Sunteți pe pagina 1din 9

Etapele de proiectare ale angrenajelor

1. Date de intrare n proiectarea angrenajelor cilindrice cu dini nclinai;


2. Se aleg: materiale, numerele de dini ale roilor conductoare, rapoarte de transmitere
pe fiecare treapt, clasa de precizie;
Se calculeaz: momentele de torsiune i vitezele unghiulare pe fiecare arbore,
numerele de dini ale roilor conduse;
3. Se calculeaz limitele admisibile pentru cele dou solicitri importante ale dinilor;
4. Dimensionarea distanei dintre axe:
- din condiia de rezisten la pitting
- din condiia de rezisten la ncovoiere
5. Standardizarea distanei ntre axe i modulului

1. Date de intrare n proiectarea angrenajelor cilindrice cu dini nclinai


P3 [ kW ]

- puterea la ieire;

P1 [kW ]

n3 [rot /min]

n1 [rot /min]

- puterea la ieirea din reductor;

;
- turaia nominal la intrare n reductor; n calcule se

recomand utilizarea turaiei de lucru;


se cunoate:
n
iR = 1
n3

durabilitate nelimitat:

N 4 107 cicluri pentru roata 4.

Se considera ca motorul, reductorul si masina de lucru sunt legate in serie.


motor

P1 , n1
R=

reductor

masina de lucru

P3 ,n 3 , Lh

P3
P1

La randul lui, reductorul este un sistem tehnic format din elemente sau subsisteme legate
in serie:
-

doua angrenaje;
perechi de rulmenti (3 perechi);
lubrifiant.

Pierderile de putere prin frecare se considera pe toate aceste elemente, deci randamentul
reductorului va fi:
R= a2 rul3 e =0,832
unde:
a
considera

randamentul unei perechi de roti dintate; pentru angrenaje cilindrice se poate


a =0,92 0,97

rul

randamentul unei perechi de rulmenti; se considera initial

rul =0,97 0,99

randamentul asociat pierderii de putere prin barbotarea uleiului (la frecarea rotilor

prin baia de ulei , lubrifiantul opune o rezistenta, existind frecare intre roti si lubrifiant, dar si
e =0,97 0,99

frecare in masa fluida a lubrifiantului); se estimeaza

Avand randamentul estimat calculat, se calculeaza puterea minima necesara a motorului


electric:
P1=

P 3 14,4
=
=17,31
R 0,832

Se va alege din catalogul de produse un motor electric trifazat care sa aiba puterea
nominala mai mare sau cel putin egala cu puterea

P1

PN motor P1
Motorul electric se caracterizeaza si prin turatia nominala si turatia de lucru.
Turatia nominala (

nN

) este turatia (considerata constanta) la care functioneaza motorul,

(la mers in gol). Motoarele electrice trifazate sunt cele mai des utilizate motoare pentru masini
de lucru in gama puterilor date in aceste proiecte (0,15...30kW). Gama de motoare electrice se
fabrica pentru 5 valori ale turatiei nominale : 750/1000/1500/1800/3000 [rot/min].
Turatia de lucru (

ne

) este turatia la iesire din motor atunci cand este legat la o masina

de lucru pentru a transmite puterea nomiala. Valoarea acesteia este apropiata dar mai mica
decat turatia nominala.
Alegerea turatiei nominale se face dupa evaluarea raportului de transmisie pe reductor
care are expresia:

iR =

ne 1800
=
=19,15
n3
94

Avand in vedere ca :
-

s-a impus prin tema de proiectare solutia constructiva a reductorului (reductor cu roti

cilindrice cu dinti inclinati, in 2 trepte);


o treapta de angrenare (roti cilindrice cu dinti inclinati) poate avea raportul de
transmisie:

i a max=4 5

Se evalueaza un raport maxim care poate fi realizat cu ajutorul acestui tip dereductor:
2

i R max =i a max 20 25
Se alege turatia nominala in asa fel incat:
n N i R max n3
Cunoscandu-se
iR =

ne

si

n3

se calculeaza exact raportul de transmisie al reductorului:

ne 1460
=
=15,53
n3
94

Raportul de transmisie pe reductor este produsul rapoartelor de transmisie pe fiecare


treapta:
i R =i a12 i a 34
i a 12=5
i a 34=3,1
1, 2, 3, 4 sunt asociate fiecarei roti dintate in ordinea in care transmit puterea prin
reductor. In general se recomanda

i a 12>i a 34

Prima treapta se numeste treapta de viteza, iar treapta a doua este numita si treapta de
putere.
Familia de turatii

