet, dar in acelai
timp modest si cuminte,neidealiznd-o ca tnrul medicinist.
Costache o iubete sincer,o ascult in ceea ce priveste comportamentul zilnic,dar nu e un
printe adevrat deoarece nu i poate oferi sprijin sau protectie,lsnd aceasta in grija lui
Pascalopol.
Stanica este atras de fat, o apreciaz prin prisma propriilor valori ;pentru el Otilia este
desteapt,o fat care tie s se descurce in via
Aglae care are sentimente de ura, temndu-se ca fratele ei ii va da averea o consider o
destrblat, o znatic o uuratic al crei rost este s triasc discret cu bieii de
familie ca Titi, refuzndu-i Otiliei o existen demn, moral sau reuita social.
Aurica are aceeai atitudine,accentuat doar de sentimentul invidiei.
Comentariul unei scene :
Prima scen de grup a crii stabilete tipologiile si relaiile dintre personaje. Felix este
introdus in universul casei din strada Antim i observ relaiile Otiliei cu celelalte
personaje :Costache o soarbe umilit din ochi,Pascalopol o trateaza cu afeciune si isi
dorete gesturile prin care ea ii dovedeste atentia si interesul, Aglae si Aurica sunt iritate,
dumnoase.Pe tot parcursul primei scene, fata oscileaza intre Felix si Pascalopol
acordndu-le pe rnd atenia ei si veghind ca niciunul s nu se simt trdat sau
gelos.Atitudinea se va pstra pn la sfrit, incheindu-se cu prsirea tnarului si
cstoria cu moierul.
Relatia Otilia Felix
Otilia si Costache sunt singurele rude ale tnrului venit de la Iasi-fotografia pe care
Otilia i-o arat ii dovedete c se cunosc din copilarie .Felix este atras puternic de fata,se
indragosteste de ea,ii scrie o scrisoare de dragoste si asteapta apoi nelinistit,tensionat
rspunsul .Otilia consider copilresc comportamentul lui, este mai puin vistoare in
ceea ce privete dragostea .
Felix, mereu nesigur de sentimentele fetei,gelos pe Pascalopol i cere la un moment dat
Otiliei sa nu-l mai primeasc,fapt realizat de ea fr entuziasm .Otilia il consider pe
tnr inca un copil,il trateaza matern,fratern sau prietenesc cauznd uneori supararea lui :
Felix o vrea alturi ca soie in drumul lui spre succes in timp ce Otilia este intrigat si
chiar deranjat de faptul c mos Costache vrea s-i construiasc o cas, ea visnd la viitor
ca la un sir neprevzut de aventuri :

95

l iubeste pe Felix,dar isi d seama c sunt foarte diferiti, c au alte idealuri si ateptri
Ea chiar are un sentiment de spaim fa de ambiia si voina tnrului :
Dupa moartea lui Costache,Otilia, ii demonstreaza lui Felix faptul ca o casatorie la acel
moment nu este posibila si ca nici nu si-o doreste, considerand casatoria ceva pedant si
paralizant opus tineretii si vietii boeme la care viseaza. n final l alege pe Pascalopol i
nu l mai vede niciodat pe Felix.
COMENTARIU
Context este al 2 lea roman al autorului si apare in 1938, in plin epoc a romanului
modern, proustian.
Incadrare roman realist, doric de factur balzacian, dar depete balzacianismul.
.Balzacianismul romanului clinescian nu este numai polemic(contradictoriu),ci si, prin
excelen,critic (N Manolescu)
Viziunea despre lume este cea a romancierului realist care manifest preferina pt
romanul de factur balzacian, considerndu-l mai adecvat gradului de dezvoltare a
culturii si societii romanesti dect romanul modern; scriitorul ii exprim si inclinaia
spre rigoarea clasic, in plina perioad a modernismului.Pe de alt parte, tipul su de
sensibilitate artistic este orientat spre pozitivism i realism.
Elemente balzaciene:
1.Tema principal a romanului: imaginea Bucurestiului la inceputul secolului al XX
lea, realizat mai ales prin descriere reprezint preocuparea tipic balzacian pentru
reconstituirea unei epoci: strada anticipeaz portretul personajelor, mediul-burghez,
preteniile, lipsa educaiei solide, goana dup bani.
.Apar mai multe medii sociale si ocupaionale: studenesc, al rentierilor, ofierilor,
afaceritilor, cochetelor.Mediul citadin, specific modernismului si promovat de
E.Lovinescu, este dominat de cteva probleme: averea, matrimoniul ca mijloc de
ascensiune sau de validare social si imbogire, reuita profesional.Imaginea veridic
specific realismului este completat de scene care definesc personajele si epoca :jocul de
table si cri,plimbrile cu trsura, clatoriile la Paris, preocuprile culturale: lecturi,
muzic.(ex.descrierea camerei Otiliei.)
2.Tema luptei pentru motenire susine ideea balzacian a banului ca valoare suprem: el
este zeul cruia i se inchin toi.Din acest punct de vedere aciunea are in centru averea
lui Costache Giurgiuveanu; aceasta avere se cuvine Otiliei, dar este vnat de familia
Tulea condus de Aglae si de Stnic Raiu.Transformat in bani, ea este furat de
Stnic, cel care provoac astfel moartea btrnului.
3.Tema paternitii se asociaz cu motivul orfanului reprezentat de Otilia, Felix si
Stnic. Titlul iniial al romanului, dat de Clinescu : Prinii Otiliei susinea aceast
tem.Criticul literar O.Crohmlniceanu analizeaz relaia parental din carte si consider
ca posibili prini ai Otiliei, care ii guverneaza destinul, pe Costache, Pascalopol, Aglae.
Costache o iubeste,dar nu-i reglementeaz situaia: amn nfierea,apoi renun la ea,
amn gestul de a-i face fetei un depozit bancar, ii mngie contiina cu planuri
fantasmagorice-construirea casei pentru care adun materiale de la demolri.Avariia,
teama de Aglae,de gura lumii (scrisoarea anonim scris de Stnic) l fac s fug de
responsabilitile paterne, dar s conduc din umbr, involuntar, destinul fetei.

96

Pascalopol o iubeste, ii satisface toate capriciile, o ajut in orice mprejurare, o


protejeaz, dar trebuie s-i devin so ca si poat exercita sentimentele paterne; el
insui nu poate discerne ntre ce este patern si ce este viril in sentimentele pentru Otilia.
Aglae este matera(vitrega), o femeie rapace(lacom,hrprea), rea, autoritar care o
urte pe fat, deoarece este rival la mosenirea pe care o consider de drept a ei ca rud
de snge si pt c este opusul Aurici.
4. Incadrarea exact in timp si spatiu susine de la nceput tema romanului.Incipitul
fixeaz exact cronotopul, dovada preocuprii pentru veridicitate specific literaturii
bazate pe principiul mimesis-ului.intr-o sear de la inceputul lui iulie1909, cu puin
nainte de orele 10, un tnr de vreo optsprezece ani, mbrcat in uniform de licean,
intra in strada Antim, venind dinspre strada Sfinii Apostoli
5.Incipitul cuprinde cronotopul, descrierea strzii a casei si o scen de grup in care
apar aproape toate personajele; descrierea arhitecturii se realizeaza prin tehnica
detaliilor: pentru Balzac o cas este un document care, studiat atent, determin
posibilitatea de a reconstitui intreaga societate; imaginea strzii cu cldiri construite intrun amestec inestetic de stiluri realizeaz legtura personajelor cu mediul in care triesc;
lumea infiat este burghezia bucuretean cu pretentii de educaie. cultur, rafinament,
dar mrginit, meschin lipsit de gust, lacom de bani si avere.Arhitectura anticipeaz
caracterele: casa lui Costacheavaritia, casa lui Pascalopol-finetea,eleganta, rafinamentul,
camera Otiliei-complexitatea, spontaneitatea ei.Astfel, descrierea arhitectural si a
interioarelor reprezinta o modalitate de caracterizare.
6...Formula narativ este balzacian prin incipit, structura descrierilor, personaje
tipologice, observaia atent,tehnica detaliului semnificativ, relaia cauzefect,
perspectiva narativ dindrt a naratorului omniscient,omniprezent, ubicuu, obiectiv ce
relateaz la persoana a 3 a, cronologic, cunoate dinainte destinele personajelor si
rezolvarea conflictelor, att interioare ct si exterioare..Finalul este inchis-se rezolv
destinele tuturor personajelor, naratorul fiind un adevrat demiurg, regizor universal.
7.. Structura circular, simetric a incipitului si finalului este realizat prin imaginea lui
Felix Sima pe strada Antim .El este primul si ultimul personaj ce apare si rmne in ochii
si memoria cititorului.Maturizarea lui constituie unul dintre planurile romanului si
confer textului caracter de bildungsroman; Felix si Otilia sunt inocenii crii care asist
la spectacolul luptei pentru motenirea averii.De asemenea replica lui Costache din incipit
nu-nu st nimeni aici, nu cunosceste reluat n final usor modificat accentundu-se
senzaia de gol:aici nu st nimeni
8.Pesonajele ce se inscriu in tipologii,nu se schimb si sunt caracterizate de la exterior
spre interior: mediu social,detalii arhitecturale, portret fizic fizionomie,vestimentaie,
psihologie.
Elementele moderne sunt cele care asigur depirea balzacianismului .
1.La nivelul perspectivei narative se remarc limitarea omniscienei prin prezena
personajului reflector-Felix Sima si prin ochiul estetului :naratorul este un specialist care
comenteaz viaa, o ordoneaz in funcie de gustul su.
2 La nivelul structurii se remarc prezena epilogului in care personajele sunt surprinse
dup mai muli ani, aproximativ 10, fr alte detalii din existena desfurat intre
plecarea Otiliei si intlnirea lui Felix cu Pascalopol in tren.Circularitatea se realizeaz in
acest caz cu epilogul, nu cu deznodmntul.

97

3.Comicul, un alt aspect ce deosebete textul lui Clinescu de cel clasic realist-balzacian,
rezid in tipologia redus la esen, aproape mecanic, excesul de caricatur, exibarea
interioritii si dezvluirea motivaiilor, teme si motive caracteristice comediei clasice:
avariia ieit din comun, ca si rutatea Aglaei, interveniile lui Stnic, un incurc lume
care isi exteriorizeaz intentiile si construiete intrigi.Grotescul descrierilor arhitecturale
si portretistice.(ex-vestimentatia lui Costache) reprezint si el o surs a comicului.
4.Relativizarea imaginii personajului Otilia Mrculescu prin tehnica reflectrii poliedrice
(pluriperspectivism) si comportamentism.
5.Preocuparea pentru patologie,cazul lui Simion si al copiilor lui-Titi, Aurica este unul
din aspectele ce reflect influena naturalist.
6.Dialogul surzilor-noncomunicarea din scena supravegherii lui Mos Costache dup
primul atac, ca si procedeul alctuirii fragmentului din replicile personajelor este apanajul
modernitii.
7.Automatismul ce aseamn personajele lui Calinescu cu cele ale lui Caragiale(nu au
moralitate, nu evolueaz, nu au coninut sufletesc,ci triesc doar la nivelul limbajului)
este un alt tribut adus modernismului.
Elemente romantice se recunosc att in ceea ce privete tema si subiectul: dragostea
dintre Felix si Otilia, ct si la nivelul construciei personajelor pe baza antitezei:
Felix-Titi, Otilia-Aurica precum si la nivelul modurilor de expunere in fragmrentul
descrierii Brganului ce impresioneaz prin grandoare.
Geneza
Mrturisirile autorului:
Otilia are ca model o fat cunoscut in copilariei care l-a impresionat precum si o scen
care i-a rmas in minte.In Jurnal -1937 Clinescu scrie :
A murit Tinca, una dintre mtuile din :Casa cu molii.Dup moartea ei, fratele, Bic
Simion, a invadat casa cu numeroii lui copii, gsind banii si lund lacom din ei.Si cnd
a murit Tache, muierile s-au inchis in cas si au cutat bani.
Titlul
Conine numele eroinei ea devenind astfel personaj eponim. Este dat de editor pentru
atragerea publicului cititor, fiind alctuit din dou substantive ce sugereaz misterul
feminitii si al tinereii exuberante .In aceast enigm a fetei cred Felix si Pascalopol, asa
cum demonstreaz intreg romanul si cum apare explicit in epilogul su.
Pascalopol: A fost o fat delicioas,dar ciudat. Pentru mine e o enigm.
Felix:Nu numai Otilia era o enigm, ci si destinul insui. Calinescu explic in mod
psihologic titlul si relaia personajelor: Nu Otilia are vreo enigm, ci Felix crede
aceasta.Pentru orice tnr de douzeci de ani, enigmatic va fi pe veci fata care il va
respinge, dndu-i totui dovezi de afeciune.
Iraionalitatea Otiliei supr mintea clar, finalist a lui Felix.
Perspectiva narativa :dindrt a naratorului omniscient,omnipresent ubicuu, obiectiv ce
relateaza la persoana a 3 a,cronologic, cunoate dinainte destinele personajelor si
rezolvarea conflictelor.
Conflicte romanul conine att conflicte exterioare generate in primul rnd de motenire
cat si conflicte interioare, frmntarile lui Felix.
Personajele
Felix Sima este ambiiosul, dar si tnrul intelectual urmrit in procesul maturizrii.
Portretul fizic iniial anticipeaz tipologia si trsturile caracteriale prin fizionomia

98

juvenil, faa aproape feminin, nasul cu tietur elinic ce exprim voint si


determinare.Vestimentaia accentueaz tinereea:
Uniforma neagr ii era strns bine pe talie, ca un vemnt militar, iar gulerul tare si
apca umflat ii ddeau un aer brbtesc si elegant.
Sosirea lui Felix este si pretextul descrierii Bucurestiului de inceput de secol XX.Este
personajul venit din exterior si se remarc de la inceput prin finee, inteligen,
sensibilitate, voluntarism.Este si va fi un om raional cu idealuri clare si drum deja stabilit
in via: carier de excepie in medicin, implinire in dragoste alturi de Otilia.Tinereea
sugereaz lipsa experienei si dorina de cunoatere, in timp ce uniforma ii surprinde de
la inceput statutul social: tnr absolvent de liceu.
Costache Giurgiuveanu este avarul; el intr in categoria maniacilor,iar caracterul este
anticipat de imaginea casei(primul mijloc d ecaracterizare) si apoi de portretul fizic:
Casa avea un singur cat,aezat pe un scund parter-soclu, ale crui geamuri ptrate,
acoperite cu hrtie translucid, imitau un vitraliu de catedral. Partea de sus privea spre
strad,cu patru ferestre de o inlime absurd, formnd in vrful lor cte o rozet gotic,
dei deasupra lor zidria scotea tot attea mici frontoane clasice,sprijinite pe cte dou
console (cornia care sprijinea un balcon).La faad, acoperiul cdea cu o streain
lat, rezemndu-se pe console desprite de casetoane, totul in cel mai antic stil, dar
console, frontoane si casetoane erau vopsite cu un ulei cafeniu. Zidria era crpata si
scorojit in foarte multe locuri, si din crpaurile dintre faada casei si trotuar ieeau
indrzne buruienile.
Portretul fizic:
Un omule subire si puin incovoiat.Capul ii era atins de o calviie(chelie) total si faa
prea aproape spn si,din cauza aceasta, ptrat.Buzele ii erau intoarse in afar si
galbene de prea mult fumat, acoperind numai doi dini vizibili ca nite achii de os.Omul,
a crui vrst, desigur inaintat rmnea totusi incert, zmbea cu cei doi dini,clipind
rar si moale, intocmai ca bufniele suprate de o lumina brusc, privind intrebtor si
vdit contrariat(surprins neplacut).Detaliile fizionomice surprind btrnetea generatoare
de manii, grotescul ,prin gesturi necontrolate-ticuri ce anticipeaz comportamentul ciudat
al avarului care se teme de intrui poteniali atentatori la averea sa si care nu vrea s
supere pe nimeni.Casa lsat in paragin evideniaz apartenena lui Costache la clasa
mijlocie, burghezia bucuretean a vremii cu pretenii de educaie, cultur, bun gust si
totodat dorina avarului de a nu cheltui, de a pstra banii.
Majoritatea celorlalte personaje sunt prezentate cititorului in scena jocului de table si
cri.
Pascalopol este moierul rafinat, adultul matur
dezamgit
si nemplinit
familial.Portretul fizic realizat prin aceeai tehnic a detaliului semnificativ surprinde
vrsta( vreo cincizeci de ani), rafinamentul vestimentaiei de bun calitate, finetea
parfumului si elegana, dovezi ale situaiei financiare f bune, prosperitii demonstrate si
de lanul greu de aur cu breloc de la vest.
.N.Manolescu in Arca lui Noe il consider pe Pascalopol moierul epicureu (inclinat spre
plceri,linite si evitarea suferinei) si filosoful pragmatic ce alturi de Felix are o
concepie moral a vieii, celelalte personaje intrnd in sfera instinctualului.
Aglae Tulea este baba absolut fr cusur in ru o femeie matur, marginit, rea, acr si
lacom care nu poate iubi dect propriile progenituri in numele acestei iubiri urnd-o pe
Otilia si terorizndu-si fratele.Vestimentaia, coafura japonez pretentioas si cesuleul

99

de aur o incadreaz in burghezia bucuretean , iar trsturile fizionomice denot


rutatea aproape patologic prin paloare: faa ii era glbicioas, prin obrajii brzdai de
cute si mai ales prin nasul incovoiat si buzele subiri,acre.
Personajul este ilustrativ pentru umanitatea redus la esena de natur clasic (umanitatea
canonic) spre care ii manifest atracia Clinescu.
Fata batrana Aurica,dovedeste de la inceput invidie, rutate, preocuparea pentru
mriti, orice tnr fiind un posibil so.Ea are o vrst dincolo de prima tineree o fat
cam de treizeci de ani, o fa prelung, sfrind intr-o brbie ca un ac si o privire avid
de curiozitate fixat asupra lui Felix.
Simion Tulea este, din prima scen, bizar prin aspect si preocupri,anticipndu-se boala
psihic si evoluia spre nebunie:
Un brbat in vrsta,cu papuci verzi in picioare si cu o broboad pe umeri mica minile
asupra mesei, intind atent.Avea musti pleotite si un mic smoc de barb.Individul
ridic asupra lui Felix nite ochi grozav de splcii si-i ls apoi asupra msuei, fr
s scoat o vorb.
Titi Tulea este retardatul,ereditatea si urmrile ei find surprinse prin intermediul
asemnrii fizice cu tatl su:
O uoar musta si brbia despicat in dou,in care cteva tuleie mai lungi schiau
barbionul lui Simion, ii ddeau un are matur si care fcea din uniforma colar un
adevrat vemnt militar. Era un tnt bland si cu infisare modest
Stnic Raiu este arivistul si demagogul, un avocat fr procese ce provine dintr-o
familie numeroas si ateapt s se cptuiasc prin orice mijloace (cstorie,furt).Este
un demagog pe tema paternitatii .Portretul fizic iniial, care il introduce in scen ca pe
toate personajele anticipeaz caraterul: este un om dornic de cptuial, puternic, la
mod, glasul sonor si gesticulaia exprimnd apartenena la tipologia demagogului si
histrionismul.
Stnic era rou la fa fr sa fie propriu-zis gras, de o sntate agresiv, contrastnd
cu prul lui mare si negru, foarte cre si cu mustaa in chip de musc.Un guler tare si
inalt inea o cravata infoiat ca o lavalier(cravata innodat ca o fund).Venise
imbrcat intr-un costum de soie-ecrue deschis si Felix fusese izbit de la inceput de l
rgimea hainei si de ridicula dimensiune a canotierei de paie,care abia ii cuprindea
prul.Stnic vorbea sonor,rotund cu cu gest artistic si declamator.
CARACTERIZARE OTILIA
Personaj pricipal,eponim,atipic,rotund; adolescenta-copilaroas si feminin.
Numele :Otilia Marculescu
Statut familial :fiica celei de-a doua soii a lui Costache Giurgiuveanu,orfan
Statut social :apartine burgheziei bucuretene de la inceputul secolului al XX lea
Statut profesional :student la conservator
Incadrare tipul cochetei pe care il depaete reprezentnd eternul mister feminin
Conceptie despre via si rolul femeii :
Pentru o fat,reuita in via nu e o chestiune de studiu si de energie.[]Rostul femeii
este s plac,in afara de asta nu poate fi fericire ![]Nu stiu cui trebuie s plac,stiu
ins c o femeie ignorat de brbat e un monstru.Privete la biata Aurica.Singura
noastr form de inteligen,mai mult de instinct, e s nu pierdem cei civa ani de
existen, vreo zece ani cel mult .Ct crezi c mai am de trit, in inelesul adevrat al
cuvntului ?Cinci, sase ani ?Pe urm, am s capt cearcne la ochi,zbrcituri pe obraz,

100

o sa devin agitat ca Aurica,imposibil.Cnd ai venit tu eram o fetita,si,acum,dup att


de scurt timp, sunt btrn.[]Succesul nostru in via e o chestiune de vitez.
Conceptia este tributara epocii si mediului din care provine fata- femeia isi implineste
destinul in functie de sexul advers-barbatii sunt cei care stabilesc soarta si fericirea sau
nefericirea femeii care exista doar pt a placea-de aceea timpul de implinire al femeiii este
f. scurt si in afara lui ea pare a nu exista ca personalitate,ci doar ca manifestare a
frustrrilor provocate de lupta cu timpul si singuratatea.Conceptia, determinata probabil
de situatia de orfana, de dorina de protectie,dar si de putere priveste femeia doar in
aspectul exterior-tinerete, frumusete, gratie.Otilia se privete ea insi ca pe un obiect
frumos si de aceea se teme de btrnee,fiind contient c doar cativa ani deine fora
seductiei exercitat asupra brbailor.
Modaliti de caracterizare balzaciene
1.a)Portret direct initial realizat din perspectiva personajului martor-reflector Felix
Felix privi spre captul scrii ca spre un cer deschis si vzu in apropierea lui Hermes cel
vopsit cafeniu un cap prelung si tnr de fat, incrcat cu bucle,cznd pn pe umeri.
Este prima imagine a fetei pus in opozitie cu detaliul de interior ce exprim urtul,
kitsch-ul ;portretul surprinde tinereea, fiind completat ulterior prin tehnica amnuntului
semnificativ;de asemenea este evideniat atitudinea lui Felix de protejat, supus (fata
este mult mai spectaculoas si matur la aceeai vrst)prin poziia superioar a
fetei,captul scrii si comparaia direciei privirii cu un cer deschis .
Fata subtiratic,imbrcat intr-o rochie foarte larga pe poale,dar stransa tare la mijloc
si cu o coleret de dantel pe umeri,ii intinse cu franchee un brat gol si delicat.
Detaliile vestimentare surprind elegana, atracia pentru frumos, lux, frivolitatea chiar si
un detaliu de comportament ce exprim sinceritatea, naturaleea.
Fata prea s aib optsprezece-nousprezece ani .Fata mslinie,cu nasul mic si ochii
foarte albatri arta si mai copilaroas intre multele bucle si gulerul de dantel.Ins in
trupul subiratic, cu oase delicate de ogar,de un stil perfect,fr acea slbiciune supt si
ptat a Aureliei,era o mare libertate de micari,o stpnire desvrit de femeie.
Se completeaz astfel datele portretului direct cu amnunte de vrst, finee a trsturilor,
graie, fragilitate, amestec de copilrie si feminitate,de tineree si maturitate care dau
farmecul enigmatic ce ii atrage pe brbaii din jur.Fizionomia in relaie cu vestimentaia
accentueaza aerul copilros si sugereaz vulnerabilitatea fetei.Se realizeaza si opozitia cu
Aurica : suplee-slbiciune bolnvicioas, aspect rasat-aspect comun.
b) Portret direct final in epilog din aceeai perspectiv a a lui Felix acum matur
Dup cteva vorbe banale moierul scoase din buzunar o fotografie care infia o
doamn foarte picant, gen actri intreinut, []Speriat Felix se mai uita o
data.Femeia era frumoas, cu linii fine, dar nu era Otilia,nu era fata nebunatic .Un aer
de platitudine feminin stingea totul. Avusese dreptate fata : noi nu trim dect cinciase ani !
Imaginea este total schimbat. La maturitate Otilia nu mai pastreaza enigma feminitii
incipiente, devine un om banal-o doamn f.picant- chiar dominat de platitudine att din
pricina timpului care trece inexorabil-noi nu trim dect cinci-sase ani ct si din cauza
schimbrii perspectivei lui Felix care nu mai este tnrul naiv, are experien de via si
poart in suflet imaginea din tineree a fetei cu care compar fotografia Felix se inchise
in biroul lui si scoase vechea fotografie pe care i-o dduse Otilia.Ce deosebire !Unde era

101

Otilia de altdata ?Nu numai Otilia era o enigm,ci si destinul insusi.Stilul indirect liber
transpune gandurile, dilemele, caracterul reflexiv al personajului
2.Autocaracterizare
Sunt foarte capricioas,vreau s fiu liber.
Eu am un temperament nefericit:m plictisesc repede, sufr cnd sunt contrariat.
Constat, vai, c sunt mediocr,neinsemnat pe lnga tine(Felix)Voina ta imi inspir
respect.Pn acum, rdeam de oamenii prea serioi, imi plceau brbaii chic.Nici nu
stiu cine e prim-ministru,att de puin m intereseaz lumea izbutit.Noi, fetele, Felix,
suntem mediocre, iremediabil mediocre, si singurul meu merit este acela c imi dau
seama de asta.
Orict de independent a fi,ca fat, simt nevoia unei ocrotiri.Nu m pricep la nimic,
papa nu mi-a dat nicio experien []amndoi avem nevoie de un prieten mai in vrsta,
cum e Pascalopol.
Otilia isi recunoaste defectele,este lucid si mrturisete nevoia de a fi protejat, dar
scoate in eviden si deosebirile dintre cei doi tineri, anticipand alegerea lui Pascalopol ca
sot, precum si sentimentul c este nepotrivita pentru Felix.
3.Descrierea camerei aceeai perspectiv a lui Felix :
In apropierea ferestrei se afla o mas de toalet cu trei oglinzi mobile si cu multe
sertare.In faa ei se vedea un taburet rotativ de pian.Sertarele de la toalet si de la
dulapul de haine erau trase afar in felurite grade,si-n ele se vedeau,ca niste intestine
colorate,ghemuri de panglici,cmi de mtase mototolite, batiste cu broderie si tot
soiul de nimicuri de fat.Cutii cu pudrrochii,plrii zceau mai peste tot,amestecate
cu note muzicale pentru pianoforte.
Pe un fotoliu se gsea un morman de cri,cele mai multe nemeti,dar si romane
franuzesti
Descrierea anticipeaza tehnica oglinzilor-reflectarea poliedric prin cele 3 oglinzi ,
accentueaz complexitatea si tineretea personajului prin tehnica detaliului
semnificativ:Otilia este cochet, frivol, capricioas, spontan, nerbdtoare,
schimbtoare, impulsiv(m plictisesc repede-sertarele trase in afara in diferite grade )
dar care are educaie si plcerea lecturii, o fata inteligent si plin de finee care cnt la
pian,dovedind c are sensibilitate si aptitudini artistice.
Modalitile moderne de caracterizare :-relativizeaz imaginea fetei, creeaz
enigma, misterul ce o inconjoar .
1.Comportamentismul (gesturi materne fa de Felix si momente cnd se copilrete,
fuga pe scri si in grdina, cntatul pasional la pian, descoperirea lumii rurale la mosia lui
Pascalopol, gesturile fa de cei doi brbai(Felix si Pascalopol),iritarea manifestat gestic
si verbal fa de Titi, druirea pianului Aurici) denota spiritul aventuros si ludic,
vivacitatea, spontaneitatea, amestecul derutant de copilrie si maturitate, caracterul
protector, feminitatea, orgoliul tinereii si frumuseii, generozitatea, demnitatea,suferina
condiiei incerte.
2.Pluriperspectivismul contribuie la realizarea complexitii portretului care nu se
poate incadra in tipicitate.Otilia este vzut diferit de cei din jur :
Felix o vede ca pe o fiin superioar, fin, delicat, inteligent fa de care are
sentimente caste-le doreste caste-,dar care il deruteaz prin comportament si conceptie
asupra vietii. Nesigur, prefer s stea cu lucrurile fetei si s viseze la ea; o vrea de soie ca
prta la cariera lui; atitudinea poate fi explicat prin condiia de orfan a personajului,

102

prin felul in care a fost crescut, un mediu rece, fr dragoste matern sau prezene
feminine; el proiecteaz asupra Otiliei o imagine ideal, nu o cunoate cu adevrat si
momentul de certitudine si fericire-implinire este urmat de dezamgirea crunt a faptului
ca este prsit; singura explicatie este scrisoarea trimis de Otilia de la Paris :
Cine a fost in stare de atta stpnire e capabil s nving si o dragoste nepotrivit
pentru marele lui viitor.
Prerile,sentimentele reies din gndurile personajului: monolog interior in stil direct si
indirect liber, jurnal, replici :
Trebuie s stimez totdeauna pe Otilia si s am incredere in ea.
Otilia e o fat admirabil, o fat superioar []pe care n-o inteleg
O infia nu mai puin femeia lui ideal.Trebuia s cread in ea, iar dac fata i-ar
dezmini mai trziu iluziile, era ndatorat s-i cultive imaginea in gol, ca o simpl
posibilitate a existentei.
Pacalopol o cunoate cel mai bine, deoarece a vzut-o crescnd, a cunoscut-o pe mama
ei si intelege mediul in care s-a format si triete, fiind prieten cu Costache.Este atras de
frumuseea, delicatetea, spontaneitatea si aspectul rasat al Otiliei mai ales c este un
brbat singur nemplinit matrimonial si patern, i accept, inelege slbiciunea pentru lux
si faptul c are nevoie de ocrotirea pe care el i-o poate oferi, mai ales ca nu ii cere nimic
in schimb(spre deosebire de posesivitatea lui Felix)
Domnioara Otilia e o fat rar[]E un temperament de artist, care simte nevoia
luxului, a schimbrii .A o inchide acum intr-o cstorie inseamn s-i deformezi
caracterul, s-i stingi avntul, graia.
Moierul este un admirator loial si lucid care vrea s lupte pentru ea cu mijloacele de
care dispune tiind c Felix ii este rival.
Costache o iubete sincer, o consider fiica lui, o ascult in ceea ce priveste
comportamentul zilnic, are incredere in ea, dar nu poate s ii asigure viitorul, nu are o
atitudine protectoare, ci este el nsui protejat de Otilia ca n momentul cnd este
nspimntat de scrisoarea anonim trimis de Stnic..Fata cunoate slbiciunile tatlui
adoptiv( papa e cam avar) si refuz infierea (spre uurarea lui Costache):
-Fetia mea-zise el-Otilica mea,tu tii ca numai pe tine te am .Tie ii las tot.Ai s fii ca o
prines.Stiam eu c tu inelegi toate.Situaia mea e grea, foarte grea.Aglae imi bate
capul mereu, dar eu nu m uit la ce spune ea. S fim cu tact, cu foarte mult tact !Nu-i
aa ?Ce-i trebuie ie alt nume ?Nu eti tu Otilica mea scump, nu-i las eu ie tot ce am ?
Stnic este atras de fat, o apreciaz prin prisma propriilor valori ;pentru el Otilia este
desteapta fat care tie s se descurce in via prin faptul c are puterea de a seduce
brbaii; nu intmpltor mai in glum mai in serios ii propune cstoria ( apoi se insoara
cu Georgeta care, chiar dac nu are finetea, sensibilitatea, inteligena si rafinamentul
Otiliei, este o cochet de succes ce are importante relaii care il pot propulsa pe scara
social.)
Aglae care are sentimente de ur, temndu-se c fratele ei ii va da averea, o consider o
destrblat, o znatic, o uuratic al crei rost este s triasc discret cu bieii de
familie ca Titi, refuzndu-i Otiliei o existen demn, moral sau macar reusit social.
Aversiunea ce o nutreste fa de ea este sporit de ncercarea de a o pune in valoare pe
Aurica.In ceea ce o privete, rutatea Aglaei este absolut,ea comportndu-se fr
scrupule, sim moral sau politee, fr compasiune sau contiina faptului c Otilia este
foarte tnr.

103

Aurica are aceeai atitudine, accentuat doar de sentimentul invidiei. Ii face plcere s o
umileasc, s ii aduc aminte de condiia de orfan, rspndete vorbe urte accentund
frivolitatea, libertinajul de care vorbete si Aglae in speranta c adoratorii Otiliei ii vor
indrepta atenia asupra ei. Un om distins ca Pascalopol trebuia s vad in sfrit ca nu e
nimic interesant intr-o dezmat ca Otilia.
Dup moartea lui Costache vrea chiar pianul fetei, uimind-o pn si pe mama ei; pe de
alt parte incearc s o imite pe Otilia pentru a se implini marital oferind un spectacol
ridicol.
Comentariul unei scene :
Prima scen de grup a caii stabilete tipologiile si relaiile dintre personaje. Felix este
introdus in universul casei din strada Antim numai dup ce Otilia il recunoaste si il
prezinta societii adunate la jocul de table si cri. Fata se comport firesc, natural, cu
maturitatea unei femei in opozitie cu Felix care se simte nendemanatic, timid si nu are
usurinta ei de a se comporta in societate.Bun obsevator, Felix remarc atenia pe care
Otilia o acord lui Pascalopol, gesturile familiare si pline de drglenie precum si
atitudinea moierului care are nevoie de atentia ei i ii ofer un inel.Prin prisma lui Felix
sunt stabilite relaiile cu fata ale celorlalte personaje :Costache o soarbe umilit din ochi,
Aglae si Aurica sunt iritate de faptul ca moierul ii ofer Otiliei inelul.Lipsit de simt
gospodresc, zpcit in ceea ce priveste noul venit, dar matern, Otilia ii ofer dou
prjituri si apoi il culc in camera ei.Pe tot parcursul primei scene, ea oscileaz intre Felix
si Pascalopol acordndu-le pe rnd atenie si veghind ca niciunul sa nu se simt trdat sau
gelos,desi Felix simte izbucnirea acestui sentiment cnd fata trateaz cu familiaritate pe
Pascalopol.
Relatia Otilia Felix
Otilia si Costache sunt singurele rude ale tnrului venit de la Iasi si fotografia pe care
Otilia i-o arat ii dovedete c se cunosc din copilrie .Felix este atras puternic de fat,s e
indrgostete de ea, ii mrturisete sentimentele intr-o scrisoare si ateapt apoi
nelinitit, tensionat rspunsul .Otilia consider copilresc comportamentul lui, este mai
puin vistoare in ceea ce privete dragostea .
Felix este mereu nesigur de sentimentele Otiliei, gelos pe Pascalopol, posesiv, naiv .Otilia
il consider inc un copil, il trateaz matern, fratern sau prietenesc cauznd uneori
suprarea lui :
Felix, eu a vrea s inelegi c eu in tine caut mai mult dect un june frumos si un
adorator, eu caut marele prieten, care s m stimeze cum nu m-a stimat nimeni si s-mi
ias in cale atunci cnd voi fi nevoit s plec in lume.Cci Felix,va veni o vreme cnd
voi fi singur, ingrozitor de singur.Te iubesc i altfel, Felix, voi fi pentru tine odat
altfel, acum fii pentru mine un frate.
Felix o vrea alturi ca soie in drumul lui spre succes in timp ce Otilia este intrigat si
chiar deranjat de faptul c mos Costache vrea s-i construiasc o cas, ea visnd la viitor
ca la un ir neprevzut de aventuri :
Putea s-o rapeasc un englez s-o duc in Indii, putea s-l roage pe Pascalopol s-o duc
in Rusia, dar s se fixeze pe jumtate din grdina lui lui mos Costache ii era odios.
Otilia il iubeste pe Felix, dar isi d seama c sunt foarte diferii chiar si in privina
aspiraiilor, concepiei asupra vieii. Ea are un sentiment de spaima fa de ambiia si
voina tanarului :

104

Il iubea intr-adevr pe tnr .Totusi, simea ca Felix nu era pentru ea.Il admira,ii purta
grija de sora, dar inuta indrjit a acestuia in via o infricoa.Desi tnr, Felix avea
priviri prea brbteti .Otilia era o rzgiat constient de viiul ei, care se simea bine
cnd o protejau oameni delicai ca Pascalopol, care ii ddeau imposibilul fr s-i cear
nimic.
Dupa moartea lui Costache,Otilia, ii demonstreaza lui Felix faptul ca o cstorie la acel
moment nu este posibil si c nici nu i-o dorete, considernd matrimoniul ceva pedant
si paralizant opus tinereii si vieii boeme la care viseaz. In timp ce Felix stie ce vrea, o
carier de succes,sa fie primul in domeniul su si s se cstoreasc cu fata, ea viseaz la
un viitor aventuros si testeaz capacitatea biatului de a trece peste suferina provocat
de dragostea neimplinit in noaptea cnd vine la el in camer, fcndu-l pe Felix s aib
certitudinea c este iubit si apoi prsindu-l.
Opinia Consider c romanul lui Calinescu este o capodoper nu numai prin zugrvirea
atent a societii romnesti a vremii, ci si prin latura comic, prin preluarea polemic a
metodei balzaciene intr-o epoc in care aceasta este considerat de cei mai muli prozatori
perimat.
BALTAGUL, M.SADOVEANU
SCHI
Context roman interbelic,aprut in 1930.
Incadrare:
roman realist, obiectiv prin perspectiva narativ, neimplicarea naratorului, dimensiunea
monografic, incadrarea exact in spaiu si timp, personaje ce ndeplinesc roluri
roman mitic,deoarece in structura crii se pot observa elemente din cteva mituri
romnesti si universale: mioritic,Isis si Osiris, labirintul,coborrea in Infern.Romanul
ilustreaz realismul mitic in care, dincolo de manifestrile vizibile ale realitii se
reveleaz legi invizibile, strvechi.
Viziunea despre lume este cea a unui traditionalist pt care existena se bazeaz pe o lege
universal rnduiala simbol al ordinii cosmice ce trebuie transmis din generaie in
generaie, pstrtoare ale acesteia fiind femeile.Apare astfel diferena dintre omul arhaic
legat de natur, de cosmos, de legi nescrise (talionul) de sacru, de soare si societatea
modern nstrinat care a nlocuit valorile spirituale tradiionale cu cele
materiale.Drumul Vitoriei este un drum spre centru, de recuperare a sacralitii pierdute
de ctre modernitate, epoc profan prin excelen.
Raportul realitate fictiune: perspectiva observatorului lucid, obiectiv se asociaz cu
viziunea tradiional in care realitatea este redus la evenimente arhetipale; romanul este
f.f.concentrat, cititorul fiind iniiat in tainele lumii care trebuie descifrat.Textul ii are
originea intr-o conversaie despre o crim pastoral auzit de prozator si asociat mitului
mioritic.
Tema Complexitatea caii permite intepretarea ei la mai multe nivele tematice: relaia
dintre realitate(contingent) si transcendent, omul arhaic, familia, iubirea, iniierea,
moartea.
Structura 16 capitole si un prolog.
Titlul este un substantiv comun cu sens denotativ si conotativ. In sens denotativ, baltagul
este un obiect pstoresc, o secure cu 2 tiuri folosit ca arm a crimei si a rzbunrii.In
sens conotativ, baltagul este obiect iniiatic pt Gheorghi, simbol al vieii si al morii .

