UNIVERSITATEA POLITEHNICA

BUCURETI
FACULTATEA de TRANSPORTURI
CATEDRA AUTOVEHICULE RUTIERE

CCMAI
-proiect-

ve Adrian
Grupa 8305 b

2011-2012

Tema de proiect:
Proiectarea generala a unui motor cu ardere interna (MAI)
pentru tractiune rutiera, in patru timpi, racit cu lichid, avand
urmatoarele caracteristici:

Tipul motorului - Motor cu aprindere prin scanteie (MAS)

P
Puterea maxima efectiva ( e ) - 55 kW

Turatia la care se obtine

Numarul de cilindri (i) 6

Dispunerea V
Raportul de comprimare () 8,2 : 1
P
Presiunea de admisie ( s ) 0.1 MPa

Coeficientul de exces de aer () 0,86

Utilizare : microbuz

Pe

(n) 5200

Capitolul 1. Stabilirea formulei functional constructive

Formula functional-constructiva cuprinde ansamblul solutiilor de
principiu care confera motorului o anumita individualitate.
Motorul proiectat face parte, dupa puterea nominala si utilizare, din
categoria motoarelor usoare, care cuprinde motoare cu aprindere prin
scanteie (MAS) si prin comprimare (MAC) pentru autorvehicule rutiere,
ambarcatiuni mici, avioane, utilitare industriale pe instalatii fixe si mobile
(transportabile) de putere mica( grupuri motocompresor, motopompe,
grupuri electrogene), masini de lupta al caror diametru al cilindrului
(alezaj) nu depaseste D 151 mm.
1.1 Solutia constructiva
1.1.1 Numarul de timpi ai ciclului motor()
Motoarele in doi timpi au avantajul unor puteri litrice ridicate (cu cel
putin 50% mai mare fata de motoarele in patru de aceeasi turatie) si al
simplitatii constructive prin absenta mecanismului de distributie prin
supape la motoarele foarte mici. In schimb, prezinta dezavantajele unui
randament efectiv redus din cauza desfasurarii schimbarii gazelor in
conditii mai dificile, ceea ce conduce si la un grad mai mare de poluare a
mediului prin emisiile de noxe din gazele de evacuare.
Pentru aceste motive, motoarele in doi timpi si-au gasit utilizarea numai la
motoarele la care cele doua avantaje mentionate devin prepoderente
(foarte mari,respective foarte mici).
1.1.2 Combustibil utilizat
S-a ales combustibilul de natura petroliera, benzina.
1.1.3 Tipul de admisie
Motoarele in 4 timpi pot avea admisie normala (aspiratie) sau fortata
(prin supraalimentare). Supralimentarea a aparut initial ca metoda de
refacere a puterii la altitudine (la motoarele de avion cu piston, odata cu
crestea plafonului de zbor). Singurul dezavantaj il constituie inertia pe care
o manifesta grupul de supralimentare in regimuri tranzitorii, care duce la
aparitia fumului in gazele de evacuare la pornire si accelerare.
La motorul proiectat s-a adoptat admisia normala.
1.1.4 Procedeul de ardere si coeficientul de exces de aer ()
Procedeul de ardere in volum se poate realiza in camera de ardere unitara
(injectie directa) sau divizata (cu camera separata de preardere, numita
antecamera, separate de vartej, rezerva de aer).
1.1.5

Raportul de comprimare ()

Raportul de comprimare reprezinta principala cale de sporire a

economicitatii motorului.

Nr.
crt.

Pe
[KW]

n
[rot/min]

D
[mm]

S
[mm]

i
-

pe
[Mpa]

PL
[KW/dm

128

6000

81.0

90.3

1.114

10.1:1

0.916

45.845

173

6200

84.0

95.9

1.141

11.7:1

1.049

54.24

147

4400

102.1

88.0

0.861

9.7:1

0.933

34.233

100

3800

93.66

72.42

0.773

10:1

1.052

33.333

Tabel 1.1 Alegerea modelelor de motoare similare celui din tema de proiect: 1 Mercedes-Benz Vito; 2 - Volkswagen Caravelle; 3 - Chevrolet Express;
4 - Ford Transit

Capitolul 2. Calculul termic al motorului

2.1 Metoda de calcul
Se utlizeaza metoda ciclului teoretic corectat, care este mai expeditiva, dar a carei
precizie depinde de alegerea copespunzatoare, din datele statistice, a unui numar relativ mare
de parametri.
In figura de mai jos se prezinta diagrama ciclului teoretic MAS.

Fig. 2.1 Diagrama indicata pentru MAS

Diagrama teoretica se ridica folosind cateva ipoteze simplificatoare:
Evacuarea fortata (b - g) si admisia (s - a) sunt procese izobare ce se
desfaosara la pg>p0(ps), respectiv pa<p0(ps);
Comprimarea (a - c) si destinderea (z - b) sunt procese politrope de exponent
constant, mc respectiv mc;
Arderea (c - z) se desfasoara izocor in PMI de la sfarsitul procesului de
comprimare;
Evacuarea libera (b b) se desfasoare izocor in PME de la sfarsitul cursei de
destindere;
Supapele se deschid si se inchid in punctele moarte ale mecanismului motor;
Se neglijeaza avansul la declanasrea scanteii electrice.
2.2 Evaluarea rapiditatii motorului
Se porneste de la alegerea puterii litrice.Pentru motoare cu aprindere prin scateie se
recomanda a fi in intervalul 10150 [kW/l].Valoarea maxima se intalneste la motoarele de
performanta.

