Sistemul medical din Egipt

Persoanele angajate pe baz de contracte de munc n Egipt pot ncheia asigurri

medicale la firmele specializate, prin compania angajatoare, aceasta fiind una dintre condiiile
de angajare n munc.Spitalizarea de urgen se face la cererea poliiei turistice, a poliiei
rutiere (n caz de accidente), a ageniei turistice (n cazul grupurilor organizate de turiti), sau
a firmei angajatoare (n cazul persoanelor angajate pe baz de contractelor de munc). Dat
fiind traficul extrem de dens, intervenia ambulanelor se face cu dificultate.
Spitalizarea de urgen se pltete n cazul n care nu exist asigurare medical,
majoritatea clinicilor solicitnd plata n avans a 10% din valoarea costurilor de spitalizare.Nu
exist uniti medicale cu tratament gratuit. Costul unei vizite standard la medic este de 20-40
USD, iar o zi de internare n spital la standarde internaionale cost ntre 100 i 300 USD.
Pentru informaii cu privire la tipurile de vaccinuri care trebuie efectuate, v
recomandm s v adresai Institutului Naional de Sntate Public - Centrul Naional
de Supraveghere i Control al Bolilor Transmisibile.

Condiii de cltorie
Condiii de intrare i regim de edere

Cetenii romni care cltoresc n Republica Arab Egipt n scop turistic au nevoie
de viz. Viza turistic se poate obine la aeroport sau la sediul Ambasadei Republicii
Arabe Egipt n Romnia, costul acesteia fiind de aproximativ 20 USD. Titularii de
paapoarte diplomatice i de serviciu nu pot obine viz de intrare la aeroport. Acetia
au obligaia s obin, n prealabil, o viz de intrare biometric de la Ambasada
Republicii Egipt n Romnia. n caz contrar, acestora nu li se permite intrarea pe
teritoriul egiptean. Viza simpl de intrare se pot prelungi pn la maximum 1 an, dac exist
un temei care s justifice extinderea. Viza pentru edere de lung durat n scop de munc
sau de studii se elibereaz de Ministerul de Interne egiptean, numai dup intrarea n aceast
ar. La intrarea i la ieirea n/din Egipt, fiecare cetean strin completeaz o fi cu
principalele date de identificare, scopul i durata vizitei. Este foarte important ca datele
nscrise n aceste fie s fie trecute complet i corect, ele fiind supuse procesrii pe calculator,
n cazul unor neconcordane existnd posibilitatea refuzului intrrii/ieirii din ar pn la
clarificarea situaiei.
Avnd n vedere c n Egipt este n vigoare starea de urgen nc din 1981, exist
posibilitatea refuzului intrrii n ar a strinilor ca urmare a unor decizii ale poliitilor de
frontier, cu justificarea pericolului adus siguranei naionale, ndeosebi n perioadele critice
pe plan intern. Pentru o edere de pn la 30 de zile nu este necesar nregistrarea ederii.
Depirea acestei perioade impune ns nregistrarea ederii la Ministerul de Interne. Cererea
de nregistrare trebuie depus nainte de expirarea perioadei de 30 de zile. Durata de
soluionare a cererii este cuprins ntre 30 i 60 de zile. Condiii de obinere a dreptului de
edere pentru angajare n munc: angajarea n Egipt este reglementat de Legea Muncii,
intrat n vigoare n iunie 2003. Dreptul de edere pentru angajare n munc se acord de
Ministerul de Interne. Pentru obinerea dreptului de edere sunt necesare urmtoarele
documente:
1

deinerea unui paaport valid pentru cel puin 6 luni de la acordarea vizei;

6 fotografii tip paaport;

contract de munc ncheiat cu o persoan juridic;

copia legalizat la ambasad a documentelor de studii care s ateste pregtirea

profesional i experiena cerut de poziia ocupat,

testul SIDA (numai la prima eliberare a vizei).

Viza de angajare n munc se obine de angajator i se rennoiete anual. n cazul

rennoirii, cererea se face cu cel puin 30 de zile nainte de expirarea vizei precedente.
Obinerea permisului de munc atrage eliberarea vizei de rezident pe durata valabilitii
acestuia, inclusiv pentru membrii familiei. Dreptul de edere pentru studii: nscrierea la studii
n Egipt se face n baza unui contract convenit cu o instituie de nvmnt care prevede att
costurile instruirii ct i modalitile de plat. Dreptul de edere pentru studii se acord dup
o perioad cuprins ntre 1 i 6 luni. Pentru informaii suplimentare privind condiiile de
intrare i regimul de edere n Egipt, v recomandm s consultai informaiile oficiale
furnizate de autoritile egiptene:

Ambasadei Republicii Arabe Egipt din Bucureti

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Arabe Egipt

Ministerul Afacerilor Externe recomand cetenilor romni care intenioneaz s rmn

pentru o perioad ndelungat pe teritoriul acestui stat s se adreseze misiunii diplomatice a
Romniei i s i anune prezena n regiune, comunicnd coordonatele personale pentru a
putea fi contactai n situaii de urgen.