105

Incipitul este reprezentat de povestea spus de Lipan la petreceri si recuperat prin


amintire de Vitoria. De la inceput cititorul este transpus intr-un timp mitic i i se aduc la
cunotin cuvintele cu valoare de simbol :rnduial, semn.:Domnul Dumnezeu, dup ce
a alctuit lumea, a pus rnduial si semn fiecrui neam.Povestea are rolul de a avertiza
asupra calitilor si destinului pstorilor, care venind prea trziu in faa divinitii, nu se
pot bucura de ceea ce ii doresc: cmpii mnoase, ci trebuie s se mulumeasc cu ceea ce
au si ntr-adaos,o inim uoar, pt a se putea bucura de via, plcerea de a petrece,
muieri frumoase si iubee.
Finalul las in urm trecutul si se focalizeaz asupra viitorului familiei condus de
Gheorghi, chiar dac mama este cea care face planurile.Ca si in aciunile dedicate
actului justitar, Vitoria se dovedeste meticuloas si organizat, respectnd datina si ritmul
vieii care curge necontenit: ornduirea turmelor, parastasul de 40 de zile, impotrivirea
fa de fiul dascaliei indrgostit de Minodora.
Perspectiva narativa este a naratorului omniscient, omniprezent, obiectiv,
neutru(focalizare zero) care se mbina cu focalizarea intern chiar din incipit prin
rememorrile eroinei.
Constructia subiectului respect momentele tradiionale ale acestuia.Expozitiunea
infieaza locul: satul Mgura Tarcului unde incepe aciunea si se afla gospodria
Lipanilor, timpul: toamna trzie cnd Vitoria incearc s ineleag absena ndelungat a
soului, apelnd la preot si vrjitoare.Intriga este intrzierea barbatului si decizia femeii
de a porni in cutarea lui dup ce realizeaz c fiul, Gheorghi este inc imatur pt a pleca
singur pe urmele printelui disprut.Desfurarea actiunii cuprinde pregtirile de
plecare, drumul in cutarea lui Nechifor gndit ca o cltorie in lumea mortilor pt c visul
in care ii vede sotul trecnd o ap neagr cu spatele spre ea o face pe Vitoria s ineleag
c acesta a murit; ceea ce nu stie sunt inprejurrile si ceea ce trebuie sa inplineasc este
ritul mortuar fr de care Nechifor nu ar avea linite.Femeia ine post 12 vineri, se
inchin la icoana Sfintei Ana creia ii incredineaz taina, vinde o parte din produse pt ai procura banii necesari cltoriei si pleac mpreuna cu Gheorghi la inceputul lui
martie (10 martie).Mama si fiul strbat satele din partea de nord a Moldovei: Clugreni,
Frcaa, Borca, Cruci, afl la Vatra Dornei c Nechifor a cumprat oi din care a vndut o
parte altor 2 pstori si apoi descoper urmele trecerii celor 3 pn in satul Suha unde
imaginea lui Nechifor dispare;Vitoria inelege c soul ei murit ntre satele Sabasa si
Suha, il gsete intr-o gospodrie pe Lupu, cinele lui Lipan si cu ajutorul lui descoper
cadavrul pstorului care pstreaz urma loviturii de baltag.Punctul culminant si
deznodamantul sunt concentrate in finalul romanului, cnd la masa de praznic impus
de ceremonialul funebru, femeia demasc ucigaii si cinele il rnete mortal pe Calistrat
Bogza ce mrturisete crima;Vitoria il iart silit pe asasin si apoi face planuri de viitor.
Schema construciei romanului poliist impune actiuni tipice:crima, ancheta, descoperirea
criminalilor, probarea vinoviei si pedepsirea ucigasilor.
Relatii temporale si spatiale
Timpul are coordonate religioase, simbolice prima parte a aciunii desfurndu-se
toamna(Sf Dumitru) si apoi iarna asociate morii lui Lipan si unei imagini statice a
eroinei, deoarece ea simte nevoia s coboare n propriile amintiri, iar a 2 a parte a
evenimentelor se desfoar primvara(Sf Gheorghe), anotimpul renaterii, cnd Vitoria
dovedete o mare energie, ambele realiznd ciclul existenial nentrerupt anticipat de
titlu.Spaiul inscrie si el 2 coordonate: sacr, tradiional, arhaic(muntele) si profan,

106

modern(cmpia); Nechifor este cel care face legtura dintre cele dou dimensiuni
spaiale;forma degradat a cmpiei este valea, rpa(in care este gsit cadavrul pstorului)
spaiu al morii, al Infernului.
Particularitile limbajului relev tonul ceremonios specific lui Sadoveanu in opera
cruia se remarc arta de povestitor ce tie importana Logosului. Se imbin arhaisme,
regionalisme si neologisme ce redau exact si concis imaginea celor dou lumi: arhaic si
modern.
Constructia personajelor evideniaz schema mitic:Osiris- Nechifor, Isis- Vitoria,SethCaliatrat Bogza, Horus- Gheorghi, Anubis-Lupu.
Nechifor Lipan este personajul absent al romanului, portretul su realizndu-se din
amintirile Vitoriei, ale drumeilor si din mrturisile ucigasilor.El are atributele
exceptionalitii:curaj, demnitate, generozitate, voioie, vitejie.Numele este un mijloc de
caracterizare si semnific biruina asupra morii prin urmai si prin integrarea n univers
prin ritualul funebru.
Gheorghi este tnrul surprins in procesul maturizrii, erou de bildungsroman, numele
semnificnd victoria asupra rului, dar si asupra propriilor slbiciuni.El poart numele
tainic al tatlui, fapt ce sugereaz refacerea destinului acestuia si preluarea calitilor sale.
Vitoria Lipan este un personaj complex, exponenial, rotund cu multiple faete dintre
care se remarc postura de mam, , munteanc si erou justiiar, detectiv.A fost
considerat Hamlet feminin, exponenta speei (Calinescu), reprezentant a lumii arhaice
pus fa in fa cu ordinea modern a lumii in care nu are ncredere.
Trsturi fizice si morale Detaliile fizice sunt frumuseea ochilor(care permite si
trecerea din planul prezentului in cel al evocrii) si vrsta maturitii; portretul iniial este
static, insufletit doar de ochii cprui in care parc se rsfrngea lumina castanie a
prului; ochii aprigi si inc tineri incearc s ptrund pn la Lipan si s-i explice
intrzierea lui, femeia simindu-se detaata de existena cotidian si intrnd in sine.
Portretul moral evidentiaz voina, inteligena, capacitatea de disimulare, intuiia,
caracterul puternic.
Ca soie, Vitoria dovedete dragoste, devotament, loialitate si pasiune chiar si la vrsta
maturitii, cnd are copii mari si se ruineaz oarecum de sentimentele sale ;cert este c
Lipan reprezint dragostea ei de douazeci si mai bine de ani, iar spusele babei Maranda
ii trezesc gelozia, dei stie f.bine c brbatul se ntoarce la ea ca la apa cea bun
ntotdeauna; acest sentiment este unul dintre semnele ce o pun pe gnduri si o fac s
cread ca i s-a intmplat o nenorocire.O asemenea relaie marital o dorete si pt fiica ei,
pe care o educ in spiritul tradiiei si nu permite ieirea ei din graniele comunitii
pstorilor.
Ca mam, este autoritar, grijulie, protectoare, sever cu Minodora atunci cnd aceasta
incearc sa adopte obiceiuri moderne, dar si cu Gheorghi cnd flcul trebuie s preia
rolul tatlui si s se maturizeze rapid.Gheorghi observ schimbarea mamei, consider c
i-au crescut epi de aricioaic si incearc s i fac pe plac, considernd c brbaii
reprezint fora, iar femeile intuiia,viclenia.In relaiile familiale femeia respect datina pt
c ea reprezint ordinea rnduiala lumii si d fiinei umane o certitudine .In numele
acestei rnduieli il pregtete pe fiul adolescent pt a prelua responsabilitile de cap al
familiei. Mai inti, incearc s il trimit doar pe el dup tatal disprut,ns fin psiholog,
intelege, desi fiul nu se impotrivete, c el nu este pregtit pt aceasta cltorie si hotrte
s mearg impreuna pt a implini ritualul si a afla adevrul, restabilind astfel echilibrul

107

lumii distrus de crim.Cu rbdare si hotrre Vitoria preia ipostaza de mentor al fiului pe
care il supune la mai multe probe culminnd cu infruntarea ucigaului tatlui. Procesul
maturizrii beneficiaz si de un obiect cu valoare iniiatic: baltagul sfinit de printele
Dnil.
Ca munteanc, Vitoria este un personaj exponential ca si soul ei, concretiznd toate
calitile categoriei creia ii aparine.Este rbdtoare, harnic, demn, onest fa de
tradiie si cei apropiai, legat de lumin(soare). Ea cunoate natura si manifestrile ei,
ghidndu-se dup vnt sau umbra bradului, nu are ncredere in autoriti sau in lumea de
jos, este prevztoare si nu marturisete adevratul scop al cltoriei, privete cu
nencredere pe subprefect, dar se folosete de prezena lui, face reclamaie, dar se
adreseaz tot icoanei Sfintei Ana pt ajutor.Pt ea este imperios necesar s l gseasc pe
Lipan, s realizeze ceremonialul funebru pt linitea sufletului celui disprut, s gseasc
si s pedepseasc ucigaii, comunitatea arhaic a pstorilor conducndu-se dup legea
veche a Talionului.
In calitate de detectiv, este capabil de disimulare, inteligent si apt sa urzeasc intrigi
pt a-i invrjbi pe cei doi vinovai; ncalc chiar modalitatea tradiional de desfurare a
parznicului pt a mplini actul justitiar.
Modalitati de caracterizare: direct de ctre narator(portret fizic), de ctre alte
personaje: Anastase Balmez observ c este nc tnr si frumoas, autocaracterizare :
ea ins se socotea moart, ca si omul ei,care nu era lng dnsa.
Caracterizarea indirect se realizeaz prin fapte, gesturi, limbaj, mediu, relaii cu alte
personaje, nume.Numele provine din latinescul victor si semnific biruina, avertiznd
asupra caracterului puternic, asupra victoriei asupra morii si rului.Faptele si gesturile
relev hotrrea, luciditatea, spiritul calculat, stpnirea de sine.Relatiile cu ceilali
evidentiaz faete diferite ale personalitii ei: sigurana de sine in relaie cu urmaii si
necunoscuii, spiritul interogativ, nesigurana in conversatiile cu negustorul David sau
mo Pricop.Limbajul si mediul arat apartenena ei la la comunitatea arhaic a satului de
munte izolat de civilizaia modern si condiia de femeie in ara brbailor
(N.Manolescu); femeia netiutoare de carte se descurc in lumea de jos prin calitile sale
intrinseci si apelul la traditie.
Relatiile cu un alt personaj
Dei nu apare pe tot parcursul romanului, legtura cu Minodora este semnificativ pt
profilul femeii de munte. Fata, care probabil motenete frumuseea mamei, este indrgit
de feciorul dscliei, Ghi Topor, care nici ei nu-i este urt si este incntat de cartea
potal primit de la el.Mama este nemultumit de preferina tinerei pt vals, coc elemente
ale lumii moderne ptrunse i in satul de munte, admonestndu-i odrasla si chiar
avertizand-o c ii aplic o corecie dur dac renun la tradiia pstrat din generaie in
generaie prin femei(bunica, mama, nepoata) si pe care Vitoria o consider prea buna pt a
o schimba. De aceea ea se impotrivete noului considerat superficial si fr legturi in
ordinea sacr a lumii. Protectoare fa de fat, Vitoria o duce la mnstire pe toat
perioada cltoriei ei, face planuri ca fata s participe la parastasul de 40 de zile si chiar
dup experiena noii lumi se impotrivete cstoriei Minodorei cu feciorul dasclului, pt
c aceasta ar nsemna ieirea din comunitatea arhaic a pstorilor si implicit adoptarea
altor reguli ale existenei. Fata se subordoneaz autoritii materne, relaie tradiional
intre prini si copii.

108

Comentariul unei scene Finalul romanului cuprinde dou scene relevante pt


caracterizarea protagonistei: demascarea ucigaului si scena morii acestuia.Timpul
actiunii este apusul soarelui ca si acela al comiterii crimei; la masa de praznic,Vitoria a
avut grij s ii invite pe gospodarii de la Doi Meri si oficialiti dup ce a rspndit
zvonuri despre cei doi pstori si a creat o stare de suspiciune accentuat la mas de
comportamentul fa de Calistrat Bogza despre care sugereaz c nu este in apele
lui.Apoi il face s bea peste msur si s se comporte violent, crendu-i o stare de
nelinite prin exactitatea cu care povestete desfurarea crimei si prin afirmaia c tie
evenimentele de la cel disprut; femeia mimeaz comportamentul gazdei atente, creeaz
o stare de interes in rndul mesenilor, il provoac pe pstor si abia in final il acuz de
crim, tonul fiind nu acuzator ci cu mirare dovedind astfel capacitate de disimulare,
viclenie si inteligen. Acuzaia este formulat in primul rnd pt Gheorghi, dar e
valabil pt toti mesenii: pe baltag e scris snge si acesta-i omul care a lovit pe tatutu.Durerea si revolta se manifest in secvena morii lui Bogza care are nevoie, conform
ritualului de iertarea femeii dup ce a mrturisit crima si a restabilit dreptatea:intoarcerea
turmelor catre Lipani.Contient c va muri, Bogza cere iertarea pe care femeia intrzie s
i-o dea si pe care cu greu o rostete Dumnezeu s te ierte; ea respect ceremonialul, dar
nu poate s ierte cu adevrat fapta oierului de la Doi Meri.Gesturile accentueaz
determinarea femeii de a aplica legea talionului:ii strnse buzele, il privi neclintit o
vreme si dup aceea se retrase.
Comentariu
Context roman interbelic,aprut in 1930.
Incadrare:roman realist,obiectiv prin perspectiva narativ, neimplicarea naratorului,
dimensiunea monografic, incadrarea exact in spaiu si timp, personaje ce ndeplinesc
roluri si roman mitic, deoarece in structura crii se pot observa elemente din cteva
mituri romnesti si universale: mioritic, Isis si Osiris, labirintul, coborrea in
Infern.Romanul ilustreaz realismul mitic in care, dincolo de manifestrile vizibile ale
realitii se reveleaz legi invizibile, strvechi.
Viziunea despre lume este cea a unui traditionalist pt care existena se bazeaz pe o lege
universal rnduiala simbol al ordinii cosmice ce trebuie transmis din generaie in
generaie, pstrtoare ale acesteia fiind femeile( Minodora este educat in spiritul datinii
pe care trebuie s o tie, sa o respecte si s o duca mai departe). Apare astfel diferena
dintre omul arhaic legat de natur, de cosmos, de legi nescrise (talionul) de sacru, de
soare si societatea modern nstrinat care a nlocuit valorile spirituale tradiionale cu
cele materiale.Drumul Vitoriei este un drum spre centru, de recuperare a sacralitii
pierdute de ctre modernitate, epoc profan prin excelen.
Raportul realitate fictiune: perspectiva observatorului lucid, obiectiv se asociaz cu
viziunea tradiional in care realitatea este redus la evenimente arhetipale; romanul este
f.f.concentrat, cititorul fiind iniiat in tainele lumii care trebuie descifrat.
Geneza romanului textul ii are originea intr-o conversaie despre o crim pastoral
auzit de prozator si asociat mitului mioritic.
Tema Complexitatea caii permite intepretarea ei la mai multe nivele tematice: relaia
dintre realitate(contingent) si transcendent, omul arhaic, familia, iubirea, iniierea,
moartea.
Structura 16 capitole si un prolog.

109

Titlul este un substantiv comun cu sens denotativ si conotativ. In sens denotativ, baltagul
este un obiect pstoresc, o secure cu 2 tiuri folosit ca arm a crimei si a rzbunrii.In
sens conotativ, baltagul este obiect iniiatic pt Gheorghi, simbol al vieii si al morii .
Incipitul este reprezentat de povestea spus de Lipan la petreceri si recuperat prin
amintire de Vitoria. De la inceput cititorul este transpus intr-un timp mitic i i se aduc la
cunotin cuvintele cu valoare de simbol :rnduial, semn.:Domnul Dumnezeu, dup ce
a alctuit lumea, a pus rnduial si semn fiecrui neam.Povestea are rolul de a avertiza
asupra calitilor si destinului pstorilor, care venind prea trziu in fata divinitii, nu se
pot bucura de ceea ce ii doresc: cmpii mnoase, ci trebuie s se mulumeasc cu ceea ce
au si ntr-adaos,o inim uoar, pt a se putea bucura de via, plcerea de a petrece,
muieri frumoase si iubee.
Finalul las in urm trecutul si se focalizeaz asupra viitorului familiei condus de
Gheorghi, chiar dac mama este cea care face planurile.Ca si in aciunile dedicate
actului justitar, Vitoria se dovedeste meticuloas si organizat, respectnd datina si ritmul
vieii care curge necontenit: ornduirea turmelor, parastasul de 40 de zile, impotrivirea
fa de fiul dascaliei indrgostit de Minodora.
Perspectiva narativa este a naratorului omniscient, omniprezent, obiectiv,
neutru(focalizare zero) care se mbina cu focalizarea intern chiar din incipit prin
rememorrile eroinei.
Constructia subiectului respect momentele tradiionale ale acestuia.Expozitiunea
infieaza locul: satul Mgura Tarcului unde incepe aciunea si se afla gospodria
Lipanilor, timpul: toamna trzie cnd sosete argatul Mitrea si cnd Vitoria incearc s
ineleag absena ndelungat a soului, apelnd la preot si vrjitoare.Intriga este
intrzierea barbatului si decizia femeii de a porni in cutarea lui dup ce realizeaz c
fiul, Gheorghi este inc imatur pt a pleca singur pe urmele printelui
disprut.Desfurarea actiunii cuprinde pregtirile de plecare, drumul in cutarea lui
Nechifor gndit ca o cltorie in lumea mortilor pt c visul in care ii vede sotul trecnd o
ap neagr cu spatele spre ea o face pe Vitoria s ineleag c acesta a murit; ceea ce nu
stie sunt inprejurrile si ceea ce trebuie sa inplineasc este ritul mortuar fr de care
Nechifor nu ar avea linite.Femeia ine post 12 vineri, se inchin la icoana Sfintei Ana
creia ii incredineaz taina, vinde o parte din produse pt a-i procura banii necesari
cltoriei si pleac mpreuna cu Gheorghi la inceputul lui martie (10 martie).Mama si
fiul strbat satele din partea de nord a Moldovei: Clugreni, Frcaa, Borca, Cruci, afl
la Vatra Dornei c Nechifor a cumprat oi din care a vndut o parte altor 2 pstori si apoi
descoper urmele trecerii celor 3 pn in satul Suha unde imaginea lui Nechifor
dispare;Vitoria inelege c soul ei murit ntre satele Sabasa si Suha, il gsete intr-o
gospodrie pe Lupu, cinele lui Lipan si cu ajutorul lui descoper cadavrul pstorului
care pstreaz urma loviturii de baltag.Punctul culminant si deznodamantul sunt
concentrate in finalul romanului, cnd la masa de praznic impus de ceremonialul
funebru, femeia demasc ucigaii si cinele il rnete mortal pe Calistrat Bogza ce
mrturisete crima;Vitoria il iart silit pe asasin si apoi face planuri de viitor.
Schema construciei romanului poliist impune actiuni tipice:crima, ancheta, descoperirea
criminalilor, probarea vinoviei si pedepsirea ucigasilor.
Relatii temporale si spatiale
Timpul are coordonate religioase, simbolice prima parte a aciunii desfurndu-se
toamna(Sf Dumitru) si apoi iarna asociate morii lui Lipan si unei imagini statice a

110

eroinei, deoarece ea simte nevoia s coboare n propriile amintiri, iar a 2 a parte a


evenimentelor se desfoar primvara(Sf Gheorghe), anotimpul renaterii, cnd Vitoria
dovedete o mare energie, ambele realiznd ciclul existenial nentrerupt anticipat de
titlu.Spaiul inscrie si el 2 coordonate: sacr, tradiional, arhaic(muntele) si profan,
modern(cmpia); Nechifor este cel care face legtura dintre cele dou dimensiuni
spaiale;forma degradat a cmpiei este valea, rpa(in care este gsit cadavrul pstorului)
spaiu al morii, al Infernului.
Particularitile limbajului relev tonul ceremonios specific lui Sadoveanu in opera
cruia se remarc arta de povestitor ce tie importana Logosului. Se imbin arhaisme,
regionalisme si neologisme ce redau exact si concis imaginea celor dou lumi: arhaic si
modern.
Constructia personajelor evideniaz schema mitica:Osiris- Nechifor, Isis- Vitoria,SethCaliatrat Bogza, Horus- Gheorghi, Anubis-Lupu.
Nechifor Lipan este personajul absent al romanului, portretul su realizndu-se din
amintirile Vitoriei, ale drumeilor si din mrturisile ucigasilor.El are atributele
exceptionalitii:curaj, demnitate, generozitate, voioie, vitejie.Numele este un mijloc de
caracterizare si semnific biruina asupra morii prin urmai si prin integrarea n univers
prin ritualul funebru.
Gheorghi este tnrul surprins in procesul maturizrii, erou de bildungsroman, numele
semnificnd victoria asupra rului, dar si asupra propriilor slbiciuni.El poart numele
tainic al tatlui, fapt ce sugereaz refacerea destinului acestuia si preluarea calitilor sale.
Vitoria Lipan este un personaj complex, exponenial, rotund cu multiple faete dintre
care se remarc postura de mam, , munteanc si erou justiiar, detectiv.A fost
considerat Hamlet feminin, exponenta speei (Calinescu), reprezentant a lumii arhaice
pus fa in fa cu ordinea modern a lumii in care nu are ncredere.
Trsturi fizice si morale Detaliile fizice sunt evideniate chiar la nceputul romanului,
datele concise accentund frumuseea ochilor(care permite si trecerea din planul
prezentului in cel al evocrii) si vrsta maturitii; portretul iniial este static, insufletit
doar de ochii cprui in care parc se rsfrngea lumina castanie a prului; ochii aprigi
si inc tineri incearc s ptrund pn la Lipan si s-i explice intrzierea lui, femeia
simindu-se detaata de existena cotidian si intrnd in sine, concentrndu-se asupra
intunericului, umbrei care trebuie sa fac loc luminii interioare.Portretul moral
evidentiaz vointa, inteligena, capacitatea de disimulare, intuiia, caracterul puternic.
Ca soie, Vitoria dovedete dragoste, devotament, loialitate si pasiune chiar si la vrsta
maturitii, cnd are copii mari si se ruineaz oarecum de sentimentele sale ;cert este c
Lipan reprezint dragostea ei de douazeci si mai bine de ani, iar spusele babei Maranda
ii trezesc gelozia, dei stie f.bine c brbatul se ntoarce la ea ca la apa cea bun
ntotdeauna; acest sentiment este unul dintre semnele ce o pun pe gnduri si o fac s
cread ca i s-a intmplat o nenorocire.O asemenea relaie marital o dorete si pt fiica ei,
pe care o educ in spiritul tradiiei si nu permite ieirea ei din graniele comunitii
pstorilor.Ca mam, este autoritar, grijulie, protectoare, sever cu Minodora atunci cnd
aceasta incearc sa adopte obiceiuri moderne, dar si cu Gheorghi cnd flcul trebuie s
preia rolul tatlui si s se maturizeze rapid.Gheorghi observ schimbarea mamei,
consider c i-au crescut epi de aricioaic si incearc s i fac pe plac, considernd c
brbaii reprezint fora, iar femeile intuiia,viclenia.Minodora ii dorete o csnicie
bazat pe dragoste, ca aceea a prinilor ei si o implor pe Vitoria s nu o cstoreasc cu

111

cineva pe care s nu-l iubeasc.In relaiile familiale femeia respect datina pt c ea


reprezint ordinea rnduiala lumii si d fiinei umane o certitudine .In numele acestei
rnduieli il pregtete pe fiul adolescent pt a prelua responsabilitile de cap al familiei.
Mai inti, incearc s il trimit doar pe el dup tatal disprut, deoarece Gheorghi are
experina drumurilor la turmele aflate la iernat, tie carte si se decurc in hiurile lumii
moderne; fin psiholog, femeia intelege, desi fiul nu se impotrivete, c el nu este pregtit
pt aceasta cltorie si hotrte s mearg impreuna pt a implini ritualul si a afla adevrul,
restabilind astfel echilibrul lumii distrus de crim.Cu rbdare si hotrre Vitoria preia
ipostaza de mentor al fiului pe care il supune la mai multe probe culminnd cu
infruntarea ucigaului tatlui. Procesul maturizrii beneficiaz si de un obiect cu valoare
iniiatic: baltagul sfinit de printele Dnil.
Ca munteanc, Vitoria este un personaj exponential ca si soul ei, concretiznd toate
calitile categoriei creia ii aparine.Este rbdtoare, harnic, demn, onest fa de
tradiie si cei apropiai, legat de lumin(soare). Ea cunoate natura si manifestrile ei,
ghidndu-se dup vnt sau umbra bradului, nu are ncredere in autoriti sau in lumea de
jos, este prevztoare si nu marturisete adevratul scop al cltoriei, privete cu
nencredere pe subprefect, dar se folosete de prezena lui, face reclamaie, dar se
adreseaz tot icoanei Sfintei Ana pt ajutor.Pt ea este imperios necesar s l gseasc pe
Lipan, s realizeze ceremonialul funebru pt linitea sufletului celui disprut, s gseasc
si s pedepseasc ucigaii, comunitatea arhaic a pstorilor conducndu-se dup legea
veche a Talionului.In calitate de detectiv, este capabil de disimulare, inteligent si apt
sa urzeasc intrigi pt a-i invrjbi pe cei doi vinovai; ncalc chiar modalitatea tradiional
de desfurare a parznicului pt a mplini actul justitiar.
Modalitati de caracterizare: direct de ctre narator(portret fizic), de ctre alte
personaje: Anastase Balmez observ c este nc tnr si frumoas, autocaracterizare :
ea ins se socotea moart, ca si omul ei,care nu era lng dnsa.
Caracterizarea indirect se realizeaz prin fapte, gesturi, limbaj, mediu, relaii cu alte
personaje, nume.Numele provine din latinescul victor si semnific biruina, avertiznd
asupra caracterului puternic, asupra victoriei asupra morii si rului.Faptele si gesturile
relev hotrrea, luciditatea, spiritul calculat, stpnirea de sine.Relatiile cu ceilali
evidentiaz faete diferite ale personalitii ei: sigurana de sine in relaie cu urmaii si
necunoscuii, spiritul interogativ, nesigurana in conversatiile cu negustorul David sau
mo Pricop.Limbajul si mediul arat apartenena ei la la comunitatea arhaic a satului de
munte izolat de civilizaia modern si condiia de femeie in ara brbailor
(N.Manolescu); femeia netiutoare de carte se descurc in lumea de jos prin calitile sale
intrinseci si apelul la traditie.
Relatiile cu un alt personaj
Dei nu apare pe tot parcursul romanului, legtura cu Minodora este semnificativ pt
profilul femeii de munte. Fata, care probabil motenete frumuseea mamei, este indrgit
de feciorul dscliei, Ghi Topor, care nici ei nu-i este urt si este incntat de cartea
potal primit de la el.Mama este nemultumit de preferina tinerei pt vals, coc elemente
ale lumii moderne ptrunse i in satul de munte, admonestndu-i odrasla si chiar
avertizand-o c ii aplic o corecie dur dac renun la tradiia pstrat din generaie in
generaie prin femei(bunica, mama, nepoata) si pe care Vitoria o consider prea buna pt a
o schimba. De aceea ea se impotrivete noului considerat superficial si fr legturi in
ordinea sacr a lumii. Protectoare fa de fat, Vitoria o duce la mnstire pe toat

112

perioada cltoriei ei, face planuri ca fata s participe la parastasul de 40 de zile si chiar
dup experiena noii lumi se impotrivete cstoriei Minodorei cu feciorul dasclului, pt
c aceasta ar nsemna ieirea din comunitatea arhaic a pstorilor si implicit adoptarea
altor reguli ale existenei. Fata se subordoneaz autoritii materne, relaie tradiional
intre prini si copii.
Comentariul unei scene Finalul romanului cuprinde dou scene relevante pt
caracterizarea protagonistei: demascarea ucigaului si scena morii acestuia.Timpul
actiunii este apusul soarelui ca si acela al comiterii crimei; la masa de praznic,Vitoria a
avut grij s ii invite pe gospodarii de la Doi Meri si oficialiti dup ce a rspndit
zvonuri despre cei doi pstori si a creat o stare de suspiciune accentuat la mas de
comportamentul fa de Calistrat Bogza despre care sugereaz c nu este in apele
lui.Apoi il face s bea peste msur si s se comporte violent, crendu-i o stare de
nelinite prin exactitatea cu care povestete desfurarea crimei si prin afirmaia c tie
evenimentele de la cel disprut; femeia mimeaz comportamentul gazdei atente, creeaz
o stare de interes in rndul mesenilor, il provoac pe pstor si abia in final il acuz de
crim, tonul fiind nu acuzator ci cu mirare dovedind astfel capacitate de disimulare,
viclenie si inteligen. Acuzaia este formulat in primul rnd pt Gheorghi, dar e
valabil pt toti mesenii: pe baltag e scris snge si acesta-i omul care a lovit pe tatutu.Durerea si revolta se manifest in secvena morii lui Bogza care are nevoie, conform
ritualului de iertarea femeii dup ce a mrturisit crima si a restabilit dreptatea:intoarcerea
turmelor catre Lipani.Contient c va muri, Bogza cere iertarea pe care femeia intrzie s
i-o dea si pe care cu greu o rostete Dumnezeu s te ierte; ea respect ceremonialul, dar
nu poate s ierte cu adevrat fapta oierului de la Doi Meri.Gesturile accentueaz
determinarea femeii de a aplica legea talionului:ii strnse buzele, il privi neclintit o
vreme si dup aceea se retrase.
Opinia Baltagul este un roman interesant nu numai prin problematica si posibilitatea
interpretrii in cheie mitic ,ci si prin personajul principal care descoper sensul lumii si
al existenei apelnd la credine strvechi, cretine si precretine, avnd totodata tria si
inteligena de a se descurca admirabil intr-o lume necunoscut, strain, o ar a
brbailor..
POVESTIREA
HANU-ANCUTEI,M.SADOVEANU
IAPA LUI VODA
Context Volumul apare in 1928 si reprezinta una dintre scrierile de valoare ale
prozatorului M.Sadoveanu.Unitara, scrierea se caracterizeaza printr-o atmosfera
melancolica si nostalgica,in care se impletesc elemente ale realului cu cele ale
fabulosului, prin aducerea in prim-plan a unei mentalitati arhaice ,chiar daca exista in vol
si descrierea societatii moderne, printr-un limbaj aparte, apt sa capteze si sa pastreze
atentia cititorului.

