Sunteți pe pagina 1din 10

Afumare cas

traditionala

In anumite regiuni ale Muntilor Carpati


(zona Pitesti, Vrancea etc.) se mai prepara si azi cascavalul afumat in gospodariile taranesti,
folosind o tehnologie specifica, care s-a transmis din generatie in generatie de peste 1800 de
ani. Modul de preparare acascavalului afumat a fost adus de romani cand au ocupat Dacia.
Prepararea casului. Laptele de oaie se coaguleaza intr-un ceaun sau cazan, la temperatura de
30-32C, in aproximativ 40 de minute. Dupa formarea coagului, acesta se zdrobeste cu mana
timp in care casul se aseaza la foc mic. Maruntirea coagulului continua pana cand ajunge la
marimea bobului de mazare. Temperatura se mentine la 43-45C (pana nu se mai poate
suporta cu mana temperatura din cazan).
Dupa terminarea zdrobiturii, coagulul selasa in repaus 5-10 minute, pentru depunere, se aduna
sub forma rotunjita de bulz si se trece intr-o sedila care se leaga si se agata in cui lasandu-l
sa se scurga.
Dupa 5-7 ore, casul scurs se asaza pe o masa, unde se lasa pana la 24 ore, pentru a fermenta.
Prepararea casului. Deoarece se prepara in gospodariile individuale, cantitatile de cas care se
prelucreaza sunt mici.
Casul maturat se taie in feli, o cantitate de 1.2-1.5 kg pentru obtinerea unei singure roti. In
ceaun sau galeata, peste feliile de cas de toarna apa fierbinte (92-97C) si, cu ajutorul unei
lopatele de lemn, se amesteca pana la topirea intregii mase. Pasta de cas, bine unifromizata, se
prelucreaza cu mana, asemanator cascavalului de Dobrogea. Pe masa se asaza formele, in care
se introduce pasta si se tine 8-10 ore. Urmeaza sararea in saramura cu o concentratie de 2425%, timp de 24-30 de ore. Dupa saramurare, bucatile de cascaval se scot si se asaza pe
scanduri pentru zvantare, unde raman 2-3 zile, in care timp se intorc de pe o parte pe alta.
Afumarea. Cascavalul de munte se poate afuma la stana, dar si in gospodarii cu afumatori
simple.
In cazul in care afumarea se face la stana, rotile de cascaval sunt asezate pe sipci de lemn late
de 4 cm si groase de 3 cm, dispuse in acelasi sens si distantate una de alta cu 3-4 cm. Sipcile

sunt fixate pe grinzile de la podul camerei de fierbere (fierbatorul stanei), unde se face focul
pe pardoseala de pamant si fumul, degajat ajunge la cascaval.
In timpul afumarii, timp de 8-10 zile, cascavalul se sterge zilnic cu o panza curata pentu a
indeparta grasimea care apare pe coaja, dupa care se intoarce pe cealalta fata.
In cazul cand afumarea cascavalului se face in afara stanii, se construiesc din lemn afumatori
simple, un fel de cabine, cu rafturi din sipci, pe care se asaza rotile. Intrun cotlon alaturat,
sapat in pamant, se face focul, iar fumul este dirijat print-un cos de tabla in cabina, unde se
afuma cascavalul.
Este important ca fumul folosit la afumarea cascavalului sa fie rece, deoarece caldura inmoaie
produsul care, astfel, pierde prea multa grasime.
Afumarea dureaza cateva zile si se considera terminata cand coaja produsului capata o culoare
galbena-inchisa, specifica fumului si uniforma pe toata suprafata cascavalului.
Dupa afumare, cascavalul se lasa la maturat timp de 14-18 zile, dupa care se pune in consum.
Caracteristici. Cascavalul afumat preparat artizanl se prezinta sub forma de roti micti, in
greutate de 0.9-1.5 kg. Coaja este de culoare galben-bruna, iar pasta tare. gustul este placut, cu
aroma de fum.
Produsul se conserva foarte bine timp de un an si se consuma ca aperitiv.