Comunitatea romneasc

Comunitatea romanilor din Egipt este, oficial, formata din aproximativ 500 de persoane, in
majoritate doamne stabilite aici prin casatorie. La acest numar (existent in baza de date a
Ambasadei Romane la Cairo) se adauga cei care lucreaza aici in baza unor schimburi de
experienta sau contracte de munca pe perioada determinata in anumite domenii (tehnic, IT,
turism, medical) .
In ideea de a beneficia din plin de suportul Romaniei si al misiunii sale diplomatice in RA
Egipt sugeram cetatenilor romani care locuiesc in aceasta tara sa-si transmita datele (nume,
adresa, nr telefon, adresa email) Consulatului Roman de la Cairo pentru a fi contactati la
nevoie.

Interviu oferit de Ginecologul Hussein Gohar

Date biografice:
A absolvit n 1987 Universitatea din Cairo i a lucrat ca rezident n chirurgie oncologic la
Institutul Naional de Cancer din Egipt. Apoi a studiat n Marea Britanie la Royal
2

Postgraduate Medical School i a lucrat n Anglia aproape trei ani. Acolo a devenit membru al
Colegiului regal al obstetricienilor i ginecologilor i, n 2008, a fost ales fellow al acestui
colegiu. n prezent este ginecolog n Cairo.

Spitalul n care suntem este o afacere de familie?

Dr. Hussein Gohar: Da. Bunicul a fost i el ginecolog. Tata, care nc practic, e i el
ginecolog. Suntem aadar trei generaii care au lucrat n aceeai profesie.
i strbunicul?
Dr. Hussein Gohar: Nu. Vorbim de anii 20, nu exista atunci o facultate de medicin unde s
fi putut nva. Bunicul a nfiinat spitalul n 1947, iar cldirea n care suntem exist din 1956.
Pe atunci era mai mic dect astzi, dar tatl meu, n 1980 a dublat mrimea spitalului i a
introdus mai multe specialiti.
Spitalul este proprietarul cldirii?
Dr. Hussein Gohar: Da.
Cum funcioneaz spitalele de stat i cele private n Egipt?
Dr. Hussein Gohar: Spitalele de stat sunt fie spitale universitare, fie aparin ministerului
sntii.
Exist asigurri medicale de stat n Egipt?
Dr. Hussein Gohar: Da. Nu sunt eficiente, dar exist. Nu vorbim despre asigurrile private
de sntate, ci despre cele de stat. Dar dac ai vizita un spital de stat ai constata c nu v-ai
dori s ajungei acolo. n caz de boal, probabil vei ajunge ntr-un spital privat i asta e o
mare problem, pentru c nu toat lumea i permite s mearg la un spital privat. n Egipt,
aproape toate materialele dintr-un spital privat sunt importate.
Asigurarea de stat este obligatorie?
Dr. Hussein Gohar: Da, o parte din veniturile oamenilor merg la asigurarea de stat. Unele
spitale de stat ofer servicii medicale gratuite, dar sunt mult sub standardele acceptabile.
Deci oamenii pltesc direct ntr-un spital privat?
Dr. Hussein Gohar: Fie direct, fie prin asigurarea fcut la o companie privat. Muli
oameni au acum asigurare medical privat. Cel puin clasa mijlocie i bogat au devenit
contieni de importana unei asigurri medicale private i majoritatea are aa ceva. Exist
spitale care lucreaz doar cu asigurrile de stat, dar cum am mai spus, serviciile lor sunt mult
sub standard.
Spitalul dumneavoastr are un contract cu o companie de asigurri sau direct cu pacienii?
Dr. Hussein Gohar: Direct cu pacienii. Doctorii care lucreaz aici au clinicile lor private,
unde consult, i aici la spital vin i i opereaz pacienii. Companiile private fac un contract
3