PN

nN

[min-1]
1800

[kW]
18,5

[min-1]
1460

2. Se aleg:

- materialele pentru roi (inclusiv tratamentele necesare obinerii unei duriti


convenabile) i se calculeaz

Hlim

olim

; aceleai materiale la toate roile;

- clase de precizie a angrenajelor: 6;


2

olim =200[ N / mm ]
2

Hlim=500 [N /mm ]
- unghiul de nclinare iniial ; se recomand s se nceap calculul cu
unghiul de nclinare al danturii i

34=15

- numrul de dini pentru pinion


danturi durificate superficial i

z1

( z 1>z min 17/cos3 )

z 1=21 25

- coeficientul de lime al danturii:


b2
b
; i 34= 4
a12
a 34

unde:
b2

- limea roii conduse pentru angrenajul 12;

b4

- limea roii conduse pentru angrenajul 34;

se recomand

12=0,25

34=0,45

- lubrifiantul se poate alege la verificarea angrenajului.


Se calculeaz
rapoarte de transmisie pe fiecare treapt, din condiia:
iR =

n1
=i i
n 3 12 34

z 1=12 17

pentru danturi mbuntite;

z 1=21 dinti

12=

12=15

pentru

Se prefer ca raportul de transmitere pe treapta de vitez (prima treapt) s fie mai


i12 i34
mare dect cel pentru treapta de putere (treapta a II-a):

, mai ales pentru soluii

constructive cu aceiai distan ntre axe pentru cele dou trepte;


z 2=intreg [ i 12 z 1 ] z 2=intreg [ 5 21 ] z 2=105
z 4=intreg [ i 34 z3 ] z 4 =intreg [ 3,1 21 ] z 4 =6 5
z2 z 4
u
=
R
raportul real de transmitere
z1 z 3
u R=

trebuie s respecte relaia:

z2 z 4
105 65
u R=
u R =15,48
z1 z 3
21 21

| |

iR =

i RuR
15,5315,48
0,03 i R =
i R=0,003<0,03
iR
15,53

dac nu, soluia cea mai simpl este modificarea lui


minus. Se recalculeaz

iR

z2

sau

z4

cu un dinte n plus sau n

pn ndeplinete condiia.

momentele de torsiune pe fiecare arbore, neglijndu-se frecarea


P 106
M t 1= 1
[N mm]
1
M t 2=M t 1 u 12[ N mm ]
M t 3=M t 2 u 34 [N mm]
vitezele unghiulare (i turaiile) pe fiecare arbore, dup relaia:
1 =

n 1
1460 60
1=
1=9168,8 [ s1 ]
30
30

2 =

1
9168,8
2 =
2=1833,76 [ s1 ]
u12
5

3 =

1
9168,8
3=
3 =2957,68 [ s1 ]
u 12 u 34
5 3,1

unde:

n1

- turaia de intrare n angrenaj (turaia de lucru a motorului electric), n rot/min.

3. Se calculeaz limitele admisibile pentru cele dou solicitri ale dinilor


Limita admis pentru solicitarea de contact a angrenajului:
H lim
Z L Z N Z R ZV Z W Z X
sH
HP=

unde:
H lim
- tensiunea limit la solicitarea de contact, determinat experimental pentru un

material, depinznd de compoziia, structura, duritatea i calitatea lui. Dac roile se execut din
materiale diferite, se introduce valoarea pentru materialul mai slab;
ZL

- un factor de ungere i depinde de vscozitatea uleiului la temperatura de regim. Se

alege exact din diagrame la verificarea angrenajului;


ZR

- factorul de rugozitate; pentru danturi rectificate;

Z R=1

ZV

- factorul de vitez, arat influena vitezei periferice a roii asupra tensiunii limit.