113

Viziunea despre lume este aceea a unui traditionalist pt care satul, datina, istoria sunt
valori perene ; de aceea vremea veche este readusa in memoria contemporanilor pt a
ca acestia sa fie initiati atat in tainele lumii cat si in acelea ale cuvantului- artei
naratiunii.
Specia Povestirea este o specie a genului epic ce se caracterizeaza prin nararea unei
singure intamplari,atitudinea subiectiva a naratorului, interesul concentrat asupra
evenimentelor si mai putin asupra personajelor,existenta unui ceremonial al zicerii,
evocarea unor intamplari din trecut.Regimul verbal al povestirii este imperfectul sau
perfectul compus, timpuri prin excelenta evocative,iar in naratiune au loc dislocari
temporale, timpul Cronos asociindu-se cu timpul Kairos.
Povestirea in rama este o formula narativa f veche ( prezenta in literatura antica latina,
culegerea de povesti orientale O mie si una de nopti-Halima , in Decameronul lui
Boccacio sau Povestiri din Canterbury de G.Chauser ) care transforma naratorii in
personaje ale actiunii. Exista un narator principal-auctorial anonim, avand calitatatea de
martor ascultator si mai multi povestitori reuniti in acelasi spatiu si acelasi timp.
Hanu-Ancutei este un vol construit pe schema povestirii in rama si cuprinde 9 naratiuni
spuse de drumetii ce poposesc la hanul de pe drumul Romanului.In viziunea lui
G.Calinescu, axul volumului il reprezinta mitul eternei reintoarceri ; personajele sunt
initiate in tainele lumii si existentei devenind modele :zodierul, calugarul,justitiarul.
Temele relatarilor sunt diverse:iubirea, dreptatea, calatoria, insa supratema volumului
este povestirea insasi.Comunicarea inseamna rememorare si retraire a evenimentelor,
povestitorul recurgand la anamnesis.
Titlul reprezinta un topos sadovenian, un spatiu consacrat al spunerii povestilor; unul
dintre elementele ce asigura atmosfera specifica si in acelasi timp continuitatea este
hangita:Ancuta din timpul relatarii naratorului auctorial, o prezenta memorabila prin
frumusete, amabilitate, sensibilitate ,dar si arta de a intretine aerul de sarbatoare,si
focul asemenea unei vestale; ea este aidoma mamei ei , evocata de naratorii celor 9
povestiri in rama, pe parcursul volumului existant o permanenta pendulare intre
timpul naratiunii si cel povestit:iar Ancuta cea tanara, tot ca ma-sa de sprancenata
si de vicleana, umbla ca un spiridus incolo si-ncoace, rumana la obraji, cu catrintan brau si cu manicile suflecate:impartea vin si mancari, rasete si vorbe dulci.
Spatiul si timpul sunt specifice acestei specii epice.Astfel de la inceput apare
dimensiunea magica a timpului intr-o toamna aurie,intr-o departata vreme
demult.Timpul fixat de naratorul auctorial este unul dionisiac al petrecerii ,roadelor,
bucuriei de a trai, iar evocarea se realizeaza in asfintit de catre oameni cu experienta de
viata si har al spunerii. Povestile sunt plasate in tinerea acestora, evocata nostalgic si
considerata superioara prezentului in care are loc intrecerea povestitorilor.Caracterul de
illo tempore este accentuat de manifestarile naturii au cazut de Santilie ploi napasnice si
de abundenta roadelor ca sa se implineasca zodiile , a daruit Dumnezeu rod in podgoriile
din Tara de Jos de nu mai aveau vierii unde sa puie mustuls-atuncea a fost la Hanul
Ancutei vremea petrecerilor si a povestilor.
Spatiul hanul este nvestit cu valente simbolice.Asezat la rscrusce de drumuri si de
veacuri, el are valoarea unui spatiu securizant , specific povestirii avea niste ziduri
groase si niste porti de n-am vazut de zilele mele.In cuprinsul lui se puteau oploi
oameni,vite si carue si habar n-aveau dinspre partea hotilor ,a unui loc al petrecerii
unde cantecul lutarilor se istoveste doar atunci cnd se ntrec naratorii, precum si de

114

spatiu prin care drumetii au acces la intreaga lume a Moldovei .Hanul conserva timpul si
renvie vremurile trecute datorita cuvantului , folosit pt a se opune trecerii ireversibile a
timpului.
Perspectiva narativa este una subiectiva deoarece in povestire naratorul sau naratorii in
situatia povestirii in rama sunt implicati emotional si adpota tehnici diverse de captare si
mentinere a atentiei cititorului.Evocarea vremurilor trecute se imbina cu adresarea directa
cititorului trebuie sa stiti dumneavoastra, ca hanul acela nu era han, era cetate si marci
ale subiectivitatii si afectivitatii: persoana 1a pronumelor si verbelor, utilizarea punctelor
de suspensie, a comparatiei si superlativelor .Ceremonialul implica de asemenea proba
degustarii vinului , a pranzului pantagruelic a detasarii de treburile cotidiene,grijile
marunte pt eliberarea spiritului.
Dintre tehnicile de captare a atentiei se remarca formula de inceput a istorisirii sau
amnarea zicerii prin subterfugii care sporesc atentia si ii permit naratorului personaj
situat in centrul adunarii ,in lumina focului sa-si depene povestea si sa creeze suspans.
Incipitul reprezinta rama povestirilor si vocea evocatoare este aceea a naratorului
auctorial ce fixeaza cronotopul, evoca atmosfera si introduce in scena primul naratorpersonaj, Ionita Comisul ce are rolul de liant intre ceilalti povestitori si de regizor al
spectacolului oferit de acestia.Importanta lui este anticipata de portretul subiectiv ce
scoate in evidenta caracterul ferm,prin ochiul aprig si neguros , experienta de viata si
bucuria petrecerii cu prietenii.Rzesul de la Draganesti este nelipsit de la han ca si
Ancuta intreinnd atmosfera de veselie si placerea fabulatiei :Statea stlp acolo , in
acele zile grase si vesele, un rzs strain care mie imi era drag foarteEra un om
nalt,carunt, cu fata uscata si adnc brzdata.In jurul mustatii tuinate si la coada
ochilor mititei, pielea era scrijelata in creturi marunte nenumarate.Numele este
dezvaluit abia dupa descrierea personajului, naratorul din povestira cadru insistand
asupra calului comisului , pretextul viitoarei povestiri Si venise calare pe un cal
vrednic de mirare.Era calul din poveste inainte de a manca tipsia cu jar.
Finalul volumului il descrie pe acelasi Ionita comisul rapus de oboseala .In ceasul tarziu
al noptii razasul uita sa mai spuna povestea pe care o promite mereu pt a ntretine
competitia naratorilor si a trezi interesul ascultatorilor de la han.Ca si in incipit, atmosfera
este fabuloasa si misterioasa intretinuta de nechezatul iepei celei slabe a razasului In
.ceasul tarziu al noptii drumetii adorm frnti si rasuciti ,vremea povestilor incheindu-se.
Conflictul este unul artistic textul constituindu-se ca o intrecere in arta povestirii,
spectacolul implicand atat naratorii cat si ascultatorii sau elementele cadrului protector
propice unei indelectniciri pasnice si placute cum este evocare timpurilor de demult.
Iapa lui Voda , prima povestire din volum, debuteaza cu formula specifica asta-I o
poveste pe care as putea sa v-o spun, daca m-ascultatisi cu meditatia comisului asupra
trecerii timpului.El evoca vremea tineretii lui,actiunea petrecandu-se in timpul domniei
lui Mihail Sturza, la han si la Iasi.Naratiunea debuteaza cu descrierea atmosferei
dominata de prezenta Ancutei celei de demult si cu marturisirea starii de tristete a
naratorului ce devine personaj principal.In acest moment al relatarii se realizeaza
alternanta temporala descriidu-se imaginea drumetilor ascultatori , tehnica prin care se
amna spunerea intamplarii.

115

Subiectul Pretextul actului nararii este calul comisului ce uimeste prin infatisarea sa si
constituie prilej de ironie pt calatorii de la han. Dialogul despre calul din poveste
dinainte de a manca tipsia cu jar pregateste ascultatorul si implicit cititorul ,
capteaza atentia si incita curiozitatea. Acest fragment este si intriga textului deoarece
permite evocarea intamplarii din tineretea comisului. Ca raspuns la gluma facuta pe
seama calului de catre Mos Leonte zodierul, rasasul istoriseste o intamplare al carei
personaj este o iapa din care se trage roibul costeliv.Segmentele narative se leaga
prin inlantuire insa in naratiunea secunda naratorul personaj apeleaza la alternanta pt
a configura elementele de simtrie intre prezent si trecut.
Pe vremea lui Mihalache Sturza, comisul Ionita se indrepta spre domnie pt a se plange de
nedreptatea facuta de un boier vecin care I-a deposedat pe nedrept de o parcela de
pamant.Ca si in alte scrieri sadoveniene apare conflictul dintre razesi si boierii
acaparatori , primii fiind obligati sa suporte agresivitatea si lacomia celor din
urma.Dusmanul comisului este numit corb mare boieresc , avand colti lungi si
ascutiti.Conflictul vechi al familiei caruia I s eadauga noua actiune nedreapta se cere
rezolvat si rzesul este hotarat sa obtina dreptatea.In drum spre Iasi, unde se afla curtea
domneasca, Ionita se opreste la hanul Ancutei, unde intalneste un boier strain care ii
asculta necazul , este incantat de gestul rezasului de a inchina o oala cu vin si care se
intereseaza despre intentiile lui,Ionita laudandu-se ca in cazul in care voda nu-I face
dreptate il pofteste sa-I pupe calul nu departe de coada.
Dupa plecarea boierului,comisul porneste spre Iasi unde se infatiseaza la domnie,
solicitand o audienta. Spre marea lui surprindere, razasul constata ca domnitorul este
insusi boierul de la han (punctul culminant al actiunii).Acesta ii asculta pasul, ii
analizeaza documentele doveditoare ale proprietatii si ii face dreptate.Dand dovada de
simt al umorului ii reaminteste zambind lui Ionita gluma de la han;acesta , incurajat de
atitudinea domnitorului ii raspunde razand: eu vorba nu mi-o iau inapoi.Iapa-i peste
drum!
Naratiunea revine in planul prezentului si comisul concluzioneaza asupra celor intamplate
marturisind totodata nostalgia dupa tineretea pierduta si promitand o noua istorisire pe
care insa nu o spune niciodata.
Personajele sunt putine si portretul lor nu este realizat din detalii.Protagonistul are atat
calitatea de erou aflandu-se in centrul evenimentelor cat si pe cea de narator ce
retraieste intamplarea ,o comenteaza si se autocaracterizeaza.
Comisul Ionita este un om inteligent si comunicativ capabil sa starneasca atentia celor de
la han in calitate de povestitor atat in prezentul actului povestirii cat si in vremea tineretii
cand povesteste la fel de convingator boierului necazul sau,. De asemenea el are
experienta de viata si intelegerea caracterului trecator al tuturor fiintelor pe care le evoca
cu duiosie, melancolie dar si cu umor.Pt a creste interesul celor din jur, face mereu
trecerea de la planul evenimentelor la cel al prezentului dand un plus de credibilitate
intamplarii care, conform specificului povestirii trebuie sa fie spectaculoasa.Daca
intalnirea cu boierul necunoscut nu are in sine nimic deosebit , naratorul personaj stie sa
faca antrenanta povestea prin elemente de portret, prin misterul ce invaluie boierul cu
barba rosa rotunjita ,prin dialog si monolog.Razasul se autocaracterizeaza stam eu
nacajit foarte sau isi exprima demnitatea si respectul de sine cerand cu semetie sa
plateasca vinul adus de hangita.La domnie , Ionita este cuprins de emotie ,insa isi face
curaj si intra in camera unde este asteptat de domnitor. Recunoscandu-l pe boierul de la

116

han intelege ca trebuie sa fie infricosat insa avand spirit de observatie realizeaza ca
domnul este inveselit de amintirea intalnirii anterioare si ca prezenta sa ii este
placuta.Mandru, dar si mucalit el explica drumetilor ascultatori importanta calului
pintenog de trei picioare si indeamna la petrecere.
Al doilea personaj ce se dovedeste a fi voievodul cel nou are un portret doar schitat . el
apare in straie boieresti, dar modest la infatisare, comunicativ si bun cunoscator al firii
omenesti, deoarece reuseste in scurt timp sa-l faca pe razes sa-si dezvaluie scopul
calatoriei si necazul pt care se duce la domnie.Este un om vesel, iar ca domnitor se
dovedeste hotarat, drept , rational si practic.
Opinia Considerat o capodopera a scrisului lui M.Sadoveanu, volumul impresioneaza
prin arta naratiunii, prin tehnicile folosite de povestitori , prin puterea cu care este nvestit
cuvantul: Opera lui Sadoveanu este o Halima []pt ca sensul ei cel mai profund il gasim
in aceasta instaurare a unei durate a imaginatiei impotriva timpului care ne
consuma.Povestirea sadoveniana opreste timpul, crend in jurul omului []un spatiu
magic care-l protejeaza.(N.Manolescu)
ULTIMA NOAPTE
SCHI
Este roman modern, psihologic, al experienei
1.romanul modern subiectiv ioniccaracteristici:
-narator personaj perspectiva narativ impreun cu
-naraiune la persoana inti, subiectiv, narator necreditabil
-focalizare intern, diferit de focalizarea zero/neutr din romanul obiectiv
-accent asupra universului interior: analiz psihologic, introspecie (privirea nuntru, analiza strilor
sufleteti si verbalizarea lor prin monolog interior)
-renunarea la cronologie in favoarea memoriei involuntare; existena unui timp interior, subiectiv si a
altuia exterior obiectiv
-final deschis
-autenticitate (impresia de sinceritate absolut, refuzul clieelor si al schematismului
psihologic.Personajul este o individualitate, iar conflictele sunt de natur interioar: cu sine si cu
aspiraiile sale)
-romanul este confesiune, jurnal; pare scris pe msur ce se desfoar aciunea.
-fluxul constiinei (tehnic narativ ce const in reproducerea fidel a gndurilor, reaciilor interioare,
proceselor sufleteti obscure, senzaiilor ambigue, fenomenelor de contiin aa cum apar ele in mintea
si in sufletul eroului narator;
-morala comun specific romanului doric este inlocuit de morala individual-supremaia eului
-Concretul psihologic lichideaz tipologia, iar socialul este inlocuit de intimitate:eroul nu mai urmrete
s se integreze in lume, ci s-i afirme propria lume; el se afl in cutarea timpului pierdut si a
identitii, iar experienele lui se opun lumii;eroul este un solitar, un izolat, un frustrat ce izbndete
prin vanitatea eului (N.Manolescu); el este un contemplativ ce se infrunt cu propriile patimi si idealuri.
Romanul psihologic caracteristici:
-interesul romancierului se deplaseaz de la exterior-realitatea social spre interior psihologie,
realitatea contiinei;
-valorific senzaiile, memoria, tririle personajelor care au frecvent calitatea de naratori;

117

-lumea este prezentat prin ochii acestui personaj narrator: in centrul romanului st contiina lui in care
se reflect evenimentele, de multe ori cotidianul;
-investigaia sufletului se realizeaza prin: fluxul contiintei, memoria involuntar, introspecia, acronia
(efectul neconcordanei dintre istorie=desfurare logic ,cronologic si timpul narrii;este un artificiu
specific romanului proustian utilizat pt rememorri, nararea in planuri paralele), autenticitatea;
-tendina de dezagregare a personajului sub presiunea strilor de contiin, a crizelor interioare si de
reconstituire treptat a acesteia;
-naratiunea de multe ori fragmentar apeleaz la formula jurnalului, a confesiunii, memoriilor; apar
inserri, flash-back-uri;
-personajul este de multe ori un inadaptat la realitatea exterioar, un nonconformist, un introvertit,
prizonier al propriilor obsesii si conflicte.
Reprezentani:Proust, V.Woolf, J.Joyce, Rebreanu, H.Papadat-Bengescu,G.Ibraileanu, A.Holban,Gib
Mihescu.
Roman al experientei
-eroul incearc s se afirme pe sine transformnd existena intr-o suit de experiene prin care se verific
pe sine si ncearc s se situeze ntr-un absolut al libertii; pe parcursul experienelor el se analizeaz
lucid incercnd s-i descopere slbiciunile;
-iubirea devine o form a afirmrii de sine si se face prezent tema seduciei-modalitate prin care eroul
ia act de propria sa for interioar;
-se exalt aciunea pt c existena se cucerete si se justific prin fapt;
-se utilizeaz tehnicile narative specifice si romanului psihologic.
Reprezentani:(precursori: Stendhal si Dostoievski) A.Gide, A.Camus, JP.Sartre, A.Malraux, M.Eliade,
A.Holban, M. Sebastian.
Ultima noapte este 1) un roman modern subiectiv ionic deoarece se caracterizeaz prin unicitatea
perspectivei narative subiective a personajului narator necreditabil, timpul subiectiv al
amintirii( evocarea cstoriei cu Ela), fluxul contiinei, luciditatea analizei, conflictul interior,
autenticitate, anticalofilie, caracterul de confesiune, jurnal.
2) un roman psihologic prin: introspecie, acronie, memoria involuntara, fluxul
contiin ei,situarea in centru a contiinei eroului care este si liantul celor dou pri, conflictul de natur
interioar-criza de contiin, formula narativ, specificul personajului: intelectual inadaptat, solitar,
introvertit, prizonier al propriilor obsesii;
3) este un roman al experienei prin: problemele protagonistului: cutarea identitii si a
autenticitii tririi, experienele prin care eroul se verific se cunoate si se raporteaz la absolut,
tehnicile narative specifice, iubirea ca form a afirmrii de sine.
Viziunea despre lume
Modernismul, susinut de E. Lovinescu si reprezentat, printre alii, de Camil Petrescu, este n strns
legtur cu Freud, Husserl, Bergson.Omul devine subiect si obiect al cercetrii (se analizeaz), privete
realitatea si timpul prin propria subiectivitate.
Conceptia lui Camil Petrescu despre roman este suinut in articolul Noua structur si opera lui
Marcel Proust in care prozatorul:
-respinge viziunea omniscient; manifest preferin pentru romanul proustian care pune in centrul su
eul;
-afirm c romancierul poate povesti doar realitatea propriei contiine, propriului coninut sufletesc;
-adopt persoana inti, singura care poate nara realitatea propriei contiine;
-susine autenticitatea, trirea autentic in contiin
-propune dosare de existen

118

-arat importana memoriei involuntare preluat de la Proust


-este anticalofil, cere scriitorului liminar sinceritate [..]fr ortografie,fr compoziie, fr stil si
chiar fr caligrafie;
-este influentat de Bergson(intuitionismul,timpul ca durata) si Husserl(fenomenologia).
Pentru el,prezentul este alctuit dintr-o curgere de imagini ale mele, din trirea mea. Este fluxul
contiinei mele, insusi, de vreme ce alt existen nu poate fi dect deducie
Instanele comunicrii narative naratorul, Stefan Gheorghidiu are si calitatea de personaj care se
confeseaza si incearca sa inteleaga evenimentele, experientele traite.Cititorul are in fata doar constiina
sa in care se reflect si sunt analizate lucid faptele-experienta dragostei si a razboiului. Focalizarea este
una intern, important fiind felul in care personajul se raporteaza la evenimente si felul in care acestea se
reflect in contiina sa. Eul narativ plasat in centrul naratiunii confer autenticitate textului si il
incadreaz in categoria romanelor proustiene. Scrisul are rol eliberator si de act de cunoatere,deoarece
prin el personajul narator se nelege pe sine si pe ceilali.
Perspectiva narativa impreun cu cititorul tie att ct tie personajul narator, care este subiectiv si
necreditabil, impresiile lui fiind contradictorii.Portretul Elei se realizeaz numai din aceast perspectiv
subiectiv si de aceea apare in antitez la inceputul si in finalul crii.
Structura dou pri unite de contiina eroului narator pentru care iubirea si rzboiul sunt experiene
de cunoatere.Primul capitol La Piatra Craiului in munte si toat partea a doua descrie rzboiul, iar
capitolele 2(Diagonalele unui testament)-6 (Ultima noapte de dragoste) evoc experienta dragostei.
Partea a doua este un jurnal de front al personajului principal ce are la baz jurnalul autorului din timpul
Primului Rzboi Mondial, iar partea inti, confesiunea despre iubire este total ficional.Romanul iubirii
este incadrat in cel al rzboiului si este evideniat prin retrospective, amintirea lui tefan; la C.Petrescu
apare memoria voluntar si nu cea involuntar de la Proust, ins ca si la scriitorul francez un eveniment
exterior, discuia de la popot, declaneaz rememorarea iubirii .
Cronotop este stabilit la nceputul crii in primavara anului 1916 acesta este timpul experienei
rzboiului timp obiectiv consemnat in jurnalul de front; exist si un timp subiectiv recuperat prin
amintirea iubirii ce relateaz evenimente anterioare rzboiului; mai apare si un timp al narrii, pus in
valoare de alternanta timpurilor verbale present- perfect compus I-am scris c-i las absolut tot ce e in
cas, de la obiecte de pre la cride la lucruri personale la amintiri.
Titlul indic temele romanului: dragostea si rzboiul, ordinea acestora ultima, intia si introspecia,
analiza lucid a framntrilor sufleteti, plonjarea in straturile profunde ale contiinei si chiar analiza
subcontientului prin substantivul noapte.
Teme: dragostea si rzboiul ca experiene de cunoatere si raportare la absolut(iubirea): Cu un eu limitat
in infinitul lumii, niciun punct de vedere, nicio stabilire de raporturi nu mai era posibil si deci nicio
putin de realizare sufleteasc Lipsit de orice talent, in lumea asta muritoare, fr s cred in
Dumnezeu, nu m-a fi putut realiza -dei am incercat-o -dect intr-o dragoste absolut.
Incipit Eroul narator, care nu-i dezvluie de la inceput numele, isi prezint ipostaza sublocotenent
proaspt, intia dat concentrat si circumstanele reprezentate de indici spaio-temporali:Valea Prahovei
intre Busteni si Azuga,1916, inainte de anunarea intrrii Romniei in rzboi.Sunt descrise ironic
pregtirile rii pentru marea conflagraie, atitudinea critic a personajului narator fcndu-se simit
inc din prima pagin: traneele construite, gropile de lup, toate fortificaiile din zona, de care se
vorbete peste tot cu orgoliu si care sunt aprate de ochii curioilor, sunt de fapt ridicole si infantile prin
anacronismul si fragilitatea lor: zece porci igneti cu boturi puternice ar fi rmat, intr-o jumtate de zi,
toate intriturile de pe valea Prahovei[]gropile astea de lup erau nite gropi ct cele pe care le fac,
jucndu-se, copiii in nisip, iar in fund aveau btut cte un mic ru,ascuit apoi ca o eap in sus.
Confesiunea aduce in prim-plan chinul sufletesc despre a crui cauz cititorul nu este inc informat:

119

pentru mine, ins, aceast concentrare era o lung dezndejde.Relatarea discuiei de la popot
privitoare la brbatul care i-a ucis soia infidel si a fost achitat are rolul de a introduce cititorul in
problematica romanului si de a-i face cunoscut personajul care se definete printr-o stare de tensiune,
orgoliu si sentimentul superioritii. Discuia prilejuiete exprimarea concepiei depre iubire a eroului
narator care, graie interveniei unui alt personaj, capt identitate.Stefan incearc s obin o permisie
pentru a-i vedea soia la Cmpulung si face tot posibilul pentru a-i indupleca superiorul, chiar dac se
dispreuiete pentru propriul comportament .El consider iubirea o modalitate prin care se poate atinge
absolutul, dar si un proces de autosugestie, pregtindu-se astfel rememorarea povetii de dragoste si a
matrimoniului euat: o iubire mare e mai curnd un proces de autosugestie []Orice iubire e ca un
monodeism, voluntar la inceput, patologic pe urm.Anterior el exprimase revolta si dispretul fa de
conversaia plat a celorlali ofieri, intruct acestia vorbesc neautentic, utiliznd cliee, formule
prefabricate, imprumutate din literatur opuse autenticitii tririi.
Final Ultimul capitol intitulat Comunicat apocrif prezint rezolvarea dramei iubirii dup ce eroul
triete confruntarea cu moartea in timpul rzboiului.Titlul capitolului sugereaz transformarea
personajului in timpul celei de-a doua experiente, faptul c este un altul care se raporteaz la Ela si la
iubire, precum si schimbarea atitudinii fa de iubire, sentiment considerat anterior un adevrat
monodeism.Trimis acas deoarece este rnit, Gheorghidiu este ntmpinat de Ela cu demonstraii de
afeciune ins acestea nu il atrag pe Stefan care observa critic imbtrnirea ei si mediteaz asupra
armelor ei de seducie de altfel tot armamentul ei cuceritor e parc demodat si nefolositor,ca acele
tranee puerile din munii graniei.Fr tensiunea de odinioar, doar plictisit, ironic o arat Elei si apoi ii
cere divorul calm cu un zmbet binevoitor contrariat de faptul c in trecut ar fi putut ucide pentru ea:
m gndesc halucinat c a fi putut ucide pentru femeia astac a fi fost inchis din cauza ei, pentru
crim.Desprirea de Ela inseamn renunarea la tot trecutul pe care i-l las ei alturi de o mare parte a
averii, sugerndu-se astfel c Stefan a depit experiena iubirii si c eliberat, se poate indrepta spre alte
experiene de cunoatere.
Romanul iubirii Stefan se cstorete din dragoste cu o coleg de la universitate si triete fericit ct
vreme este srac si Ela il consider centrul lumii ei, fiind capabil si dornic s i se dedice in totalitate si
sa suporte chinul unor prelegeri fr sens pentru ea doar pentru a-i fi alturi si a pzi armonia cuplului
.Iubirea are la baz orgoliul lui Stefan care se simte privilegiat c este iubit de una din cele mai frumoase
fete de la universitate si c aceasta are capacitatea de a i se drui total.Vanitos, el simte c identitatea lui
este in relaie cu acesta iubire a Elei: s tulburi att de mistuitor o femeie dorit de toi, s fii att de
necesar unei existene, erau sentimente care m adevereau in jocul intim al personalitii mele.Femeia
este acum un ideal feminin, frumoas fizic si moral, superioar celor din jur, gata de devotament si
sacrificiu :Cu ochii mari,albastri, vii ca nite intrebri de cletar,cu neastmprul trupului tnr,cu gura
necontenit umed si fraged, cu o inteligena care irumpea, izvorat tot att de mult din inim ct de
sub frunte, era de altfel un spectacol minunat. De aici dorina lui de a controla destinul femeii alturi de
care trieste.
Mostenirea aduce cu sine schimbarea vieii cuplului si mai ales a Elei pe care Stefan o descoper altfel:
mai puin feminin, interesat de bani, avere, de lupta pentru a-i pstra, dornic de distracii si de
activiti mondene alturi de Anioara, mult mai puin supus si cu alte gusturi dect soul ei pentru care
banii nu reprezint o preocupare. Stefan se simte nu numai dezamgit de superficialitatea Elei, ci i
umilit cnd ea il compar cu noii prieteni si consider c trebuie s ii innoiasc garderoba: Simeam c
nici nu era singura inferioritate pe care mi-o gsea. Pare-se c snobii, pe care ea ii admira acum, aveau
un stil al lor, pe care eu nu-l aveam, vedeam cum zi de zi femeia mea se instrina in preocuprile si
admiraiile ei, de mine. Procesul observat de protagonist este ireversibil si continu cu bnuiala c este
inelat atunci cnd intr in scen Grigoriade. De altfel, intreaga retrospectiv a iubirii st sub semnul

120

acestei bnuieli, dup cum demonstreaz inceputul capitolului al doilea: Eram insurat de doi ani si
jumtate cu o coleg de la universitate si bnuiam c m inal... Era o suferin de neinchipuit care se
hrnea din propria substan. Iubirea vanitate ce demonstreaz influena lui Stendhal se asociaz cu
gelozia si chinul luntric provocat de sentimentul ridicolului fcndu-l pe Stefan s mrturiseasc
macinarea interioar, procesul disoluiei personalitii sale.
O scen semnificativ pentru suferinta provocat de gelozia pe care eroul o respinge considernd ca
sufer din cauza iubirii si a orgoliului c s-a inelat in privina perechii este cea de la Odobeti unde
cuplul merge in excursie, deoarece noii lor prieteni din lumea bun a Bucurestiului au plcerea acestor
cltorii in band. Stefan este siderat si apoi oripilat de sentimentul c este in plus, c face parte alturi
de Ela si Grigoriade dintr-un triunghi amoros in care i s-a atribuit rolul soului inelat. Excursia devine o
tortur ce se manifest fizic printr-o stare asemntoare bolii, desi el ii disimuleaz suferina prnd de
o veselie excesiv. Descoper acum inautenticitatea nevestei lui cu un sentiment de durere si dezgust
care se rsfrnge asupra tuturor femeilor: Printr-o ironie dureroas, eu descopeream acum, treptat, sub
o madon crezut autentic, originalul: un peisaj si un cap strin si vulgar.
Relaia continu cu certuri, despriri si impcri pn cnd Gheorghidiu este concentrat si chemat la
Cmpulung de Ela. Capitolul Ultima noapteconstituie sfritul evocrii povetii de dragoste(o
adevrat povestire in ram) si intoarcerea in timpul precizat in incipit. Ela decade si mai mult in ochii
soului atunci cnd la Campulung ii cere s o asigure financiar in cazul morii lui in rzboi, iar gelozia
atinge cote paroxistice cnd il vede pe G. in ora si hotrte s ii omoare pe cei doi amani.Rzboiul il
face s se detaeze de drama provocat de iubirea pe care analiza lucid o sporeste,deoarece la
C.Petrescu iubirea are un caracter cerebral nefiind un simplu sentiment, ci un fenomen intelectual:
afectele ca si durerea de dini se intensific dac le gndeti, dac implic luciditatea.Iubirea este un
eec pentru protagonistul care aspir spre absolut si care consider c indrgostiii au drept de via si
de moarte unul asupra celuilalt.
Romanul rzboiului ilustreaz influena lui Stendhal ca si partea referitoare la iubire, pentru c aduce
o noua perspectiv asupra acestuia. Evenimentele sunt privite ca si in romanul Mnstirea din Parma
din unghiul de vedere al participantului direct si infieaz ceea ce triete acesta. Din acest punct de
vedere, Gheorghidiu este un alt Fabrice del Dongo ce inregistreaz ordinele contradictorii, atacurile si
retragerile, micrile haotice fr sens ale trupelor, scene apocaliptice ca in capitolul Ne-a acoperit
pmntul lui Dumnezeu, frigul, suprrile pricinuite de boal, spaima c ar putea fi trimis acas din
cauza unei banale dureri si ar fi acoperit astfel de ridicol, frica din faa morii, ncercarea animalic de a
se salva a oricruia dintre combatani. Rzboiul este demitizat si romanul demonstreaz atitudinea
autorului care refuz literatura eroic si efervescena ca sifonul prin intrebrile pe care protagonistul si
le pune, prin comparaiile pe care le face mereu cu ceea ce tie din literatur. Ca si iubirea, rzboiul este
experien definitiv ce nu poate fi ocolit pentru ca altfel eul s-ar simi limitat, inferior celor care au
fcut aceast experien si, mai grav, nu s-ar mai putea realiza sufletete. Personajul are de la inceput
sentimentul c va fi ucis si dup fiecare atac inamic jurnalul de front analizeaz lucid, atent senzaiile,
reaciile in faa morii,el ins inelege c marea confruntare cu moartea este si un eveniment/situaie
limit revelatoare: Drama rzboiului nu e numai ameninarea continu a morii, mcelul si foamea, ct
aceast permanent verificare sufleteasc, acest continuu conflict al eului tu care cunoate altfel ceea
ce cunotea intr-un anumit fel. Gheorghidiu se detaeaz de tot ceea ce a trit inainte, de drama gelosului
provocat de neadecvarea Elei la idealul pe care si l-a fcut, in final eliberndu-se. Este prezentat
prima parte a participrii Romniei la marea conflagraie, campania din Ardeal. Se nareaz trecerea
graniei, primele lupte cu armata maghiar, traversarea cu sacrificii a Oltului, trupele fiind ajutate de
surorile Manciulea, infruntarea trupelor germane, rnirea lui Gheorghidiu, discuia cu prizonierul neam
care deplnge lipsa de pregtire a armatei romane.

121

Personajul
Stefan Gheorghidiu
Statut literar - personaj principal, rotund, problematic, analitic
Statut social - student la filosofie, intelectual ce triete in lumea ideilor, inadaptat societii; aspir spre
absolut;
Statut familial - cstorit din dragoste cu Ela, nepotul politicianului Nae Gheorghidiu, si al avarului
Tache Gheorghidiu.
Citate critice
Si cum ni se prezint Stefan?Ca un spirit speculativ si oarecum lipsit de simul realitii,care are despre
femei preri disproporionate, fie de adulaie, fie de dispret, fundamental egoist, centrnd sentimentele
pe ego-ul propriu, bnuitor din vanitate cel puin la fel de mult ca din iubire, mai degrab senzual dect
sentimental.
N.Manolescu
Modalitati de caracterizare :caracterizare indirecta :fapte, gesturi, atitudini, relatii cu celelalte
personaje, modalitile analizei psihologice
Caracterizare directa: Ela: esti de o sensibilitate imposibil
Autocaracterizare :eram inalt si elegant,dar e adevrat
c nu-mi fceam dect cte un costum de haine, pe care-l purtam pn se uza []cum eram subtire,
cum cumpram obiecte pe care le credeam bune n-veam niciun motiv sa fiu ingrijorat.
Introspecia : Prbuirea mea luntric era cu att
mai grea cu ct mi se rupsese totdeodata si axa sufleteasc :increderea in puterea mea de deosebire si
alegere, in vigoarea si eficacitatea inteligenei mele.
Autoanaliza lucid :Niciodata nu m-am simit mai
descheiat de mine insumi, mai nenorocit.
Monologul interior notarea senzatiilor,a strilor
fiziologice :Creierul parc mi s-a zemuit, nervii, de atta incordare, s-au rupt ca nite sfori putrede.
Portretul moral evideniaz complexitatea intelectualului caracterizat de aspiratia spre absolut, vanitatea
de a fi iubit de una din cele mai frumoase femei, deoarece frumuseea este echivalentul reuitei sociale, a
succesului (N.MANOLESCU);in final Ela nu mai este frumoas pt Gheorghidiu, ci doar o oarecare care
nu merit sacrificiul de care se credea capabil inainte de a participa la rzboi(sa o ucida din gelozie).
Elitismul este o alt trstur, demonstrat de atitudinea de la popot si asociat cu dispreul fa de
ceilalti care nu triesc autentic, nu sunt capabili de iubireacerebral(pasiunea insoit de analiz si care
este form de cunoastere si realizare sufleteasc).Acesta este dublat de un sentiment de nesiguran
cauzat de comparaia cu tinerii din nalta societate(scena cnd Ela ii schimb garderoba si rnete astfel
orgoliul sotului:Am inteles ca in ea se petreceau comparatii care nu-mi erau favorabile si ca
suferea,fara sa spuna din cauza asta.)
Personajul se caracterizeaz si prin disimulare, cunoaterea si aplicarea unui comportament care s il
fereasc de privirile indiscrete ale celor din jur asupra propriilor triri.Se observ totodata nervozitatea
provocat de efortul de a se nfr na,de a se ascunde sub aparene, de a se controla din teama de ridicol
si dorina evitrii scandalului public al dezvluirii sentimentelor sincere. La Odobesti, Stefan se chinuie
s ii ascund gelozia si astfel isi amplific suferina.Acest mod de a aciona provine dintr-un simt al
onoarei foarte dezvoltat(N.Manolescu)
Specific acestui erou este dorina de a se defini prin experiene care s ii permit cunoaterea si
autocunoaterea asociat cu orgoliul celui care se simte superior ca trire autentic, aspiratie spre
absolut si intelectualitate celor din jur.