direct cu individul, iar unele spitale au un contract special cu compania privat pentru a le
trata asiguraii. De pild, dac la noi ar veni un pacient cu asigurare BUPA, atunci am avea
nevoie de autorizare de la BUPA nainte de a trata pacientul, n timp ce alte spitale au
autoritate complet s trateze imediat asiguratul. Alte spitale vor refuza i i vor spune
pacientului c trebuie s plteasc cash i apoi deconteaz chiar el de la compania privat de
asigurare. Dar spitalele care au contracte cu BUPA pot accepta pacieni care sunt asigurai i
la alte companii sau pacieni care nu sunt asigurai deloc.
Care este cea mai mare problem a sistemului medical din Egipt?
Dr. Hussein Gohar: C trebuie s plteti pentru tot ntotdeauna. Nu eti asigurat. Nu vorbim
de acei 5% din populaie care au asigurare medical la o companie bun. Vorbim de
majoritatea populaiei. Ei chiar nu au spitale bune unde s mearg, unde s poat fi tratai
decent i eficient. Aceasta e principala problem. O alta este educaia medical. Facultile de
medicin accept un numr de studeni mult peste ce i permit s pregteasc. Astfel c
ajungem s avem medici nepregtii, fr educaie serioas i aa ajungem la un declin al
calitii serviciilor medicale, un declin al calitii administrative din sistemul medical.Totul
face parte din deteriorarea general a rii. i va fi foarte dificil s reparm asta pe termen
scurt.
Cte faculti de medicin sunt acum n Egipt?
Dr. Hussein Gohar: Nici nu le pot numra, sunt mult prea multe. i accept un numr uria
de studeni, mii n fiecare an n fiecare facultate. Nu avem suficieni doctori i n acelai timp
nu avem suficieni profesori pentru studenii la medicin. Aadar, pregtirea e bun doar n
anumite spitale, n majoritatea nu se ntmpl asta. Doctorii nu sunt pltii suficient, aa c
ajung s se concentreze pe practica privat pentru a ctiga ndeajuns. Profesorii merg rar s
predea studenilor n spitale pentru c sunt ocupai cu clinicile lor private. Astfel avem o
educaie medical n declin, un stat care nu cheltuie suficient pe spitale, rezultatul fiind
spitale slab echipate cu medici prost educai.
i totui, dac cei mai buni medici din Egipt lucreaz n sistemul privat, nseamn c exist
suficieni bani care vin dinspre clasa mijlocie i cea bogat?
Dr. Hussein Gohar: Da. Dar majoritatea nu-i permite s mearg ntr-o clinic privat. Sau
merg ntr-o clinic care nu ndeplinete standardele internaionale. Exist n Egipt spitale de
mrimea unui apartament, cu opt paturi, cu aparatur de anestezie foarte veche i cu un
chirurg care face cam totul, iar asistentul su medical face anestezia. i totul pentru un pre
mic. Oamenii merg acolo pentru c nu vor s stea pe listele de ateptare ale unui spital public.
Putem numi privat o aa clinic, dar n realitate serviciile oferite sunt dezastruoase. n
ultimii ani am avut att de multe incidente de spitale care au primit licena, au fost inspectate,
dar apoi i-au rennoit licena dnd mit i au continuat. i continu pn ce un pacient moare
sau apare un accident i statul e obligat s deschid ochii i s inspecteze spitalul. Aadar,
privatul nu e ntotdeauna aici alegerea scump, uneori ofer preuri abordabile, dar problema
e c nu ofer servicii medicale de calitate.
Ct de diferit este patologia pe care o tratai aici de cea din Marea Britanie?
Dr. Hussein Gohar: Eu lucrez mult cu pacieni din clasa mijlocie i bogat i diferenele n
acest caz nu sunt mari. Sunt mai degrab diferene etnice sau genetice. Endometrioza, de
pild, e foarte rar n aceast parte a lumii. Prevalena bolilor cu transmitere sexual nu e att
de mare n Egipt ca n Europa, motivul fiind libertatea sexual din Europa. Pe de alt parte, n

ultimul an vd tot mai des astfel de cazuri pentru c tot mai muli oameni din clasele sociale
avute fac sex premarital i au nceput s rup aceste tabuuri.
Avei i pacieni sraci?
Dr. Hussein Gohar: Lucrez pro bono cu cteva organizaii non-guvernamentale. Una dintre
ele se ocup de copii ai strzii care au fost violai sau abuzai sau au rmas nsrcinai. i
tratez i pacienii care nu-i permit s plteasc. Dar asta e o chestie personal, nu e o politic
general n spital. Personal nu cred c banii ar trebui s fie un obstacol ntre cineva care are
nevoie de tratament i cel care l poate oferi. Deci dac cineva nu-i permite, nu pltete i l
tratezi. Sunt pasionat de fotografie i toate aceste fotografii pe care le-am fcut sunt expuse i
n spital i unii pacieni vor s le cumpere. Nu am intenionat niciodat s fiu fotograf
profesionist, dei cine tie poate voi renuna la un moment dat la medicin i voi face doar
fotografie. Dar pacienii au nceput s cumpere fotografii i banii obinui se duc ntr-un mic
fond special pentru pacienii care nu-i pot permite s plteasc. Eu pot controla doar tariful
meu pentru chirurgie sau consultaie, dar preul consumabilelor nu depinde de mine.
Care e salariul minim pentru un medic egiptean ntr-un spital public?
Dr. Hussein Gohar: Nu tiu exact, dar cteva sute de lire [100 lire egiptene = 14 dolari,
n.red.].
i dac lucreaz i ntr-o clinic privat?
Dr. Hussein Gohar: Depinde de specialitate i de ct de muli pacieni are. Unii pot ctiga
foarte mult. Din pcate, drepturile pacientului nu sunt protejate deloc. Vd multe cazuri n
clinicile private cu medici incompeteni i nimeni nu e dat n judecat. Nimeni nu te supravegheaz. Protecia pacientului e aproape inexistent n Egipt.
Un ginecolog de succes n Cairo ct ctig n medie?
Dr. Hussein Gohar: Foarte greu de spus pentru c depinde mult de la caz la caz. n anii 70,
de pild, erau doar cteva spitale private n tot Cairo. Acum sunt o mulime. mi amintesc
cnd tatl meu lucra c se ntmpla s aib 60 de nateri pe lun. Avea mai mult de 500 de
nateri pe an. Att face o clinic mic n Marea Britanie. Era enorm pentru un singur medic.
Acum nu mai exist aa ceva. Cei mai muli dintre noi au ntr-o lun bun n jur de 810
nateri. n ultimii trei ani vedem i din ce n ce mai muli egipteni mergnd s nasc n
strintate, n Canada, n Statele Unite. nainte de Revoluie 20% dintre pacienii mei
mergeau s nasc n Canada sau SUA pentru a primi cetenia. Nu i n Europa pentru c
acolo nu exist aceast regul. Dar n ultimul timp, n practica mea, cifra a crescut pn la
6070%. i e scump. Aici ar plti n medie pentru tot, dar tot, cam 15.000 de lire [2.100 de
dolari, n.red.]. Dac merg n State, pltesc de zece ori mai mult. Dar oamenii o fac pentru a
obine cetenia pentru copii, deoarece nimeni nu crede c ara e stabil.
Ct de frecvent facei cezariene?
Dr. Hussein Gohar: Rata mea a fost ntotdeauna mic. Eu sunt undeva pe la 1215%. Au
trecut zece ani de cnd nu cer un tarif mai mare dac fac cezarian, astfel ca oamenii s nu
considere c cezariana e legat de bani. Oamenii cred, n multe ri i n Egipt la fel, c li se
recomand cezarian pentru c doctorul vrea s fac mai muli bani. Eu spun ntotdeauna
pacienilor c cezariana depinde de factorii medicali, dar i de ali doi factori externi: contul
bancar al medicului i timpul lui. Dar pe mine nu m intereseaz asta, deoarece contul meu
nu crete sau descrete n funcie de cezariene, iar timpul meu nu va fi pus n pericol pentru
c am clinica i casa n aceeai cldire. Aadar vei primi cezariana dac ai tu nevoie de ea, nu
5