Branza de Nasal

Branza de Nasal este un sortiment de branza


ce face parte din categoria branzeturilor moi, avand mucilagiul la suprafata, datorita
dezvoltarii bacteriei rosului (Bacterium linens). Poarta acest nume deoarece s-a preparat
pentru prima oara in comuna Nasal din regiunea Cluj. In aceasta comuna exista un fel de grota
pestera naturala intr-un deal, care a devenit spatiul de maturare a branzei Nasal, avand
conditiile de microclimat necesare. Aici, temperatura si umiditatea relativa a aerului sunt
constante in tot timpul anului, asigurand obtinerea unui produs de calitate, cu proprietati
gustative specifice.
Se pare ca branza Nasal este singurul sortiment de branza romaneasca cu mucilagiu
(mucegai), cu o tehnologie specifica si cu caracteristici organoleptice asemanatoare branzei
Limburg, de origine germana.

Mod de preparare
Materia prima o constituie laptele de oaie, de buna calitate, recoltat in conditii cat mai
igienice.
Laptele se prelucreaza imediat dupa mulgere. Pentru coagulare se incalzeste la temperatura
de 34-36C, adaugandu-i-se o cantitate de cheag astfel incat coagularea sa dureze 35-45
minute. Coagularea se face in cazane metalice sau vase de lemn (capacitate 100-180 l). vasele
de lemn sunt prevazute la baza cu un orificiu astupat cu un dop destinat eliminarii zerului, ca
si cele folosite la fabricarea casului de Manastur.
Dupa inchegare, coagului se taie si se marunteste cu harfa pana bucatelele ajung de marimea
bobului de grau, operatie care dureaza 10-18 minute. Masa de coagul maruntita se lasa in
repaus cateva minute si apoi se elimina din zer. Coagulul maruntit se framanta si se preseaza
cu mainile pe fundul cazanului, apoi se taie in bucati patrate, cu latura de 3 cm. Zerul rezultat
se elimina si se adauga sare in proportie de 1%, amestecand intreaga masa cat mai energic.
Peste coagulul astfel pregatit, se toarna treptat si in strat subtire zer incalzit la 65-70C,
amestecand continuu si energic intreg continutul cazanului. Zerul se introduce in proportie de
35% fata de cantitatea de lapte supus inchegarii.
Urmeaza punerea coagulului in forme de lemn cu dimensiuni de 22 x 12 x 5 cm. La inceput
coagului se introduce in forme fara panza, apoi se infasoara in panze si se reintroduce in
forme.
Pentru presare se folosesc presele cu surub, durata de presare fiind de 6-8 ore, timp in care
bucatile de branza se intorc de 2-3 ori, strangand treptat surubul de presare.
Cand presarea se considera terminata, bucatile de branza cruda se scot din forme si se trec la
sarare. Se folosesc bazine cu saramura cu o concentratie de 18-20% si o temperatura de 1214%. Durata saramurii este de 6-12 ore.
Dupa saramurare, branza se lasa la zvantat pe polite un anumit timp, urmand sa fie trecuta in
spatiul natural de maturare, la temperatura de 12-18C si umiditatea relativa a aerului ridicata.
In aceste conditii branza matureaza timp de 4-6 saptamani. In timpul maturarii bucatile de
branza se sterg cu carpe inmuiate in apa slab sarata. Prin acest tratament se urmareste crearea
conditiilor favorabile dezvoltarii mucilagiului pe suprafata bucatilor de branza.
Caracteristici
Branza de Nasal are forma paralelipipedica cu o greutate de 1.2 1.4 kg. Coaja este subtire
de culoare galbuie, la suprafata cu un strat mucilaginos. Pasta este moale, de culoare alba, fara
desen, cu miros si gust specific, picant, usor sarat.
Branza Nasal are un continut de apa ce variaza intre 48 si 52%, grasimea raportata la
substanta uscata este cuprinsa intre 45 si 55%, iar continutul de sare 2-3%.
Acest sortiment de branza se si in prezent in acelasi loc unde s-a obtinut pentru prima data,
insa in alte conditii. Ca materie prima, in afara de laptele de oaie se foloseste in mod curent si
cel de vaca, lucru ce permite fabricarea in cantitati mai mari.
Din punct de vedere tehnologic s-au adus modificari pentru a permite fabricarea acestui
sortiment la nivel industrial, cu utilaje perfectionate. In prezent, exista fabrica de la Taga

Deoarece pe suprafata branzei se formeaza in timpul maturarii un mucilagiu (mucegai) care,


cu toate ca se spala inainte de amblare, se poate dezvolta ulterior, la depozitare, dand un gust
specific, pentru unii consumatori considerat neplacut, s-a trecut la tratarea suprafetei cu praf
de amidon. Prin acest procedeu se elimina dezavantajele semnalate, iar produsul capata un
aspect comercial corespunzator.
Branzeturile se depoziteaza la temperaturi cat mai scazute, sub 2C.