Avand in vedere modelele analizate se adopta pentru motorul proiectat valoarea puterii
litrice de 40[kW/l].
Putere litrica

27

kW/l

Cunoscand puterea litrica (Pl), se poate determina cilindreea motorului cu ajutorul

formulei :
P
Vt e dm 3
Pl

(2.1)
Cilindree

3,00

Raporul =S / D se alege in functie de tipul motorului si de utilizarea acestuia. Pentru

motorul cerut prin tema de proiect parametrul variaza in intervalul 0,61,5. Se alege
=0,773.
raportul psi S/D

0,773

Se cunoaste faptul ce cilindreea totala a motorului se poate calcula cu formula:

Vt i V s i

D 2
D 3
S i

4
4

(2.2)
Din formula (2.2) se poate exprima alezajul:

4 Vs
i

(2.3)

Alezaj

101

mm

79

mm

Cunoastem faptul ca =S / D, deci:

Cursa

Cunoscand cursa pistonului si turatia motorului se poate calcula viteza media a

psitonului cu relatia:
w pm

S n
[m / s]
30

Viteza medie a pistonului

2.3 Calculul proceselor

2.3.1 Schimbul de gaze
a) Evacuarea

(2.4)
10,01

m/s

La calculul schimbului de gaze pe durata evacuarii trebuie alesi doi parametri, si anume:
1) Presiunea din timpul evacuarii fortate (pg)
Pentru MAS cu admisie normala, presiunea in timpul evacuarii fortate se
recomanda a fi in intervalul (1,031,1)p0, unde p0 reprezinta presiunea atmosferica
(p0=0,1 MPa).
Se alege pg= 1,1p0 = 0,11 [MPa]
Presiunea de evacuare

0,11

Mpa

2) Temperatura la sfarsitul evacuarii (Tg)

Pentru MAS, temperatura la sfarsitul evacuarii se recomanda a fi in intervalul
9001000 [K]. In cazul motorului ce se va proiecta s-a ales Tg= 900 [K].
Temperatura gaze arse

900

b) Admisia
In cazul motorului dat prin tema admisia se face normal. Pentru acest proces trebuie
calculati o serie de parametri:
1) Coeficientul de umplere (v) si presiunea la sfarsitul admisiei (pa)
Pentru calculul coeficientului de umplere se recurge la alegerea presiunii la sfarsitul
admisiei, apoi se calculeaza v cu formula:

p a (k 1) ( 1) p g
T0'
p 0 ( 1) k
T0

(2.5)

T T0 T
'
0

Unde,
(2.6)
Pentru calcul se va tine cont de valorile coeficientilor: k=1.4 , p0=0,1 MPa ,T0=293,15K.
Valoarea presiunii de alimentare (pa) este data prin tema ca fiind 0,1 MPa. Valoarea lui T0 se
calculeaza cu relatia (2.6), unde T este diferenta dintre temperatura mediului ambiant si
temperatura de dupa suflanta.
Temperatura mediului ambiant se considera a fi 20 sau 293,15 K.
Temperatura ambianta

Temperatura dupa suflanta

293,15

350

Dupa efectuarea calculului cu ajutorul relatiei (2.5) rezulte valoarea coeficientului de

umplere:
etav=

0,85

2) Coeficientul de gaze arse reziduale ()

Acest coeficient se calculeaza cu relatia:

pa 1
1 T0

p 0 v 1 Tg

(2.7)
Se recomanda ca valorile coeficientului de gaze arse reziduale sa fie cuprinse intre
0,06...0,18 pentru MAS cu admisie normala. In urma calculului rezulta:
gama

0,043

3) Temperatura la sfarsitul admisiei

Se recomanda ca temperatura la sfarsitul admisiei sa fie in intervalul 320...370 [K].
Pentru a calcula temperatura la sfarsitul admisiei se utilizeaza relatia:

Ta

pa 1

T0
p0 v 1 1
(2.8)

Dupa efecturea calculului temperatura la sfarsitului admisiei are valoarea:

ta

2.3.2

350,00

Comprimarea

Pentru evalaurea procesului de comprimare se calculeaza parametrii corespunzatori

punctului c, si anume presiunea la sfarsitului comprimarii (ps) si temperatura la sfarsitul
comprimarii (Tc).
Primul pas in calculul celor doi parametri este alegerea exponentului politropic de
comprimare (mc).
Valoarea exponentului politropic de comprimare se poate alege din intervalul
1,28...1,37 pentru MAS.
In cazul motorului proiectat de adopta valoarea de 1,33.
Exponentul politropic de comprimare

1,33

Calculul presiunii de la sfarsitul comprimarii se relaizeaza cu ajutorul relatiei:

p c p a mc
(2.9)
Dupa finalizarea calculului se recomanda ca valoarea presinuii de la sfarsitul
comprimarii sa se situeze in intervalul 0,9...2,5 [MPa], in cazul unui MAS cu admisie
normala. In cazul motorului proiectat valaorea acestui parametru are valorea de 1,88 [MPa].
pc=