122

Acestor nsuiri li se adaug sensibilitatea exacerbat, fiecare gest al iubitei fiind analizat lucid si
interpretat(in intlnirea de la Cmpulung soul analizeaz modul in care Ela fumeaz si gesturile studiate
il fac s cread in infidelitatea ei), preferinta pt lumea ideilor-filosofic si inadaptabilitatea la societatea
in care triete: nu suport corupia, nu se poate impca cu lipsa de scrupule in afaceri si cu
clientelismul ce caracterizeaz societatea, nu accepta compromisul.
Stefan are capacitatea de a fi ironic, sarcastic, att atunci cnd apr idei la universitate unde este in
elementul su susinndu-si cu trie si chiar obstinat prerile, ct si in viaa de familie;la masa de la
unchiul Tache, nemulumit de afirmaiile unchiului Nae izbucnete muctor. Fcnd referire la cstoria
acestuia.
Gheorghidiu este lucid, analitic, preocupat de tririle sale si de atitudinea Elei,devine obsedat de
suspiciunea c este inelat si caut mereu dovezi, este posesiv considernd c Ela este indestructibil
legat de el, c este perechea predestinat, etern, edenic: Simeam c femeia aceasta era a mea in
exemplar unic, asa ca eul meu, ca mama mea, c ne intlnisem de la inceputul lumii, peste toate
devenirile, amndoi, si aveam s pierim la fel amndoi.
Comentarea unei scene Discutia de la popota ofierilor il prezint pe Stefan din propria perspectiv ca
pe un om tensionat, mcinat de probleme interioare, orgolios si dispreuitor la adresa celor din
jur.Sensibilitatea si nevoia de a o vedea pe Ela care-l chemase la Campulung il fac s se comporte dur, s
rspund caustic, s-si exprime chinul interior printr- o atitudine revoltat si revolttoare pt camarazi,
dei Orianu ii inelege motivaia atunci cnd il intreab: suferi, Gheorghidiule?prilejuind
rememorarea..Avnd ca punct pe plecare articolul referitor la achitarea soului vinovat de crim, brbatii
concentrati pe Valea Prahovei isi exprima conceptia despre iubire si matrimoniu.
Relatia cu Ela este prezentat din unicul punct de vedere subiectiv al eroului narator care aspir spre
iubirea absolut.Iniial femeia este un model-perechea in eternitate-unic prin frumusee fizic si moral,
iar brbatul se crede un adevarat Pygmalion sau stpn al destinului Elei. El resimte dureros instrinarea
femeii dup ce primete averea.Se instrineaz el insui de Ela: devine bnuitor, o priveste cu ochi critic,
este gelos desi nu accept aceasta etichetare, pretinznd c sufer din cauza iubirii si conform concepiei
lui despre iubire si existen trebuie crezut, deoarece suferina provine din conflictul dintre idealitate si
realitate.Descoper treptat c femeia pe care o crede perechea etern, superioar celor din jur si capabil
s triasc autentic este doar o copie, un fals; se simte dator s ii plateasc presupusa infidelitate si faptul
c nu este de acord cu el, inselnd-o in patul conjugal.Nu are remuscri pentru gestul lui,dar continu s
sufere dei marturisete c aceast suferin se hrnea din propria substan si este amplificat de
analiza lucid.
Se dovedete misogin: sunt clipe cnd ura si dezgustul meu pt femei devin att de absolute, c socotesc
c de la oricare dintre ele te poi atepta la orice, se detaeaz treptat si se desparte de propriul trecut
lsndu-i-l Elei, eliberndu-se astfel de propriile drame.
COMENTARIU
Context- perioada interbelic in care ptrund formule noi, inovatoare ale
romanului european.Modele: Proust, Gide.
Incadrare 1) roman interbelic
2)modern subiectiv,ionic
3)psihologic
4)al experientei
5)citadin
1.romanul modern subiectiv ioniccaracteristici:
-narator personaj perspectiva narativ impreun cu

123

-naraiune la persoana inti, subiectiv, narator necreditabil


-focalizare intern, diferit de focalizarea zero/neutr din romanul obiectiv
-accent asupra universului interior: analiz psihologic, introspecie (privirea nuntru, analiza strilor
sufleteti si verbalizarea lor prin monolog interior)
-renunarea la cronologie in favoarea memoriei involuntare; existena unui timp interior, subiectiv si a
altuia exterior obiectiv
-final deschis
-autenticitate (impresia de sinceritate absolut, refuzul clieelor si al schematismului
psihologic.Personajul este o individualitate, iar conflictele sunt de natur interioar: cu sine si cu
aspiraiile sale)
-romanul este confesiune, jurnal; pare scris pe msur ce se desfoar aciunea.
-fluxul constiinei (tehnic narativ ce const in reproducerea fidel a gndurilor, reaciilor interioare,
proceselor sufleteti obscure, senzaiilor ambigue, fenomenelor de contiin aa cum apar ele in mintea
si in sufletul eroului narator;
-morala comun specific romanului doric este inlocuit de morala individual-supremaia eului
-Concretul psihologic lichideaz tipologia, iar socialul este inlocuit de intimitate:eroul nu mai urmrete
s se integreze in lume, ci s-i afirme propria lume; el se afl in cutarea timpului pierdut si a
identitii, iar experienele lui se opun lumii;eroul este un solitar, un izolat, un frustrat ce izbndete
prin vanitatea eului (N.Manolescu); el este un contemplativ ce se infrunt cu propriile patimi si idealuri.
Romanul psihologic caracteristici:
-interesul romancierului se deplaseaz de la exterior-realitatea social spre interior psihologie,
realitatea contiinei;
-valorific senzaiile, memoria, tririle personajelor care au frecvent calitatea de naratori;
-lumea este prezentat prin ochii acestui personaj narrator: in centrul romanului st contiina lui in care
se reflect evenimentele, de multe ori cotidianul;
-investigaia sufletului se realizeaza prin: fluxul contiintei, memoria involuntar, introspecia, acronia
(efectul neconcordanei dintre istorie=desfurare logic ,cronologic si timpul narrii;este un artificiu
specific romanului proustian utilizat pt rememorri, nararea in planuri paralele), autenticitatea;
-tendina de dezagregare a personajului sub presiunea strilor de contiin, a crizelor interioare si de
reconstituire treptat a acesteia;
-naratiunea de multe ori fragmentar apeleaz la formula jurnalului, a confesiunii, memoriilor; apar
inserri, flash-back-uri;
-personajul este de multe ori un inadaptat la realitatea exterioar, un nonconformist, un introvertit,
prizonier al propriilor obsesii si conflicte.
Reprezentani:Proust, V.Woolf, J.Joyce, Rebreanu, H.Papadat-Bengescu,G.Ibraileanu, A.Holban,Gib
Mihescu.
Roman al experientei
-eroul incearc s se afirme pe sine transformnd existena intr-o suit de experiene prin care se verific
pe sine si ncearc s se situeze ntr-un absolut al libertii; pe parcursul experienelor el se analizeaz
lucid incercnd s-i descopere slbiciunile;
-iubirea devine o form a afirmrii de sine si se face prezent tema seduciei-modalitate prin care eroul
ia act de propria sa for interioar;
-se exalt aciunea pt c existena se cucerete si se justific prin fapt;
-se utilizeaz tehnicile narative specifice si romanului psihologic.
Reprezentani:(precursori: Stendhal si Dostoievski) A.Gide, A.Camus, JP.Sartre, A.Malraux, M.Eliade,
A.Holban, M. Sebastian.

124

Ultima noapte este 1) un roman modern subiectiv ionic deoarece se caracterizeaz prin unicitatea
perspectivei narative subiective a personajului narator necreditabil, timpul subiectiv al
amintirii( evocarea cstoriei cu Ela), fluxul contiinei, luciditatea analizei, conflictul interior,
autenticitate, anticalofilie, caracterul de confesiune, jurnal.
2) un roman psihologic prin: introspecie, acronie, memoria involuntara, fluxul
contiin ei,situarea in centru a contiinei eroului care este si liantul celor dou pri, conflictul de natur
interioar-criza de contiin, formula narativ, specificul personajului: intelectual inadaptat, solitar,
introvertit, prizonier al propriilor obsesii;
3) este un roman al experienei prin: problemele protagonistului: cutarea identitii si a
autenticitii tririi, experienele prin care eroul se verific se cunoate si se raporteaz la absolut,
tehnicile narative specifice, iubirea ca form a afirmrii de sine.
Viziunea despre lume
Modernismul, susinut de E. Lovinescu si reprezentat, printre alii, de Camil Petrescu, este n strns
legtur cu Freud, Husserl, Bergson.Omul devine subiect si obiect al cercetrii (se analizeaz), privete
realitatea si timpul prin propria subiectivitate.
Conceptia lui Camil Petrescu despre roman este suinut in articolul Noua structur si opera lui
Marcel Proust in care prozatorul:
-respinge viziunea omniscient; manifest preferin pentru romanul proustian care pune in centrul su
eul;
-afirm c romancierul poate povesti doar realitatea propriei contiine, propriului coninut sufletesc: s
nu descriu dect ceea ce vd, ceea ce aud, ceea ce nregistreaz simurile mele, ceea ce gndesc eu
Aceasta-i realitatea pe care o pot povesti, dar aceasta-i realitatea contiinei mele, coninutului meu
psihologic Din mine nsumi eu nu pot iei;
-adopt persoana inti, singura care poate nara realitatea propriei contiine
-susine autenticitatea, trirea autentic in contiin
-propune dosare de existen
-arat importana memoriei involuntare preluat de la Proust
-este anticalofil, cere scriitorului liminar sinceritate [..]fr ortografie,fr compoziie, fr stil si
chiar fr caligrafie;
-este influentat de Bergson(intuitionismul,timpul ca durata) si Husserl(fenomenologia): sustine
importanta intuitiei si a faptului ca nu putem cunoaste nimic absolut decat intorcandu-ne in noi
insine,asupra propriului continut sufletesc unde vom descoperi o curgere de stari interioare,de imagini,
de indoieli.Concepia asupra cunoaterii aaz eul in centrul existenei si realitatea lui este singura
realitate inregistrabil .Pentru Bergson, realitatea este durat(vzut din interior), adic devenire
perpetu.
Prezentul este alctuit dintr-o curgere de imagini ale mele, din trirea mea. Este fluxul contiinei mele,
insusi, de vreme ce alt existen nu poate fi dect deducie
Instanele comunicrii narative naratorul, Stefan Gheorghidiu are si calitatea de personaj care se
confeseaza si incearca sa inteleaga evenimentele, experientele traite.Cititorul are in fata doar constiinta
sa in care se reflecta si sunt analizate lucid faptele-experienta dragostei si a razboiului. Focalizarea este
una interna, important fiind felul in care personajul se raporteaza la evenimente si felul in care acestea se
reflecta in constiinta sa. Eul narativ plasat in centrul naratiunii confera autenticitate textului si il
incadreaza in categoria romanelor proustiene. Scrisul are rol eliberator si de act de cunoatere,deoarece
prin el personajul narator se nelege pe sine si pe ceilali.

125

Perspectiva narativa impreun cu cititorul tie att ct tie personajul narator, care este subiectiv si
necreditabil, impresiile lui fiind contradictorii.Portretul Elei se realizeaz numai din aceast perspectiv
subiectiv si de aceea apare in antitez la inceputul si in finalul crii.
Structura dou pri unite de contiina eroului narator pentru care iubirea si rzboiul sunt experiene
de cunoatere.Primul capitol La Piatra Craiului in munte si toat partea a doua descrie rzboiul, iar
capitolele 2(Diagonalele unui testament)-6 (Ultima noapte de dragoste) evoc experienta dragostei.
Partea a doua este un jurnal de front al personajului principal ce are la baz jurnalul autorului din timpul
Primului Rzboi Mondial, iar partea inti, confesiunea despre iubire este total ficional.Romanul iubirii
este incadrat in cel al rzboiului si este evideniat prin retrospective, amintirea lui tefan; la C.Petrescu
apare memoria voluntar si nu cea involuntar de la Proust, ins ca si la scriitorul francez un eveniment
exterior, discuia de la popot, declaneaz rememorarea iubirii .
Cronotop este stabilit la nceputul crii in primavara anului 1916 acesta este timpul experienei
rzboiului timp obiectiv consemnat in jurnalul de front; exist si un timp subiectiv recuperat prin
amintirea iubirii ce relateaz evenimente anterioare rzboiului; mai apare si un timp al narrii, pus in
valoare de alternanta timpurilor verbale present- perfect compus I-am scris c-i las absolut tot ce e in
cas, de la obiecte de pre la cride la lucruri personale la amintiri.Utilizarea perfectului compus in
finalul crii plaseaz aciunea intr-un timp anterior celui al narrii.
Titlul indic temele romanului: dragostea si rzboiul, ordinea acestora ultima, intia si introspecia,
analiza lucid a framntrilor sufleteti, plonjarea in straturile profunde ale contiinei si chiar analiza
subcontientului prin substantivul noapte.
Teme: dragostea si rzboiul ca experiene de cunoatere si raportare la absolut(iubirea): Cu un eu limitat
in infinitul lumii, niciun punct de vedere, nicio stabilire de raporturi nu mai era posibil si deci nicio
putin de realizare sufleteasc.O asemenea caren, de nereparat, ar fi fost si o descalificare.Constiina
mea imi permitea asear s ucid, s m judec deasupra legilor pentru c nu aveam s-mi reproez, in
sistemul meu sufletesc, nimic, dar tocmai de aceea nu-mi permite laitatea de a evita un pericol, pe care
soldaii cei muli nu-l puteau evita. Lipsit de orice talent, in lumea asta muritoare, fr s cred in
Dumnezeu, nu m-a fi putut realiza -dei am incercat-o -dect intr-o dragoste absolut.
Incipit Eroul narrator, care nu-i dezvluie de la inceput numele, isi prezint ipostaza sublocotenent
proaspt, intia dat concentrat si circumstanele reprezentate de indici spaio-temporali:Valea Prahovei
intre Busteni si Azuga,1916, inainte de anunarea intrrii Romniei in rzboi.Sunt descrise ironic
pregtirile rii pentru marea conflagraie, atitudinea critic a personajului narator fcndu-se simit
inc din prima pagin: traneele construite, gropile de lup, toate fortificaiile din zona, de care se
vorbete peste tot cu orgoliu si care sunt aprate de ochii curioilor, sunt de fapt ridicole si infantile prin
anacronismul si fragilitatea lor: zece porci igneti cu boturi puternice ar fi rmat, intr-o jumtate de zi,
toate intriturile de pe valea Prahovei[]gropile astea de lup erau nite gropi ct cele pe care le fac,
jucndu-se, copiii in nisip, iar in fund aveau btut cte un mic ru,ascuit apoi ca o eap in sus.Dup
socotelile marelui stat major romn din 1916-adic din timpul btliei de la Verdun-dumanul care
venea la atac avea s calce din nebgare de seam in aceste gropi si s se mpung in epi, fie in talp,
fie in spate.Traneele jucrie sunt si la Dmbovicioara unde Stefan este mutat in timpul concentrrii.
Confesiunea aduce in prim-plan chinul sufletesc despre a crui cauz cititorul nu este inc informat:
pentru mine, ins, aceast concentrare era o lung dezndejde.De multe ori seara la popot era destul
un singur cuvnt ca s trezeasc rscoliri si s ntrte dureri amorite.Relatarea discuiei de la popot
privitoare la brbatul care i-a ucis soia infidel si a fost achitat are rolul de a introduce cititorul in
problematica romanului si de a-i face cunoscut personajul care se definete printr-o stare de tensiune,
orgoliu si sentimentul superioritii. Discuia prilejuiete exprimarea concepiei depre iubire a eroului
narator care, graie interveniei unui alt personaj, capt identitate.Stefan incearc s obin o permisie

126

pentru a-i vedea soia la Cmpulung si face tot posibilul pentru a-i indupleca superiorul, chiar dac se
dispreuiete pentru propriul comportament .El consider iubirea o modalitate prin care se poate atinge
absolutul, dar si un proces de autosugestie, pregtindu-se astfel rememorarea povetii de dragoste si a
matrimoniului euat: o iubire mare e mai curnd un proces de autosugestie Trebuie timp si trebuie
complicitate pentru formarea ei[]Iubeti nti din mil, din indatorire, din duioie, iubesti pentru c
tii ca asta o face fericit, ii repei c nu e loial s-o jigneti, s ineli atta incredere[]Si treptat ii
trebuie prezena ei zilnic.[]Orice iubire e ca un monodeism, voluntar la inceput, patologic pe
urm.Anterior el exprimase revolta si dispretul fa de conversaia plat a celorlali ofieri, intruct
acestia vorbesc neautentic, utiliznd cliee, formule prefabricate, imprumutate din literatur opuse
autenticitii tririi.
Final Ultimul capitol intitulat Comunicat apocrif (atribuit unui alt autor, nesigur, neautentic, scriere
religioas nerecunoscut de canoane) prezint rezolvarea dramei iubirii dup ce eroul triete
confruntarea cu moartea in timpul rzboiului.Titlul capitolului sugereaz transformarea personajului in
timpul celei de-a doua experiente,faptul c este un altul care se raporteaz la Ela si la iubire, precum si
schimbarea atitudinii fa de iubire, sentiment considerat anterior un adevrat monodeism.Trimis acas
deoarece este rnit, Gheorghidiu vede Bucurestiul ca si relaiile cu cei din jur ca pe ceva necunoscut;
incearca initial s evite ntlnirea cu familia mergnd la alt spital.. Mai inti, cnd il viziteaz mama, are
impresia c durerea ei este strin si nu il emoioneaz, fiind instrinat de ea din momentul in care se
aliase cu celelalte rude pentru motenire. Ajuns acas, este ntmpinat de Ela cu demonstraii de
afeciune ins acestea nu il atrag pe Stefan care observa critic imbtrnirea ei si mediteaz asupra
armelor ei de seducie de altfel tot armamentul ei cuceritor e parc demodat si nefolositor,ca acele
tranee puerile din munii graniei.Ca si pregtirile pentru rzboi, armele Elei rmn fr succes in faa
soului indiferent, detaat chiar si cnd primete scrisoarea anonim ce ii confirm suspiciunea c este
inelat.Fr tensiunea de odinioar, doar plictisit, ironic o arat Elei si apoi ii cere divorul calm cu un
zmbet binevoitor contrariat de faptul c in trecut ar fi putut ucide pentru ea: m gndesc halucinat c
a fi putut ucide pentru femeia astac a fi fost inchis din cauza ei, pentru crim.Desprirea de Ela
inseamn renunarea la tot trecutul pe care i-l las ei alturi de o mare parte a averii, sugerndu-se astfel
c Stefan a depit experiena iubirii si c eliberat, se poate indrepta spre alte experiene de cunoatere.
Romanul iubirii Stefan se cstorete din dragoste cu o coleg de la universitate si triete fericit ct
vreme este srac si Ela il consider centrul lumii ei, fiind capabil si dornic s i se dedice in totalitate si
sa suporte chinul unor prelegeri fr sens pentru ea doar pentru a-i fi alturi si a pzi armonia cuplului
.Iubirea are la baz orgoliul lui Stefan care se simte privilegiat c este iubit de una din cele mai frumoase
fete de la universitate si c aceasta are capacitatea de a i se drui total.Vanitos, el simte c identitatea lui
este in relaie cu acesta iubire a Elei: s tulburi att de mistuitor o femeie dorit de toi, s fii att de
necesar unei existene, erau sentimente care m adevereau in jocul intim al personalitii mele.Femeia
este acum un ideal feminin, frumoas fizic si moral, superioar celor din jur, gata de devotament si
sacrificiu :Cu ochii mari,albastri, vii ca nite intrebri de cletar,cu neastmprul trupului tnr,cu gura
necontenit umed si fraged, cu o inteligena care irumpea, izvorat tot att de mult din inim ct de
sub frunte, era de altfel un spectacol minunat.[]Fcea totul cu pasiune.Uneori ispravile ei ineau de
miracol. De aici dorina lui de a controla destinul femeii alturi de care triestedestinul tu, fat drag,
e si va fi schimbat prin mineimi spuneam singur, rmnnd ndelung cu privirea fix.
Mostenirea aduce cu sine schimbarea vieii cuplului si mai ales a Elei pe care Stefan o descoper altfel:
mai puin feminin, interesat de bani, avere, de lupta pentru a-i pstra, dornic de distracii si de
activiti mondene alturi de Anioara, mult mai puin supus si cu alte gusturi dect soul ei pentru care
banii nu reprezint o preocupare. Stefan se simte nu numai dezamgit de superficialitatea Elei, ci i
umilit cnd ea il compar cu noii prieteni si consider c trebuie s ii innoiasc garderoba: Simeam c

127

nici nu era singura inferioritate pe care mi-o gsea. Pare-se c snobii, pe care ea ii admira acum, aveau
un stil al lor, pe care eu nu-l aveam, vedeam cum zi de zi femeia mea se instrina in preocuprile si
admiraiile ei, de mine. Procesul observat de protagonist este ireversibil si continu cu bnuiala c este
inelat atunci cnd intr in scen Grigoriade. De altfel, intreaga retrospectiv a iubirii st sub semnul
acestei bnuieli, dup cum demonstreaz inceputul capitolului al doilea: Eram insurat de doi ani si
jumtate cu o coleg de la universitate si bnuiam c m inal.Din cauza asta nici nu puteam s-mi
dau examenele la vreme. Imi petreceam timpul spionndu-i prieteniile, urmrind-o, fcnd probleme
insolubile din interpretarea unui gest, din nuana unei rochii si din informarea lturalnic despre cine
tie ce vizit la vreuna din mtuile ei. Era o suferin de neinchipuit care se hrnea din propria
substan. Iubirea vanitate ce demonstreaza influena lui Stendhal se asociaz cu gelozia si chinul
luntric provocat de sentimentul ridicolului fcndu-l pe Stefan s mrturiseasc macinarea interioar,
procesul disoluiei personalitii sale. O scen semnificativ pentru suferinta provocat de gelozia pe
care eroul o respinge considernd ca sufer din cauza iubirii si orgoliului c s-a inelat in privina
perechii este cea de la Odobeti unde cuplul merge in excursie, deoarece noii lor prieteni din lumea bun
a Bucurestiului au plcerea acestor cltorii in band. Stefan este siderat si apoi oripilat de sentimentul
c este in plus, c face parte alturi de Ela si Grigoriade dintr-un triunghi amoros in care i s-a atribuit
rolul soului inelat. Excursia devine o tortur ce se manifest fizic printr-o stare asemntoare bolii, desi
el ii disimuleaz suferina prnd de o veselie excesiv. Descoper acum inautenticitatea nevestei lui cu
un sentiment de durere si dezgust care se rsfrnge asupra tuturor femeilor: Printr-o ironie dureroas,
eu descopeream acum, treptat, sub o madon crezut autentic, originalul: un peisaj si un cap strin si
vulgar. Relaia continu cu certuri, despriri si impcri pn cnd Gheorghidiu este concentrat si
chemat la Cmpulung de Ela. Capitolul Ultima noapteconstituie sfritul evocrii povetii de
dragoste(o adevrat povestire in ram) si intoarcerea in timpul precizat in incipit. Ela decade si mai
mult in ochii soului atunci cnd la Campulung ii cere s o asigure financiar in cazul morii lui in rzboi,
iar gelozia atinge cote paroxistice cnd il vede pe G. in ora si hotrte s ii omoare pe cei doi
amani.Rzboiul il face s se detaeze de drama provocat de iubirea pe care analiza lucid o
sporeste,deoarece la C.Petrescu iubirea are un caracter cerebral nefiind un simplu sentiment, ci un
fenomen intelectual: afectele ca si durerea de dini se intensific dac le gndeti, dac implic
luciditatea.Iubirea este un eec pentru protagonistul care aspir spre absolut si care consider c
indrgostiii au drept de via si de moarte unul asupra celuilalt.El d dovad de posesivitate si
inadaptare la lumea cu care nu este compatibil, de necunoaterea Elei, idealizat la inceputul romanului,
si ironizat in final unde i se atribuie o urire de ordin moral si fizic ce-a gsit la ea,drag?s ucid
pentru eanu mai putea gsi alta la fel?
Romanul rzboiului ilustreaz influena lui Stendhal ca si partea referitoare la iubire, pentru c aduce
o noua perspectiv asupra acestuia. Evenimentele sunt privite ca si in romanul Mnstirea din Parma
din unghiul de vedere al participantului direct si infieaz ceea ce triete acesta. Din acest punct de
vedere, Gheorghidiu este un alt Fabrice del Dongo ce inregistreaz ordinele contradictorii, atacurile si
retragerile, micrile haotice fr sens ale trupelor, scene apocaliptice ca in capitolul Ne-a acoperit
pmntul lui Dumnezeu, frigul, suprrile pricinuite de boal, spaima c ar putea fi trimis acas din
cauza unei banale dureri si ar fi acoperit astfel de ridicol, frica din faa morii, ncercarea animalic de a
se salva a oricruia dintre combatani. Rzboiul este demitizat si romanul demonstreazp atitudinea
autorului care refuz literatura eroic si efervescena ca sifonul prin intrebrile pe care protagonistul si
le pune, prin comparaiile pe care le face mereu cu ceea ce tie din literatur si mai ales din crile de
citire: Faptul c voi nvli ca in crile de citire impotriva unor tranee inesate de armata duman, c
voi fi sub baraje de artilerie m uluiete, pare scris de o mn nevzut. Ca si iubirea, rzboiul este
experien definitiv ce nu poate fi ocolit pentru ca altfel eul s-ar simi limitat, inferior celor care au

128

fcut aceast experien si, mai grav, nu s-ar mai putea realiza sufletete: Nu pot s dezertez cci, mai
ales,n-a vrea s existe pe lume o experien definitiv, ca aceea pe care o voi face, de la care s
lipsesc, mai exact s lipseasc ea din ntregul meu sufletesc. Ar avea fa de mine, cei care au fost
acolo, o superioritate care mi se pare inacceptabil. Ar constitui pentru mine o limitare. Personajul are
de la inceput sentimentul c va fi ucis si dup fiecare atac inamic jurnalul de front analizeaz lucid, atent
senzaiile, reaciile in faa morii,el ins inelege c marea confruntare cu moartea este si un
eveniment/situaie limit revelatoare: Drama rzboiului nu e numai ameninarea continu a morii,
mcelul si foamea, ct aceast permanent verificare sufleteasc, acest continuu conflict al eului tu
care cunoate altfel ceea ce cunotea intr-un anumit fel. Gheorghidiu se detaeaz de tot ceea ce a trit
inainte, de drama gelosului provocat de neadecvarea Elei la idealul pe care si l-a fcut, in final
eliberndu-se. Este prezentat prima parte a participrii Romaniei la marea conflagraie, campania din
Ardeal. Se nareaz trecerea graniei, primele lupte cu armata maghiar, traversarea cu sacrificii a
Oltului, trupele fiind ajutate de surorile Manciulea, infruntarea trupelor germane, rnirea lui
Gheorghidiu, discuia cu prizonierul neam care deplnge lipsa de pregtire a armatei romane.
Personajul
Stefan Gheorghidiu
Statut literar - personaj principal, rotund, problematic, analitic
Statut social - student la filosofie, intelectual ce triete in lumea ideilor, inadaptat societii; aspir spre
absolut;
Statut familial - cstorit din dragoste cu Ela, nepotul politicianului Nae Gheorghidiu, si al avarului
Tache Gheorghidiu.
Citate critice
Si cum ni se prezint Stefan?Ca un spirit speculativ si oarecum lipsit de simul realitii,care are despre
femei preri disproporionate, fie de adulaie, fie de dispret, fundamental egoist, centrnd sentimentele
pe ego-ul propriu, bnuitor din vanitate cel puin la fel de mult ca din iubire, mai degrab senzual dect
sentimental.
N.Manolescu
Modalitati de caracterizare :caracterizare indirecta :fapte, gesturi, atitudini, relatii cu celelalte
personaje, modalitile analizei psihologice
Caracterizare directa: Ela: esti de o sensibilitate imposibil
Autocaracterizare :eram inalt si elegant,dar e adevrat
c nu-mi fceam dect cte un costum de haine, pe care-l purtam pn se uza []cum eram subtire,
cum cumpram obiecte pe care le credeam bune n-veam niciun motiv sa fiu ingrijorat.
Introspecia : Prbuirea mea luntric era cu att
mai grea cu ct mi se rupsese totdeodata si axa sufleteasc :increderea in puterea mea de deosebire si
alegere, in vigoarea si eficacitatea inteligenei mele.
Autoanaliza lucid :Niciodata nu m-am simit mai
descheiat de mine insumi, mai nenorocit.Am crezut atta vreme c eu sunt singurul motiv de durere sau
de bucurie pt femeia mea, iar azi descopeream c ochii ei sunt gata s plng pt altul, c suferea si ea,
plpnd, ceea ce eu induram ros in adnc de douazile, dar ea pt un om care mie mi se prea cel
dinti venit.
Monologul interior notarea senzatiilor,a strilor
fiziologice :Creierul parc mi s-a zemuit, nervii, de atta incordare, s-au rupt ca nite sfori putrede.
Portretul moral evideniaz complexitatea intelectualului caracterizat de aspiratia spre absolut, vanitatea
de a fi iubit de una din cele mai frumoase femei, deoarece frumuseea este echivalentul reuitei sociale, a

129

succesului (N.MANOLESCU);in final Ela nu mai este frumoas pt Gheorghidiu, ci doar o oarecare care
nu merit sacrificiul de care se credea capabil inainte de a participa la rzboi(sa o ucida din gelozie).
Elitismul este o alt trstur, demonstrat de atitudinea de la popot si asociat cu dispreul fa de
ceilalti care nu triesc autentic, nu sunt capabili de iubireacerebral(pasiunea insoit de analiz si care
este form de cunoastere si realizare sufleteasc).Acesta este dublat de un sentiment de nesiguran
cauzat de comparaia cu tinerii din nalta societate(scena cnd Ela ii schimb garderoba si rnete astfel
orgoliul sotului:Am inteles ca in ea se petreceau comparatii care nu-mi erau favorabile si ca
suferea,fara sa spuna din cauza asta.)
Personajul se caracterizeaz si prin disimulare, cunoaterea si aplicarea unui comportament care s il
fereasc de privirile indiscrete ale celor din jur asupra propriilor triri.Se observ totodata nervozitatea
provocat de efortul de a se nfr na,de a se ascunde sub aparene, de a se controla din teama de ridicol
si dorina evitrii scandalului public al dezvluirii sentimentelor sincere. La Odobesti, Stefan se chinuie
s ii ascund gelozia si astfel isi amplific suferina.Acest mod de a aciona provine dintr-un simt al
onoarei foarte dezvoltat(N.Manolescu)
Specific acestui erou este dorina de a se defini prin experiene care s ii permit cunoaterea si
autocunoaterea asociat cu orgoliul celui care se simte superior ca trire autentic, aspiratie spre
absolut si intelectualitate celor din jur :Orgoliului meu i se pune acum si o alt problem.Nu pot sa
dezertez caci mai ales,n-as vrea sa existe pe lume o experienta definitiva ca aceea pe care o voi face,de
la care sa lipsesc,mai exact sa lipseasca ea din intregul meu sufletesc.Ar avea fata de mine,cei care au
fost acolo,o superioritate,care mi se pare inacceptabila.Ar constitui pentru mine o limitare.
Acestor nsuiri li se adaug sensibilitatea exacerbat,fiecare gest al iubitei fiind analizat lucid si
interpretat(in intlnirea de la Cmpulung soul analizeaz modul in care Ela fumeaz si gesturile studiate
il fac s cread in infidelitatea ei), preferinta pt lumea ideilor-filosofic si inadaptabilitatea la societatea
in care triete: nu suport corupia, nu se poate impca cu lipsa de scrupule in afaceri si cu
clientelismul ce caracterizeaz societatea, nu accepta compromisul.
Stefan are capacitatea de a fi ironic, sarcastic, att atunci cnd apr idei la universitate unde este in
elementul su susinndu-si cu trie si chiar obstinat prerile, ct si in viaa de familie;la masa de la
unchiul Tache, nemulumit de afirmaiile unchiului Nae izbucnete muctor:De cele mai multe ori,
printele, care las avere copiilor, le transmite si calitile prin care a fcut averea: un obraz mai gros,
un stomac in stare sa digereze si ou clocite, ceva din sluenia nevestei luate pt averea ei, neaprat o
ir a spinrii flexibil ca nuiaua.
Gheorghidiu este lucid, analitic, preocupat de tririle sale si de atitudinea Elei,devine obsedat de
suspiciunea c este inelat si caut mereu dovezi, este posesiv considernd c Ela este indestructibil
legat de el, c este perechea predestinat, etern, edenic: Simeam c femeia aceasta era a mea in
exemplar unic, asa ca eul meu, ca mama mea, c ne intlnisem de la inceputul lumii, peste toate
devenirile, amandoi, si aveam s pierim la fel amndoi.
Comentarea unei scene Discutia de la popota ofierilor il prezint pe Stefan din propria perspectiv ca
pe un om tensionat, mcinat de probleme interioare, orgolios si dispreuitor la adresa celor din
jur.Sensibilitatea si nevoia de a o vedea pe Ela care-l chemase la Campulung il fac s se comporte dur, s
rspund caustic, s-si exprime chinul interior printr- o atitudine revoltat si revolttoare pt camarazi,
dei Orianu ii inelege motivaia atunci cnd il intreab: suferi, Gheorghidiule?prilejuind
rememorarea..Avnd ca punct pe plecare articolul referitor la achitarea soului vinovat de crim, brbatii
concentrati pe Valea Prahovei isi exprima conceptia despre iubire si matrimoniu.
Relatia cu Ela este prezentat din unicul punct de vedere subiectiv al eroului narator care aspir spre
iubirea absolut.Iniial femeia este un model-perechea in eternitate-unic prin frumusee fizic si moral,
iar brbatul se crede un adevarat Pygmalion sau stpn al destinului Elei.