Branza de burduf - caracteristici si mod


de preparare

Branza de burdufreprezinta sortimentul cel mai


vechi de branza cunoscut la noi, a carei preparare este legata de valorificarea laptelui de oaie
in cadrul stanelor, in zone de munte, mai ales in Carpatii Meridionali.
Denumirea de branza de burduf provine de la pielea de oaie sau de capra cunoscuta sub
numele de burduf, in care se introduce branza.
Pentru prepararea acestui produs se foloseste casul, obtinut din lapte de oaie, in perioada
iunie-august. Prepararea branzei de burduf cuprinde doua faze distincte: prepararea casului
si obtinerea branzei framantate.
Prepararea casului. Imediat dupa mulgere, laptele de oaie se coaguleaza la temperatura de 3234C, timp de 60-90 minute. Coagului se marunteste pana cand particulele ajung de marimea
cireselor. Totul se preseaza cu mainile pe fundul vasului si se scoate cu ajutorul unei sedile,
asezandu-se pe crinta. Pe crinta, masa de coagul se marunteste cu mainile 2-3 minute, pentru
eliminarea zerului, operatie denumita popular jintuire. Maruntirea se poate repeta in cazul
cand zerul se scurge mai greu. Casul din sedila se pune la scurs prin agatare sau se preseaza
direct pe crinta.
Dupa scurgerea zerului, casul se trece intr-o camera denumita celar, cu temperatura de 1216C, unde fermenteaza timpde 3-6 zile.
Casul dospit are o culoare alb-galbuie, gust acrisor, aroman placuta si este moale la pipait.

Prepararea branzei. Casul dospit se curata de coaja si, eventual, de mucegai si se taie in felii.
Framantarea se face cu ajutorul ravarului. Se freaca puternic pe crestaturile care sunt
jumatate inclinate spre un capat, iar jumatate spre celalat capat, astfel incat faramitarea casului
se produce in timpul ambelor miscari executate pe ravar. Maruntirea casului se poate face si
cu masina de tocat carne.
Branza maruntita se amesteca cu mainile intr-un vas de lemn, adaugand sare pulbere, pana se
obtine o pasta uniforma, apoi se introduce in burdufuri.
Burdufurile din piele de oaie sau capra se pregatesc astfel: se tunde lana cu foarfeca, dupa
care pielea se introduce 10-15 minute in zer cald (50C), apoi se spala de 2-3 ori cu apa rece.
De pe pielea bine inmuiata si uda se rade lana cu un cutit foarte ascutit. Apoi se curata si
tesutul conjunctiv de pe fata interioara a pielii. Pielea se spala si se coase cu fibra de tei,
pentru a obtine un sac. Coaserea pielii se face pe fata exterioara, apoi se intoarce pe dos, fata
exterioara urmand sa fie in contact cu branza.
In burdufuri se introduce pasa de branza sarata, in portiuni mici si se indeasa bine cu mana
pentru a nu ramane spatii cu aer. Dupa umplere, burduful se coase la gura cu fibra de tei si se
asaza in camara de maturare, la temperatura de 10-14C, unde se lasa timp de 10-14 zile.
Dupa maturare, burduful devine moale la pipait si putin unsuros.
Pentru pastrare, burdufurile se tin intr-o camera rece, cu temperatura sub 10C. livrarea pentru
consum se face, de obicei, la sfarsitul toamnei.
Caracteristici. Branza de burduf are o culoare alba sau usor galbuie si o consistenta moale,
untoasa. Gustul este placut, putin sarat, cu aroma specifica, usor picanta.
Continutul in apa nu depaseste 52%, grasimea in substanta uscata se situeaza intre 45-48%,
iar sarea intre 2,5-3,5%.

Cascavalul de Penteleu

Cascavalul de Penteleu sau branza de


Penteleu s-a preparat la inceput in Muntii Vrancei, de unde s-a extins si in alte zone ale tarii,
in special in cele de munte. Se prepara din lapte de oaie, tehnica fiind asemanatoare cu cea
folosita la cascavalul de campie, insa mai rudimentara.
Casul se prepara mai ales la stana, purtand si denumirea de cas mocanesc, apoi, se
transporta la caserie, unde se prelucra in cascaval.