1,88

Pentru calculul temperaturii de la sfarsitul comprimarii se utilizeaza relatia:

Tc Ta mc 1
(2.10)
Temperatura de la sfarsitul comprimarii se recomanda a se situa in intervalul 600...800
[K] pentru MAS cu admisie normala.
La motorul proiectat acest parametru are valoarea de 731,5 K.
Tc

2.3.3

731,5

Arderea

1) Compozitia gazelor de ardere

c

Hi

0,857

0,133

0,01

43529

delta Hi
5346,12358
9

Hireal
38182,8
8

Coeficientul de utilizare a caldurii (z) trebuie sa fie cuprins in intervalul 0,8..0,95

pentru MAS cu admisie normala.
Pentru motorul proiectat coeficientul de utilizare a caldurii are valoarea de 95,615.
Csi

95,615

Cantitatea teoretica de aer se determina cu formula:

Ll

1 c h o

0,21 12 4 32

(2.11)

Aer teoretic

0,447

Cantitatea reala de aer se determina cu formula:

L Ll
(2.12)
Aer real

0,0006

kg/ciclu

Cantitatea de gaze de ardere se determina cu formulele:

NCO2
N H 2O

c
NCO
12

(2.13)

(2.14)

N CO 0,42 (1 ) Ltl
(2.15)

N N 2 0,79 L

(2.16)
Compusii rezultati in urma arderii combustibilului si participatiile acestora sunt:
Compusi
CO2
CO
H20
N2
O2

0,053
0,019
0,067
0,353
0,000

participatii
0,107
0,038
0,135
0,719
0,000

Cantitatea totala de gaze de ardere este:

Total

0,491

Coeficientul chimic de variatie molara se determian cu formula:

Nf
1
L
114

(2.17)
coef var molara

1,098

Coeficientul total de variatie molara se determina cu relatia:

N f Ng
N0 N g

c
1
(2.18)

De asemenea, trebuie respectata conditia:

1 c
(2.19)
coef total var
molara

1,094

2) Parametrii de stare de la sfarsitul arderii

Temperatura la sfarsitul arderii se determina cu formula:

Tz Tz1 (Tz 2 Tz1 )

U z U z1
U z 2 U z1
(2.20)

Tz

2892,16

Presiunea la sfarsitul arderii se determina cu formula:

pz pc

Tz
Tc
(2.21)
pz

7,44

Presiunea medie efectiva se calculeaza cu relatia :

pe m pi
(2.22)
Valoarea randamentului mecanic (m) pentru MAS se situeaza intre limitele 0.8...0.85.
Pentru motorul impus prin tema s-a adoptat valoarea:
randament mecanic

0,85

Presiunea medie efectiva va fi:

Presiunea medie efectiva

2.3.4

0,853

MPa

Destinderea

In cazul destinderii se calculeaza presiunea de la sfarsitul destinderii (pd) si

temperatura de la sfarsitul destinderii (Td). Realizarea acestor calcule se face dupa alegerea
exponentului politropic de destindere (md), parametru cu valori cuprinse intre 1,25...1,35
pentru MAS cu admisie normala. Pentru motorul dat s-a ales valoarea:
Exponentul politropic de destindere

1,3

Presiunea, respectiv temperatura de la sfarsitul destinderii se calculeaza cu relatiile:

pd p z

md

(2.23)

m d 1

Td Tz

(2.24)

Se recomanda ca valorile presiunii de la sfarsitul destinderii sa se gaseasca in

intervalul 0,3...0,6 [MPa] iar valorile temperaturii de la sfarsitul destinderii sa fie in intervalul
1200...1700 [K].
Valorile obtinute prin calcul sunt:
Pd
Td

0,47
1824,83

2.4 Trasarea diagramei ciclului

Presiunea MPA
8
7
6
5
p [MPa]

4
3
2
1
0
0

100

200

300

400

500

600

700

Volumul [cm3]

2.5 Indicii tehnico-economici ai motorului

Parametri indicati
a) Randamentul indicat pentru MAS aspirat se afla in intervalul 0,28...0,34. Acest
parametru se determina cu formula:

t RM

pi 1 N 0T0

p0 v H t
(2.25)

RM=8315 [J / kmol K]
Randamente

indicat

0,36

b) Consumul specific indicat se determina cu relatia:

ci

3,6 10 6 g

i H i kWh
(2.26)
Consumuri

indicat

0,23

kg/kwh

800

Parametri efectivi
a) Randamentul efectiv ia valori intre 0,25...0,34 pentru MAS aspirat. Acest parametru se
calculeaza cu formula:

e i m
(2.27)
Randamentul

efectiv

0,29

b) Consumul specific efectiv de combustibil pentru MAS aspirat trebuie sa se afle in

intervalul 270...330 [g/kWh]. El se determina cu relatia:

ce

ci g

kWh

m
(2.28)
Consumul

efectiv

0,29

kg/kwh

c) Consumul orar de combustibil se determina cu formula:

C h 10 3 c e Pe kg
h

Consumul

(2.29)
orar

28,92

kg/h

d) Puterea litrica
Puterea litrica se determina cu formula:

PL

Pe kW
Vt dm 3

Putere litrica

e) Puterea specifica
Puterea specifica se determina folosind relatia:

(2.30)
26,33

KW/l

Ps

4 Pe
38,46
kW

4,28
2
i D 4 0,66
dm

(2.31)

f) Puterea pe cilindru
Puterea pe cilindru se calculeaza cu formula:

Pcil

Pe 38,46
kW

9,615

i
4
cil

(2.32)

2.6 Bilantul energetic al motorului

Bilantul energetic al motorului se face pentru arderea unui kilogram de combustibil.
Caldura disponibila se compune din caldura transformata in lucru mecanic efectiv, caldura
pierduta prin sistemul de racire, caldura pierduta prin gazele de ardere, caldura pierduta prin
ardere incompleta, si caldura reziduala.

kJ

kg comb

Q Qe Qr Q g Qin Qrez

(2.33)

Qtotal
43529,00

100,00
%

Caldura transformata in lucru mecanic efectiv:

kJ

kg comb

Qe e Q

(2.34)

Q efectiv
12448,29

28,60%

Caldura pierduta prin sistemul de racire:

Qr

Qr ' kJ
C h kg

(2.35)

Qr ' 0,3927 i D 1,73 S 0,575 n 0, 71

Q racire

1 1,5 kJ
( 1) 0, 286 h

(2.36)

4859,85

11,16%

Caldura pierduta prin gazele de ardere:

Q g N f I Tev

g .a .

I Tg0.a. N 0 I Taer
I Taer
'
0
0

(2.37)
Unde:

p
Tev Tb 0
pb

md 1
md

(2.38)
I Tgev.a . n j I Tjev
j

g .a .
T0

Iar

nj I
j

j CO2 , CO, H 2 O, N 2

I Taer' I Taer

0
0

(2.39)
j
T0

(2.40)
pentru MAS.

T aer
aer
I 400 K I 300
K
100

(2.41)

Q evacuare
17762,66

40,81%

Tev
1362
Itev
45919,19
It0
9759,83
It0'aer
9747,585
It0aer
9930,81

Caldura pierduta prin ardere incompleta:

kJ

kg comb

Oin H 1195381 Lt

(2.42)

Q incomplet
5346,12

12,28%

Caldura reziduala:

kJ

kqcomb

Qrez Q Qe Q r Q g Qin

(2.43)
Q rest
3112,07

7,15%

In general trebuie respectate urmatoarele procentaje:

q
MAS %

qe
18-28

qr
12-20

qg
30-55

CAPITOLUL II
Calculul dinamic

qin
0-45

qrez
3-8

3.1

Alegerea tipului de mecanism biela-manivela

Mecanismul biela-manivela cu piston portant,de tip normal este solutia prezenta la

dispunerea cilindrilor in linie sau in V normal cu biele alaturate.
Se alege mecanismul de tip axat care este cel mai simplu si la care seria Fourier a
fortelor de inertie a maselor cu miscare de translatie aferente echipajului mobil al unui
F
cilindru ( itr ) nu contine armonicile de ordin impar, p > 1 (p=3,5,7..).
3.2

Calculul dimensiunilor principale ale mecanismului motor

Mecanismul cu biele lungi (

1
4 ) conduce la o reducere a valorii maxime a fortei

normale N,care aplica pistonul portant pe cilindru,motiv pentru care se utilizeaza in general la
MAC. Astfel se recomanda

1 1
= ...
3 4

pentru MAS.

In cazul motorului ce se va proiecta,s-a ales

Raportul r/lb

1
4

0,25

R
= [mm]
L

(52)

S
R= [mm]
2

(53)

unde R-raza manivelei [mm] , L-lungimea bielei [mm], S-cursa pistonului.

Din relatiile (52) si (53) rezulta raza manivelei

R=

79
=39,5[mm]
si lungimea
2

bielei

L=158[mm] .

3.3

Stabilirea maselor pieselor in miscare ale mecanismului motor

Se realizeaza prin dimensionarea acestora calculul aproximativ al volumelor si

alegerea materialelor pentru cunoasterea densitatii.Valorile obtinute se compara cu datele
statistice.
Pornind de la expresia densitatii aparente a pistonului:
p=103

m p kg
[
]
D3 dm 3

(54)

unde D alezajul cilindrului [mm] ,

mp

- masa pistonului [kg] si prin alegerea valorii

acesteia conform intervalului 0,5...0,8 pentru MAS cu injectie directa.

Pentru calculul masei pistonului s-a ales ca densitatea aparenta a pistonului sa aiba
kg /dm3
valoarea p=0,7 ].
m p= p D

unde

p=0,7 [

Masa pistonului se poate exprima astfel:

(55)
kg
]
dm 3 si D=101 [mm].

m p=0,721[kg ]

Din relatia (55) rezulta valoarea masei pistonului

unde

valoarea

a fost ales anterior. Pentru valoarea alezajului de D=101 [mm],masa pistonului are
m p=0,721[kg ]

Se poate exprima si masa grupului piston conform relatiei:

mgp=( 1,2. .1,5 ) m p [kg ]

(56)

Masa grupului piston s-a obtinut inmultind masa pistonului cu un coeficient avand
valoarea de 1,4 ,rezultatul obtinut inmultinandu-se la randul lui cu masa grupului piston.
Din relatia (56) valoarea masa grupului piston este
masa grup piston

1,0094

mb rap =0,09 0,2

mb=mb rap

Kg

Din date statistice se poate calcula masa bielei,

acesteia

mgp=1,0094 [kg]

mb

,cunoscand masa raportata a

pentru MAS,conform expresiei:

D2
[kg ]
4

(57)

unde D-alezajul cilindrului [mm].