pentru c am eu, ca medic, nevoie de ea. Dar n Egipt, n general, rata cezarienelor e de 60
70% n practica privat. n spitalele publice, rata nu e la fel de mare. n plus, la sate i n
oraele mici majoritatea femeilor nasc natural i, uneori, acas.
Dac ai fi ministrul sntii
Dr. Hussein Gohar: Nu a vrea s fiu.
ce msuri ai lua?
Dr. Hussein Gohar: Ar trebui alocai mai muli bani de la buget pentru spitale i pregtirea
medicilor. i medicii ar trebui pltii ndeajuns.
Dar se pare c n Egipt armata e mult mai important dect spitalele. Ei au o mulime de
bani.
Dr. Hussein Gohar: Ei au spitalele lor proprii. Armata controleaz o bun parte din
economie. De aceea au succes. Cnd a crescut preul benzinei, au avut autobuze proprii care
au nceput s funcioneze. Au propriile supermarket-uri, au produsele lor e ca un stat
paralel. De pild: vrea cineva s construiasc un spital aici i s investeasc n el? Armata ar
fi prima opiune. Nu exist nimeni deasupra lor. Au companiile lor de construcii n care cei
nrolai de doi-trei ani vor lucra pentru un salariu mic. Nu le poi face concuren. Arhitecii
fac parte din armat, inginerii, muncitorii fac parte din armat. Ar ctiga orice licitaie, orice
contract. Cele mai multe proiecte care vin n Egipt sunt derulate de armat pentru c ei ofer
cele mai ieftine contracte. Dar, trebuie s admit, i cele mai eficiente.
Spitalele armatei sunt curate, bine conduse?
Dr. Hussein Gohar: Unele da. Exist unul despre care se spune c ar fi fost construit n
timpul rzboiului din Irak pentru soldaii americani rnii sau bolnavi. i e un spital foarte
bine echipat, au standarde internaionale, iar armata i trimite medicii s practice n Marea
Britanie pentru mai muli ani. Da. Au medici buni, unele spitale bune. Dar asta ar trebui s se
ntmple cu toate spitalele de stat, nu doar cu cele ale armatei.
Ce au fcut medicii n aceti ultimi ani att de marcai de proteste?
Dr. Hussein Gohar: Cred c ar fi putut s fac lucrurile diferit. A fost la un moment dat un
protest i o grev a medicilor pentru salarii mai mari. i s-a decis ca medicii din spitalele de
stat s lucreze doar dou-trei zile din sptmn n semn de protest. Am fost furios pe acea
decizie. Am lucrat i eu ntr-un spital public, n Institutul de Cancer. i oamenii vin acolo din
tot Egiptul i vor s gseasc un pat. Chiar nu-i doresc s cltoreasc 1.000 de kilometri
pentru a veni la spital unde s afle c medicul nu lucreaz pentru c nu e suficient pltit. n
felul acesta, oamenii nu vor empatiza cu medicii. A fost o abordare contraproductiv. Dac
vrei s-i demonstrezi punctul de vedere, nu vrei ca i alii s sufere cu tine. Sugestia mea
atunci a fost ca medicii cu clinici private s-i deschid clinicile pacienilor sraci, astfel nct
cei care nu pot merge ntr-un spital public din cauza grevei s poat primi asisten gratuit n
clinicile private. Dar nu m-a ascultat nimeni.
Suntei responsabilul pentru relaii internaionale al Partidului Social Democrat din Egipt i
unul dintre fondatorii lui. De ce ai intrat n politic? Nu e un pic periculos acum s faci
parte din opoziia politic n Egipt?
Dr. Hussein Gohar: Am nceput s fim puin ngrijorai n ultimul timp. i cei din Ministerul
de Interne sunt ns ngrijorai. Diferena dintre noi i ei este c ei au arme, noi nu. Ei sunt
inta multor critici i din cauza asta au devenit extravigileni.
6

Nu e riscant s faci politic acum n Egipt?

Dr. Hussein Gohar: ntr-o anumit msur. Linia roie sunt drepturile omului. Ct timp nu
vorbeti despre drepturile omului, nu ar fi att de suprai c criticm guvernul. Dar cnd
vorbim de nclcarea drepturilor omului, i sunt multe nclcri, atunci lucrurile se
nrutesc. Deci nu a spune c e periculos, dar cu siguran e mai ru dect acum doi ani.
Cum ai caracteriza forma de guvernare din Egipt n prezent?
Dr. Hussein Gohar: Lucrurile sunt foarte confuze acum. Nu tim ncotro ne ndreptm dar
nu pare c ne ndreptm spre o tranziie democratic aa cum credeam. Cu toi oamenii
arestai, cu ce se ntmpl n media, lucrurile nu arat ca ntr-un stat democratic. Rmne de
vzut dac totul se va transforma ntr-o dictatur, dar cu siguran n prezent Egiptul este un
stat opresiv.