130

El resimte dureros instrainrea femeii dup ce primete averea.Se instrineaz el insui de Ela: devine
bnuitor, o priveste cu ochi critic, este gelos desi nu accept aceasta etichetare, pretinznd c sufer din
cauza iubirii si conform concepiei lui despre iubire si existent trebuie crezut, deoarece suferina provine
din conflictul dintre idealitate si realitate.Descoper treptat c femeia pe care o crede perechea etern,
superioar celor din jur si capabil s triasc autentic este doar o copie, un fals; se simte dator s ii
plateasc presupusa infidelitate si faptul c nu este de acord cu el, inselnd-o in patul conjugal.Nu are
remuscri pentru gestul lui,dar continu s sufere dei marturisete c aceast suferin se hrnea din
propria substan si este amplificat de analiza lucid.
Se dovedete misogin: sunt clipe cnd ura si dezgustul meu pt femei devin att de absolute, c socotesc
c de la oricare dintre ele te poi atepta la orice, se detaeaz treptat si se desparte de propriul trecut
lsndu-i-l Elei, eliberndu-se astfel de propriile drame.
Opinia Romanul lui Camil Petrescu reprezint o modalitate de sincronizare a literaturii noastre cu cea
occidental in perioada interbelic, fiind si o concretizare a concepiei despre literatur a scriitorului care
susine noocraia (dominaia intelectualitii)si noul roman al crui model este Proust.
INTELECTUALUL
Intelectualul in Enigma Otiliei si Ultima noapte-asemanari si deosebiri
Prezentarea romanelor
Asemanari
Ambele cri aparin perioadei interbelice si descriu societatea bucuretean la inceputul sec al XX lea;
ele sunt astfel romane citadine, concretiznd indemnurile lui E Lovinescu in ceea ce privete
modernizarea literaturii romane.
Deosebiri
E.O. este roman realist balzacian cu elemente moderne, deoarece G.C consider ca romanul balzacian
este mai aproape de realitile romnesti ale vremii;
U.N este un roman modern subiectiv al crui model este Proust: C Petrescu este de prere c romanul
balzacian este anacronic in condiiile dezvoltrii societii interbelice;
Incipitul are elemente commune(cronotop, personaj) scopul este ins diferit: imaginea societatii
bucurestene, a mediului cruia i aparin personajele in E.O si motivarea comportamentului
protagonistului, a atitudinii ironice in cazul romanului U.N
Finalul inchis E.O. /deschis U.N.
Perspectiva narativa dindrt E.O/impreun cuU.N.
Elemente comune; iubirea, imaginea burgheziei bucurestene, tipuri de personaje-:arivistul (Stnic
Raiu, Nae Gheorghidiu) avarul( Costache Giurgiuveanu, Tache Gheorghidiu), scene de grup
reprezentative pt mentalitatea personajelor si problematica prozelor, mediul universitar, al familiei, al
distractiilor specifice, inclusiv element de vestimentaie, conflictul interior al personajelor masculine
principale.
Intelectualul
Imaginea intelectualului : Felix Sima, student la medicin si apoi doctor, profrsor universitar si Stefan
Gheorghidiu, student la filosofie si apoi sublocotenent in armata romn;
Asemanari si deosebiri
-Vrsta-:tineri ambii studeni pe parcursul actiunii, cel putin parial, deoarece Stefan are si ipostaza de
sublocotenent, participnd la Primul Razboi Mondial
-Conditia sociala:intelectuali si aparin unor familii de intelectuali: tatal este doctor in cazul lui
Felix(doctorul Sima din Iasi), profesor universitar in cazul lui Stefan(Corneliu);
-Incadrare: personaje principale, reflector-Felix, narator-Stefan; orfani; Felix nu are un model patern sau
matern din cauza situatiei familiale;Stefan pare a avea un model patern: i ia aprarea tatlui decedat

131

preocupat de cultur si nu de bani, are relaii reci cu mama si surorile dup ce acestea ii intenteaz
proces alturi de Nae pt motenire.
Felix este tipul ambiiosului ,dar si intelectualul superior, tnrul surprins in procesul maturizrii. Stefan
este intelectualul superior ce aspira spre absolut, inadaptat societii in care traieste;Felix este construit
ca personaj tipologic, iar Stefan ca individualitate;
-Ambii parcurg experiene cu valoare iniiatic, de cunoatere ins in scopuri diferite:Stefan probeaz
imposibilitatea atingerii absolutului prin iubire, relaia cu Ela, idealizat initial de Stefan, dovedindu-se
un eec.
Felix se maturizeaz dar experiena iubirii juvenile este tot un esec;Otilia este si ea idealizat de Felix ce
prefer uneori s stea cu lucrurile ei si nu cu ea insi;ambii nu inteleg personalitatea feminin si
construiesc o imagine ideal a acesteia.
-Ambele iubiri stau sub semnul incertitudinii: suspiciunea de a fi inelat in cazul lui Stefan si
nesigurana privind dragostea Otiliei in ceea ce-l privete pe Felix;
In amndou situaiile exist triunghiuri amoroase: Felix-Otilia-Pascalopol, Stefan- Ela-Grigoriade;cei
doi intelectulai vd in femeie un sprijin al lor, in timp ce ele, Otilia si Ela, vor s plac si se integreaz
perfect in viata burgheziei bucurestene din primele 2 decenii ale sec. al XX lea.
Ambele personaje masculine au aventuri erotice desi sufer din dragoste: Felix se iniiaz in tainele
amorului cu Georgeta, iar Stefan o inala pe Ela cu o femeie uoar chiar in patul conjugal.
-Caracteristici: Felix este un raional cu scopuri clare in via: reuita profesional in domeniul
medicinei si cstoria cu Otilia; este inteligent, profund, educat, sensibil, fr experien de via la
inceputul crii; are finete, delicatee,moralitate, onestitate; este dedicat Otiliei, gelos pe Pascalopol,
uimit de averea pe care o descoper la vrsta majoratului;vulnerabil in faa rutii Aglaei si a
insinurilor lui Stnic din cauza tinereii; parcurge un proces al maturizrii inclusiv prin dragoste unde
se las condus de fat; are succes social.
Stefan este student la filosofie, aspir spre absolut, fr legturi strnse cu familia, cstorit de tnr;
srac la inceput, inteligent, profund , analitic, educat ,hipersensibil, fr preocupari materiale, orgolios
,incapabil de compromisuri, dezinteresat de reuita social;vrea s domine femeia iubit, s fie cel care ii
conduce destinul, pare a fi matur chiar de la inceputul crii si ii impune punctul de vedere asupra
iubirii, societii, lumii, rostului fiinei in lume.
Ambii parcurg experiena iubirii si o a doua experien de cunoatere: cariera in cazul lui Felix, rzboiul
in cazul lui Stefan; pe Felix aceast experienta il ancoreaz in societate(desi aceasta este ipocrit,
superficial, mrginit), el ajungnd in lumea bun a Bucurestiului prin cstorie; pt Stefan experiena
rzboiului are rolul de a-l indeprta si mai mult de societatea pe care o vede fals, ipocrit, mrginit,
superficial.
-Modalitati de caracterizare- specifice romanului balzacian: portret direct, fia biografic si modaliti
moderne-introspecia, analiza psihologic, monologul interior;
Evolutia cuplurilor-iubirea euat, motivarea eecului si a despririi provocate de Otilia si Stefan; in
final ambele eroine se banalizeaz, ii pierd aerul enigmatic atracia asupra personajelor masculine;
ambele se caracterizeaza prin superficialitate, cochetrie, rafinament, frumusete, elegan, generozitate,
spontaneitate.
Scene semnificative: asemanari:
- masa de la unchiul Tache in Ultima si jocul de table si carti in E.O
- Comunicat apocrif(Ultima) si epilogul(E.O) in ceea ce priveste atitudinea personajelor masculine fa
de obiectul pasiunii lor si decderea celor dou personaje feminine.
M.Eliade

132

N.Manolescu despre proza lui Eliade:


Proza lui apartine perioadei interbelice , mai precis gruparii influentate de filosofia lui
N.Ionescu si a lui G.Papini precum si de literatura lui A Gide..Pt generatia lui ME cultura
inseamna experienta personala, asumarea vietii(vezi romanul experientei),iar baza
acesteia este una religioasa.Misticismul este si el o trasatura a conceptiei acestei generatii.
Intoarcerea din Rai este un roman cu teza ca toate cele ale tineretii autorului si
promoveaza revolta tinerilor impotriva batranilor, a valorilor traditionale care nu mai au
ecou in sufletele si mintea tinerilor care populeaza romanul lui M.E.si propune o noua
morala-amoralitatea ale carei origini se pot gasi in filosofia lui NIETZSCHE;atitudinea
personajelor implica spleen-ul perpetuu, experienta drogurilor , a alcoolului , a
sexualitatii,ezitarea, deruta.Conceptia lui Eliade asupra romanului exprimata prin
intermediul unui personaj are la baza increderea in experienta, autenticitate ,traire
nemijlocita a realitatii:romanul esterealitatea oricarui tanaroglinda vietiiorice
altceva
e
literatura,
orice
nu
izvoraste
din
senzatiile
proaspete,tactile,imediate.Experiente[]
numai
experiente.Autenticitate;jurnal
intim,spovedanie despre tot si toate.Scrie repede.Astfel este definita antiliteratura care
fusese teoretizata si de Camil Petrescu.Aceasta conceptie este reluata de generatia 2000.

Incadrare
Maitreyi este un roman al experientei, unul erotic si in acelasi timp unul exotic .
Este un roman al experientei pt ca valorifica trairea intensa a personajelor,se remarca prin
autenticitatea formulei narative:tehnica jurnalului, amintirea, folosirea scrisorilor, finalul
deschis, caracterul confesiv-exprimarea sincera a trairii si analiza acesteia.Sursa de
inspiratie este chiar povestea de dragoste traita de autor in India cu fiica profesorului
Dasgupta.Astfel Allan, personajul principal devine un alter ego al autorului.
Romanul experientei se caracterizeaza prin:
-eroul incearca sa se afirme pe sine transformand existenta intr-o suita de experiente prin
care se verifica pe sine si incearca sa se situeze intr-un absolut al libertatii;pe parcursul
experientelor el se analizeaza lucid incercand sa-si descopere slabiciunile;
-iubirea devine o forma a afirmarii de sine si se face prezenta tema seductiei-modalitate
prin care eroul ia act de propria lui forta interioara;-se exalta actiunea pt ca existenta se
cucereste si se justifica prin fapta;prin actiune si dragoste ;
-se utilizeaza tehnicile narative specifice si romanului psihologic;-reprezentanti:Gide,
Camus, Sartre, Malraux;Eliade, Holban.

Textul este un roman erotic din cauza povestii de dragoste incheiata tragic
intre un european si o bengaleza.

133

Geneza La baza romanului se gasesc elemente biografice- povestea de dragoste traita de


Eliade insusi in India cu fiica profesorului sau Dasgupta.Scriitorul marturiseste ca a
schimbat numele personajelor, mai putin al protagonistei ,insa ca la Calcutta cititorii ar fi
putut usor descoperi realul ca a dat nastere universului fictional.Cartea lui Eliade are de
altfel si replica Maitreyiei Devi Dragostea nu moare .
Tema este iubirea incompatibila dintre doi tineri apartinand unor culturi ,
religii si mentalitati diferite (occidentala si orientala)
Maitreyi este si un roman exotic deoarece Allan ,prin Maitreyi este
fascinat de intreaga Indie , de complexitatea sufletului indian ,de cultura milenara a
acestei zone si la un moment dat,calauzit de sentiment doreste sa treaca la hinduism.
Perspectiva narativa este una subiectiva a personajului narator ce
relateaza la persoana 1, analizand evenimentele, trairile, cu luciditate.In tesatura
discursului narativ final sunt incluse jurnalul din timpul evenimentelor pe care Allan il
citeste si il foloseste imbogatindu-l cu amintiri, observatii,explicatii, comentariile pe
seama adnotarilor din jurnal si confesiunea finala-cartea insasi pe care scriind-o eroul
narator are ocazia sa retraiasca povestea de iubire si sa inteleaga mai bine ceea ca a trait,
propriul comportament si mai ales cel al Maitreyei ce ramane invaluit in mister.Autorul
utilizeaza formula autenticitatii sporita de tehnica moderna a punerii in abis utilizata si de
Gide ,ale carui influente se simt si in alte romane.(punere in abis-consta in inserarea intro scriere literara a unui text:titlu,motto,citat, naratiune scurta ce rezuma sau concentreaza
elementele semnificative ale textului;este un procedeu de oglindire atextului in el insusiautoreflectare;ex.Hamlet-piesa pusa in scena de eroul principal ce reprezinta chiar
povestea tragediei;)
Discursul narativ este construit pe o dubla perspectiva temporala-cea din
timpul participarii effective la povestea de dragoste, aimplicarii totale si cea ulterioara,
modalitate prin care se relativizeaza evenimentele.Perspectiva eroului narator se modifica
pe masura ce scrie confesiunea .
Conflictul este de factura interioara ,in sufletul lui Allan , polii lui fiind
pasiunea erotica si analiza lucida ,specifica intelectualului;acest conflict este dublat de cel
dintre doua civilizatii si mentalitati : mai intai cea a europeanului care prin dragoste
descopera India si astfel se initiaza in tainele cunoasterii, chiar daca aceasta initiere este
doar o experienta esuata in final-in ceea ce priveste cuplul si personajul care , in ciuda
finalului tragic al iubirii ramane imbogatit de pe urma ei, verificandu-si totodata forta
interioara si trairea autentica;apare in text si conceptia indiana asupra dragostei prin
trsirile si marturisirile Maitreyei;astfel , prima dragoste a fetei a fost pomul numit sapte
frunze,urmata de sentimental cast pt un tanar necunoscut , apoi s-a dedicat gurului ei,
Tagore , o iubire spirituala intre discipol si maestru pt ca sa se abandoneze in final iubirii
interzise pt Allan, care ii aduce nu numai extazul pasiunii ,ci si un sentiment de culpa.
Cronotop actiunea se desfasoara in cea mai mare parte a ei in Calcutta, in
perioada interbelica-1929.
Structura 15 capitole .
Incipit confesiunea lui Allan debuteaza cu marturisirea ca nu-si
aminteste exact ziua intalnirii cu Maitreyi si acest fapt il face sa ezite , in ceea ce priveste
evocarea povestii de iubire.Tot in incipit, prin intermediul perspectivei subiective a
naratorului personaj , cititorul face cunostinta cu eroina feminina, pe care acesta o
considera urata , cu trasaturi prea puternice si o vitalitate-senzualitate exagerata pt un

134

european insa fara sa-si dea seama este atras de tanara bengaleza a carei piele aramie o
aseama cu a unei zeite:cu ochii ei prea mari si prea negri,cu buzele carnoase si rasfrante,
cu sanii puternici, de fecioara bengaleza crescuta prea plin ca un fruct trecut in
copt.Astfel ,chiar din incipit este evident conflictul de natura interioara specific acestui
tip de roman , a carui focalizare este una interna.De asemenea apare de la inceput
diferenta dintre fata, reprezentanta a Indiei autentice si grupul de prieteni ai lui Allan
euro-asiaticii care dispretuiesc pe indigeni si traiesc dupa modelul de viata occidental.
Finalul este unul deschis , accentuand framantarile personajului narrator si
misterul fetei, neinteleasa de el ,incertitudinile persistand si atunci cand relatia nu mai
poate fi reluata si sfarsitul dragostei este evident:Si daca n-ar fi decat o pacaleala a
dragostei mele?De ce sa cred?De unde sa stiu eu? As vrea sa privesc ochii Maitreyiei.In
ceea ce priveste deznodamantul povestii de iubire, acesta este unul tragic, deoarece Allan
este obligat sa paraseasca India, iar Maitreyi, desi isi dezonoreaza familia ,dandu-se unui
vanzator de fructe pt a fi alungata din casa, nu reuseste sa se elibereze. Erosul se imbina
ca toate marile povesti de dragoste cu Thanatos , deoarece sora Maitreyiei moare ,tatal se
imbolnaveste grav si orbeste.

135

Actiunea este prezentata din perspectiva subiectiva a personajului narator,Allan, tanar


inginer englez atras de India ,dar si dornic de o cariera ce lucreaza la o societate de
canalizare a deltei.Plecat in jungla, pentru a supraveghea lucrarile de la Tambuk si
Assam , Allan se imbolnaveste de malarie , este spitalizat si invitat sa-si petreaca
perioada de convalescenta in casa inginerului Narendra Sen, superiorul sau care
intentioneaza sa il adopte ca fiu si astfel sa poata pleca in Anglia cu intreaga
familie.Allan nu cunoaste planul familiei Sen si intelege gresit incurajarile de a se
imprieteni cu Maitreyi.In casa inginerului Indian ,Allan ia contact cu modul
traditional de viata si si este fascinat treptat de fata de 16 ani de care se
indragosteste.Apropierea dintre cei doi tineri este realizata prin lectiile de franceza si
bengaleza , jocul cartilor, al privirilor,al mainilor,al picioarelor.Sedus de jocul fetei,
desi la inceput nu recunoaste ca este indragostit, tanarul englez trieste puternic
pasiunea , paralel analizandu-se cu lucuditate si doreste chiar sa treaca la Hinduism.,
in speranta ca se va putea casatori cu Maitreyi.In ceea ce o priveste , fata stie
adevaratele intentii ale familiei si atitudinea fata de europeni a bengalezilor,dar are
curajul sa nesocoteasca vointa parintilor ; inainte de a se darui lui Allan oficiaza o
logodna mistica, un juramant in fata elementelor fundamentale ale lumii si ii
inmaneaza iubitului un inel lucrat dupa ceremonialul casatoriei indiene-din fier si
aur-ca doi serpi incolaciti,unul intunecat si altul galben ,cel dintai reprezentand
viriliatea, celalalt feminitatea.Fericirea cuplului este intrerupta brutal de Narendra
Sen ,deoarece sora fetei, Chabu, dezvaluie neintentionat sentimentele celor doi
tineri.Allan este alungat si petrece o perioada de chin ,boala ,suferinta dupa care se
retrage in Himalaia pt meditatie si contemplatie.Aici o intalneste peJenia Isaac, cu
care are o aventura prin intermediul careia afla ca nu se poate desprinde de Maitreyi,
ca alaturi de ea a trait un sentiment plenar, unic ,dar imposibil de pastrat in conditiile
dat-tatal fetei nu poate accepta casatoria acesteria in afara castei, pt ca acest fapt ar
insemna degradarea familiei.El pleaca la Singapore unde se intalneste(dupa un timp)
cu nepotul d-nei Sen de la care afla de gestul disperat al Maitreyiei de a se darui unul
vanzator de fructe.Narendra Sen se imbolnaveste si orbeste, Chabu moare , familia
trecand printr-o perioada tragica ,dar si in aceste conditii nu o alunga pe fiica cea
mare.
In paginile cartii sunt puse fata in fata doua imagini ale Indiei:cea traditionala-eterna si
cea istorica ,supusa unui proces de europenizare si marcata de framantari politice.Astfel ,
romanul infatiseasa procesul transformarii societatii indiene de la traditional la modern,
de la etern la istorie, ceea ce simbolizeaza caderea in profan, pierderea legaturii cu sacrul.

Personajele-Maitreyi
Portretul fetei este realizat in intregime din perspectiva subiectiva a eroului narator care
are opinii diferite asupra ei,isi schimba atitudinea, o vede cand urata cand atragatoare,
senzuala dar si pura ,misterioasa, fascinanta si se considera nu indragostit ,ci
vrajit.Perspectiva lui Allan este una exterioara universului exotic al Maitreyiei
,europeanul neintelegand f bine conceptia Indiana ,mentalitatea ,raportarea la univers a
bengalezei.

136

Statutul initial Maitreyi , personaj eponim,este fiica cea mare a inginerului Narendra
Sen, o adolescenta cultivata, preocupata de filosofie, creativa, sensibila, plina de viata.Ea
cunoaste modul de gandire al familiei si castei sale, inclusiv interdictia privitoare la
relatia cu un european,dar este capabila sa nesocoteasca aceste interdictii si bariere pt a-si
implini iubirea.Portretul este unul complex ,dar plin de mister-misterul feminitatii ,prin
relativizarea imaginii fetei-perspectiva subiectiva naratorului personaj care marturiseste
chiar in final atitudinea ezitanta ,nesiguranta Sunt foarte turbure acum, foarte turbure.Si
vreau totusi sa scriu aici tot totSi daca n-ar fi decat o pacaleala a dragostei mele?De
ce sa cred?De unde sa stiu eu? As vrea sa privesc ochii Maitreyei
Dupa ce Allan se muta in casa inginerului, apropierea de Maitreyi ii releva o fiinta pura, o
"primitiva" in sensul inocentei, care iubeste copacul numit sapte frunze si se simte
jignita pana la lacrimi, atunci cand un barbat ii atinge bratul.
Sensibila ,atunci cand ii daruieste lui Allan o floare in care impletise un fir din parul ei,,
mandra si dispretuitoare in alte momente, Maitreyi arata mereu o alta infatisare devenind
un personaj plin de mister Ceea ce impresioneaza la aceasta orientala este amestecul de
nevinovatie si senzualitate, de la jocul copilaresc si naiv, pana la daruirea totala, din
clipele de dragoste,prin care il deruteaza dar il si vrajeste pe European.
Caracterizata drept "cea mai talentata si mai enigmatica fata din cate am cunoscut",
Maitreyi este instruita si culta, apreciata in cercurile bengaleze de intelectuali, dar
pastrand totodata in suflet, un amestec de paganism si irational care o face unica.De o
veselie debordanta uneori, spontana si copilaroasa,tanara bengaleza conferentiaza despre
frumos si scrie poeme filosofice appreciate de Tagore, gurul ei.
M. respecta traditia si cunoaste f bine mentalitatea familiei si a intregii societati
indiene .Desi stie ca ar trebui sa il iubeasca pe A. ca pe un frate, se lasa purtata de
pasiune, insa are sentimentul culpei si este infricosata de faptul ca pacatul ei va fi
pedepsit.Caracterul misterios, tainic rezulta si din dimensiunea sacra a personajului.
Allan - o vede uneori ca pe o zeita sau ca pe o sfanta: "Alergam intr-o masina a secolului
al XX-lea si alaturi de mine aveam un suflet nepatruns si neinteles, tot atat de himeric si
de sfant ca si al celeilalte Maitreyi, sihastra din Upanishade\
Numele eroinei mai trimite, prin asemanare, la o alta zeitate: Maitreya, in traducere "Cel
legat intru prietenie"; poate si din acest motiv, daruindu-i o carte lui Allan, ea i-o dedica,
simplu,
"Prietenului".
Mireasa pentru o viitoare "nunta in cer"este ipostaza ce se contureaza in ultima parte a
romanului cand, dupa dramatica lor despartire, Maitreyi ii spune lui Allan: "in viata
viitoare ne vom intalni iar, dragule. Ai sa ma recunosti atunci?Fata demonstreaza , prin
aceasta afirmatie si interogatie ca are constiinta timpului cyclic,plasat sub semnul eternei
reintoarceri.

Modalitati de caracterizare
Caracterizarea directa este facuta de catre Allan care initial o respinge dar in acelasi timp
este atras de frumusetea neobisnuita a fetei fara sa isi dea prea bine seama de
sentimentele lui. Cand Harold ii atrage atentia ca M nu ar trebui sa il intereseze si
denigreaza pe indieni, A are o satisfactie amestecata cu jena, rusine deoarece marturiseste
ca ii place .Aceleasi sentimente amestecate le evidentiaza si portretul fizic direct initial
cand M ii apare urata , cu trasaturi prea pronuntate dar nu si poate dezlipi privirea de

137

bratul fetei galben intunecat atat de tulburator, atat de putin feminin, de parca ar fi fost
mai mult al unei zeite.In vizita la familia Sen alaturi de ziaristul Lucien Metz, Allan o
vede altfel pe M , ii remarca frumusetea si surprinzandu-I rasul este fascinat de amestecul
irezistibil de copilarie si maturitate, de naivitate si senzualitate. M. femeie si zeita
intruchipand toata atractia spatiului sacru al Indiei :mi s-a parut atunci , mult mai
frumoasa, in sari de culoarea ceaiului palid, cu papucii albi cusuti in argint , cu salul
asemenea cireselor galbene si buclele ei prea negre, ochi ei prea mari , buzele ei prea
rosii creau parca o viata si mai putin umana in acest trup infasurat si totusi
transparent ,care traia , s-ar fi spus, prin miracol, nu prin biologie.
Caracterizarea indirecta prin fapte gesturi limbaj, atitudini,relatii cu alte personaje
dezvaluie curajul, pasiunea, devotamentul ,spiritul de sacrificiu , conceptia diferita asupra
iubirii fata de europeni.Relatia cu europeanul dezvaluie dorinta fetei de a se implini prin
iubire si faptul ca ea concepe dragostea ca pe o experienta mistica prin care se intra in
legatura cu sacrul.

138

LITERATURA ROMN POSTBELIC


LITERATURA SUB COMUNISM
Instalarea regimului comunist in ara noastr a insemnat intervenia si controlul
politicului asupra tuturor compartimentelor vieii sociale, culturale.In aceast perioad s-a
observat subordonarea lieraturii fa de politic,fa de conducerea partidului comunist.
Se poate vorbi despre o literatur aservita politicului ce se caracterizeaz prin:
indrumarea acesteia de ctre partidul comunist, utilizarea unor specii literare pt slujirea
ideologiei comuniste(ex. Oda) , impunerea unor scriitori si critici literari fideli regimului,
sancionarea si eliminarea celor ce se abteau de la linia partidului unic.
In perioada comunist se pot observa mai multe etape ale dezvoltrii literaturii:
-perioada de continuare a literaturii interbelice si chiar un nou val suprarealist :19451948;
- etapa stalinist 1948- 1964;
- etapa relativei liberalizri 1964- 1971;
- etapa comunismului naionalist 1971- 1989.
Etapa stalinist este determinat de regimul politic de tip fundamentalist si de
sovietizarea impus de Stalin in Romania;literatura trebuie s impun ideologia partidului
si idealul comunist; pt a denumi acest tip de literatur au fost preluate 2 formule:
proletcultismul si realismul socialist.
Proletcultismul denumirea are ca punct de plecare organizaia numit Proletcult
(cultura proletar) , o organizaie a muncitorilor din Rusia.
Realismul socialist desemneaz concepia despre art de tip doctrinar , preluarea critic a
trecutului, eliminarea elementelor retrograde ale vechii societi-burghezia; realismul
socialist devine si la noi dupa model sovietic metoda fundamental de creaie definind
arta in serviciul revoluiei proletariatului si rolul scriitorului de a educa publicul in
spiritul socialismului.
In etapa stalinist au fost interzii un numr destul de mare de scriitori, s-au epurat
bibliotecile publice si particulare ,au fost arse si confiscate cri. Poezia era una de
agitaie comunist legat de omul nou si cu un limbaj accesibil tuturor.Formula
consacrat era aceea a poemelor narative de tipul baladei populare sau a versului
eminescian sau cobucian.Proza trebuia s prezinte realizrile de pe santiere sau de la
sate-colectivizarea , frumusetea eroului comunist dup un tipar facil al antitezei bine-ru.
Etapa relativei liberalizri se caracterizeaz prin diminuarea controlului ideologic
asupra literaturii. Temele impuse de partid nu mai sunt obligatorii; in proz se abordeaz
2 teme predilecte: lupta dintre nou si vechi, istoria naional.
Etapa comunismului nationalist aduce in atenia publicului imaginea activistului de
partid si continu proza de inspiraie istoric.
Exist ins si realizri valoroase din punct de vedere estetic ca romalele lui M.Preda,
P.Dumitriu sau poezia generaiei saizeciste .

139

PROZA
ROMANUL MOROMETII, M. PREDA
Schi
Apariie -1955 volumul 1;1967 volumul al 2 lea.
Context perioada postbelic, primul vol. aprnd in plin epoca a realismului socialist.
Geneza-intentia scriitorului de a realiza o tetralogie in care include Morometii 1,2 si
Delirul 1 ,2; in Viata ca o prad, roman autobiografic, M.P. explic geneza primului
volum amintind schia intitulat Salcmul ca punct de pornire al crii.
Modelul protagonistului primului volum este tatl scriitorului, Tudor Clrau dupa cum
mrturisete M.P.:eroul preferat,Moromete, care a existat in realitate ,a fost tatl meu.
Incadrare 1.-ca formul narativ roman doric ;realist, postbelic.
Din punctul de vedere al perspectivei narative dindrt, cu narator omniscient,
omiprezent (ubicuu) se remarc limitarea ominscienei prin prezena personajelor
reflector:Ilie Moromete in vol.1 si Niculae Moromete, fiul su cel mic in
vol.2.Focalizarea este intern-universul luntric al protagonistului.Se remarc de
asemenea prezena personajelor informatori, ce relateaz din perspectiva martorilor
anumite evenimente. Acetia se deosebesc de personajele reflector prin faptul c relateaz
faptele fr s le interpreteze,fr s le treac prin propria contiin-viziunea din afara.
2.Din punctul de vedere al epocii literare, aparine ciclului romanelor
moromeiene alturi de Marele singuratic,Delirul.
3.Tematic, este un roman rural-romanul deruralizrii satului (N. Manolescu).
Se realizeaz o imagine fresc a satului de cmpie in preajma rzboiului Al Doilea
Mondial; este i un roman al familiei destrmat din cauza lipsei comunicrii; se
constituie i ca roman al relaiei individului cu istoria-libertatea individual in lupt
cu fatalitile istoriei (E.Simion).
Viziunea despre lume Pentru M.P., literatura si mai ales romanul reprezint reflectarea
unor sentimente ale scriitorului in anumite momente ale existenei sale.In epoc, romanul
aduce o viziune original i oarecum ndrznea asupra istoriei recente.
Compozitia -vol.1 are 2 planuri al familiei si al satului;
-3 pri cu ritm gradat al narrii, in relatie direct cu
imaginea timpului rbdtor la inceput/ nerbdtor in final.
Prima parte cuprinde actiuni desfurate de smbt seara-venirea familiei lui Ilie
Moromete de la camp- pn duminic noaptea-fuga Polinei, fiica lui Blosu ,cu
Biric.Ritmul naraiunii este lent in perfect consonan cu iluzia protagonistului
referitoare la timp.
A doua a parte se desfoar pe perioada a dou sptmni-de la plecarea lui Achim cu
oile la Bucuresti pn la serbarea colar cad Niculae ia premiul inti.
A treia parte nareaz fapte de la seceri pn la plecarea fiilor din prima
cstorie,Paraschiv i Nil, la Bucuresti .
Structura este circular simetric ,deoarece romanul se deschide si se inchide cu motivul
timpului rbdtor/ nerbdtor.
Relatii temporale si spaiale-aciunea se desfoar in satul Silitea-Gumesti din
Cmpia Dunrii pe parcursul unei veri, cu 3 ani nainte de nceperea celui de-al 2 Doilea
Rzboi Mondial,cronotop exact ,concret, specific romanului doric. Timpul pare ns a se
dilata la inceputul crii cnd Moromete trieste iluzia ca se poate sustrage necazurilor si

140

crizelor profunde, c poate menine relaiile familiale i de munc tradiionale precum i


propria linite interioar.
Conflicte : in familie Conflictul tatlui cu bietii mai mari, din cauza atitudinii diferite
fa de existent: fiii vor avere si ii acuz pe tatl de situaia financiar a familiei.
Conflictul lui Moromete cu Guica, sora lui care ar fi vrut ca el s
nu se cstoreasc a doua oar si ca ea s ii ingrijeasc bieii mai mari pentru a avea un
sprijin la btrnee. Ea ese intrigi, i instig pe cei 3 fii mai mari ai familiei impotriva
mamei vitrege, a tatlui ,a surorilor si a fratelui mai mic.
Conflictul lui Moromete cu Catrina ,soia lui creia ii promite c
pune casa pe numele ei .Se acutizeaz in vol.2 cnd Catrina l prsete pe Ilie i se mut
la fiica ei din prima cstorie.
Conflictul lui Moromete cu Niculae din cauza atitudinii diferite
fa de coal:fiul vrea s invete si s scape astfel de condiia de ran (si fraii mai mari
renun la ea cnd se mut in capitala)in timp ce tatl ii ironizeaz pasiunea, dei in
primul volum conflictul se incheie cu acceptarea de ctre Moromete a plii taxelor si a
plecrii copilului la coal; conflictul trece in prim- plan in vol 2.
In sat-conflictul lui ugurlan cu autoritile;
-conflictul Polinei si al lui Biric cu tatl si fratele fetei;
Apare si conflictul interior al lui Moromete intre iluzie si realitate.El semnific lupta
omului cu timpul, istoria care distruge individul si apoi colectivitatea fcnd din individ o
jucrie a destinului. Romanul are un substrat tragic si anticipeaz problematica din Cel
mai iubit dintre pmnteni.
.Incipitul In cmpia Dunrii ,cu civa ani naintea celui de-al Doilea Rzboi Mondial,
se pare c timpul avea cu oamenii nesfrit rbdare;viaa se scurgea aici fr conflicte
mari fixeaz in mod realist exact timpul si spaiul aciunii, face referire la relaia omului
cu timpul-istoria si sugereaz prin verbul se pare c ideea timpului rbdtor, cnd omul
poate fi ocolit de necazuri mari, de impactul puternic al istoriei aparine protagonistului,
Ilie Moromete.Romanul va contrazice aceasta afirmaie iniial, va demonstra ca ea este o
iluzie si c timpul, mai ales o perioad de criz, distruge linitea interioar a fiinei umane
contemplative. Incipitul evideniaz totodat suprapunerea viziunii naratorului omniscient
cu cea a personajului reflector precum si tema familiei, deoarece sunt descrii membrii
familiei lui Ilie care vin de la camp dup o zi de munc:bieii mai mari, Paraschiv,
Achim , Nila ale cror gesturi exprim oboseala si sugereaz o oarecare lene, fetele,Tita
si Ilinca, iar apoi Moromete pe stnoaga poditei intr-o atitudine contemplativ si
ateptnd un partener de discutie.Astfel, este introdus prima imagine a personajului
principal in opozitie cu ceilalti steni. Spre deosebire de ceilali, Moromete are o via
interioar bogat, vrea s cunoasc si s ineleag lumea in care triete , universul lui
fiind satul pe care il contempl de pe stnoaga..Se pune in valoare de la inceput limitarea
omniscienei naratorului care nu ptrunde in gndurile personajului, ci le descifreaz
doar de pe figura lui, viziunea din afara(a martorului) si se anticipeaz conflictul prin
atitudinea lui Moromete in dialogul cu Blosu: el ii va apra pe tot parcursul aciunii
senintatea si iluziile,luptnd cu o ironic inteligen contra ameninrilor
(N.Manolescu)
Finalul este construit simetric cu incipitul: imaginea lui Moromete, motivul timpului
nerbdtor care distruge concepia tradiional asupra vieii, linitea interioar a omului
contemplativ, gospodria trneasc .Istoria este clar una de criz- rzboiul si ea

141

afecteaz pe toti oamenii ,nu numai familia Moromete.Prozatorul face gradat trecerea de
la individul infrnt de istorie la colectivitatea rural si apoi la intreaga societate sugernd
c omul in general este o fiin vulnerabil, fragil o jucrie a timpului nemilos si fr
rbdare.Incipitul si finalul asigur caracterul sferic al textului, introduc si apoi scot din
faa cititorului imaginea protagonistului-nepstor ,calm , comunicativ si contemplativ la
inceput, insingurat, inchis, introvertit ,lucid si disimulat , intr-o stare depresiv la sfrsit .
Din personajul care ii apr iluziile, rmne doar imagine exterioar- chipul de lut ,iar
adunrile din poian, semn al vieii linitite din care semtimentul crizei lipsete, inceteaz
s se desfoare, autorul sugernd amploarea impactului timpului nerbdtor asupra
oamenilor-colectivitii ce nu-i mai permit s-i manifeste spiritul ludic si ironic. Se
anticipeaza rzboiul ca o concretizare a istoriei necrutoare distrugtoare.
Subiectul In prim-planul vol. 1 se afl familia Moromete al crei conductor, Ilie
incearc s pstreze intreg pmntul pt a-l transmite copiilor, cu preul unui trai
modest.Familia se destram odat cu plecarea fiilor lui Moromete din prima cstorie la
Bucureti.Tatl este obligat s vnd din pamnt pt plti datoriile.in al doilea plan se
nareaz activiti din lumea satului: serbarea colar, adunrile din poiana lui Iocan,
seceriul si relaiile din cadrul altor familii: boala lui Booghina, conflictul Polinei cu tatl
su Tudor Blosu,datorat lcomiei celui din urm si iubirii fetei pt biatul srac, Biric,
necazurile si revolta lui ugurlan.
In vol. al doilea aciunea se concentreaz asupra reformei agrare din 1945 si
transformarea socialist a agriculturii, vzut ca fenomen abuziv.Satul tradiional intr
intr-un ireversibil proces de disoluie. Destrmarea familiei continu cu moartea lui Nil
in rzboi, nstrinarea lui Niculae , plecarea Catrinei la Alboaica.Moromete moare de
btrnee si dispariia lui semnific sfritul unei lumi.
Personajul Citate critice Moromete este cel din urm ran in acest roman al
deruralizrii satului(N.Manolescu)
Statutul personajului este personaj exponenial-cel din urm ran, simbol al concepiei
tradiionale despre familie, pmnt .
Modaliti de caracterizare
1) caracterizare direct :narator, detalii fizice: acum avea acea vrst intre
tineree si btrnee cnd numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba
firea unui om
imaginea fizic : faa i se ascuise si se innegrise ,iar in
cele cateva minute parc se subiase reacia fizic marcheaz transformarea
luntric atunci cnd afl de fuga baieilor ceea ce semnific renunarea la
autoiluzionare.
glasul diferit in functie de situaie si interlocutor este un
mijloc de caracterizare. In adunrile duminicale din poiana fierarului.glasul
demonstreaz histrionismul personajului care este si protagonist al acestor intlniri.
Naratorul dezvluie transformarea ,iesirea din iluzie:Dar cu toat aparenta sa
nepsare, nu mai fu vzut stnd ceasuri intregi pe prisp sau la drum pe stanoag.Nu
mai fu auzit rspunznd cu multe cuvinte la salut nu mai fu auzit povestind
.Personaje : Catrina :Lovi-o-ar moartea de vorb de care nu te mai saturi, Ilie!Toat
ziua stai de vorb si bei tutun.
Autocaracterizare :Domnule,[]eu totdeauna am dus o via independent.