Dar, sa vedem metoda de preparare a casului. Casul se obtine din lapte de oaie incalzit la
temperatura de 32-333 C, caruia i se da atata cheag cat se considera necesar astfel incat
coagularea sa se produca in timp de 30-40 de minute.
Coagulul obtinut se marunteste cu ajutorul unui instrument special denumit batator, in bucati
mici de marimea alunelor, care se aduna pe fundul vasului (ciubar) si se ridica intr-o sedila cu
care intreaga masa de coagul se pune pe crinta. Urmeaza maruntirea cu ajutorul mainilor,
dupa care se strange sedila, se asaza deasupra un capac de candura peste care se pune o
greutate pentru presare sau se atarna intr-un cui pentru scurgerea zerului.
Dupa ce s-a scurs tot zerul, se desface sedila si casul se asaza pe crinta pentru maturare, care
dureaza 8-20 ore, in functie de temperatura din incaperea respectiva.
Casul mocanesc poate fi transportat la caserie, imediat dupa ce a fost scoasa din sedila, ca
sa maturizeze acolo, sau se pastreaza la stana pentru maturare, urmand sa fie trasportat odata
cu casul rezultat de la cele trei mulsori.
Acum, e cazul sa sa vedem metoda de preparare a cascavalului. Casul de oaie maturat, care
a fost gasit corespunzator dupa proba de oparire, se taie in felii subtiri de circa 3 mm si se
trece intr-un ciubar din lemn de brad. Cantitatea de 22023 kg asigura realizarea a trei roti de
cascaval.
Peste feliile de cas din ciubar se toarna apa incalzita la aproximativ 9 03 C si se amesteca cu un
fel de lopatica de lemn de fag sau paltin, denumita batula, pana cand feliile de cas se
topesc, devenind o pasta omogena, moale si elastica.
Dupa ce s-a scurs apa din ciubar, pasta de cas se toarna pe crinta, unde se framanta
asemanator aluatului, pentru eliminarea apei si uniformizare.
Urmeaza baterea pastei. Pasta se redica si se tranteste pe crinta de 18-20 ori. Pastei astfel
prelucrata i se adauga sare, in trei bucati egale si se formeaza dupa procedeul folosit la
cascavalul de Drobogea.
Dupa asezare in forme, roata de cascaval se inteapa in 8-10 locuri pentru a elimina aerul si a
usura patrunderea sarii. Dupa cateva intorceri, la intervale de 10-15 minute, la aproximativ o
ora de la formare rotile de cascaval se introduc intr-un jgheab din lemn de brad cu saramura, a
carei concentratie este de 20-22% si se tin 6-8 ore.
Urmeaza sararea uscata care se face in incaperi cu temperatura de 16-183 C, timp de 10-12
zile, in coloane de cel mult 5 roti. Pentru maturare, cascavalul se trece intr-o incapere rece, cu
temepratura de 10-143 C si umiditate relativa a aerului mai ridicata (circa 90%), unde se
pastreaza 3-4 saptamani. In cursul maturarii, pe suprafata cojii se formeaza un mucegai de
culoare verde-argintie, aparand izolat si pete rosii, ceea ce indica o maturare normala si un
cascaval de buna calitate.
Carateristici. In comparatie cu cascavalul de Dobrogea, acesta are o consistenta mai moale,
datorita continutului de apa mai ridicat, maximum 50%.
Pasta este de culoare alba uneori usori galbuie cu o aroma specifica, gust putin acid, usor
picant, placut.
Cascavalul de Penteleu are o forma cilindrica, turtita si o greutate de 5-6 kg.

Cascavalul de casa
Cum se prepara cascavalul?

Daca se prepara acasa, in gospodariile individuale,


cantitatile de cas care se prelucreaza sunt mici. Pentru a obtine o roata de cascaval, casul
maturat se taie in felii de 1,2 - 1,5 kg. Feliile de cas se pun intr-un cazan peste care se toarna
apa fierbinte (la o temperatura de 92-97 C). Se amesteca continuu, cu ajutorul unei lopatele
de lemn, pana la topirea intregii mase. Pasta de cas, bine uniformizata, se prelucreaza cu
mainile pentru eliminarea apei si se trece pe o masa: se prelucreaza, prin framantare si
intindere, pana ce capata luciu si incepe sa se intareasca usor. La final se adauga sare. Masei
de pasta i se da o forma rotunda, dupa care este introdusa in forme metalice unde se tine 8-10
ore. Urmeaza tinerea in saramura cu 24-25% sare timp de 24-30 ore. Dupa aceasta operatiune,
bucatile de cascaval se scot si se asaza pentru zvantare, unde raman 2-3 zile, timp in care se
intorc de pe o parte pe alta.