Dar oamenii obinuii de pe strad ne-au spus c l iubesc pe actualul preedinte, Al-Sisi.
Cum de se ntmpl asta?
Dr. Hussein Gohar: Oamenii i-au pierdut ncrederea n guvernarea anterioar a Friei
Musulmane, pentru c Morsi a fcut foarte multe greeli. Apoi, de la ndeprtarea lui Morsi,
n ultimul an, media a cntat partitura guvernului i a armatei. Oamenii i-au schimbat
prerea, cci media a demonizat n ultimul an att pe revoluionarii care au fcut revoluia din
ianuarie 2011. A demonizat i Fria Musulman, a demonizat palestinienii. De aceea,
oamenii pe strad i vor spune acum c disidenii merit s fie la pucrie pentru c au
nclcat legea. n plus exist un imens sentiment antipalestinian n Egipt pentru c oamenilor
li s-a spus c Hamas e Palestina i c Hamas e braul armat al Friei Musulmane. Dar astzi,
oamenii n Egipt nu mai vor s moar pentru idei. Vor cu disperare o via decent i vor s
ias din srcie. Nu ar mai merge dup o idee.

Profil de sntate Egipt

Sperana de via: 69/74
Totalul cheltuielilor pentru sntate per capita (2012): 323 de dolari
Totalul cheltuielilor de sntate ca procent din PIB (2012): 5,0
Prevalena tuberculozei: 29/100.000
Prevalena HIV: 8,1/100.000
Rata mortalitii maternale: 45 /100.000
Hepatita C omoar anual 40.000 de egipteni.
1 -din 10 egipteni cu vrsta cuprins ntre 15 i 59 de ani este infectat cu hepatita C.

Medicina egiptean n antichitate

Instrumente medicale

Cunotinele i experiena egiptenilor antici n domeniul medical

erau foarte avansate pentru acea perioad. Ei efectuau intervenii chirurgicale, tratau fracturi
i aveau cunotine farmaceutice. Dovezi din analiza mumiilor arat un nivel ridicat de
profesionalism n lucrul cu corpul uman, din moment ce mumiile au rmas intacte i dup
complicate nlturri de organe. n plus nivelul pn la care se mergea n procesul de
mumificare al persoanelor importante arat faptul c acetia aveau cunotine incredibile de
anatomie. Problemele medicale ale vechilor egipteni derivau direct din mediul lor. Via i
munca aproape de Nil au adus pericolele de malarie i parazii, care au dunat ficatului i
intestinelor. Fauna slbatica periculoasa, cum ar fi crocodilii i hipopotamii au fost, de
asemenea, o ameninare comun. Munca pe tot parcursul vieii n agricultur i construcie a
dunat coloanei vertebrale i articulaiilor, precum i leziuni traumatice din construc ii i
rzboi ce au avut repercusiuni semnificative asupra organismului. Pietriul i nisipul din fin
le-au zgriat dinii, lsndu-i susceptibili abceselor (dei cariile erau rare).
Dietele celor bogai erau bogate n zaharuri, care a promovat boala parodontal. n
ciuda portretelor n care i prezentau pe decedai din clasa superioar ca fiind suplii i bine
fcui fizic, mumiile indic un exces de greutate ce atesta efectele unei vie i n care au
consumat n exces. Sperana de via a unui adult era de aproximativ 35 de ani pentru brba i
i 30 de ani pentru femei, dar a ajunge la maturitate era dificil, aproximativ o treime din
populaie murind n copilrie.[necesit citare] Medicii egipteni erau renumii n Orientul Apropiat
antic pentru abilitile lor de vindecare, iar unii, cum ar fi Imhotep, a rmas celebru mult timp
dup moartea lor. Herodot a remarcat c a existat un grad ridicat de specializare n rndul
medicilor egipteni, ca unii se specializau sa trateze fie capul sau stomacul, n timp ce al ii
tratau fie ochii, fie dinii. Instruirea medicilor avea loc la instituia Per Ankh sau "Casa Vie ii"
cu sediul n Per-Bastet n timpul Noului Regat i la Abydos i Sais n perioada trzie.
Papirusurile medicale atesta o cunoatere empiric de anatomie, n leziuni i tratamente
practice. Rnile erau tratate cu bandaj cu carnea crud, pnz alb, plase i tampoane
mbibate cu miere pentru a preveni infecia, n timp ce opiu de cimbru i Belladona erau
utilizate pentru a calma durerea. Cele mai vechi nregistrri de tratament pentru arsuri descrie
pansamente mbibate cu laptele de la mamele de bebelui de sex masculin. Rugciunile erau
fcute zeiei Isis. Sruri de pine mucegit, miere i cupru au fost, de asemenea, folosite
pentru a preveni infecia de la murdrie n arsuri. Usturoiul i ceapa au fost folosite n mod
regulat pentru a promova starea bun de sntate i pentru a diminua simptomele de astm.
Chirurgii egiptene coseau rnile, stabileau oasele rupte i amputau membrele bolnave, dar au
recunoscut c unele leziuni erau att de grave nct nu puteau face nimic altceva dect sa
asigure confort pacientului pn survenea decesul.
8