142

2) caracterizare indirect :fapte ,gesturi, limbaj, atitudini, relaiile cu celelalte


personaje, mediu.
Trsturile personajului Specificul, originalitatea eroului: dei este un ran ,
Moromete se dovedete un spirit contemplativ si reflexiv cruia ii place sa admire lumea
de pe stnoaga poditei; este totodat si un ran cruia ii place conversaia, s comunice
cu oameni inteligeni ca prietenul su Cocoila sau cei din poiana lui Iocan ,atitudine care
o supr pe Catrina. Individualitatea lui Moromete este evideniat chiar din incipitul
crii cnd naratorul il introduce in scen intr-o atitudine diferit de cea comun a
stenilor: Sttea pe stnoaga poditei si se uita peste drum.Sttea degeaba, nu se uita in
mod deosebit ,dar pe faa lui se vedea ca n-ar fi ru dac s-ar ivi cineva
Ilie Moromete are capacitatea de a se iluziona, stpnire de sine, demnitate social
si uman, independena si libertatea de a gndi dincolo de grijile zilnice, puterea de
a medita si de a contempla. Ironia este o trstur ce reiese din discuiile cu unii dintre
steni si cu membrii familiei ,ca in scena tierii salcmului cand il indeamn pe Nil s
aduc atelajul lng salcm sa fie dobort de copac.Histrionismul si spiritul ludic sunt
vizibile att in poiana lui Iocan ct si in scena intlnirii cu Jupuitul in care ranul se
preface ca nu ii vede pe agenii fiscali, strig dup membrii familiei, dei tie c nu se va
arta nimeni, ii las pe cei doi perceptori sa taie chitana ,cere o igar si doar apoi le d o
parte din bani, bucuros c poate pstra restul.Inteligena i asigur tatlui capacitatea de a
vedea lucruri care tuturor celorlali le scap si darul de a istorisi ce il atrage pe Niculae,
care are impresia ca acele cltorii la munte pentru vinderea cerealelor sunt nite aventuri
deosebite. Pmntul este valoros pentru ranii din Silitea Gumesti doar in msura in
care produce bani. Pentru Moromete banii nu sunt f importani si una dintre iluziile lui
este aceea ca poate tri patriarhal in timp ce fiii, mnai de dorina de inavuire si lcomie,
il invinuiesc c nu este destul de activ si mai puin priceput in afaceri ca vecinul Balosu.
Comerul, forma de afaceri la care apeleaz ranii nu il atrage pe Moromete ce rmne
un nostalgic aprtor al ordinii vechi, o utopie in care lumea ar putea tri fr bani
,poziia lui fiind aceea a ranului patriarhal sau a ultimului ran (N.Manolescu).
Ceea ce consider valoros si demn de a fi aprat este linitea interioar, dimensiunea
spiritual a existenei si nu cea material repezentat de Blosu si chiar de fiii lui a cror
lcomie o consider o boal; il si numeste pe Paraschiv bolnavule de avere.El lupt pt
meninerea integritii loturilor de pmnt pe care urmeaz sa le dea copiilor ca garant al
linitii si echilibrului luntric ,dar nu face un scop in via din agonisire ca Ion sau ca
vecinul lui, Blosu.Pe tot parcursul crii eroul apr un mod superior de existen in care
totul poate fi pus sub lumina vie a minii si in care poate sa-si pastreze bucuriile oferite de
contemplaie, cunoatere ,jocul inteligenei care de altfel ii aduce respectul stenilor.De
aceea tot ce ine de domeniul financiar, datorii, impozite sunt o continu ameninare pe
care in stilul su Moromete incearc sa o evite sau sa o amne.Volumul nti se incheie
intr-o atmosfer sumbr nu numai din pricina destrmrii familiei si insingurrii tatlui
care trieste drama paternitii rnite ,ci si din cauza continuitii acestor ameninri in
ciuda rezolvrii lor de moment.

143

In volumul al doilea, dup plecarea bieilor mai mari, personajul se schimb si devine
activ, face afaceri ii reface loturile vndute si comportamentul lui este caracterizat
de cuvntul beneficiu, ins aceast schimbare nu denot atracia lui Moromete pt
valorile materiale, ci este motivat de dorina secret de a-i aduce bieii acas
.Eecul in incercarea de a reface echilibrul familial si implicit a celui interior este
amplificat de conflictul cu soia lui, Catrina, ce sporete insingurarea protagonistului
prsit si de fiul cel mai mic. Treptat, el isi pierde prestigiul in sat, chiar dac in
propria curte organizeaz o nou adunare a stenilor, lipsit de strlucirea acelora din
poiana lui Iocan.Pn in finalul vieii, acest ultim ran continu sa cread in rostul
su si nu accept dispariia rnimii, cum nu accept sa nu-si pun intrebri sau sa
nu gndeasc prin intermediul unor monologuri adresate unui interlocutor imaginar
pn in clipa din urm omul e dator s in la rostul lui ,chit ca rostul asta cine stie
ce s-o alege de el! La btrnee, nu-si pierde plcerea de a vedea lumea-satul si
moare afirmndu-si independena, stingerea sa avnd semnificaia prbuirii unei
lumi-cea patriarhal ,dar i cea care poate avea incredere in raiune ,o lume opus
evenimentelor pline de viclenie din cei patruzeci de ani comuniti ai istoriei
postbelice.
Scene Romanul este construit pe baza tehnicii decupajului scene care au rol important
in ceea ce privete tema familiei, portretul protagonistului, viaa satului
interbelic.Tema familiei si raporturile dintre membrii ei apar in scena cinei.
Cina Moromeilor este o scen antologic din incipitul crii.
Descrierea modului in care sunt asezai in jurul mesei vechi membrii familiei ilustreaz
relaiile dintre ei si anticipeaz conflictele:bieii din prima cstorie stau spre exterior,
gata de plecare anticipare a fugii la Bucuresti si a aversiunii fa de mama vitreg si
fraii mai mici; Catrina, care se teme c fiii cei mari ai lui Moromete o vor da afar din
cas, st lng vatr, simbol al dorinei de a avea certitudinea unui adpost stabil si a
faptului c gospodria cade pe umerii ei; copiii din a doua cstorie stau lng mam, din
nevoia de protecie si parc pentru a se opune celor mari. Singurul nepstor sau cel puin
aparent nepstor la tensiunile din familie este tatl care are o atitudine senin,
dominatoare, autoritar, un tata dintr-o familie patriarhal in timpuri moderne in care
relaiile se schimb. Masa joas ,mic si plin de arsuri sugereaz nepsarea fa de
treburile gospodreti minore, precum si iluzia lui Moromete c poate gestiona conflictele
si poate conduce autoritar familia. Pozitia sa pe prag sugereaz si superioritatea tatlui
fa de copii( cei mari, inferiori intelectual i mnai de resentimente, cel mai mic dintre
baieti fiind singurul care mostenete inteligena vie a lui Moromete) precum si atitudinea
contemplativ, preocuparea protagonistului pentru viata lui interioar si cunoaterea
lumii.
Tierea salcmului
Este o scen cu valoare simbolic in ansamblul romanului sugernd destrmarea familiei
tradiionale, drama protagonistului si distrugerea satului patriarhal.Moromete taie
salcmul intr-o duminica diminea pentru a avea banii necesari plii fonciirii, de care ii
aminteste Blosu atunci cand ii cere sa i-l vnd.Momentul ales este cel al apariiei
luminii,dar inainte de rsritul soarelui: zorile se albeau si undeva un cocos cnta
prelung si insistent ,iar fundalul sonor il reprezint plnsul femeilor din cimitir anticipnd
caracterul distructiv al evenimentelor.Salcmul este f. important pentru sat, deoarece
reprezint stabilitatea, axis mundi-legtura cu sacrul, in jurul lui desfurndu-se viata

144

colectivitii, mai ales a copiilor, simbol al puritii si naivitii.Prin rotaia anotimpurilor


se pune in valoare, pe lng valoarea salcmului si trecerea inexorabil a
timpului.Cderea colpacului se desfoar cu zgomot asurzitor urmat de o tcere de
sfrit de lume. Dupa prbusirea lui totul apare mic, nesemnificativ pentru ca s-a rupt de
ordinea sacr a lumii, sugerndu-se distrugerea valorilor tradiionale de ctre un timp
agresiv: Salcmul tiat strjuia ins prin inlimea si coroana lui stufoas toat partea
aceea a satului; acum totul se fcuse mic.Grdina, caii, Moromete insui artau
bicisnici.Cerul deschis si cmpia npdeau imprejurimile.Ultima propoziie sugereaz
vulnerabilitatea lumii lui Moromete care nu rezist in faa timpului nerbdtor.Ciorile
care dau trcoale locului gol avertizeaz si ele asupra pericolelor ce pndesc familia
ranului, iar Catrina are presimiri si temeri pe care incearc sa le ascund.Tierea
salcmului uimeste si supr nu numai familia, ci si pe stenii care au parte doar de
explicaia ironic pe care Nil o preia de la tatl su :ca sa se mire protii.
Relatia cu un alt personaj Ilie si Niculae
Una dintre modalitile de caracterizare indirect este relaia cu un alt personaj, fiul su
cel mic, singurul care motenete inteligena patern, dar pe care nu o insoete cu
senintatea tatlui.
Niculae nu apare in prima pagin a romanului si ivirea lui este anticipat de glasul cu
care-i rspunde tatlui.Urmeaz portretul fizic Pe poarta gradinii intra un baiat de vreo
doisprezece ani .Avea capul gol si camasa de pe el era ferfenita.Picioarele goale erau
pline de zgarieturi vechi cu urme de sange inchegat cu praf ce surprinde vrsta, aspectul
srccios i vulnerabilitatea biatului obligat s se ocupe de oile familiei.Necazul cu oile
si dorina de a inva il caracterizeaz chiar din primul moment si aceasta din urm va
persista pe tot parcursul volumului inti, reprezentnd cauza instrinrii de tatl su in
volumul al doilea.Copilul este obosit, iritat chiar agresiv ,trebuie sa fac fa glumelor si
ameninrilor fratilor si surorilor mai mari ,trebuie s gseasc singur soluii la
problemele sale avnd-o ca aliat doar pe mam. Moromete nu-i intelege zbuciumul, nici
nu d importan colii pentru c nu concepe ca fiii s devin altceva dect rani asa c
ironizeaza dorina de studiu a mezinului si nu il sprijin in efortul su, pentru c nu ii
cumpr cri si nu il las la coal,dup cum mrturisete copilul in discuia cu
Catrina.Tatl isi iubete copiii ,dar nu isi manifest acest sentiment si nici nu isi explic
gesturile, inteniile, faptele , una dintre iluziile pe care le triete fiind aceea c este
ineles de cei din jur, aa c nu tie c fiul cel mic are friguri si nici nu realizeaz
profunzimea dorinei lui de a inva, singura posibilitate de a prsi condiia aspr de
ran.La serbarea colar, Moromete este uimit de performana lui Niculae la invtur,
apoi se simte nelinitit cnd copilul are o criz provocat de boal si stingher in gesturi
cnd il aduce in brae acas. Acum isi pune cu vinovaie intrebri referitoare la acest copil
mai mic si inteniile sale, pe parcursul verii lsndu-se convins s il trimit la coala, dei
este obligat s vnd o parte din pmntul familiei.In volumul al doilea ins, avnd
intentia nemrturisit de a-i aduce acas pe bieii de la Bucuresti, tatl il retrage pe
mezin de la scoal oferindu-i o explicatie ridicol, jignitoare si ironic in acelasi timp: c
nu aduce beneficiu.Astfel, fiul se instrineaz, devine adeptul noii ideologii comuniste pe
care o imbrieaz ca pe o religie si in urma unei coli de partid ajunge activist
raional.In aceast calitate este trimis in satul natal sa supravegheze strngerea cotelor in
perioada seceriului, experient sortita esecului. Moromete incearc prin discuii sa si-l
apropie, il provoac si nu crede ca fiul su c rostul ranului s-a incheiat.El, de altfel, ii

145

recunoate greeala de a-l fi retras de la scoal, dar regretele nu aduc impcarea dintre cei
doi. Aceasta vine trziu, dup moartea batranului, la a crui inmormntere fiul afl c
decesul tatlui s-a produs din cauza btrneii., si impcarea se realizeaz in visul lui
Niculae care este auzit rznd in somn dup f mult timp.
Comentariu
Apariie -1955 volumul 1;1967 volumul al 2 lea.
Context perioada postbelic, primul vol. aprnd in plin epoca a realismului socialist.
Geneza-intentia scriitorului de a realiza o tetralogie in care include Morometii 1,2 si
Delirul 1 ,2; in Viata ca o prada, roman autobiografic, M.P. explic geneza primului
volum amintind schia intitulat Salcmul ca punct de pornire al carii:
Salcmul era un cod care nu trebuia divulgat.Scena cu doborrea lui mi aprea acum
ca o poart pe care, dac tiam s-o deschid,intram pe un teritoriu in care tria o lume
misterioas pe care o cunoteam si pe care o puteam povesti.
.Modelul protagonistului primului volum este tatl scriitorului, Tudor Clrau dupa cum
mrturisete M.P.:eroul preferat,Moromete, care a existat in realitate ,a fost tatl meu.
Incadrare 1.-ca formul narativ roman doric ;realist, postbelic.
Din punctul de vedere al perspectivei narative dindrt, cu narator
omniscient,omiprezent(ubicuu) se remarc limitarea ominscienei prin
prezena
personajelor reflector-Ilie Moromete in vol.1 si Niculae Moromete, fiul su cel mic in
vol.2.Focalizarea este intern-universul luntric al protagonistului.Se remarc de
asemenea prezena personajelor informatory, ce relateaz din perspectiva martorilor
anumite evenimente. Acetia se deosebesc de personajele reflector prin faptul c relateaz
faptele fr s le interpreteze,fr s le treac prin propria contiin. Povestesc ce au
vzut nu ce au trit ei inii.Repet inuntrul romanului situaia naratorului care nu tie
mai mult dect personajele sale sau nu are acces la contiina lor(n.Manolescu)-viziunea
din afara.
2.Din punctul de vedere al epocii literare, aparine ciclului romanelor
moromeiene alturi de Marele singuratic,Delirul;
3.Tematic, este un roman rural-romanul deruralizrii satului (N. Manolescu). Se
realizeaz o imagine fresc a satului de cmpie in preajma rzboiului Al Doilea Mondial
este i un;roman al familiei deoarece aduce in faa cititorului destrmarea familiei,
determinat de concepia diferit asupra lumii si de criza comunicrii;se constituie i ca
roman al relaiei individului cu istoria-libertatea individual in lupt cu fatalitile
istoriei (E.Simion).
Viziunea despre lume Pentru M.P., literatura si mai ales romanul reprezint reflectarea
unor sentimente ale scriitorului in anumite momente ale existenei sale.In epoc, romanul
aduce o viziune original i oarecum ndrznea asupra istoriei recente.
Temele crii sunt :conditiaranului in istorie, a familiei si a modului de existen
patriarhal. Alte teme sunt criza comunicrii, timpul viclean relatia individului cu istoria.
Compozitia -vol.1 are 2 planuri al familiei si al satului;
-3 parti cu ritm gradat al narrii, in relatie direct cu
imaginea timpului rbdtor la inceput/ nerbdtor in final.
Prima parte cuprinde actiuni desfurate de smbt seara-venirea familiei lui Ilie
Moromete de la camp- pn duminic noaptea-fuga Polinei, fiica lui Blosu ,cu Biric
i scene semnificative pentru familie si destinul ei cina, tierea salcmului, ntlnirile

146

duminicale de la fierria lui Iocan;ritmul naraiunii este lent in perfect consonan cu


iluzia protagonistului referitoare la timp.
A 2 a parte se desfoaa pe perioada a dou sptmni-de la plecarea lui Achim cu oile
la Bucuresti pn la serbarea colar cad Niculae ia premiul inti.
A treia parte nareaz fapte de la seceri pn la plecarea fiilor din prima
cstorie,Paraschiv i Nil, la Bucuresti .
Structura este circular simetric ,deoarece romanul se deschide si se inchide cu motivul
timpului rbdtor/ nerbdtor.
Relatii temporale si spaiale-aciunea se desfoar in satul Silitea-Gumesti din
Cmpia Dunrii pe parcursul unei veri, cu 3 ani nainte de nceperea celui de-al 2 Doilea
Rzboi Mondial,cronotop exact ,concret, specific romanului doric. Timpul pare ns a se
dilata la inceputul crii cnd Moromete trieste iluzia ca se poate sustrage necazurilor si
crizelor profunde, c poate menine relaiile familiale i de munc tradiionale precum i
propria linite interioar.
Conflicte : in familie Conflictul tatlui cu bietii mai mari, din cauza atitudinii diferite
fa de existent: fiii vor avere si ii acuz pe tatl de situaia financiar a familiei.
Conflictul lui Moromete cu Guica, sora lui care ar fi vrut ca el s
nu se cstoreasc a doua oar si ca ea s ii ingrijeasc bieii mai mari pentru a avea un
sprijin la btrnee. Ea ese intrigi, i instig pe cei 3 fii mai mari ai familiei impotriva
mamei vitrege, a tatlui ,a surorilor si a fratelui mai mic.
Conflictul lui Moromete cu Catrina ,soia lui creia ii promite c
pune casa pe numele ei .Se acutizeaz in vol.2 cnd Catrina l prsete pe Ilie i se mut
la fiica ei din prima cstorie.
Conflictul lui Moromete cu Niculae din cauza atitudinii diferite
fa de coal:fiul vrea s invete si s scape astfel de condiia de ran (si fraii mai mari
renun la ea cnd se mut in capitala)in timp ce tatl ii ironizeaz pasiunea, dei in
primul volum conflictul se incheie cu acceptarea de ctre Moromete a plii taxelor si a
plecrii copilului la coal; conflictul trece in prim- plan in vol 2.
in sat-conflictul lui ugurlan cu autoritile;
-conflictul Polinei si al lui Biric cu tatl si fratele fetei;
interior al lui Moromete intre iluzie si realitate.El semnific lupta omului cu
timpul, istoria care distruge individul si apoi colectivitatea fcnd din individ o jucrie a
destinului. Romanul are un substrat tragic si anticipeaz problematica din Cel mai iubit
dintre pmnteni.Apare opozitia intre lumina vie a minii-raiunea care incearc s
gaseasc un sens existenei si intunericului lumii instinctuale ce triete in orbire si
nepsare.Lumina eterna a zilei de var semnific att nostalgia autorului dup o lume
apus care prea a se sustrage timpului ct si iluzia personajului c relaiile tradiionale,
patriarhale si echilibrul interior pot fi pstrate.
.Incipitul In cmpia Dunrii ,cu civa ani naintea celui de-al Doilea Rzboi Mondial,
se pare c timpul avea cu oamenii nesfrit rbdare;viaa se scurgea aici fr conflicte
mari fixeaz in mod realist exact timpul si spaiul aciunii, face referire la relaia omului
cu timpul-istoria si sugereaz prin verbul se pare c ideea timpului rbdtor, cnd omul
poate fi ocolit de necazuri mari, de impactul puternic al istoriei aparine
protagonistului,Ilie Moromete.Romanul va contrazice aceasta afirmaie iniial, va
demonstra ca ea este o iluzie si c timpul,mai o perioad de criz, distruge linitea
interioar a fiinei umane contemplative.Se sugereaz de asemenea conflictul intre

147

gndirea si atitudinea patriarhal, ale crei valori sunt aprate de Moromete,si omul
adaptat modernitii ce nu mai ine cont de ele.Incipitul evideniaz totodat suprapunerea
viziunii naratorului omniscient cu cea a personajului reflector precum si tema familiei,
deoarece sunt descrii membrii familiei lui Ilie care vin de la camp dup o zi de
munc:bieii mai mari,Paraschiv,Achim ,Nila ale cror gesturi exprima oboseala si
sugereaz o oarecare lene , fetele ,Tita si Ilinca ,iar apoi Moromete pe stnoaga poditei
intr-o atitudine contemplativ si ateptnd un partener de discutie: Sttea degeaba, nu se
uita in mod deosebit ,dar pe faa lui se vedea c n-ar fi ru dac s-ar ivi cineva
Oamenii ins aveau treab prin curi ,nu era timpul de ieit la drum.Din mna lui fumul
igrii se ridica drept in sus ,fr grab si fr scop.Astfel, este introdus prima imagine
a personajului principal in opozitie cu ceilalti steni. Spre deosebire de ceilali, Moromete
are o via interioar bogat, vrea s cunoasc si s ineleag lumea in care triete ,
universul lui fiind satul pe care il contempl de pe stnoaga..Se pune in valoare de la
inceput limitarea omniscienei naratorului care nu ptrunde in gndurile personajului, ci
le descifreaz doar de pe figura lui, viziunea din afara(a martorului) si se anticipeaz
conflictul prin atitudinea lui Moromete in dialogul cu Blosu: el ii va apra pe tot
parcursul aciunii senintatea si iluziile ,luptnd cu o ironic inteligen contra
ameninrilor(N.Manolescu)
Finalul este construit simetric cu incipitul: imaginea lui Moromete, motivul timpului
nerbdtor care distruge concepia tradiional asupra vieii, linitea interioar a omului
contemplativ, gospodria trneasc .Istoria este clar una de criz- rzboiul si ea
afecteaz pe toti oamenii ,nu numai familia Moromete.Prozatorul face gradat trecerea de
la individul infrnt de istorie la colectivitatea rural si apoi la intreaga societate sugernd
ca omul in general este o fiin vulnerabil , fragil o jucrie a timpului nemilos si fr
rabdare.Incipitul si finalul asigur caracterul sferic al textului, introduc si apoi scot din
faa cititorului imaginea protagonistului-nepstor ,calm , comunicativ si contemplativ la
inceput, insingurat, inchis, introvertit ,lucid si disimulat , intr-o stare depresiv la sfrsit .
Din personajul care ii apr iluziile, rmne doar imagine exterioar- chipul de lut ,iar
adunrile din poian, semn al vieii linitite din care semtimentul crizei lipsete, inceteaz
s se desfoare, autorul sugernd amploarea impactului timpului nerbdtor asupra
oamenilor-colectivitii ce nu-i mai permit s-i manifeste spiritul ludic si ironic. Se
anticipeaza rzboiul ca o concretizare a istoriei necrutoare distrugtoare.
Subiectul In prim-planul vol. 1 se afl familia Moromete al crei conductor,Ilie incearc
s pstreze intreg pmntul pt a-l transmite copiilor, cu preul unui trai modest.Fiii cei
mari, Paraschiv, Achim, Nil ii doresc independena economic si se simt nedreptii pt
c tatl s-a nsurat a doua oar si c are inc trei copii, Tita, Ilinca si Niculae.Indemnai
de Guica, sora lui Ilie Moromete ei plnuiesc pe ascuns s plece la Bucuresti pt a-i face
un rost la ora .Mai inti pleac Achim cu oile familiei, promindu-i tatlui c-i va
trimite bani. Odat ajuns in capital, el vinde oile si ateapt sosirea celorlali
frai.Acetia fug cu caii si cu o parte din zestrea fetelor ,dnd o mare lovitur familiei,
tatl fiind obligat s vnd o parte din pmnt pt a plati datoriile,foncierea si a-i reface
gospodaria.In al doilea plan se nareaz activiti din lumea satului ; serbarea colar,
adunrile din poiana lui Iocan, seceriul si relaiile din cadrul altor familii: boala lui
Booghina, conflictul Polinei cu tatl su Tudor Blosu,datorat lcomiei celui din urm si
iubirii fetei pt biatul srac, Biric, necazurile si revolta lui ugurlan.In vol. al doilea
aciunea se concentreaz asupra reformei agrare din 1945 si transformarea socialist a

148

agriculturii, vzut ca fenomen abuziv.Satul tradiional intr intr-un ireversibil proces de


disoluie.Moromete are ali prieteni, inferiori celor din perioada interbelic, se apuc de
nego si ctiga bani frumoi ,aciunea lui fiind menit a-i convinge pe fiii plecai s
revin in sat. Incercarea lui eueaz si destrmarea familiei continu cu moartea lui Nil
in rzboi, nstrinarea lui Niculae , plecarea Catrinei la Alboaica. Niculae slujete noul
regim ,este trimis s supravegheze seceriul si s strng cotele in satul natal, aciune
incheiat tragic cu moartea unui ran. El este destituit si se retrage din viaa
politic.Moromete moare de btrnee si dispariia lui semnific sfritul unei lumi.
Personajul Citate critice Moromete este cel din urm ran in acest roman al
deruralizrii satului(N.Manolescu)
Sntatea moral nu inseamn pentru Moromete a avea bani nici chiar a avea
pmnt,ci a putea tri senin cu acele bucurii ale spiritului in care s-a refugiat , ca intr-o
iluzie protectoare ,dorina, nostalgia dup o Relaie calitativ cu lumea(N.Manolescu)
Statutul personajului este personaj exponenial-cel din urm ran, simbol al concepiei
tradiionale despre familie, pmnt .
Modaliti de caracterizare
3) caracterizare direct :narator, detalii fizice: acum avea acea vrst intre
tineree si btrnee cnd numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba
firea unui om
imaginea fizic : faa i se ascuise si se innegrise ,iar in
cele cateva minute parc se subiase reacia fizic marcheaz transformarea
luntric atunci cnd afl de fuga baieilor ceea ce semnific renunarea la
autoiluzionare
glasul diferit in functie de situaie si interlocutor este un
mijloc de caracterizare. In adunrile duminicale din poiana fierarului.glasul
demonstreaz histrionismul personajului care este si protagonist al acestor
intlniri:Incepu apoi sa citeasc ,deodat, cu un glas schimbat si necunoscut ,parc
ar fi inut el un discurs celorlali.Avea intr-adevr in glas nite grosimi si subirimi
ciudate cu opriri care scormoneau inelesuri nemrturisite sau incheieri definitive
care trebuiau sa zdrobeasc de convingere pe cei care ascultau. Naratortransformarea ,iesirea din iluzie:Dar cu toat aparenta sa nepsare, nu mai fu
vzut stnd ceasuri intregi pe prisp sau la drum pe stanoag.Nu mai fu auzit
rspunznd cu multe cuvinte la salut nu mai fu auzit povestind .Personaje :
Catrina :Lovi-o-ar moartea de vorb de care nu te mai saturi, Ilie!Toat ziua stai de
vorb si bei tutun. Autocaracterizare :Domnule,[]eu totdeauna am dus o via
independent.
4) caracterizare indirect :fapte ,gesturi, limbaj, atitudini, relaiile cu celelalte
personaje, mediu.
Trsturile personajului Specificul, originalitatea eroului: dei este un ran ,Moromete
se dovedete un spirit contemplativ si reflexiv cruia ii place sa admire lumea de pe
stnoaga poditei ;este totodat si un ran caruia ii place conversaia, sa comunice cu
oameni inteligeni ca prietenul su Cocoila sau cei din poiana lui Iocan ,atitudine care o
supr pe Catrina, fcnd-o s-l admonesteze: Lovi-o-arIndividualitatea lui Moromete
este evideniat chiar din incipitul crii cnd naratorul il introduce in scen intr-o
atitudine diferit de cea comun a stenilor :Rmas singur in mijlocul
btaturii,Moromete,tatl,trsese crua sub umbra mare a celor doi salcmi de lng

149

poarta grdinii si apoi ieise si el la drum cu igarea in gur.[]Sttea pe stnoaga


poditei si se uita peste drum.Sttea degeaba, nu se uita in mod deosebit ,dar pe faa lui
se vedea ca n-ar fi ru dac s-ar ivi cinevaOamenii ins aveau treab prin curi ,nu
era acum timpul de ieit in drum.Din mna lui fumul igrii se ridica drept in sus, fr
grab si fr scop.
Ilie Moromete are capacitatea de a se iluziona,stpnire de sine, demnitate social si
uman , independena si libertatea de a gndi dincolo de grijile zilnice, puterea de a
medita si de a contempla. Ironia este o trstur ce reiese din discuiile cu unii dintre
steni si cu membrii familiei ,ca in scena tierii salcmului cand il indeamn pe Nil sa
aduc atelajul lng salcm sa fie dobort de copac.Ironia este prezent si in scena cnd
merge la Blosu(vecinul pe care il detesta ca si pe fiul acestuia care a renunat la viaa si
condiia de ran) si dialogheaz cu Victor, naratorul subliniind tonul zeflemitor care
insoete cuvintele personajului Noi obinuim! Spuse Moromete puin absent,rotunjind si
splnd cuvintele intocmai ca feciorul lui Blosu . Tonul, limbajul exprim intenia
critic si parodic a lui Moromete care practic disimularea de dragul jocului sau ca arm
de aprare.Histrionismul si spiritul ludic sunt vizibile att in poiana lui Iocan ct si in
scena intlnirii cu Jupuitul in care ranul se preface ca nu ii vede pe agenii fiscali, strig
dup membrii familiei, dei tie c nu se va arta nimeni, ii las pe cei doi perceptori sa
taie chitana ,cere o igar si doar apoi le d o parte din bani, bucuros c poate pstra
restul, atitudine ce il uimeste pe Blosu care nu inelege conportamentul vecinului
su.Inteligena ,tatlui i asigur capacitatea de a vedea lucruri care tuturor celorlali le
scap si darul de a istorisi ce il atrage pe Niculae, care are impresia ca acele cltorii la
munte pentru vinderea cerealelor sunt nite aventuri deosebite.Realitatea ii infirm
prerile anterioare si copilul rmne dezamgit de evenimentul in sine.Pmntul este
valoros pentru ranii din Silitea Gumesti doar in msura in care produce bani si aceste
cltorii sunt o surs de venit care exprim contradicia dintre tat si fiii mai mari,ce il
invinuiesc ca nu este preocupat de prosperitatea familiei. Pentru Moromete banii nu sunt f
importani si una dintre iluziile lui este aceea ca poate tri patriarhal in timp ce fiii,
mnai de dorina de inavuire si lcomie, il invinuiesc ca nu este destul de activ si mai
puin priceput in afaceri ca vecinul Balosu. Comerul, forma de afaceri la care apeleaz
ranii nu il atrage pe Moromete ce rmne un nostalgic aprtor al ordinii vechi, o utopie
in care lumea ar putea tri fr bani ,pozita lui fiind aceea a ranului patriarhal sau a
ultimului ran (N.Manolescu).Aa cum arat prozatorul insui, banul este considerat de
personaj un atac brutal la adresa iluziei c el, cu pmntul lui si copiii lui, cu ce are
poate continua sa triasca linitit .Ceea ce consider valoros si demn de a fi aprat este
linitea interioar, dimensiunea spiritual a existenei si nu cea material repezentat de
Blosu si chiar de fiii lui a cror lcomie o consider o boal;il si numeste pe Paraschiv
bolnavule de avere.El lupt pt meninerea integritii loturilor de pmnt pe care urmeaz
sa le dea copiilor ca garant al linitii si echilibrului luntric ,dar nu face un scop in via
din agonisire ca Ion sau ca vecinul lui, Blosu.Pe tot parcursul crii eroul apr un mod
superior de existen in care totul poate fi pus sub lumina vie a minii si in care poate sa-si
pastreze bucuriile oferite de contemplaie, cunoatere ,jocul inteligenei care de altfel ii
aduce respectul stenilor.De aceea tot ce ine de domeniul financiar, datorii, impozite sunt
o continu ameninare pe care in stilul su Moromete incearc sa o evite sau sa o
amneVolumul nti se incheie intr-o atmosfer sumbr nu numai din pricina destrmrii
familiei si insingurrii tatlui care trieste drama paternitii rnite ,ci si din cauza

150

continuitii acestor ameninri in ciuda rezolvrii lor de moment: cu banii luai


Moromete ii cumpr doi cai, plti fonciirea, rata anual la banc,datoria lui Aristide
si taxele de internat ale lui Niculae, rmnnd ca necunoscut soluia acestor probleme
pentru viitor:din nou rata la banc ,din nou fonciirea, din nou Niculae.
In volumul al doilea, dup plecarea bieilor mai mari, personajul se schimb si devine
activ, face afaceri ii reface loturile vndute si comportamentul lui este caracterizat
de cuvntul beneficiu, ins aceast schimbare nu denot atracia lui Moromete pt
valorile materiale, ci este motivat de dorina secret de a-i aduce bieii acas
.Eecul in incercarea de a reface echilibrul familial si implicit a celui interior este
amplificat de conflictul cu soia lui, Catrina, ce sporete insingurarea protagonistului
prsit si de fiul cel mai mic. Treptat, el isi pierde prestigiul in sat ,situaie observat
de Niculae il vezi cum ii ia altul vorba din gura fr niciun respect si el las fruntea
jos si nu mai zice nimic chiar dac in propria curte organizeaz o nou adunare a
stenilor ,lipsit de stralucirea acelora din poiana lui Iocan.Pn in finalul vieii,
acest ultim ran continu sa cread in rostul su si nu accept dispariia rnimii,
cum nu accept sa nu-si pun intrebri sau sa nu gndeasc prin intermediul unor
monologuri adresate unui interlocutor imaginar pn in clipa din urm omul e dator
s in la rostul lui ,chit ca rostul asta cine stie ce s-o alege de el! La btrnee, nu-si
pierde plcerea de a vedea lumea-satul si moare afirmndu-si independena, stingerea
sa avnd semnificaia prbuirii unei lumi-cea patriarhal ,dar i cea care poate avea
incredere in raiune ,o lume opus evenimentelor pline de viclenie din cei patruzeci
de ani comuniti ai istoriei postbelice.
Scene Romanul este construit pe baza tehnicii decupajului scene care au rol important
in ceea ce privete tema familiei, portretul protagonistului, viaa satului
interbelic.Tema familiei si raporturile dintre membrii ei apar in scena cinei.
CINA MOROMETILOR este o scen antologic din incipitul crii.
Descrierea modului in care sunt asezai in jurul mesei vechi membrii familiei ilustreaz
relaiile dintre ei si anticipeaz conflictele:bieii din prima cstorie stau spre exterior
,gata de plecare anticipare a fugii la Bucuresti si a aversiunii fata de mama vitreg si
fraii mai mici; Catrina, care se teme c fiii cei mari ai lui Moromete o vor da afar din
cas ,st lng vatr, simbol al dorinei de a avea certitudinea unui adpost stabil si a
faptului c gospodria cade pe umerii ei; copiii din a doua cstorie stau lng mam,din
nevoia de protecie si parc pentru a se opune celor mari. Singurul nepstor sau cel puin
aparent nepstor la tensiunile din familie este tatl care are o atitudine senin,
dominatoare, autoritar, un tata dintr-o familie patriarhal in timpuri moderne in care
relaiile se schimb. Masa joas ,mic si plina de arsuri sugereaz nepsarea fa de
treburile gospodreti minore, precum si iluzia lui Moromete c poate gestiona conflictele
si poate conduce autoritar familia. Pozitia sa pe prag sugereaz si superioritatea tatlui
fa de copii, cei mari, inferiori intelectual i mnai de resentimente,( cel mai mic dintre
baieti este singurul care mostenete inteligena vie a lui Moromete) precum si atitudinea
contemplativ, preocuparea protagonistului pentru viata lui interioar si cunoaterea
lumii.
TIEREA SALCAMULUI
Este o scen cu valoare simbolic in ansamblul romanului sugernd destrmarea familiei
tradiionale, drama protagonistului si distrugerea satului patriarhal.Moromete taie
salcmul intr-o duminica diminea pentru a avea banii necesari plii fonciirii, de care ii

151

aminteste Blosu atunci cand ii cere sa i-l vnd.Momentul ales este cel al apariiei
luminii,dar inainte de rsritul soarelui: zorile se albeau si undeva un cocos cnta
prelung si insistent ,iar fundalul sonor il reprezint plnsul femeilor din cimitir anticipnd
caracterul distructiv al evenimentelor.Salcmul este f. important pentru sat, deoarece
reprezint stabilitatea, axis mundi-legtura cu sacrul, in jurul lui desfurndu-se viata
colectivitii, mai ales a copiilor, simbol al puritii si naivitii.Prin rotaia anotimpurilor
se pune in valoare, pe lng valoarea salcmului si trecerea inexorabil a
timpului.Cderea colpacului se desfoar cu zgomot asurzitor urmat de o tcere de
sfrit de lume. Dupa prbusirea lui totul apare mic, nesemnificativ pentru ca s-a rupt de
ordinea sacr a lumii, sugerndu-se distrugerea valorilor tradiionale de ctre un timp
agresiv: Salcmul tiat strjuia ins prin inltimea si coroana lui stufoas toat partea
aceea a satului; acum totul se fcuse mic.Grdina, caii, Moromete insui artau
bicisnici.Cerul deschis si cmpia npdeau imprejurimile.Ultima propoziie sugereaz
vulnerabilitatea lumii lui Moromete care nu rezist in faa timpului nerbdtor.Ciorile
care dau trcoale locului gol avertizeaz si ele asupra pericolelor ce pndesc familia
ranului, iar Catrina are presimiri si temeri pe care incearc sa le ascund.Tierea
salcmului uimeste si supr nu numai familia, ci si pe stenii care au parte doar de
explicaia ironic pe care Nil o preia de la tatl su :ca sa se mire protii.
POIANA LUI IOCAN
Adunrile duminicale ale stenilor sunt in perfect concordana cu iluzia lui Moromete c
poate pstra echilibrul lumii sale si al bucuriilor interioare. Prozatorul realizeaz o nou
imagine a ranului care nu mai este doar o fiin instinctual obsedat de pmnt, ci un
om capabil de ironie, comportament ludic, plceri gratuite .Duminica, ranii din Silitea
se adun in poiana fierriei pentru a citi ziarele si a le comenta. Actorul principal este
Moromete, ateptat cu nerbdare de ceilali steni. El ins trece pe la frizerie,
,pregtindu-se pentru aceasta activitate de duminic si abia apoi ajunge in poian unde se
comport histrionic prefcndu-se ca nu tie motivul adunrii constenilor. El este cel
care citeste articolele din ziarul, adus cu grij de prietenul Cocoil.
In poiana lui Iocan, unde au loc ca intr-o stoa (portic,aici-pia public) antic
dezbaterile pe teme de interes general, spiritul lui Ilie Moromete se manifest prin ironie
si prin demersul metodic deductiv(Al.Paleologu)
A face politic, a aparine unuia sau altuia din partidele mai mult sau mai puin istorice
ale vremii[]reprezint pentru aceti rani o form de evadare in ficiunea unei alte
viei,cu edine parlamentare, brbati de stat si discursuri.E o joac de oameni mari ceea
ce fac ei adunandu se la fierria lui Iocan ,micul lor parlament, dar o joac
fundamental compensatorie care le permite sa intre in pielea unor impozante
personaje ,sa respire in spaiul altor existene(V.Cristea)
MEDITATIA PE PIATRA DE HOTAR
Este o scen din partea de final a primului volum si exprim drama patern.Satul cu
poiana lui Iocan in mijloc pare a fi centrul lumii-centrum mundi- locul esentei, cel puin
pt Moromete care are o imagine subiectiv, unic asupra lui (putem spune c exist 2
imagini ale satului, una exterioara ce apartine tuturor si care este guvernata de regula
trecerii timpului si de conventiile sociale ce o ancoreaz realist intr-o epoca exact si una
mentala,interioar a lui I. M.care triete dupa alte reguli si are trsturile lumii rurale
traditionale);de aceea personajul se retrage in afara satului pt a privi mai obiectiv,acesta
fiind momentul asumat al ieirii din iluzie. Dup ce afl de la Scmosu inteniile fiilor