2
Masa raportata a bielei s-a considerat egala cu mb rap =0,15 k /mm .

Din calcul a rezultat valoarea masei bielei

masa biela

Masa in miscare de translatie,

1,201

mtr

mb=1,243[kg ]

Kg

, are expresia:

mtr =mgp +0,275 mb [kg]

Masa in miscare de translatie va avea valoarea

(58)
mtr =1,339[kg ]

Pentru verificare se poate determina masa in translatie raportata,conform relatiei:

m tr rap=

m tr
D
4

(59)

2
Din aceasta relatie rezulta masa in translatie raportata: mtr rap=0.1672 g /mm .

3.4
unui

Calculul fortelor si a momentului care actioneaza asupra echipamentului mobil al

cilindru

Pe baza diagramei indicate a ciclului teoretic corectat in coordonatele p-V se

determina cu ajutorul unei constructii grafice, bazata pe expresia aproximativa a deplasarii
pistonului, variatia presiunii p a gazelor din cilindru in functie de unghiul de rotatie al
arborelui cotit din 10 in 10 pe toata durata ciclului.
Calculul fortelor si momentului motor indicat al unui cilindru se face tabelar. Fortele
din mecanismul biela-manivela ce se cer a fi determinate sunt prezentate mai jos:
D = alezajul cilindrului [mm]
Fi tr

forta de inertie a pieselor aflate in miscare de translatie

Fi tr =mtr J b [N ]

unde

mtr

masa aflata in miscare de translatie [kg] ,

(60)
Jb

acceleratia pistonului [

m/ s 2 ] .
2

J b=R (cos + cos 2 )

(61)

pentru mecanismul biela-manivela axat.

S
R= [m]
raza manivelei
2
=

n
[rad / s ]
viteza unghiulara a manivelei
30

(62)

(63)

=R / L , ales anterior ( [ RAC ] transformat in radiani)

(64)
K=

Unde

F
[N ]
forta in lungul bielei
cos

(65)

este deplasarea bielei,oblicitatea ei masurata ca valoarea unghiulara intre axa

cilindrului si axa bielei. Pentru mecanismul biela-manivela axat aceasta are expresia:
=arcsin ( sin ) -

[rad]

(66)

N=F tg [ N ] forta normala

(67)

Z =F

cos( + )
[N ]
cos

- forta in lungul manivelei

sin( + )
[N ]
cos

- forta tangentiala

(68)
T =F
(69)
M =T R[ Nm] - momentul motor ,

S
R= [m]
.
2

(70)
Aceste valori se vor centraliza intr-un tabel. Se mai determina:
FA

forta de inertie a partii din biela in miscare de rotatie (necesara la constructia

diagramei polare a fusului maneton).

F A =m A R 2 [N ]
(71)
unde

m A=0,725 mb [kg .]

masa capului de biela.

(72)

Dupa realizarea tabelului se verifica puterea motorului:

Pev=i M med m [kW ]
M med =

M
[ Nm]
72

(73)

(74)

Se va calcula eroarea dupa relatia:

Pe Pev 5
Pe
=
unde

Pe

(75)

puterea primita prin tema de proiect [kW].

TABEL FORTE
Cu ajutorul datelor din tabel se pot construi urmatoarele grafice:

Forte
70000
60000
50000
40000
30000
Forta [N]

20000 Forta de presiune (N)

Forta de inertie (N)

Forta Totala (N)

10000
0
-10000

90

180

270

360

-20000
-30000
Alfa [oRAC]

450

540

630

720

Forte

K [N]

50000

5000

40000

4000

30000

3000

20000

2000
K (N)

10000

N (N)

1000

0
-10000

0
720
-1000

-20000

-2000

-30000

-3000

90

180

270

360

450

540

630

N {N]

Alfa [oRAC]

Forte si momente

Z, T[N]

50000

1000

40000

800

30000

600

20000

400
Z(N)

10000

T(N)

M(Nm)

200

-10000

0
720
-200

-20000

-400

-30000

-600

90

180

270

360

alfa [oRAC]

3.5

Calculul momentului motor rezultant

450

540

630

M [Nm]

Aprinderile fiind uniform repartizate in perioada functionala a motorului,momentele

Mj

aferente celor i cilindri sunt decalate unghiular cu valoarea:

=

care este si perioada

(76)
i

Momentul motor rezultant :

M rez = M j

Cilindri
Moment

1
m1

2
m2

0,00

0,00

310,0431708

10

-158,88

-158,88

292,2196156

20

-305,91

-305,91

251,1795721
6

30

-396,28

-396,28

196,4498663

40

-415,75

-415,75

134,9619665

50

-365,01

-365,01

70,98794235

60

-258,47

-258,47

6,457575185

70

-119,71

-119,71

-58,11521416

80

24,69

24,69

-122,458121

90

151,33

151,33

-185,1638591

100

244,34

244,34

-242,6997901

110

296,95

295,95

-288,8974469

120

310,59

310,59

-315,3990494

Alfa

(77)

j=1

3
m3
319,6111937
313,149960
7
274,946250
8
198,586270
3
89,7161817
9
36,8207068
6
158,183921
5
247,768204
5
282,289454
2
251,308382
168,242652
8
74,1987426
1
5,77053446
7