Valoare nutritiva pentru 100 gr produs


Grasime 38,0 gr
Proteine 3,2 gr
Calciu .. 125 mg
Glucide 4,8 gr
Valoare energetica ... 275 Kcal

Retete de preparare - cascavalul de casa


In mod normal, procesul de fabricatie necesita culturi microbiologice, conditii, materii si
materiale speciale, insa poate fi preparat si acasa.

Pot fi incercate urmatoarele retete:


1.
Ingrediente
1,6 kg branza de vaci
300 gr branza de oi sarata
1,5 l lapte proaspat
75 g margarina / Unirea (NU unt si NU margarina la cutie)
1 lingura bicarbonat stins cu otet
1 ou
Mod de preparare

Se fierbe laptele, iar atunci cand da in clocot se pune branza de vaci. Se amesteca continutul,
dupa care se lasa 10 minute, se strecoara si se lasa casul sa se scurga. Dupa ce s-a scurs bine,
se da prin masina de tocat impreuna cu branza de oi. Intr-o cratita se pune margarina la topit,
dupa care se pune deoparte si se lasa sa se racoreasca.
Dupa ce s-a racit margarina se pun branza tocata si oul. Se dau la foc mic, se amesteca mereu,
pana se intinde cascavalul - atunci cand il ridicam cu lingura. Bicarbonatul se pune la urma,
inainte de a lua cratita de pe foc.
Sfaturi!
Continutul nu trebuie lasat mai mult la fiert, deoarece se subtiaza si nu se mai intinde.
Daca punem peste margarina topita firebinte toate celelalte ingrediente nu mai iese un
cascaval gumos.

2.
Ingrediente
2 l lapte, 1 kg, 300 gr branza scoapta, 3/4 pachet de margarina Unirea, un ou si putina sare
Mod de preparare
Se pune la fiert laptele, iar dupa ce a dat in clocot se da focul la ochi mic si se adauga branza
sfaramata bine. Se lasa pe foc pana se separa zerul, iar apoi se pune la scurs, pana se separa
bine.
Dupa ce s-a stors bine, branza se da prin razatoare. Intr-un castron se topeste margarina, se
adauga sare dupa gust, iar la final se adauga branza. Se amesteca continuu. Cand se
omogenizeaza bine continutul se adauga si oul si, optional, putin bicarbonat (pentru a se face
gaurele prin cascaval). Se amesteca continuu, timp de aproximativ 10-15 minute, pana
continutul devine ca branza topita.

3.
Ingrediente
1 kg branza vaca, 2-3 linguri branza oaie (optional), l lapte, 1 pachet margarina de 250 gr, 2
oua, 1 lingurita sare, 1 varf cutit bicarbonat
Mod de preparare
Branza de vaci faramitata se amesteca in lapte clocotit. Se va alege branza de zar si imediat se
pune la scurs (intr-un tifon dublu). Se lasa la scurs aproximativ 12 ore. Branza astfel obtinuta
se da prin razatoarea mica. Impreuna cu branza de oaie, 2 oua batute, margarina taiata bucati,
sare si bicarbonat de sodiu se pun la foc potrivit si se amesteca incontinuu, pana cand
amestecul devine o pasta cleioasa. Pasta se rastoarna intr-un castron uns cu unt sau cu ulei,
pentru a se desprinde mai usor. Se lasa la racit, apoi se rastorna din forma.

4.
Ingrediente
1 litru lapte, 1 ou, 1,5 kg branza de vaci, 100 gr margarina, 1/2 lingurita bicarbonat de sodiu,
1/2 lingurita sare, putina branza de oi sarata
Mod de preparare
Se fierbe laptele, iar cand incepe sa fiarba se pune branza de vaci. Se amesteca incontinuu,
pana se alege zerul, dupa care se pune in strecuratoare de tifon. Intre timp, se bate oul cu
bicarbonatul si cu untul inmuiat, se adauga sarea si branza de oi si se pune la fiert impreuna cu
branza scursa si stoarsa foarte bine. Se fierbe la foc mic amestecand tot timpul pana se
ingroasa, apoi se rastoarna intr-o forma cu peretii drepti (unsa cu ulei) pentru a se putea
desprinde usor dupa ce se raceste bine. Inainte de a rasturna se poate pune in compozitie
si gogosar rosu taiat cubulete foarte mici.