152

mai mari ,Moromete se retrage in linitea si singurtatea cmpului pentru a medita si a


inelege c echilibrul familiei a fost unul iluzoriu.El se simte agresat de lume si incearc
s se regseasc ,s-si regseasc linistea anterioar prin inelegerea situaiei sale, a
faptului ca totul a fost o iluzie, c lumea nu este prietenoas, ci amenintoare ,vinovat
de instrinarea bieilor.Ea aparine celor care triesc in orbire si nepsare, existen care
se opune contemplaiei si inelegerii raionale pe care o are Moromete.El isi analizeaz
calitatea de parinte, relaia cu copiii mai mari ,dar rmne fidel concepiei sale despre
lume :Si dac lumea e aa cum zic ei si nu e aa cum zic eu, ce mai rmne de fcut?!Nau dect sa se scufunde! Inti lumea si pe urma si ei cu ea.Cu toata aceast atitudine
orgolioas, eroul se schimb, semn al faptului c este invins de istorie, c este o victim
a timpului nerbdtor si a lumii care nu este prietenoas.
Relatia cu un alt personaj Ilie si Niculae
Una dintre modalitile de caracterizare indirect este relaia cu un alt personaj, fiul su
cel mic, singurul care motenete inteligena patern, dar pe care nu o insoete cu
senintatea tatlui.
Niculae nu apare in prima pagin a romanului si ivirea lui este anticipat de glasul cu
care-i rspunde tatlui.Urmeaz portretul fizic Pe poarta gradinii intra un baiat de vreo
doisprezece ani .Avea capul gol si camasa de pe el era ferfenita.Picioarele goale erau
pline de zgarieturi vechi cu urme de sange inchegat cu praf ce surprinde vrsta, aspectul
srccios i vulnerabilitatea biatului obligat s se ocupe de oile familiei.Necazul cu oile
si dorina de a inva il caracterizeaz chiar din primul moment si aceasta din urm va
persista pe tot parcursul volumului inti, reprezentnd cauza instrinrii de tatl su in
volumul al doilea.Copilul este obosit, iritat chiar agresiv ,trebuie sa fac fa glumelor si
ameninrilor fratilor si surorilor mai mari ,trebuie s gseasc singur soluii la
problemele sale avnd-o ca aliat doar pe mam. Moromete nu-i intelege zbuciumul, nici
nu d importan colii pentru c nu concepe ca fiii s devin altceva dect rani asa c
ironizeaza dorina de studiu a mezinului si nu il sprijin in efortul su, pentru c nu ii
cumpr cri si nu il las la coal,dup cum mrturisete copilul in discuia cu Catrina:
Nici Citirea n-a vrut sa mi-o cumpere tata.[]Dac m-ar lsa s m duc la coal
Tatl isi iubete copiii ,dar nu isi manifest acest sentiment si nici nu isi explic gesturile,
inteniile, faptele , una dintre iluziile pe care le triete fiind aceea c este ineles de cei
din jur, aa ca nu tie c fiul cel mic are friguri si nici nu realizeaz profunzimea dorinei
lui de a inva, singura posibilitate de a prsi condiia aspr de taran.La serbarea colar,
Moromete este uimit de performana lui Niculae la invtur, apoi se simte nelinitit
cnd copilul are o criz provocat de boal si stingher in gesturi cnd il aduce in brae
acas. Acum isi pune cu vinovaie intrebri referitoare la acest copil mai mic si inteniile
sale, pe parcursul verii lsndu-se convins s il trimit la coala, dei este obligat s
vnd o parte din pmntul familiei.In volumul al doilea ins, avnd intentia
nemrturisit de a-i aduce acas pe bieii de la Bucuresti, tatl il retrage pe mezin de la
scoal oferindu-i o explicatie ridicol, jignitoare si ironic in acelasi timp: c nu aduce
beneficiu.Astfel, fiul se instrineaz, devine adeptul noii ideologii comuniste pe care o
imbrieaz ca pe o religie si in urma unei coli de partid ajunge activist raional.In
aceast calitate este trimis in satul natal sa supravegheze strngerea cotelor in perioada
seceriului, experient sortita esecului. Moromete incearc prin discuii sa si-l apropie, il
provoac si nu crede ca fiul su c rostul ranului s-a incheiat.El, de altfel, ii
recunoate greeala de a-l fi retras de la scoal, dar regretele nu aduc impcarea dintre cei

153

doi. Aceasta vine trziu, dup moartea batranului, la a crui inmormntere fiul afl c
decesul tatlui s-a produs din cauza btrneii., si impcarea se realizeaz in visul lui
Niculae care este auzit rznd in somn dup f mult timp.
Opinia Consider c romanul lui M.P.surprinde iluzia c viaa isi poate continua cursul in
tiparele tradiionale chiar dac istoria nemiloas modific si chiar distruge aceste tipare
existeniale.In acelai timp textul aduce in faa cititorului un personaj original un don
quijote autohton, demn si independent, superior celor din jur si de multe ori nenteles.

NICHITA STANESCU
Dup Eminescu, Blaga, Barbu, Stnescu este al patrulea poet roman care
aelaborat o cosmologie poetic cu o structur vizionar ce concureaz in limbaj
metaphoric modelele filosofice si tiinifice.
Pentru poet hemografia scrierea cu tine insui este o form de subimare a
propriei personae istorice intr-o opera atemporal.(Corin Braga)
Leoaica tanara, iubirea
Schi
Poezia aparine vol. O viziune a sentimentelor ce aduce in prim plan un univers
nou creat prin iubire, erosul fiind o for universal.
Incadrarea in curent Textul aparine neomodernismului prin ambiguitate,
subiectivitatea puternic, viziunea asupra lumii, limbajul metaforic insolit, concretizarea
imaginilor abstracte.
Viziunea asupra lumii este viziunea sentimentelor ce concretizeaza intoarcerea
poeziei spre intimitatea si profunzimea fiinei umane dup o perioad de confiscare a ei
de ctre politic. De asemenea se remarc influene romantice ca preferina pt metafizicdepirea contingentului prin dragoste si tendina spre ontologie, proiectia eului in centrul
discursului si lumii, el fiind subiect al cunoaterii ,dar avnd si dimensiune divin.
Tema si motive: iubirea, geneza, universul pulsatoriu, in miscare, cercul,
privirea, auzul.
Tipul de lirism-lirism subiectiv deoarece textul conine mrcile eului: verbe,
pron. mi, ma,am dus.(pers 1) iar discursul poetic are caracter confesiv, fiind un monolog
liric .
Structura :trei secvene lirice in care poetul renun la elementele prozodice
clasice.
Titlul contine tema textului si metafora central leoaica tnr ce surprinde
caracterul puternic, agresiv, dar nobil, superior al sentimentului; forma feminin poate
accentua importanta sentimentului, posesivitatea dragostei care ia in stpnire fiina
uman
Incipitul este reluarea titlului urmat de confesiunea eului in ceea ce privete
receptarea sentimentului de ctre indrgostit a srit in fa, colii albi mi i-a nfipt in fa,
m-a mucat leoaica azi de fa. Dei iubirea este un dat al omului, destinul su fiind intim
legat de acest sentiment m pndise-n incordare mai demult, intlnirea cu ea este
surprinztoare si violent; prin verbe de micare si prin metafora colii albi caracterul
agresiv si surprinztor al dragostei este puternic reliefat, eul fiind cel ce inregistreaz

154

pasiv aciunea erosului asupra sa. Alternana intre trecut-formele verbale a srit, a infipt
a mucat -si present-azi- surprinde continuitatea sentimentului, fora lui universal.
Iubirea ateapt rbdtoare s ia in stpnire omul, s il acapareze, s il supun si s il
metamorfozeze. Limbajul metaforic si ludic d o not de spontaneitate discursului.
Secvena a doua surpinde metamorfoza universului si a eului dominat de fora
sentimentului. Astfel iubirea se asociaz cu geneza, iar confesiunea primete un caracter
reflexiv.Intlnirea, de altfel inevitabil cu erosul, il plaseaz pe eul liric in ipostaza de
indrgostit in centrul unui nou univers asemenea celui primordial, rotund, perfect
,pulsatoriu : si deodat-n jurul meu natura/ se fcu un cerc de-a dura/ cnd mai larg,
cnd mai aproape/ ca o strngere de ape.Iubirea transform realul , existena banal, ii d
un sens major, fiind posibil aspiraia spre nalt a simurilor, simbol al spiritualizrii lor;
privirea si auzul au o micare ascensional, o existen de sine stttoare, independent,
sugernd identitatea eului indragostit, starea lui de jubilaie, beatitudine :Si privirea-n sus
tni,/ curcubeu tiat in dou,si auzul o-ntlni / tocmai lng ciocrlii.Micarea este
rapid (ni), in relaie cu starea de extaz materializat in motivul zborului asociat
cntecului, sugerndu-se astfel armonia universului creat prin iubire. Simurile cu
micarea lor ascendent exprim ieirea din sine a fiinei, prsirea granielor materiale
ale trupului si integrarea intr-o lume diafan, armonioas simbolizat de metafora
curcubeu tiat in dou, cu mare for expresiv, dar si concretizare a ambiguitii
limbajului poeziei moderne.Curcubeul devine, in contextul discursului liric, simbol al
frumusetii, unitii dintre material si spiritual ,chiar dac poart urmele instrinrii pt ca
iubirea insi este o modalitate de alienare , de pierdere a unitii sinelui.
Cea de a treia secven poetic se construiete in jurul metaforelor mna, tmpla,
brbie, deert in strlucire.Autocunoasterea se realizeaza la nivel senzorial-pipitul, dar
indrgostitul nu mai recunoate vechile contururi, nu se mai regsete mna nu le mai
tie ,deoarece fiina sa se identific cu fora sentimentului, intr intr-o stare de graie
superioar existenei banale. Aceast nou condiie este sugerat de metafora deert in
strlucire asociat altei metafore cu mare capacitate de sugestie: leoaica armie. Dup
primul moment de uimire deplin, iubirea domin fiina uman, reconstruiete universul
exterior, dar si pe cel interior dnd iluzia eternitii inc-o vreme /si-nc-o vreme.Chiar
dac omul este efemer, iubirea ca for universal este etern.
Limbajul poetic este original remarcndu-se la nivel lexico-semantic prin
amestecul de cuvinte cu sens conotativ si lexeme din sfera colocvialului :de-a dura,
netire .
La nivel morfologic se observ amestecul timpurilor verbale: perfect compus am
dus, perfect simplu se fcu ,tni si prezent ca sugestie a eternitii dragostei alunec,
trece, precum si prezena unor adverbe de timp: azi cu sens durativ, deodata marcnd
momentul metamorfozei.
La nivel sintactic se remarc raportul de coordonare realizat prin si, dar, iar la
nivel stilistic metaforele noi, insolite: leoaica, desert, cerc.
La nivel prozodic, discursul poetic este structurat in 3 secvene, cuprinznd
versuri cu msura variabil. .

Universul poetic
Nichita Stnescu s-a impus ca unul dintre cei mai interesani i valoroi creatori
de poezie modern,lirica lui avnd un caracter reflexiv. Ca o recunoatere a valorii
155

creaiei sale, i s-a conferit n 1975, la Viena, premiul Herder, iar n 1982, n Iugoslavia,
premiul Cununa de Aur.
. Critica literar consider c de la Ion Barbu, poezia romneasc nu a mai
cunoscut o asemenea capacitate de abstractizare ca n cazul lui Nichita Stnescu.
Poetul, prin tendina de a ajunge pn la esena liricului, se apropie de Eminescu
su Blaga; prin fora inovaiei la nivelului limbajului artistic, se apropie de Arghezi; prin
capacitatea de ncifrare a mesajului n formule de maxim abstractizare, se apropie de Ion
Barbu.
De-a lungul ntregii sale creaii se disting ncercri de a defini concepia proprie
despre cunoatere prin art, despre relaia poetului cu cuvntul. Poezii pe aceast tem:
Ars poetica, Arta poeziei, Arta poetic, Arta scrisului, Autoportret, Poezia,
Poetul ca i soldatul, Cutarea tonului, Poetul, Tonul, Timbrul.
Corin Braga, in .N.Stnescu,orizontul imaginar, caracterizeaza poezia lui prin 6
elemente specifice care il incadreaz att in modernism-neomodernism ct si in
postmodernism, artistul depind, ca toi marii creatori una sau alta dintre orientri.In
viziunea criticului clujean, lirica stnesciana are ca trsturi definitorii: poetica
metaforic din modernism, specific doar volumelor de pn la 11Elegii ,viziunea
metafizic ce const in preferina poetului pt reverie intr-un spaiu supra-real, dincolo de
contingent, trstura ce il apropie de romantici,deoarece poezia modern se
caracterizeaz
mai
mult
printr-un
nihilism
metafizic
(Dumnezeu
a
murit ),materialism,pierderea simtului metafizic.Reintoarcerea spre romantism este mai
degrab una din caracteristicile postmodernismului numit de un critic al generatiei 80
romantism intors.O a treia trstura este neo-rationalismul ,ins poezia sa este una
total si nu exclude viaa interioar cu toate laturile ei, contiente si incontiente.Ca si
modernitii, el parcurge experiena alteritii si contrapune alienrii metafizice o
antimetafizica a regsirii de sine .De aici micarea pulsatorie intre poli opui(susjos,abstract-concret) alternana regimurilor imaginare. A patra caracteristic este
tendina spre ontologie: poezia guvernat de un principiu cosmologic se nate din
proiecia eului ca divinitate , aceasta trstur apropiindu-l de M.Eminescu.Al cincilea
element specific este viziunea asupra cuvntului : prin cuplarea principiului ontologic
cu contiinta semiotic ia nastere viziunea stnescian a cuvintelor ca fpturi reale
,palpabile .A asea trstura este jocul intertextual specific generatiei 80.Mimetismul,
pastia si autopastia ,[] manierisul ludic si ironic sunt modaliti postmoderne de
recuperare a motenirii inaintailor.
Prima etap, lirica sentimentelor, adolescentin, se defineste prin
predominana subiectivitii, poetul revalorificnd o component romantic: subiectul
cunoaterii este eul liric n jurul cruia se circumscrie lumea real, el eul se afla in
centrul poeziei.
n primele dou volume (Sensul iubirii, O viziune a sentimentelor),
majoritatea textelor au ca tem dragostea; erosul este un prilej de a comunica
frmntatele ntmplri ale fiinei interioare, care sunt mai puternice dect ale condiiei
fizice date. Iubirea produce o senzaie de plutire, zborul se nate din dragoste ca o
coloan a infinitului ntre pmnt i cer.
Iubirea este o stare liric complex, este o ieire din somn, motivul fundamental
fiind cel al rsritului si se asociaza strii de extaz sau jubilaie o jubilaie necenzurat in
faa unui univers in plin genez(E.Simion).

156

A doua etap, lirica necuvintelor,a maturitii creatoare ncepe cu volumul


Dreptul la timp. Vizionarismul lui Nichita Stnescu se abstractizeaz, poetul este
preocupat de tema timpului ,a creatiei, textele au un caracter filosofic, remarcndu-se
preferina pentru interpretarea si reinterpretarea miturilor .
Miturile nu apar doar cu sensurile lor iniiale, ci sunt un pretext pentru a transmite
o stare liric complex.
Volumul 11 Elegii este considerat cea mai bun carte a lui Nichita Stnescu si
cuprinde 12 poeme(12 este cifra totalitatii temporale-anul cu cele 12 luni si spatiale
cerul cu 12 figuri ale zodiacului) deoarece celor 11 elegii li se adauga poezia Omul
fanta.
Elegiile sunt definiii filosofico-lirice ale unor concepte fundamentale ale
existenei poetului. n elegii tema este suferina de diviziune, tnjirea dup unitate:
Durere a ruperii n dou a lumii / Ca s-mi ptrund prin ochii, doi / Durere a ruperii
n dou a sunetelor / Lumii, / Ca s-mi loveasc timpanele, dou (Elegia 4).
Refacerea unitii primordiale nu este posibil pn cnd poetul nu va ti limba ierbii, a
smburilor, a stelelor.
. Aventura cunoasterii propune pe rnd o dispozitie abstractizant, raional, un
regim intelectiv al imaginarului poetic si .opus acesteia ,intoarcerea spre concret,
material, un regim senzorial numit de poet antimetafizica .
n ultima etap, numit lirica frigului, tema fundamental este moartea.
Volumele de poezii din aceast etap sunt Mreia frigului, Noduri i semne, Epica
Magna, Operele imperfecte. Moartea este o experien limit, nsemnnd ntoarcerea
n mit, n necuvnt. Moartea este o ncheiere metaforic a aventurii spirituale a eului
poetic n spaiul cunoaterii,iar Ptolemeu este inlocuit de Sisif sugestie a sentimentului
zadarniciei.
Criticul literar Aurel Martin consemna c universul liricii lui Nichita Stnescu
este o pdure de simboluri. Ca toi marii poei, Nichita Stnescu a fost fascinat de
esene, de ceea ce exprim sau ascunde fenomenalul si poate fi considerat cel de-al
patrulea poet roman vizionar ,dupa Eminescu,Blaga,Barbu construind o adevarata
cosmologie lirica.
. Limbajul su poetic este abstract, bazat pe metafor i parabol.
n volumul Cartea de recitire, poetul distinge trei moduri de a crea poezia:
fonetic - bazat pe sonoritatea sunetelor, pe aliteraie
morfologic - bazat pe mobilitatea cuvntului, la fel ca la Arghezi
sintactic - bazat pe construciile sintetice ca n cazul lui Barbu.
Nichita Stnescu experimenteaz un lirism semantic prin cultivarea simbolurilor
existeniale; el realizeaz mutaii de sens prin construcii sintactice aparent absurde, prin
schimbarea valorii gramaticale a cuvintelor (vzul minilor).
Dicionar
Ontologie- ramur a filosofiei care studiaz existena
Pasti- imitaie, copie
Semiotic/semiologie- ramur a logicii simbolice care studiaz semnele si
comunicarea
-simptomatologie

157

Manierism- lips de naturalee, artificialitate, afectare, formalism in realizarea


unei opera de art rezultat mai ales din folosirea mecanic si repetat a anumitor
procedee.
n dulcele stil clasic
Incadrare Poezia In dulcele stil clasic aparine volumului omonim si poart
semnele ambiguitii specifice poeziei moderniste si neomoderniste alturi de ironie,
spiritul ludic, limbajul neconvenional, inedit ,muzicalitate ,alte elemente care o
incadreaz in curent si anticipeaz poezia postmodernist.
ContextVolumul este caracterizat de N.Manolescu in IstoriaCriticul arat c
sunt cuprinse texte ce trdeaza anxietatea, nelinitile si intrebrile maturitii sau poezii
de dragoste, madrigaluri ,cantece trubadureti in maniera ludic,ironic-sentimental ce
dezvluie o imens inventivitate fonetic,morfologic,sintactic si ,nu in ultimul rnd
,semantic ,textul ce d titlul volumului aparinnd celei de-a doua categorii.
Structural, iscursul liric este alctuit din cinci catrene construite pe monorim si
un vers izolat cu rol de concluzie, unitatea textului fiind asigurat de elementele de
recuren:pasul, domnioara.
Tema este fie erotica, fie cea a creaiei, prin asociere cu titlul ,metafora
domnioar simboliznd iubita/iubirea sau poezia, fapt ce incadreaza textul in rndul
artelor poetice alturi de Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, Testament, Flori de
mucigai, Din ceas dedus(Joc secund)
Titlul, alctuit dint-un substantive, dou adjective si o prepoziie anticipeaz
caracterul de art poetic si exprim nostalgia eului liric in ipostaza de creator dup
absolutul poetic, aspiraia spre limbajul perfect ce poate concura Logosul fiind o
constant a liricii moderne.Interpretnd textul ca poezie de dragoste, titlul are dimensiune
ludica sugernd indepartarea fiinei umane de idealul erotic si totodata jindul dup starea
de extaz, jubilatie ce caracterizeraz lirica de tineree a poetului cnd iubirea avea
caracter inaugural, crea un nou univers si se asocia cu creaia poetic: Ce bine c esti,ce
mirare c sunt!/Dou cntece diferite,lovindu-se amestecndu-se,/dou culori ce nu s-au
mai vzut niciodata,/una foarte de jos, intoars spre pmnt,/una foarte de sus, aproape
rupt/in infrigurata,neasemuita lupt/ a minunii c esti,a-ntmplrii c sunt.
Textul se poate interpreta si ca parodie la idile, madrigaluri, romane din secolul al
19-lea si chiar de la inceputul poeziei romnesti sau ca ca parodie a intelegerii
iubirii/condiiei poetului-poeziei de-a lungul timpului, discursul cuprinznd trimiteri la
romantism, simbolism.
Prin prezena mrcilor eului poetic (stau,tu,eu) creaia se inscrie in lirismul
subiectiv ,iar prin meditaia asupra creatorului sau asupra condiiei umane care
inregistreaza degradarea sentimentelor, a lumii ce-si evideniaz caracterul finit si lipsit
de mreie pentru omul modern lucid, textul capt caracter reflexiv,dar si autoironic .
Incipit Primele dou catrene au in centru laitmotivul pasul tu de domnioar in
care substantivul pasul este simbol al inefabilului poeziei/iubirii, dar si al devenirii
continue ce definete tot ce exist, adjectivul posesiv marcheaz o invocare, adresare
direct iar domnioar, lexem cu conotaie ludic si ironic semnific poezia, muza
,creaia sau iubita/iubirea la care se raporteaz eul liric.Pe parcursul discursului poetic,
pasul este inlocuit de mersul tu pentru a accentua caracterul trector al tuturor lucrurilor,
sentimentelor ,experienelor, relativitatea ce caracterizeaza omul modern constient de

158

venica trecere.Sintagma laitmotiv se asociaz cu verbul coboar ce face legatura cu


elementele universului-realului la care se relaioneaz pasul de domnioar:bolovan,
,frunz verde,pal ,inserarare-n sear, pasre amar,cuvinte cu valoare metaforic,
,semnificative pentru ambiguitatea liricii moderniste si neomoderniste.Astfel bolovanul
devine un simbol al mineralului din care timpul pare a se fi retras, piatra sugernd
materia inert, etern in opoziie cu oximoronul frunz verde, pal,expresie a naturii in
venicul ei circuit, accentund motivul timpului concretizat de repetiia inserare-n
sear.Se face in acest fel si trimitere la dou din caracteristicile poeziei romantice-in
perfecta relatie cu atmosfera nostalgic fals nostalgica -sugerata de titlu: nocturnul ca
timp al meditaiei, creaiei ,iubirii si natura, spaiu protector al eului romantic
melancolic,vistor. Pasre amar, ultimul dintre elementele ce definesc poezia/iubirea
sugereaz legatura dintre transcendent si contingent amintind cele dou coordonate ale
atractiei eului din Elegii si poezia simbolist,mai ales cea bacoviana unde imaginea
citadin este uneori intretiat de zborul diametral al unui corb.
.Cele dou catrene sugereaz si raportul intre realitate si creatie/ficiune, procesul
de sublimare a realitii in poezie,dac avem in vedere aceast tem a textului
.In ceea ce privete erosul, primele strofe se constituie ca preambul al relaiei
eului cu idealul erotic inrtrezrit in und.Momentul revelaiei este infim o secund,o
secund si posibil doar prin oglindire, amintind conceptia barbian a poeziei ca joc
secund si aspiraia romantic spre absolut. Impactul asupra eului este profund si
persistent aa cum sugereaz versul cu iz ironic dar si arhaic, voit arhaic inima incet miafund precum si sintagmele urmtoare ce conin invocaia retoric prin care eul incearc
sa prelungeasc momentul revelatoriu al creaiei sau iubirii, ambele fiind, din punct de
vedere sufletesc, covrsitoare Cci imi este foarte ru.Timpanul, simbol al auditivului,al
cunoaterii senzoriale ca si vzul, dar inferior acestuia, devine legtura dorit cu
iubirea/creatia revelat pentru o clip si in acelai timp simbol al eului care se simte
blestemat si semizeu, din nou sugerndu-se relaia cu poezia anterioar prin trimiterea la
lirica romantic si modernist a ipostazei geniale sau damnate a poetului. Eul are
sentimentul superioritii prin accesul la revelaie, dar si suferina provocat de
imposibilitatea prelungirii momentului ei.Starea de ru se manifest prin atitudinea
contemplativ stau intins si lung dar si prin tcere pentru c dincolo de momentul
revelatoriu, cuvintele sunt ineficiente sau eul s esimte lipsit de inspiraie. Strofele
demonstreaz si aspectul ludic, ironic al poeziei prin accentuarea semantismului si
trimiteri livreti blestemat, semizeu.
Finalul pune in eviden o stare elegiac sau mimarea ei, daca citim textul in
cheie ludic, o atitudine lucid in care eul se dovedete contient de limitele universului
in care fiineaz si pe care nu le poate schimba.Totul este mic, fr strlucire autentic
,fragmentar sugernd melancolia si opozitia cu frumuseteta iubirii/poeziei revelate
:soarele pitic/aurit si mozaic.Aceast lume ins este asumat de eul liric contient de
limitele omului, cunoasterii, existentei, aspiratiei: Pasul trece ,eu rmn.Pentru fiina
umana a sfrsitului secolului al XX lea ,iubirea, sau poezia perfect rmn in stare ideal,
aspiraie si jind, textul amintind in directia lui erotic de versul arghezian unde implinirii
reale ,concrete a iubirii ii este preferat starea de reverie, aspiraia spre eros..Solitudinea
si melancholia, luciditatea si spiritul ludic definesc poetul neomodernist asa cum apare el
in aceasta poezie.

159

Limbajul poetic imbin elemente ale registrului stilistic colocvial ,arhaic si


neologic, nvestete cuvintele obinuite cu valoare metaforic, iar la nivel morfologic
apeleaz la present, timp durativ al continuitii si pefectul compus regional si arhaic am
fost zrit.
OpiniaTextul invit la lecturi si interpretri multiple,fiind reprezentativ att
pentru neomodernism ct si pentru anticiparea atitudinii postmoderne.
Leoaica tanara, iubirea
Comentariu
Poezia aparine vol. O viziune a sentimentelor ce aduce in prim plan un univers
nou creat prin iubire, erosul fiind o for universal.
Incadrarea in curent Textul aparine neomodernismului prin ambiguitate,
subiectivitatea puternic, viziunea asupra lumii, limbajul metaforic insolit, concretizarea
imaginilor abstracte.
Viziunea asupra lumii este viziunea sentimentelor ce concretizeaza intoarcerea
poeziei spre intimitatea si profunzimea fiinei umane dup o perioad de confiscare a ei
de ctre politic. De asemenea se remarc influene romantice ca preferina pt metafizicdepirea contingentului prin dragoste si tendina spre ontologie, proiectia eului in centrul
discursului si lumii, el fiind subiect al cunoaterii ,dar avnd si dimensiune divin.
Tema si motive: iubirea, geneza, universul pulsatoriu, in miscare, cercul,
privirea, auzul.
Tipul de lirism-lirism subiectiv deoarece textul conine mrcile eului: verbe,
pron. mi, ma,am dus.(pers 1) iar discursul poetic are caracter confesiv, fiind un monolog
liric .
Structura :trei secvene lirice in care poetul renun la elementele prozodice
clasice.
Titlul contine tema textului si metafora central leoaica tnr ce surprinde
caracterul puternic, agresiv, dar nobil, superior al sentimentului; forma feminin poate
accentua importanta sentimentului, posesivitatea dragostei care ia in stpnire fiina
uman
Incipitul este reluarea titlului urmat de confesiunea eului in ceea ce privete
receptarea sentimentului de ctre indrgostit a srit in fa, colii albi mi i-a nfipt in fa,
m-a mucat leoaica azi de fa. Dei iubirea este un dat al omului, destinul su fiind intim
legat de acest sentiment m pndise-n incordare mai demult, intlnirea cu ea este
surprinztoare si violent; prin verbe de micare si prin metafora colii albi caracterul
agresiv si surprinztor al dragostei este puternic reliefat, eul fiind cel ce inregistreaz
pasiv aciunea erosului asupra sa. Alternana intre trecut-formele verbale a srit, a infipt
a mucat -si present-azi- surprinde continuitatea sentimentului, fora lui universal. Iubirea
ateapt rbdtoare s ia in stpnire omul,s il acapareze, s il supun si s il
metamorfozeze. Limbajul metaforic si ludic se bazeaz pe conotaiile cuvintelor din
registrul colocvial in care este exprimat confesiunea tnrului care capt astfel o not
de spontaneitate.
Secvena a doua surpinde metamorfoza universului si a eului dominat de fora
sentimentului. Astfel iubirea se asociaz cu geneza , ca in poezia blagiana Lumina ,iar
confesiunea primete un caracter reflexiv.Intlnirea, de altfel inevitabil cu erosul, il
plaseaz pe eul liric in ipostaza de indrgostit in centrul unui nou univers asemenea celui

160

primordial, rotund, perfect ,pulsatoriu : si deodat-n jurul meu natura/ se fcu un cerc
de-a dura/ cnd mai larg, cnd mai aproape/ ca o strngere de ape.Iubirea transform
realul ,existena banal, ii d un sens major, fiind posibil aspiraia spre nalt a simurilor,
simbol al spiritualizrii lor; privirea si auzul au o micare ascensional, o existen de
sine stttoare, independent, sugernd identitatea eului indragostit, starea lui de jubilaie,
beatitudine :Si privirea-n sus tni,/ curcubeu tiat in dou,si auzul o-ntlni / tocmai
lng ciocrlii.Micarea este rapid (ni), in relaie cu starea de extaz materializat in
motivul zborului asociat cntecului, sugerndu-se astfel armonia universului creat prin
iubire. Simurile cu micarea lor ascendent exprim ieirea din sine a fiinei, prsirea
granielor materiale ale trupului si integrarea intr-o lume diafan, armonioas simbolizat
de metafora curcubeu tiat in dou, cu mare for expresiv, dar si concretizare a
ambiguitii limbajului poeziei moderne.Curcubeul devine, in contextul discursului liric,
simbol al frumusetii, unitii dintre material si spiritual ,chiar dac poart urmele
instrinrii pt ca iubirea insi este o modalitate de alienare , de pierdere a unitii sinelui.
Cea de a treia secven poetic se construiete in jurul metaforelor mna, tmpla,
brbie, deert in strlucire.Autocunoasterea se realizeaza la nivel senzorial-pipaitul ,dar
indrgostitul nu mai recunoate vechile contururi, nu se mai regsete mna nu le mai
tie ,deoarece fiina sa se identific cu fora sentimentului, intr intr-o stare de graie
superioar existenei banale. Aceast nou condiie este sugerat de metafora deert in
strlucire asociat altei metafore cu mare capacitate de sugestie: leoaica armie. Dup
primul moment de uimire deplin, iubirea domin fiina uman, reconstruiete universul
exterior, dar si pe cel interior dnd iluzia eternitii inc-o vreme /si-nc-o vreme.Chiar
dac omul este efemer, iubirea ca for universal este etern.
Limbajul poetic este original remarcndu-se la nivel lexico-semantic prin
amestecul de cuvinte cu sens conotativ si lexeme din sfera colocvialului :de-a dura,
netire .
La nivel morfologic se observ amestecul timpurilor verbale: perfect compus am
dus, perfect simplu se fcu ,tni si prezent ca sugestie a eternitii dragostei alunec,
trece, precum si prezena unor adverbe de timp: azi cu sens durativ, deodata marcnd
momentul metamorfozei.
La nivel sintactic se remarc raportul de coordonare realizat prin si, dar, iar la
nivel stilistic metaforele noi, insolite: leoaica, desert, cerc.
La nivel prozodic, discursul poetic este structurat in 3 secvene, cuprinznd
versuri cu msura variabil. .
Opinia Poezia exprim intr-un limbaj nonconformist, incitant starea de graie
provocat de momentul indrgostirii ce-l face pe om s se considere un demiurg, o fiin
etern capabil s redescopere si s reordoneze datele realitii.

DRAMATURGIA IONA, M.SORESCU


Schi
Ca si in cazul prozei si poeziei, evoluia dramaturgiei este marcat pe de o parte de
constrngerile ideologice specifice regimului comunist, iar pe de alt parte de
diversificarea spectacolului dramatic, de prezena noilor forme ale dramaturgiei care nu
mai respect caracteristicile tradiionale.Anii 60 crora le aparin scriitori valoroi ca
N.Stnescu si Marin Sorescu aduc deschiderea att in plan tematic cat si in ceea ce
priveste modalitile de constructie a pieselor de teatru si chiar a spectacolelor.