4
m4
-3,66182E13

5
m5
431,414
5

-314,823

110,02

259,3115719

388,605
3

-307,993

160,11

371,504546
9

323,855
8

-264,059

101,62

325,307303
7

248,660
6

-179,274

-3,73

241,463290
2
195,315547
3
205,535465
9
259,258428
6
331,861520
3
398,938543
9
442,810408
4
454,898159
7
434,985241
4

169,030
1
88,4227
3
8,02872
2

Momentul motor rezultant mediu se determina analitic:

6
m6

Rez
Mrez

-58,5741
-18,59
83,9694
3
110,50
226,219
6
345,96
341,802
-58,8421
8
612,16
405,990
-123,847
9
798,53
402,082
-186,91
5
831,59
356,380
-244,27
9
694,80
190,175
-289,498
1
437,82
17,9779
-313,898
7
140,02
TOTAL 42259,71

M med
rez =

M rez
[ Nm]
72
i

(78)
Momentul motor rezultant mediu va avea valoarea :
Moment mediu
58,69
9,782341

Se poate verifica inca o data puterea motorului:

med

Pev=M rez m 10
rad
[kW] [Nm] [ s ]

Eroarea maxim admisibila este de 5%.

Mrez
900
800
700
600
500
Mrez [Nm]

400

Mrez

300
200
100
0
-100

20

40

60

80

100

Alfa [oRAC]

3.6

Diagrama polara a fusului maneton TAI LA 120

120

140

160

180

Diagrama polara a fusului maneton serveste la verificarea sumara la presiune maxima

si incalzire a fusului si la incovoiere. Diagrama reprezinta variatia ca marime si directie a
Rm
fortei
aplicata de biela pe suprafata fusului maneton:
Rm=F A + K =F A +Z +T
Valorile fortei

Rm

(79)

vor fi tabelate,calculate din 10 in 10 unghi rotatie

arbore cotit, conform relatiei :

Rm= (Z F A )2 +T 2 [N ]

(80)

Astfel se poate stabili valoarea maxima, notata

Rm min

Rm max

, respectiv valoarea medie,

, determinata analitic prin expresia:

Rm med =

Rm [N ]

(81)

72

Dupa calcularea tabelului ce va urma se vor obtine valoarea maxima si media a fortei
Rm