Calculul exact se face la verificarea angrenajului;


ZX

Z X =1
- un factor de mrime. Pentru module m 8 ,
;

ZW

- un factor ce depinde de duritatea flancurilor. La proiectare, pentru ambele danturi

tratate, se poate considera


ZN
alege

Z W =1

- un factor de durabilitate: dac sistemul proiectat are o solicitare constant atunci se


ZN

, n funcie de valoarea lui N fa de

consider calcul la durabilitate nelimitat, deci

N0

Z N =1

- numrul de cicluri de baz. Se

La proiectare, limita admisibil la contact se aproximeaz cu relaia:


H lim
500
HP=
HP =434,78 [N /mm 2]
1,15
1,15
HP =

toi ceilali factori de influen considerndu-se unitari.


Limita admisibil la solicitarea de ncovoiere
0 lim
Y N Y Y R Y X
SF
FP=

unde:
o lim

- tensiunea limit la solicitarea de ncovoiere n ciclu pulsator, determinat

experimental, depinznd de material i de tratamentul aplicat lui;


Y

- un factor de sensibilitate al materialului la concentratorul de tensiune de la baza

dintelui. La proiectare

Y 1

, dar la verificarea angrenajului se alege funcie de

Y Sa

de limita de curgere a materialului.


YR

- factorul ce depinde rugozitatea suprafeei reale de racordare. La proiectare se

recomand
Y R =1

pentru

RZ 1 m

diagrame. Se amintete c
YX

Y R 0,95

RZ 3 R a

pentru

RZ >1 m

. La verificare se alege din

- un factor de mrime a dintelui i ia n considerare faptul c pentru solicitarea de

ncovoiere, rezistena aceluiai material scade dac dintele (sau modulul) crete. Avnd
nvedere datele angrenajului realizat;
YN

- se definete asemntor cu

ncovoiere la baza dintelui. Daca

Y X =1
ZN

N >N0

i este factor de durabilitate pentru solicitarea de


,

Y N =1

Rezult
0 lim
200
FP=
FP=173,91[ N /mm2 ]
1,15
1,15
F P=

4. Dimensionarea distanei dintre axe

la proiectare.

Criterii luate n considerare n rezolvarea temei propuse:


a w12 SR=aw 34 SR
Calculul la pitting:
Se determin

awH 12

awH 34
i

, considerndu-se iniial dantura nedeplasat:

treapta I

M t 1 K A K V K H K H

M t 2 K A K V K H K H

a w H 12 ( u12 1 ) 3

2 a 12 HP u12

( Z E 12 Z Z 12 Z H )

treapta a II-a
a wH 34 ( u34 1 ) 3

2 a 34 HP u34

( Z E 34 Z Z 34 Z H )

unde:
Mt1

- momentul de torsiune la intrarea n reductor (pe prima treapt);

Mt2

- momentul de torsiune la intrare pe treapta a doua a reductorului.

Semnul + este pentru angrenare exterioar, semnul - pentru angrenare interioar.


K A >1

este factorul regimului de funcionare i depinde de suprasarcinile dinamice din

exploatare din cauza tipului mainii-motoare i a celei de lucru.


Kv

este un factor dinamic dependent de sarcinile dinamice suplimentare datorate erorilor de

execuie i montaj i deformaiilor elastice: depinde deci de clasa de precizie a angrenajului.


K v 1,2...1,3
Se estimeaz la o proiectare iniial
.

K H
este un factor de repartizare a sarcinii pe limea danturii; La o proiectare iniial se
K H 1,15...1,35
recomand
K H

pentru danturi drepte i nclinate.

este factorul de repartiie a tensiunii hertziene pe flancul dintelui, n plan normal;

evideniaz repartizarea neuniform a sarcinii pe perechile de dini aflate simultan n angrenare.

La o proiectare iniial se recomand

K H 1,15...1,4

pentru danturi drepte i nclinate.