161

Marin Sorescu se afirm mai inti in poezie si apoi in dramaturgia postbelic prin teatrul
parabola, istoric si comedie.
Context Piesa Iona cu subtitlul tragedie in patru tablouriaparine trilogiei Setea
muntelui de sare ,alturi de Paracliserul si Matca ,piese considerate de autorul,
insui ca avnd caracter filosofic si constituindu-se ca o replic modern la tragedia
antic(asa cum arat subtitlul).
Viziunea despre lume este exprimat in Extemporal despre mine si prefaa piesei. M.S
mrturisete c in teatrul pe care-l scrie exist o doza mare de nelinite, anxietate, chiar
un vuiet de intrebri puse si nerezolvate; c pornind de la sine va ajunge la restul lumii si
la problemele cele mai acute.In prefat, dramaturgul pune in valoare, tratarea inedit,
original a mitului, caracterul simbolic al personajului si accentul asupra singurtii
omului modern.
Apartenenta la gen si specie textul apartine genului dramatic prin modul de expuneremonologul, didascalii, structura in tablouri, conflictul dramatic.Subintitulat tragedie in
patru tablouri , piesa este o drama modern, o parabol dramatica ce cultiv alegoria si
metafora.
Tema condiia omului modern intr-o lume inchis in care aspir zadarnic spre libertate si
alungarea singurtii.Dramaturgul pleac de la mitul biblic si construieste un text
parabol, modern,meditativ,un teatru de idei, in care personajul este un simbol al omului
pierdut intr-un univers absurd, iraional.
Apartenenta la teatrul modern
Textul aparine formelor moderne ale dramaturgiei prin personajul generic, allegoric:Iona
il simbolizeaz pe autor, dar isi intreaga condiie uman Iona este omul in condiia lui
uman in fata vieii si a morii; prin conflictul derizoriu in opoziie cu cel traditional care
se mut din exterior in interior si aduce in prim plan infruntarea cu un destin potrivnic si
in acelasi timp o experienta iniiatic, prin deznodmntul imprevizibil, amestecul
registrelor stilistice:grav, oral-popular, ironic, metaforic, prin elementele decoruluiabstract simbolic, formula monologului dialogat ,amestecul comicului si tragicului,
pateticului si ironiei.
Geneza textului fragmentul biblic referitor la profetul Iona .
Sorescu mrturiseste ca a citit textul biblic, dar ca a construit o drama modern cu
multiple semnificaii : Stiu numai c am vrut s scriu ceva despre un om singur,
nemaipomenit de singur.
Conflictul este unul interior-drama existenial a protagonistului provocat de
discrepana dintre real si ideal, dintre aspiraie si nemplinire, dintre libertate si condiia
de damnat intr-un univers inchis.
Subiectul In tabloul inti Iona , ce st fr s tie in gura unui pete uria si cu nvodul
aruncat peste cercurile de cret ateapt s prind petele cel mare; pt a pcli soarta
potrivnic el ii aduce de acas un acvariu cu peti captivi. In timp ce pescuiete trieste
drama pierderii ecoului. Se simte f singur si inspimntat mai ales c in final este inghitit
de chit.In tabloul al doilea Iona se afl in interiorul Pestelui 1, este derutat , dar se
familiarizeaz treptat cu specificul noului univers, isi aminteste prima parte a mitului,
cea cu omul inghiit de chit si viseaz sa construiasc o banc in mijlocul mrii.In tabloul
urmtor eroul se afl succesiv in interiorul Pestilor 2 si 3, intlnete doi pescari mui,
incearc zadarnic s comunice cu ei, taie ferestre in pereii burii chitului, mai inti cu un
cuit , apoi cu unghia, isi aminteste de mama sa, scrie o scrisoare pe o bucat din propria

162

piele pe care vrea sa o trimit in beica petelui, ca naufragiaii, dar pe care o calc din
nebgare de seam si astfel are impresia c primete el scrisoarea.In tabloul 4 Iona se afl
pe ceva ca o plaj, crede c s-a eliberat, are un moment de exaltare, dar constat c
eliberarea nu este posibil, c omul este captiv intr-un univers inchis deoarece orizontul
este format din nenumrate buri de pete. Realizeaz ntr-un moment de iluminare c
trebuie s se ndrepte spre interior i ii spintec propria burt rostind optimist rzbim noi
cumva la lumin.
Interpretari ale piesei
Creaia lui M.S.poate fi considerat o dram existenial, filosofic despre condiia
omului in lume.Aceasta se caracterizeaz prin alienare si insingurare datorate prsirii de
ctre divinitate si a confruntrii cu neantul. n acelasi timp drama este o concretizare a
temei aspiraie spre absolut, petele cel mare, fiind simbol al idealului absolut, ca in
opera prozatorului Melville. In Extemporal despre mine autorul consider textul o carte
de filosofie.De altfel, piesa conine elemente din filosofia existenialist: problema
libertii, confruntarea cu neantul, sugestia mitului lui Sisif, absurdul existenei,
imposibilitatea comunicrii, necesitatea angajrii in act/ fapt ,deoarece omul ,alegnd
liber, devine responsabil de propria existen.
O alt interpretare este aceea de dram psihologic arhetipal: intmplrile lui Iona
sunt corelativi exteriori ai evenimentelor interioare: prbusirea in sine, dedublarea,
pulverizarea personalitii.
Din punct de vedere social-politic, textul se constituie ca o parabol a regimului
communist, o critic n limbaj metaforic a regimului care macin existenele asemenea
pantecelui uria al balenei.
Structura: 4 tablouri; modul de expunere este monologul; sunt prezente didascaliile; ce
fixeaz la inceputul fiecrui tablou elementele de dcor: gura cascat a chitului care il
pndete pe Iona, pntecele balenelor succesive in care intr, moara de vnt, de care se
ferete, ceva ca o plaj, gura ultimului pete spintecat.
Titlul face trimitere la mitul biblic si are valoare de simbol. Pescarul Iona este omul
modern dornic de cunoatere, contient de singuratatea si de limitele lui.
Comentariu pe tablouri
In primul tablou, personajul se afl in gura petelui fr sa fie contient de acest pericol,
se indeletnicete cu pescuitul si are alturi un acvariu cu pestisori, sugestie a unui univers
inchis, propriul univers de care inc nu este contient-i n care omul nu poate gsi
libertatea .In tablourile 2 si 3 Iona este surprins in interiorul mai multor monstri-trimitere
la chitul biblic; legea acestor spaii concentraionare este venica mistuire parafraz
ironic la vesnica mntuire, trecerea continua de la via la moarte,fr sens si mai ales
fara a oferi fiintei umane posibilitatea de a ajunge la cunoasterea absolut sau a propriului
destin.Conditia omului modern apare astfel in opozitie cu cea a omului antic, deoarece
eroii tragediei antice grecesti luptau cu un destin impus de zei in timp ce eroul teatrului
modern e dominat de o soarta derizorie ,fr sens, ce face din el o fiin captiv.Un
element important al decorului este moara de vant de care Iona se fereste.Ea sugereaz pe
de o parte c eroul este constient de propria conditie, drumul prin spatiul inchis al
balenelor si situatia limita in care se gseste avand caracter initiatic si aspir spre
cunoastere aceast atitudine avnd drept consecin faptul c nu se lasa angrenat intr-o
existenta fara sens. Pe de alt parte, moara trimite la Don Quijote, personajul lui
Cervantes ce simbolizeaz vistorul, fiina umana ce doreste sa depeasc existenta

163

anodin ,concret ,meschin.In tabloul al 4 lea ,didascaliile indica nu numai decorul


(burta ultimului peste spintecat,ceva ca o plaja),ci si elemente portretistice barba lui
Iona asemanatoare celei a sfntilor ,sugerandu-se astfel trecerea timpului si procesul
spiritualizarii eroului .efortul cunoasterii si inelegerii conditiei umane. Existenta absurd
e sugerat de inghitirea lui Iona si traversarea succesiv a pntecelor balenelor, construit
simetric cu aspiratia spre ideal pestele cel mare -exprimata in primul tablou.In universul
inchis al pestilor ,simbol al labirintului si al tragismului conditiei umane personajul
actioneaz pentru a se elibera si in acelai timp mediteaz asupra vietii, mortii, rostului
omului in lume. Singurtatea absolut specific omului modern, e ilustrat att de
destinul eroului ct si de modalitatea de construcie a piesei-monolog dialogat-,sugestie a
alienrii si dorintei de recuperare a sinelui.Singuratatea inseamna lupta cu un destin
absurd, simbolizat de intunericul pntecelor animalelor marine si imposibilitatea
comunicrii ,preluata de autor din teatrul absurd si intruchipata de cei doi pescari muti ce
poarta o barna in spate, metafor a greutii destinului pe care Iona il infrunt curajos att
faptic, tind ferestre in burile pestilor cat si prin meditatiile ce i insotesc drumul
cunoasterii.Pe masur ce traveseaz spaiul inchis al fiecrui peste, Iona devine constient
de tragismul conditiei sale simbolizata la inceput de pierderea ecoului,simbol al
singurtii absolute, urmat de intrarea in spatiul inchis in care incearc sa se acomodeze
. Astfel el mediteaz asupra existentei creia omul incearc zadarnic sa ii gseasc un
sens pierzndu-si viata in efortul de a face legturi intre subiect si predicat, asupra
relaiei dintre oameni sesiznd opoziia dintre sentimentul solidaritaii si alienarea,
singurtatea absolut, dragostei si comunicrii cu ceilali. Iona incearca sa trimita o
scrisoare, dar intenia nu se finalizeaz, se gndeste la soie si apoi la mam ajungnd la o
mama primordial, arhetipal, simbol al nevoii de a schimba destinul ,de a renate.De
aceea amintirea acestei mame unice este urmat de indemnul patetic nate-m
mereu.Personajul ajunge la concluzia c lumea este un spatiu inchis ce nu permite
realizarea aspiratiilor trim si noi cum putem inuntru si isi dorete sa construiasc o
banc in mijlocul mrii, metafor a libertii si stabilitii spre care tinde omul modern
pentru care existenta religioasa nu mai este o solutie. Marea devine spatiul incert al
libertii pline de primejdii : nade frumos colorate ,iar Iona se identific la un moment
dat cu pestii; de asemenea el trieste un profund sentiment de spaim simindu-se agresat
de puii monstrului. In tabloul al 4 lea eroul are la inceput senzatia ca s-a eliberat si
traieste o stare de exaltare ,de frenezie aproape dionisiac, ins observ c vede aceiasi
oameni, cei doi pescari, c universul este alctuit din nenumarate burti de peste ,sugestie
a imposibilitii eliberrii..
.De aceea se simte ca un Dumnezeu care nu mai poate nvia si exprim dramatic
nostalgia dup Paradisul pierdut, dupa eternitate c noi oamenii numai atta vrem:un
exemplu de inviere.Intr-un moment de iluminare Iona isi regseste identitatea-sinele
pierdut- amintindu-si treptat elemente ce il ancoreaza in umanitate (universul, casa,
scoala ,familia) si inelege ca soluia nu se gseste in exterior ,ci in sine totul e
invers.Soluia spintecrii propriului pntece are valoare simbolic si sugereaz c omul
poate sa se regseasc si sa se elibereze de conditia tragica intorcandu-se spre sine si
renunnd la materialitatea limitatoare.Finalul deschis cuprinde gestul sinucigas si
afirmaia optimist rostita de personaj:rzbim noi cumva la lumin .Lumina devine un
ideal si un simbol al cunoaterii absolute, al libertatii sau a recuperrii conditiei originare
prin moarte.

164

Personajul
Statutul initial pescar, personaj generic, simbol al conditiei umane Imi vine pe limb s
spun c Iona sunt eu []Iona este omul in conditia lui uman in faa vieii si in faa
morii.
Modalitatile de caracterizare sunt specific genului dramatic: didascalii, replici, relatiile
cu ceilalti, actiune.
Didascaliile ofer elemente portretistice conturate de dramaturg, gesturi ,ton ,mimic
toate acestea contribuind la caracterizarea eroului ce se remarc prin complexitate.
Iona nu are un statut social f concret delimitat datorit faptului ca teatrul modern aduce in
prim plan personaje generice, cu valoare de simbol; statutul de pescar poate sugera
apropierea de conditia omului biblic:Iisus este numit pescar de suflete, Petru a fost
pescar sau conditia primordial a fiinei umane; de la inceput dramaturgul stabilete
singurtatea si dedublarea eroului :Ca orice om f singur ,Iona vorbete tare cu sine
insusi. Se dedubleaz. Indicatia sugereaz alienarea omului modern urmat de pericolul
ce il pndeste :Iona st in gura petelui nepstor; in tabloul al doilea didascaliile
surprind starea de derut, spaima, rul existential provocat de spatiul inchis: Iona in
picioare ,cu minile dibuind nuc; merge intr-o direcie pn se izbete de limit; ii e ru
.In tablourile urmtoare se dau detalii in ceea ce privete tonul, simbol al contientizrii
conditiei, al iluminrii pentru gasirea solutiei ontice :rugtor, exaltat, nucit, vesel,
speriat ,suspicios, ingrozit ;precum si detalii de ordin fizic ce evideniaz trecerea
timpului si procesul spiritualizrii eroului:la gura grotei rsare barba lui Iona .Lung si
ascuit vezi barba schivnicilor de pe fresce.
Replici personajul vorbeste cu sine pentru a intelege situatia limita, conditia de
instrainat si captiv, a exprima dorinta de comunicare :Numai ca eu trebuie sa strig .Sa-l
chem. Pe Iona. De fapt Iona sunt eu.Se autocaracterizeaza vorbind despre sine atat la
persoana intai cat si la persoana a treia Iona n-are noroc si pace; contureaza idealul
absolut spre care tinde zadarnic precum si conditia umana derizorie, dar dornica de
fericire in timpul scurt care ii este dat:De mult pandesc eu pestele asta.L-am si visat.
Apa asta e plina de nade ,tot felul de nade frumos colorate.Noi pestii,inotam printre
ele ,atat de repede incat parem galagiosi.
Ne punem in gand o fericire, o speranta, in sfarsit ceva frumos,dar peste cateva clipe
observam mirati ca ni s-a terminat apa.
In captivitate replicile au menirea sa incurajeze abordarea cu luciditate si curaj a condiiei
de incarcerat ,sa exprime revolta impotriva propriei condiii si increderea in sine: sunt
inghitit; fac ce vreau.Vorbesc.Apare legtura cu mitul care si-a pierdut semnificatia pt
omul modern, deoarece Iona isi aminteste doar prima parte, nu si relatia cu divinul. Astfel
conditia omului modern cu un destin derizoriu se contureaz in dimensiunea sa dramatica
,iar atitudinea este una ironica si patetica in acelasi timp: Povestea ce zice ,ce ne inva?
Nu stiu ,c-am auzit numai partea asta, intia care ne inva clar ca poi fi inghitit de un
pete .
Tare curios a fi s tiu dac-a mai iesit omul acela din chit. Iona isi exprim dorina de
stabilitate si echilibru intr-o lume mereu instabil, plina de pericole care agreseaz
individul uman : Ar trebui s se pun un gratar la intrarea in orice suflet.
Dac as avea mijloace, n-a face nimic altceva dect o banca de lemn in mijlocul mrii.
Se identific cu o unghie, sugernd dorina de evadare si nevoia de libertate, curajul de a
depi condiia de incarcerat, isi manifest dureros aspiratia spre schimbarea destinului

165

prin relatia cu mama Mam ,i-as scrie,mi s-a intamplat o mare nenorocire. Mai nate-m
o dat!...Nate-m mereu.
In ultimul tablou isi asuma lucid condtia, singurtii si limitei Sunt ca un Dumnezeu care
nu mai poate invia isi spune propria poveste, se autocaracterizeaz drept naiv, deoarece a
incercat sa gaseasc solutia actionnd in exterior, se regseste pe sine afirmnd, simetric
cu tabloul inti , Eu sunt Iona si exprim speranta ca drumul interior este soluia depirii
destinului dup regsirea de sine Plec din nou. De data asta te iau cu mine. Ce conteaz
daca ai sau nu noroc? E greu s fii singur.Rzbim noi cumva la lumin.
Fapte Iona este nu numai o fiin contemplative, ci si un om activ care face eforturi
pentru a-si implini idealurile si a se elibera din situatia dramatic .El incearc sa lupte cu
flcile monstrului marin, taie ferestre in peretii chitului, scrie o scrisoare cu propriul
snge pe pielea podului palmei ,o mrturie adresat umanitatii asupra conditiei sale
tragice, arunc apoi scrisoarea, incurajndu-se ca nu se teme de singurtate.Isi spinteca in
final propria burta,gest simbolic al regsirii de sine si al cutarii soluiei in interior.
Relatiile cu cei doi figuranti accentueaz singurtatea, nevoia de comunicare, absurdul
existentei, egoismul societii moderne si conditia de ins care vrea sa cunoasca a lui Iona.
Spre deosebire de cei doi figurani, personajul principal nu si accept conditia si lupt
pentru inelegerea si depirea ei.
Scene In tabloul al treilea Iona isi amintete de mam, simbol al creatiei, vietii pt a
exprima dorina schimbrii destinului deoarece oamenii pierd sensul existenei, sau
existena insi se dovedete lipsita de neles, absurd; simindu-se f singur, Iona isi taie
o bucata de piele de la mna stnga si scrie o scrisoare pe care o pune in beica petelui,
incercnd sa se salveze sau sa comunice cu umanitatea.Testeaz grosimea pereilor burii
chitului si ii compar cu zidurile Vavilonului pt a accentua dramatismul conditiei umane.
Apoi calca din imprudenta beica pestelui, dramaturgul sugernd astfel imposibilitatea
comunicrii. Gsind scrisoarea, pescarul are impresia ca a primit-o el , c emitorul este
un altul, sugestie a instrinarii si damnrii conditiei umane moderne. Limbajul ironic si
familiar surprinde drama omului care a pierdut sensul vietii si mretia tragediei , fiind
doar o fiin insingurat care l-a pierdut pe Dumnezeu n-o s mite nimeni nici mcar un
deget. Nimeni din sat. Nimeni de pe pmnt. Nimeni din cer.
Comentariu
Ca si in cazul prozei si poeziei, evoluia dramaturgiei este marcat pe de o parte de
constrngerile ideologice specifice regimului comunist, iar pe de alt parte de
diversificarea spectacolului dramatic, de prezena noilor forme ale dramaturgiei care nu
mai respect caracteristicile tradiionale.Anii 60 crora le aparin scriitori valoroi ca
N.Stnescu si Marin Sorescu aduc deschiderea att in plan tematic cat si in ceea ce
priveste modalitile de constructie a pieselor de teatru si chiar a spectacolelor.
Marin Sorescu se afirm mai inti in poezie si apoi in dramaturgia postbelic prin teatrul
parabola, istoric si comedie.

166

Context Piesa Iona cu subtitlul tragedie in patru tablouriaparine trilogiei Setea


muntelui de sare ,alturi de Paracliserul si Matca ,piese considerate de autorul,
insui ca avnd caracter filosofic si constituindu-se ca o replic modern la tragedia
antic(asa cum arat subtitlul).
Viziunea despre lume este exprimat in Extemporal despre mine si prefaa piesei. M.S
mrturisete c in teatrul pe care-l scrie exist o doza mare de nelinite, anxietate, chiar
un vuiet de intrebri puse si nerezolvate; c pornind de la sine va ajunge la restul lumii si
la problemele cele mai acute.In prefat, dramaturgul pune in valoare, tratarea inedit,
original a mitului, caracterul simbolic al personajului si accentul asupra singurtii
omului modern.
Apartenenta la gen si specie textul apartine genului dramatic prin modul de expuneremonologul, didascalii, structura in tablouri, conflictul dramatic.Subintitulat tragedie in
patru tablouri , piesa este o drama modern, o parabol dramatica ce cultiv alegoria si
metafora.
Tema condiia omului modern intr-o lume inchis in care aspir zadarnic spre libertate si
alungarea singurtii.Dramaturgul pleac de la mitul biblic si construieste un text
parabol, modern,meditativ,un teatru de idei, in care personajul este un simbol al omului
pierdut intr-un univers absurd, iraional.
Apartenenta la teatrul modern
Textul aparine formelor moderne ale dramaturgiei prin personajul generic, allegoric:Iona
il simbolizeaz pe autor, dar isi intreaga condiie uman Iona este omul in condiia lui
uman in fata vieii si a morii; prin conflictul derizoriu in opoziie cu cel traditional care
se mut din exterior in interior si aduce in prim plan infruntarea cu un destin potrivnic si
in acelasi timp o experienta iniiatic, prin deznodmntul imprevizibil, amestecul
registrelor stilistice:grav, oral-popular, ironic, metaforic, prin elementele decoruluiabstract simbolic, formula monologului dialogat ,amestecul comicului si tragicului,
pateticului si ironiei.
Geneza textului fragmentul biblic referitor la profetul Iona .
Fiu al lui Amitai, Iona este insrcinat s propovduiasc cuvntul lui Dumnezeu in
cetatea Ninive unde oamenii erau f pctoi.Iona nu ascult cuvntul divin si pleac pe o
corabie la Tarsis, ins Dumnezeu il pedepseste pentru fapta lui si trimite un puternic vnt
ceresc .Pentru a potoli furtuna Iona este aruncat de marinari in adncul mrii, unde este
inghiit de un chit in pntecele cruia petrece 3 zile si 3 nopti in rugciune si pocin
dupa care este eliberat ( din porunca divina chitul il arunc pe uscat)
Sorescu mrturiseste ca a citit textul biblic, dar ca a construit o drama modern cu
multiple semnificaii :Am fost intrebat dac burta chitului simbolizeaz cltoria in
cosmos sau singurtatea intrauterin. In ce msur Iona e primul sau ultimul om?Dac
dau o acceptie freudist sau,mistic, politic ori cabalistic experienei acestui
personaj?Si mai ales ,ce semnificaie are gestul final si dac nu mi-e mil de umanitate?
Nu pot s v rspund nimic ()Totul mi se incurc in memorie. Stiu numai c am vrut s
scriu ceva despre un om singur, nemaipomenit de singur.
Conflictul este unul interior- drama existenial a protagonistului provocat de
discrepana dintre real si ideal, dintre aspiraie si nemplinire, dintre libertate si condiia
de damnat intr-un univers inchis.
Subiectul In tabloul inti Iona , ce st fr s tie in gura unui pete uria si cu nvodul
aruncat peste cercurile de cret ateapt s prind petele cel mare; pt a pcli soarta

167

potrivnic el ii aduce de acas un acvariu cu peti captivi. In timp ce pescuiete trieste


drama pierderii ecoului. Se simte f singur si inspimntat mai ales c in final este inghitit
de chit.In tabloul al doilea Iona se afl in interiorul Pestelui 1, este derutat , dar se
familiarizeaz treptat cu specificul noului univers, isi aminteste prima parte a mitului,
cea cu omul inghiit de chit si viseaz sa construiasc o banc in mijlocul mrii.In tabloul
urmtor eroul se afl succesiv in interiorul Pestilor 2 si 3, intlnete doi pescari mui,
incearc zadarnic s comunice cu ei, taie ferestre in pereii burii chitului, mai inti cu un
cuit , apoi cu unghia, isi aminteste de mama sa, scrie o scrisoare pe o bucat din propria
piele pe care vrea sa o trimit in beica petelui, ca naufragiaii, dar pe care o calc din
nebgare de seam si astfel are impresia c primete el scrisoarea.In tabloul 4 Iona se afl
pe ceva ca o plaj, crede c s-a eliberat, are un moment de exaltare, dar constat c
eliberarea nu este posibil, c omul este captiv intr-un univers inchis deoarece orizontul
este format din nenumrate buri de pete. Realizeaz ntr-un moment de iluminare c
trebuie s se ndrepte spre interior i ii spintec propria burt rostind optimist rzbim noi
cumva la lumin.
Interpretari ale piesei
Creaia lui M.S.poate fi considerat o dram existenial, filosofic despre condiia
omului in lume.Aceasta se caracterizeaz prin alienare si insingurare datorate prsirii de
ctre divinitate si a confruntrii cu neantul. n acelasi timp drama este o concretizare a
temei aspiraie spre absolut, petele cel mare, fiind simbol al idealului absolut, ca in
opera prozatorului Melville. In Extemporal despre mine autorul consider textul o carte
de filosofie.De altfel, piesa conine elemente din filosofia existenialist: problema
libertii, confruntarea cu neantul, sugestia mitului lui Sisif, absurdul existenei,
imposibilitatea comunicrii, necesitatea angajrii in act/ fapt ,deoarece omul ,alegnd
liber, devine responsabil de propria existen.
O alt interpretare este aceea de dram psihologic arhetipal: intmplrile lui Iona
sunt
corelativi
exteriori
ai
evenimentelor
interioare:
prbusirea
in
sine,dedublarea,,pulverizarea personalitii.
Din punct de vedere social-politic, textul se constituie ca o parabol a regimului
communist, o critic n limbaj metaforic a regimului care macin existenele asemenea
pantecelui uria al balenei, scriitorul fiind alturi, in aceast directive, de mari creatori ai
literaturii universale: Orwell, Kafka.
Structura: 4 tablouri; modul de expunere este monologul; sunt prezente didascaliile; ce
fixeaz la inceputul fiecrui tablou elementele de dcor: gura cascat a chitului care il
pndete pe Iona, pntecele balenelor succesive in care intr, moara de vnt, de care se
ferete, ceva ca o plaj, gura ultimului pete spintecat.
Titlul face trimitere la mitul biblic si are valoare de simbol. Pescarul Iona este omul
modern dornic de cunoatere, contient de singuratatea si de limitele lui.
Comentariu pe tablouri
In primul tablou, personajul se afl in gura petelui fr sa fie contient de acest pericol,
se indeletnicete cu pescuitul si are alturi un acvariu cu pestisori, sugestie a unui univers
inchis, propriul univers de care inc nu este contient-in care omul nu poate gasi
libertatea .In tablourile 2 si 3 Iona este surprins in interiorul mai multor monstri-trimitere
la chitul biblic; legea acestor spaii concentraionare este venica mistuire parafraz
ironic la vesnica mntuire, trecerea continua de la via la moarte,fr sens si mai ales
fara a oferi fiintei umane posibilitatea de a ajunge la cunoasterea absolut sau a propriului

168

destin.Conditia omului modern apare astfel in opozitie cu cea a omului antic,deoarece


eroii tragediei antice grecesti luptau cu un destin impus de zei in timp ce eroul teatrului
modern e dominat de o soarta derizorie ,fr sens ,ce face din el o fiin captiv.Un
element important al decorului este moara de vant de care Iona se freest.Ea sugereaz pe
de o parte c eroul este constient de propria conditie, drumul prin spatiul inchis al
balenelor si situatia limita in care se gseste avand caracter initiatic si aspir spre
cunoastere aceast atitudine avnd drept consecin faptul c nu se lasa angrenat intr-o
existenta fara sens. Pe de alt parte, moara trimite la Don Quijote, personajul lui
Cervantes ce simbolizeaz vistorul, fiina umana ce doreste sa depeasc existenta
anodin ,concret ,meschin.In tabloul al 4 lea ,didascaliile indica nu numai decorul
(burta ultimului peste spintecat,ceva ca o plaja),ci si elemente portretistice barba lui
Iona asemanatoare celei a sfntilor ,sugerandu-se astfel trecerea timpului si procesul
spiritualizarii eroului .efortul cunoasterii si inelegerii conditiei umane. Existenta absurd
e sugerat de inghitirea lui Iona si traversarea succesiv a pntecelor balenelor, construit
simetric cu aspiratia spre ideal pestele cel mare -exprimata in primul tablou.In universul
inchis al pestilor ,simbol al labirintului si al tragismului conditiei umane personajul
actioneaz pentru a se elibera si in acelai timp mediteaz asupra vietii, mortii, rostului
omului in lume. Singurtatea absolut specific omului modern, e ilustrat att de
destinul eroului ct si de modalitatea de construcie a piesei-monolog dialogat-,sugestie a
alienrii si dorintei de recuperare a sinelui.Singuratatea inseamna lupta cu un destin
absurd, simbolizat de intunericul pntecelor animalelor marine si imposibilitatea
comunicrii ,preluata de autor din teatrul absurd si intruchipata de cei doi pescari muti ce
poarta o barna in spate, metafor a greutii destinului pe care Iona il infrunt curajos att
faptic, tind ferestre in burile pestilor cat si prin meditatiile ce i insotesc drumul
cunoasterii.Pe masur ce traveseaz spaiul inchis al fiecrui peste, Iona devine constient
de tragismul conditiei sale simbolizata la inceput de pierderea ecoului,simbol al
singurtii absolute, urmat de intrarea in spatiul inchis in care incearc sa se acomodeze
. Astfel el mediteaz asupra existentei creia omul incearc zadarnic sa ii gseasc un
sens pierzndu-si viata in efortul de a face legturi intre subiect si predicat, asupra
relaiei dintre oameni sesiznd opoziia dintre sentimentul solidaritaii si alienarea,
singurtatea absolut, dragostei si comunicrii cu ceilali. Iona incearca sa trimita o
scrisoare, dar intenia nu se finalizeaz, se gndeste la soie si apoi la mam ajungnd la o
mama primordial, arhetipal, simbol al nevoii de a schimba destinul ,de a renate.De
aceea amintirea acestei mame unice este urmat de indemnul patetic nate-m
mereu.Personajul ajunge la concluzia c lumea este un spatiu inchis ce nu permite
realizarea aspiratiilor trim si noi cum putem inuntru si isi dorete sa construiasc o
banc in mijlocul mrii, metafor a libertii si stabilitii spre care tinde omul modern
pentru care existenta religioasa nu mai este o solutie. Marea devine spatiul incert al
libertii pline de primejdii : nade frumos colorate ,iar Iona se identific la un moment
dat cu pestii; de asemenea el trieste un profund sentiment de spaim simindu-se agresat
de puii monstrului. In tabloul al 4 lea eroul are la inceput senzatia ca s-a eliberat si
traieste o stare de exaltare ,de frenezie aproape dionisiac, ins observ c vede aceiasi
oameni, cei doi pescari, c universul este alctuit din nenumarate burti de peste ,sugestie
a imposibilitii eliberrii..
.De aceea se simte ca un Dumnezeu care nu mai poate nvia si exprim dramatic
nostalgia dup Paradisul pierdut, dupa eternitate c noi oamenii numai atta vrem:un

169

exemplu de inviere.Intr-un moment de iluminare Iona isi regseste identitatea-sinele


pierdut- amintindu-si treptat elemente ce il ancoreaza in umanitate (universul, casa,
scoala ,familia) si inelege ca soluia nu se gseste in exterior ,ci in sine totul e
invers.Soluia spintecrii propriului pntece are valoare simbolic si sugereaz c omul
poate sa se regseasc si sa se elibereze de conditia tragica intorcandu-se spre sine si
renunnd la materialitatea limitatoare.Finalul deschis cuprinde gestul sinucigas si
afirmaia optimist rostita de personaj:rzbim noi cumva la lumin .Lumina devine un
ideal si un simbol al cunoaterii absolute, al libertatii sau a recuperrii conditiei originare
prin moarte.
Personajul
Statutul initial pescar, personaj generic, simbol al conditiei umane Imi vine pe limb s
spun c Iona sunt eu []Iona este omul in conditia lui uman in faa vieii si in faa
morii.
Modalitatile de caracterizare sunt specific genului dramatic: didascalii, replici, relatiile
cu ceilalti, actiune.
Didascaliile ofer elemente portretistice conturate de dramaturg, gesturi ,ton ,mimic
toate acestea contribuind la caracterizarea eroului ce se remarc prin complexitate.
Iona nu are un statut social f concret delimitat datorit faptului ca teatrul modern aduce in
prim plan personaje generice, cu valoare de simbol; statutul de pescar poate sugera
apropierea de conditia omului biblic:Iisus este numit pescar de suflete, Petru a fost
pescar sau conditia primordial a fiinei umane; de la inceput dramaturgul stabilete
singurtatea si dedublarea eroului :Ca orice om f singur ,Iona vorbete tare cu sine
insusi. Se dedubleaz. Indicatia sugereaz alienarea omului modern urmat de pericolul
ce il pndeste :Iona st in gura petelui nepstor; in tabloul al doilea didascaliile
surprind starea de derut, spaima, rul existential provocat de spatiul inchis: Iona in
picioare ,cu minile dibuind nuc; merge intr-o direcie pn se izbete de limit; ii e ru
.In tablourile urmtoare se dau detalii in ceea ce privete tonul, simbol al contientizrii
conditiei, al iluminrii pentru gasirea solutiei ontice :rugtor, exaltat, nucit, vesel,
speriat ,suspicios, ingrozit ;precum si detalii de ordin fizic ce evideniaz trecerea
timpului si procesul spiritualizrii eroului:la gura grotei rsare barba lui Iona .Lung si
ascuit vezi barba schivnicilor de pe fresce.
Replici personajul vorbeste cu sine pentru a intelege situatia limita, conditia de
instrainat si captiv, a exprima dorinta de comunicare :Numai ca eu trebuie sa strig .Sa-l
chem. Pe Iona. De fapt Iona sunt eu.Se autocaracterizeaza vorbind despre sine atat la
persoana intai cat si la persoana a treia Iona n-are noroc si pace; contureaza idealul
absolut spre care tinde zadarnic precum si conditia umana derizorie, dar dornica de
fericire in timpul scurt care ii este dat:De mult pandesc eu pestele asta.L-am si visat.
De cativa ani il am in cap,numai ca nu pot sa-l pun in navod.
Apa asta e plina de nade ,tot felul de nade frumos colorate.Noi pestii,inotam printre
ele ,atat de repede incat parem galagiosi.
Visul nostru de aur e sa inghitim una,bineinteles pe cea mai mare.Ne punem in gand
o fericire, o speranta, in sfarsit ceva frumos,dar peste cateva clipe observam mirati
ca ni s-a terminat apa.
In captivitate replicile au menirea sa incurajeze abordarea cu luciditate si curaj a condiiei
de incarcerat ,sa exprime revolta impotriva propriei condiii si increderea in sine: sunt
inghitit; fac ce vreau.Vorbesc.Apare legatura cu mitul care si-a pierdut semnificatia pt

170

omul modern, deoarece Iona isi aminteste doar prima parte, nu si relatia cu divinul. Astfel
conditia omului modern cu un destin derizoriu se contureaz in dimensiunea sa dramatica
,iar atitudinea este una ironica si patetica in acelasi timp: Povestea ce zice ,ce ne inva?
Nu stiu ,c-am auzit numai partea asta, intia care ne inva clar ca poi fi inghitit de un
pete .
Tare curios a fi s tiu dac-a mai iesit omul acela din chit. Iona isi exprim dorina de
stabilitate si echilibru intr-o lume mereu instabil, plina de pericole care agreseaz
individul uman : Ar trebui s se pun un gratar la intrarea in orice suflet Dac as avea
mijloace, n-a face nimic altceva dect o banca de lemn in mijlocul mrii.Construcie
grandioas de stejar geluit sa respire pe ea, in timpul furtunii, pescruii mai lai.
Se identific cu o unghie, sugernd dorina de evadare si nevoia de libertate, curajul de a
depi condiia de incarcerat, isi manifest dureros aspiratia spre schimbarea destinului
prin relatia cu mama Mam ,i-as scrie,mi s-a intamplat o mare nenorocire. Mai nate-m
o dat!...Nate-m mereu.
In ultimul tablou isi asuma lucid condtia, singurtii si limitei Sunt ca un Dumnezeu care
nu mai poate invia isi spune propria poveste, se autocaracterizeaz drept naiv, deoarece a
incercat sa gaseasc solutia actionnd in exterior, se regseste pe sine afirmnd, simetric
cu tabloul inti , Eu sunt Iona si exprim speranta ca drumul interior este soluia depirii
destinului dup regsirea de sine Plec din nou. De data asta te iau cu mine. Ce conteaz
daca ai sau nu noroc? E greu s fii singur.Rzbim noi cumva la lumin.
Fapte Iona este nu numai o fiin contemplative, ci si un om activ care face eforturi
pentru a-si implini idealurile si a se elibera din situatia dramatic .El incearc sa lupte cu
flcile monstrului marin, taie ferestre in peretii chitului, scrie o scrisoare cu propriul
snge pe pielea podului palmei ,o mrturie adresat umanitatii asupra conditiei sale
tragice, arunc apoi scrisoarea, incurajndu-se ca nu se teme de singurtate.Isi spinteca in
final propria burta,gest simbolic al regsirii de sine si al cutarii soluiei in interior.
Relatiile cu cei doi figuranti accentueaz singurtatea, nevoia de comunicare, absurdul
existentei, egoismul societii moderne si conditia de ins care vrea sa cunoasca a lui Iona.
Spre deosebire de cei doi figurani, personajul principal nu si accept conditia si lupt
pentru inelegerea si depirea ei.
Scene In tabloul al treilea Iona isi amintete de mam, simbol al creatiei, vietii pt a
exprima dorina schimbrii destinului deoarece oamenii pierd sensul existenei, sau
existena insi se dovedete lipsita de neles, absurd; simindu-se f singur, Iona isi taie
o bucata de piele de la mna stnga si scrie o scrisoare pe care o pune in beica petelui,
incercnd sa se salveze sau sa comunice cu umanitatea.Testeaz grosimea pereilor burii
chitului si ii compar cu zidurile Vavilonului pt a accentua dramatismul conditiei umane.
Apoi calca din imprudenta beica pestelui, dramaturgul sugernd astfel imposibilitatea
comunicrii. Gsind scrisoarea, pescarul are impresia ca a primit-o el , c emitorul este
un altul, sugestie a instrinarii si damnrii conditiei umane moderne. Limbajul ironic si
familiar surprinde drama omului care a pierdut sensul vietii si mretia tragediei , fiind
doar o fiin insingurat care l-a pierdut pe Dumnezeu n-o s mite nimeni nici mcar un
deget. Nimeni din sat. Nimeni de pe pmnt. Nimeni din cer.
Opinia Drama are un caracter general si alegoric , personajul intruchipnd umanitatea
care incearc sa nving destinul potrivnic dovedind tenacitate si curaj, inteligen si
capacitatea de a se iluziona.Impresionante sunt demitizarea, simbolurile, sugestiile,
metaforele si cutarea de sine.

171

172