Rm max 32287,61
Rm med 15063,75

Alfa
0
10
20

Z(N)
-21029,01
-20055,11
-17331,15

T(N)
0,00
-4441,47
-8046,71

M(Nm)
0,00
-175,45
-317,85

R(N)
26745,32
25885,35
24157,03

30

-13401,65

-10165,31

-401,53

21414,46

40

-9025,26

-10473,35

-413,70

17863,86

50

-4994,87

-9026,21

-356,54

13801,84

60

-1960,00

-6217,81

-245,60

9670,30

70

-299,05

-2660,69

-105,10

6331,55

80

-72,44

974,18

38,48

5604,08

90

-1061,11

4109,66

162,33

7696,48

100

-2868,00

6365,86

251,45

10471,48

110

-5043,30

7594,48

299,98

12950,22

120

-7193,45

7849,19

310,04

14878,62

130

-9047,59

7315,89

288,98

16235,63

140

-10474,99

6232,62

246,19

17097,76

150

-11462,99

4823,13

190,51

17583,72

160

-12073,07

3256,42

128,63

17819,46

170

-12391,79

1634,03

64,54

17912,79

180

-12489,21

0,00

0,00

17935,53

190

-12396,68

-1634,67

-64,57

17917,71

200

-12092,50

-3261,66

-128,84

17839,51

210

-11506,18

-4841,30

-191,23

17630,23

220

-10550,09

-6277,31

-247,95

17183,99

230

-9160,53

-7407,21

-292,58

16377,63

240

-7345,84

-8015,47

-316,61

15095,92

250

-5229,10

-7874,27

-311,03

13265,31

260

-3068,19

-6810,21

-269,00

10903,01

270

-1235,37

-4784,56

-188,99

8218,08

280

-145,97

-1962,89

-77,53

5926,76

290

-141,19

1256,16

49,62

5726,96

300

-1348,76

4278,74

169,01

8029,98

310

-3558,49

6430,54

254,01

11065,19

320

-6155,21

7142,80

282,14

13624,06

330

-8172,68

6199,08

244,86

14963,47

340

-8641,96

4012,39

158,49

14648,51

350

-7545,41

1671,13

66,01

13098,76

360

37833,93

0,00

0,00

32387,61

370

32020,08

7091,71

280,12

27503,78

380

20286,50

9418,86

372,04

17576,86

390

10575,03

8021,29

316,84

9520,76

400

5115,43

5936,19

234,48

5945,40

410

2715,68

4907,49

193,85

5616,03

420

1670,40

5299,09

209,31

6506,76

430

757,19

6736,77

266,10

8208,04

440

-638,54

8586,74

339,18

10524,14

450

-2644,64

10242,65

404,58

13052,79

460

-5081,40

11278,79

445,51

15428,67

470

-7637,52

11501,02

454,29

17420,11

480

-10009,44

10921,89

431,41

18925,32

490

-11985,62

9691,58

382,82

19944,90

500

-13474,67

8017,43

316,69

20549,51

510

-14489,86

6096,70

240,82

20847,56

520

-15109,40

4075,40

160,98

20955,81

530

-15430,13

2034,67

80,37

20975,36

540

-15527,64

0,00

0,00

20973,96

550

-12550,81

-1654,99

-65,37

18073,05

560

-12228,35

-3298,30

-130,28

17979,78

570

-11611,86

-4885,77

-192,99

17744,06

580

-10614,51

-6315,63

-249,47

17257,96

590

-9174,54

-7418,54

-293,03

16395,25

600

-7304,34

-7970,20

-314,82

15036,73

610

-5134,49

-7731,81

-305,41

13104,75

620

-2935,91

-6516,60

-257,41

10617,33

630

-1102,48

-4269,90

-168,66

7817,85

640

-84,70

-1139,05

-44,99

5647,08

650

-280,64

2496,87

98,63

6247,59

660

-1910,66

6061,28

239,42

9532,27

670

-4915,83

8883,36

350,89

13648,74

680

-8919,28

10350,37

408,84

17705,94

690

-13272,97

10067,71

397,67

21254,89

700

-17185,28

7978,99

315,17

23996,94

710

-19898,51

4407,06

174,08

25725,13

720

-20868,77

0,00

0,00

26315,08

Cu ajutorul datelor din tabel se realizeaza urmatoarele grafice:

Diagrama polara
20000
10000
0
-50000

-40000

-30000

-20000

-10000
0
-10000

Z[N]
-20000
-30000
-40000
-50000
T [N]

10000

20000

30000

40000

50000

35000
30000
25000
20000

Linear (RM)
RM

15000
10000
5000
0

3.7

Diagrama de uzura a fusului maneton

Diagrama de uzura a fusului maneton reprezinta exagerat forma fusului in sectiune

transversala la un anumit grad de uzura si serveste la stabilirea pozitiei optime a orificiului de
ulei (in zona de uzura minima).
Se considera uzura direct proportionala cu valoarea

Rm

considerata uniform

60
distribuita pe un arc din periferia fusului de 120 fata de punctul de aplicatie al

Rm

).

Diagrama de uzura

Suma fortelor

2.00E+06
1.80E+06
1.60E+06
1.40E+06
1.20E+06
1.00E+06
8.00E+05
6.00E+05
4.00E+05
2.00E+05
0.00E+00

total

50

100

150

200

250

unghi

Diagrama de uzura coordonate polare

2000000
1500000
1000000
500000
0
-2000000 -1500000 -1000000 -500000
0
-500000

500000

1000000 1500000 2000000

-1000000
-1500000
-2000000

CAPITOLUL IV
Dimensionarea mecanismului motor

300

350

400

4.1

Calculul si constructia segementilor de compresie

In ceea ce priveste numarul de segmenti la motorul de tip MAS ce se va proiecta,se

vor utiliza 2 segmenti de compresie si 1 segment de ungere.
4.1.1 Alegerea materialului pentru segmenti
Marca standard

Rezistenta la rupere

Modul de elasticitate
E [MPa]

Coeficient dilatare

 r [MPa ]
IKA

500

s [ K1]
(10..13) 10

(11,6..13,2) 10

S-a ales ca material de constructie a segmentilor IKA, cu modulul de elasticitate 11

10

4.1.2 Calculul segmentului de compresie

4.1.2.1 Stabilirea dimensiunilor sectiunii
a. Grosimea radiala a
Pentru valoarea alezajului cuprinsa in intervalul (90...108) [mm] se va alege grosimea
0,10
radiala in intervalul (3,8,.. 4,50,25 ) [mm]. Deoarece alezajul cilindrului are 101 mm, s-a

ales valoarea grosimii radiale a = 4.

a

mm

b. Inaltimea h
Pentru aceeasi valoare a alezajului, se impune ca inaltimea segmentului cu sectiune
0,010
dreptunghiulara sa aibe valoarea h=2,50,025 .

2,5

Mm

Fig 4.1 Segmentul cu sectiune triunghiulara

c. Inaltimea muchiilor tesite

Pentru a evita raclarea excesiva a uleiului de pe peretele cilindrului,muchiile

segmentului cu sectiune dreptunghiulara vor fi tesite la 45 . Pentru aceeasi valoare a
+0,1

alezajului,inaltimea tesiturilor se impune a fi h1=0,30,1 .

h1

0,3

mm

Procedeul de tesire se efectueaza si in partea segmentului care se introduce in canalul

h
portsegment al pistonului, de data aceasta cu inaltimea tesiturii 2 avand aceeasi valoare cu
h1

, de 0,3 mm.

h2

0,3

mm

Dupa alegerea acestor parametri, se vor verifica solicitarile la care sunt supusi
Ft .
segmentii. Pentru aceasta verificare, se va incepe prin alegerea fortei
Pentru diametrul
alezajului intre 90...108 mm forta
valoare