Spor si pofta mare!

Laptele acru - preparare si


caracteristici

Laptele acru este unul


dintre produsele lactate acide, a carui preparare s-a raspandit mult in tara noastra.
Sortimente de lapte acru se gasesc in toata lumea, dar cu precadere la popoarele care se
ocupa cu pastorilor. Calitatile lui sunt cunoscute din timpuri foarte indepartate, despre el
vorbind Herodot, Plinius si Marco Polo.
Prepararea laptelui acru din lapte crud (nefiert) reprezinta o metoda de obtinere destul de
veche, traditionala. Astfel, laptele proaspat muls se toarna in vase de pamant, de lemn sau
smaltuite, bine spalate si se lasa la temperatura camerei (circa 20C). Dupa 1-2 zile, laptele, ca
urmare a acririi naturale, coaguleaza, grasimea se ridica la suprafta, formand un strat
de smantana care se poate aduna cu o lingura.
Laptele coagulat, dupa ce a fost smantanit, se poate consuma ca atare (lapte acru) sau se bate
cu o lingura de lemn pana capata o consistenta asemanatoare smantanii. In acest caz se
numeste lapte batut.
In unele regiuni se obisnuieste ca vasul cu lapte acru, dupa ce s-a luat smantana, sa fie pus pe
cuptorul cald, fara foc (40-50C), unde se lasa 3-6 ore, pana cand apare zerulla suprafata
coagului. Apoi se trece la rece, unde se pastreaza pana la consum. Laptele acru preparat in
acest mod capata un gust specific si o aroma placuta.
Din pucnt de vedere microbiologic, laptele acru, astfel preparat, contine toate grupele
de microorganisme care se dezvolta obisnuit in lapte. Daca laptele este de buna calitate,
predomina streptococii lactici (Str. lactis, Str. cremoris), iar in cazul cand a fost incalzit,
termobacterii Lb. casei, Lb. bulgaricus).
Acest procedeu este simplu, usor de aplicat in conditii casnice, insa prezinta dezavantajul ca
laptele nefiert poate contine microorganisme patogene (bacterii coli, ale tuberculozei, febrei
aftoase etc.), care pot fi transmise omului, daca laptele nu este recoltat in conditii igienice sau

provine de la vaci bolnave. Din aceasta cauza se recomanda obtinerea acestui produs din lapte
fiert sau pasteurizat.
Sa ne oprim acum si la prepararea laptelui acru din lapte fiert sau pasteurizat. Fierberea
laptelui sau pasteurizarea lui se face la temperatura de 90C, la care se mentine timpd e 10-20
minute. Urmeaza racirea laptelui la 25-28C, cand i se adauga si maia in proportie de 2-4% (12 linguri de maia la 1 l lapte). Maiaua care se foloseste pentru fermentarea laptelui poate
proveni dintr-un produs obtinut in ziua precedenta sau se poate folosi smantana fermentata
proaspata.
Pentru fermentarea laptelui se pot folosi sticle, borcane sau vase smaltuite de diferite
capacitati in functie de cantitatea de lapte. Laptele se tine la o temperatura de circa 20C, timp
de 14-18 ore. Fermentarea se considera terminatat cand se obtine un coagul compact, bine
legat.
Pastrarea produsului se face la rece. In conditii naturale se tine in camara sau in pivnita la
temperatura de C, dar mai indicat este in frigider la 4-8C deoarece se poate pastra in aceste
conditii 3-6 zile.
Laptele acru sau laptele batut este un produs apreciat atat ca aliment, cat si ca bautura
racoritoare in sezonul de vara. Uneori se foloseste la inacrire pentru salate sau la anumite
mancaruri si ciorbe.
Nu in ultimul rand vom mentiona cateva caracteristici. Laptele batut are o consistenta
asemanatoare smantanii. Gustul si mirosul sunt placute, usor acide, racoritoare. Continutul de
grasime variaza intre 2 si 4%, iar aciditatea intre 90 si 120T.