In Antichitate a existat o puternica scoala de medicina, iar numeroasele izvoare

arheologice arata ca egiptenii si romanii se ridicau la cele mai inalte standarde de
pregatire medicala.
Forcepsul, scalpelul, speculum-ul, acul chirurgical sunt cateva din numeroasele
instrumente chirurgicale inventate de romani. Acestia au fost pionierii chirurgiei cataractei.
Totodata, in aceea perioada, scoala elenisto-romana a atins adevarate performante pentru
nivelul medical al vremii. Galen din Pergam, cel mai de seama reprezentant al acestei scoli, sa remarcat cu rezultate deosebite in domeniul chirurgiei cerebrale si al celei oculare. Femeile
romane aveau un simt estetic foarte bine cultivat, romanii stand foarte bine la capitolul
cosmetice. Fondul de ten era un accesoriu obisnuit pentru sexul slab din cetatea romana.
Datele de baza ale medicinei egiptene au fost cuprinse in peste 10 papirusuri care cuprind
retete pentru bolile de ochi, observatii chirurgicale sau indicatii pentru tratamentul durerilor
de dinti.
Egiptenii foloseau ricinul pentru actiunea sa laxativa, macul continea opiu, smirna,
lemnul de cedru si rodia aveau efect dezinfectant, matraguna era un foarte bun medicament
antispastic. Din cele 10 papirusuri, printre care " Papirusul Ed Win Smith", "Papirusul Ebers",
"Papirusul Hearst", reise ca cele mai folosite afrodiziace si tonice erau ghearele, copitele si
coarnele de animale. Anesteziile se faceau cu acid carbonic, rezultat dintr-un amestec de
piatra si calcar. La egipteni, tratamentele cosmetice se bazau, indeosebi, pe amestec de miere
si plante naturale. Cea mai intalnita boala a tenului era acneea. Vechile scrieri mentioneaza ca
si faraonii sufereau din cauza acesteia.
Un rol aparte in medicina egipteana o avea aloe vera, numita "planta nemuririi". Era
folosita atat pentru calitatile sale tamaduitoare, cat si ca ofranda la funeraliile faraonilor.
Gelul transparent din interiorul frunzelor era folosit atat de Cleopatra, cat si de Nefertiti
pentru a-si mentine frumusetea. Tehnicile de conservare a mumiilor, mai ales cele din vremea
Egiptului antic, au fost pentru cercetatori un subiect atractiv si enigmatic, deopotriva. Dupa
indelungi cercetari, majoritatea specialistilor sunt de parere ca principala metoda, folosita in
conservarea trupurilor celor decedati, era cea a deshidratarii uscate. Acesta metoda era urmata
de imbalsamarea cu o rasina speciala, cel mai probabil uleiul de cedru. Apoi, corpul era
umplut cu tampoane de in si invelit in bandaje inmuiate in rasina si pictate cu diferite
simboluri.

Sfnta Apollonia, ocrotitoarea stomatologiei

Cu toate ca nu se poate trasa o linie intre teologie si stiintele medicale, in trecut a existat o
relatie intre cele doua. Andrew White (in 1898) constata ca relatia dintre cele doua domenii
nu a fost una amicala. Unele persoane considerau ca nu este moral din punct de vedere
religios sa caute remedii pentru diferite afectiuni prin alte metode cat prin cele spirituale, iar
ateistii considerau ca orice problema medicala se rezolva cu ajutorul medicinei. Asocierea
dintre fizicieni si ateism a dus la nasterea unui proverb: acolo unde exista trei fizicieni sunt
si doi ateisti.

Alternativele religioase la medicina au determinat aparitia a mai multor sfinti care "vindeca"
boli specifice: Sfantul Remy te scapa de febra, Sfantul Gall vindeca tumorile, Sfantul
Valentin vindeca epilepsia, Sfantul Christopher vindeca bolile de gat si lista continua.
In ciuda aparitiei tuturor parerilor despre capacitatea sfintilor de a vindeca diverse afectiuni,
apare intrebarea: Ce anume a determinat numirea Sfintei Apollonia ca
vindecatoarea durerilor de dinti? Asa cum s-a dovedit, ocrotitoarea celor care sufereau de
dureri de dinti a avut parte de o experienta semnificativa de unde a primit si aceasta calitatea.

Cu mult timp inainte nu exista profesia de medic dentist, iar oamenii care sufereau de
afectiuni dentare o invocau pe Sfanta Apollonia, ocrotitoarea stomatologiei, pentru
eliberarea durerii si vindecarea afectiunii dentare. Sfanta Apollonia a fost una din grupul de
martire virgine care a suferit in Alexandria, Egipt, in timpul unei revolte locale impotriva
crestinilor din timpul persecutiilor lui Decius, imparat roman intre 249 si 251. Conform
legendei, Apollonia a fost torturata prin extragerea violenta si sfaramarea dintilor sai. De
aceea, este cunoscuta ca fiind ocrotitoarea stomatologiei si a celor care sufereau de dureri de
dinti sau de alte probleme dentare. Pictorul francez Jehan Fouquet a pictat scena torturii
Sfintei Apollonia in Martiriul Sf. Apollonia.

10

Prima referinta in literatura de stomatologie,despre Sfanta Apollonia a parut in 1900,

prezentata de Dr. C.N.Pierce in revista Istoria Chiururgiei Stomatologice "History of
Dental Surgery". Apoi, in iulie 1913 apare un articol despre Sfanta Apollonia intr-un numar
din revista "Dental Brief".

Bisericile ortodoxe din est si cele catolice o cinstesc pe Sfanta Apollonia in 9 februarie. Este
reprezentata in picturi tinand in mana un cleste cu un dinte. In Europa s-au ridicat biserici in
cinstea ei. La Roma, acum disparuta, a fost o biserica dedicata ei, langa Basilica Sfanta
Maria, in Transtevere. Astazi, o parte din maxilarul Sfintei Apollonia se afla in
biserica Sainte Anne de Beaupre din Quebec.

11

SECRETELE MEDICINEI TRADITIONALE EGIPTENE

Civilizatia egipteana a luminat istoria prin stiinta si
manifestari culturale, acest fapt este de necontestat.
Egiptenii au construit piramidele, potecile ascunse
prin labirinturi si un sistem de terapii traditionale
trainic, cu foarte multe necunoscute si rezultate care
par mistice pentru societatea moderna. Studiind
cultura egipteana, descoperim si in prezent ca
civilizatia egipteana atingea un apogeu de
dezvoltare in istoria umanitatii desi, dupa vremurile
in care traiau, faptele si realizarile membrilor
acestei civilizatii nu corespund cu evenimentele
societatii de atunci.
Din punct de vedere medical, egiptenii considerau ca omul se naste sanatos. Bolile apar din
cauza unui mediu de viata poluat, a unei planete ce nu pastreaza legatura cu divinitatea.
Egiptenii considerau ca ei, desi erau foarte dezvoltati, nu aveau suficienta cultura sa inteleaga
divinitatea. Conform credintelor egiptene, organismul uman se imbolnaveste din cauza unor
factori externi, dar si a unor factori interni. Alimentatia era considerata vitala pentru sanatate,
abuzul de hrana sau infometarea produceau aceleasi daune organismului. Daca hrana nu este
bine digerata in stomac, se instaleaza procesele de putrefactie, fenomen ce poate duce la
deces. Ca factori externi, mai sunt enumerati aerul poluat, viermii care se transmit de la
animale spre orice si produc infectii, insectele care fac schimburi de sange intre diferite
specii.
In civilizatia egipteana femeile nasteau
stand pe vine, ghemuite pe doua caramizi,
ajutate de o alta femeie care tinea mainile pe
genunchii femeii insarcinate, sustinand-o.
Femeile alaptau copiii pana la varsta de trei
ani. Pentru fertilitate si pentru sanatatea
viitorului prunc se foloseau extracte din
diverse plante amestecate cu grasime de
crocodil si suc de salcam, care si in prezent
si-au dovedit capacitatile terapeutice.
Aceasta formula, care contine insa si alte
adaosuri de plante, are efecte potentatoare
pentru ambele sexe.
Datele principale despre starea de sanatate a unei persoane proveneau din observarea
mobilitatii gatului. In cazul in care mobilitatea era redusa, medicii incepeau sa faca analize,
intrucat era primul semn ca pacientul avea o afectiune.
Tot egiptenii au dovedit ca sunt printre primele civilizatii care detin tehnica imbalsamarii,
proceduri inegalabile pana in prezent, ca si metoda de conservare a corpului uman. Medicii
egipteni cunosteau si notiuni de chirurgie, au efectuat operatii cu succes si au tratat multiple
plagi de nenumarate ori. Ranile erau cusute cu ac si ata, folosind tehnici speciale. In prima zi
12

dupa coasere, rana se tinea acoperita cu carne de animal cu scopul de a preveni sangerarile.
Carnea de origine animala, in contact cu cea a fiintei umane, are efect coagulant.
Ca si bandaje, egiptenii foloseau fase din
fibre vegetale, precum si plante medicinale
pentru tratament si vindecare rapida. In
tratamentul sistemului osos se foloseau,
pentru prepararea gipsului, mierea de
albine combinata cu ceara de copaci;
amestecul se usca si mentinea osul fracturat
imobilizat pana la vindecare.
Mierea era des folosita de egipteni, intrucat
are unele calitati: absoarbe apa, usuca
ranile,
distruge
microorganismele,
stimuleaza productia de leucocite si
anticorpi.
In cazul infectiilor, egiptenii utilizau diverse amestecuri din plante cu efect antibiotic, insa
obligatoriu cu mucegai de grau. Tehnica va fi preluata si de europeni mai tarziu, insa
incomplet, intrucat, pentru a cunoaste toate secretele medicinei egiptene, este necesar sa
traiesti in Egipt. Ca si antiseptic, egiptenii foloseau tamaia, vinul de curmale, terpentina si
ceaiul de salcam.
Amestecurile din plante cu efecte halucinogene si analgezice erau folosite ca anestezic in
cazurile mai dificile. Pentru cazurile mai usoare se foloseau preparate din plante medicinale si
tehnici de acupunctura. In operatiile de amputare a membrelor era utilizat ca anestezic un
amestec din apa si otet, la care se adauga pulbere de marmura. Amestecul declansa o reactie
chimica din care se degaja un gaz care criogeniza rana. Prin urmare, egiptenii au fost primii
care au descoperit criogenia si cunosteau aceste proceduri.
Egiptenii isi procurau din adancurile pamantului metarialele necesare pentru confectionarea
instrumentelor medicale: intrau in pesteri, ajungeau aproape de lava, luau metalul si isi
pregateau diverse instrumente, inclusiv pe cele medicale. Stiau ca arderea unei rani cu metal
incins opreste hemoragia. In traumatologie foloseau diverse tije pentru imobilizare, fabricate
din materiale diverse. In sarcofagul arhitectului Ipudji, din anul 1300 i.e.n., s-au descoperit
desene cu asezarea oaselor in jurul acestor tije produse de catre egipteni. Tot din aceasta
perioada dateaza o mumie cu suruburi folosite in procesul de fixare si reconstructie a oaselor
fracturate.
Pentru tratamentul arsurilor, erau invelite zonele afectate cu piele de oaie. Inainte de invelire,
persoana era dezinfectata cu lapte de capra, plante si frunze de salcam. Bandajele erau
schimbate timp de aproximativ 14 zile. Dupa 14 zile, ranile erau vindecate complet, fara
cicatrici.
Pentru tratamentul tusei, se faceau inhalatii cu miere, iaurt, lapte de capra, castane si samburi
de curmale macinate.
Pentru migrene si dureri de cap mari, se pregateau plante in care se amesteca pulbere de
pisica de mare (preparat din tesut uscat si macinat). Efectul era spectaculos. In cazul durerilor
de urechi se folosea suc cald de ceapa.
13

Sistemul medical egiptean era organizat, exista o ierarhie clara: medicii erau numiti metseni, denumire din care deriva si cuvantul medicina. Simbolul medicilor era bisturiul, trusa cu
medicamente si omul sezand. In istoria medicinei egiptene au existat si femei care s-au
remarcat in activitatea medicala. Prima femeie medic celebra este Peseshet, din dinastia a
sasea. Cei mai numerosi erau medicii generalisti, cei care tratau poporul in mine si pe
vapoare. Specializarile se faceau in toate ramurile medicinei, iar specialistii interveneau daca
medicii in medicina generala nu faceau fata. Medicii care aveau rang superior pregateau si
tratau stomatologic bolnavii. Medicii erau ajutati de bandajisti (aceasta meserie este
mentionata concret in papirusuri). Se presupune ca in aceasta categorie erau incadrate si
surorile medicale si tot ce inseamna acum personal cu pregatire medie in medicina. Egiptenii
gestionau productia de plante si produsele din plante, stiinta ce are ca si corespondent
farmacologia din epoca moderna.
In papirusurile ce poarta numele
descoperitorilor lor (Ebers, Edwin-Smith,
Hahun) si in papirusul din Berlin se
descriu afectiuni ORL si tratamente din
anul 1.300 i.e.n.
Codul medicilor egipteni a fost tradus
din cele 6 carti de papirusuri de catre
grecul Hermes, medic si el. Egiptenii
descriau pulsatiile cerebrale si creierul cu
lux de amanunte. Materialul acesta este
descris si in papirusul Edwin-Smith, cu
1.200 de ani inainte de vremea lui
Hipocrate. A fost dezbatuta si ipoteza ca
Hipocrate a invatat medicina de la
egipteni in Egipt, dar intr-o epoca mai
tarzie decat cea a descoperirilor colosale
ale egiptenilor.
In papirusul lui Ebers se vorbeste despre circulatia sangvina, cu mii de ani inaintea lui
William Harvey (sec XVI). Este descrisa si metoda percutiilor craniene cu 30 de secole
inainte de Leopold Auenbrugger (sec. XVII). Aceasta este singura carte hermetica
descoperita vreodata. Grecul Kliment pomeneste in cartile sale despre existenta celor 42 de
carti hermetice, dar care sunt ascunse de ochiul publicului, fiind scrise de insusi Imhotep.
Printre acestea este si cartea mortilor, scrisa tot de Imhotep. Imhotepeste cunoscut in
medicina egipteana pentru descoperirile sale, numit si medicul vietii tuturor. Imhotep avea ca
indatorire mentinerea starii de sanatate a faraonului si nu se stie cand s-a nascut sau cand a
murit. A fost ridicata si o piramida zeilor egipteni cu denumirea lui Imhotep.
Articol principal: Medicina n Egiptul antic.
Cele mai multe informaii privind medicina acestei perioade provin de la celebrele papirusuri
medicale.[2] Unul dintre cele mai celebre este papirusul Edwin Smith (descoperit n 1930)[3].
Alte surse de informaii: Odiseea lui Homer, scrierile unor istorici caHerodot i Diodor din
Sicilia.
Medicina nu era practicat de vrjitori sau vraci ca n triburile primitive, ci de medici laici
care totui colaborau cu sacerdoii. Medicii erau n mare parte specializai pe domenii, fiecare
14

ocupndu-se de o grup de boli. Acetia posedau cunotine temeinice, redate printr-o

impresionant literatur medical i aveau faim binecunoscut i peste hotare. Spre
exemplu, regiipersani Cyrus i Darius au avut n serviciul lor medici egipteni.
Interveniile chirurgicale se limitau doar la deschiderea abceselor i circumcizia. Totui
chirurgii egipteni antici au fost primii care au suturat rnile.
Medicamentele folosite erau de origine natural: miere, ulei, ceap, usturoi etc. sau mineral:
sruri de plumb, de cupru. Uneori se recurgea i la remedii care astzi par fanteziste: organe
sau excremente de animale, pilule combinate cu vin, bere etc.
Medicina egiptean a deschis largi perspective celei greceti.

15