Ft =22 N

Ft

se alege in intervalul (20,4...23,3) N. Se va alege

Pentru verificarea solicitarilor la care este supus segmentul, s-a optat pentru varianta
a de distributie a presiunii elastice pe suprafata laterala a segmentului.
m
In continuare, se calculeaza efortul unitar la montaj,
. Acesta nu trebuie sa depaseasca
rezistenta admisibila. Valoarea rezistentei admisibile se alege din intervalul (200...300) MPa.
S-a optat pentru valoarea de 250 MPa.
sigma admisibil

250

Mpa

Efortul unitar la montaj se va calcula cu relatia:

m=

3p D D
2 mE
1 E 1
2
4E a a
D
( 1)
a

) ]
3

(82)
La procedeul de montaj Ghintburg m=0,5.
Pentru a calcula

pE

2 Ft
se utilizeaza relatia : pE = h D

[MPa]

(83)

Rezulta valoarea pentru presiunea medie elastica:

pe

0,16

Mpa

Se utilizeaza relatia (82) pentru calculul efortului unitar la montaj:

Sigma M

115.26

Mpa

In final se va calcula efortul unitar

f=

cu relatia:

[( ) ]

2
pe K
D
3 1 1
2
a

(84)
Se va folosi valoarea lui K de 1,742 corespunzatoare tipului de segment cu sectiune
dreptunghiulara. Din calcul rezulta valoarea pentru efortul unitar in timpul functionarii:
Sigma F

240.08

4.1.2.2

Mpa

Rostul de dilatare

a. in stare libera
Valoarea rostului in stare libera se calculeaza cu relatia:
S 0=

s0

3
3(3C) p E D

1 D
4
E a

13.52

mm

b. in functionare
Pentru MAS, rostul de dilatare in functionare ia valori in intervalul
(0,0023...0,0040)D.
Pentru calculul acestei valori se va inmulti valoarea alezajului cu o valoare
intermediara din intervalul (0,0023...0,0040),in cazul segmentilor proiectati S=0,0025.
sf

0,25

mm

c. la montaj
Calculul rostului de dilatare la montaj se va efectua cu ajutorul relatiei:

(85)

 s (Ts ) cil (Tcil)

S ' + D
S=
unde

sm

(86)

- Ts se alege din intervalul (500..545)K. S-a ales Ts = 500K.

-

cil

T cil

6
6
1
este situat in intervalul (11..12) 10 . S-a ales cil=11 10
[ K
]

se alege din intevalul (350..380)K. Se alege

0,71

T cil=350 K

mm

4.2 Calculul si constructia boltului

4.2.1 Alegerea materialului pentru constructia boltului

In functie de solicitarile la care este supus boltul si in functie de tensiunea de rupere, se
recomanda sa se aleaga un otel aliat. Caracteristicile mecanice al materialul se vor adopta din
STAS 791-80.
Pentru modelul proiectat, boltul se va fabrica din 40Cr10 calit CIF.
Material
Nume

40 Cr
10

sigma rupere

750

4.2.2. Predimensionarea boltului

La predimensionarea boltului, se vor extrage urmatoarele rapoarte:
- Raportul diametru exterior / alezaj (d/D);
- Raportul diametru interior / diametrul exterior ( = di/d);
- Raportul lungimii de sprijin in piciorul bielei / alezaj (b/D);
- Raportul lungime bolt / alezaj (L/D).
De asemenea, se va mai alege jocul boltului in umerii pistonului (j) si presiunile
admisibile in piciorul bielei (pb) si in umerii pistonului (pa).
Pentru motoarele de tip MAS, boltul este fix, fiind montat cu joc fata de biela.
La motorul ce se va proiecta, solicitarile sunt relativ mari si, pentru siguranta, se vor
alege valori din zona superioara a intervalelor recomandate pentru parametri alesi, sau chiar
vor depasi aceste intervale.

a) Raportul diametru exterior / alezaj (d/D)

Pentru MAS, valorile recomandate se situeaza in intervalul 0,24...0,28. S-a ales
valoarea de 0,31 pentru acest parametru. Chiar daca depaseste intervalul, este valoarea
minima pentru care se verifica rezistenta la solicitarile boltului.
Cunoastem ca alezajul are valoarea de 101 [mm], deci diametrul exterior are valoarea
de:
d

27

mm

b) Raportul diametru interior / diametrul exterior ( = di/d)

La MAS, acest parametru are valori cuprinse in intervalvul 0,64...0,72. S-a optat
pentru valoarea de 0,6 , din aceleasi considerente de rezistenta.

0,62

Va rezulta diametru interior al boltului:

di

17

mm

c) Raportul lungimii de sprijin in piciorul bielei / alezaj (b/D)

In cazul acestu raport, se va tine cont de tipul montajului boltului pe biela si pe umerii
pistonului. Pentru MAS, boltul este fix, iar valoarea acestui raport se recomanda a fi in
intervalul 0,26...0.30. S-a ales valoarea de 0,4.
raport

0,4

Astfel, se obtine valoare lungimii de sprijin in piciorul bielei:

b

41

mm

d) Raportul lungime bolt / alezaj (L/D)

In cazul boltului fix, pentru MAS, se recomanda valori intre 0,88...0.93. Pentru a
obtine o lungime potrivita se alege valoarea maxima a intervalului drept valoarea raportului.
Raport

0,93

Se obtine o lungimea totala a boltului:

l

94

mm

e) Jocul boltului (j)

Valoarea acestu joc se alege in intervalul 1...2 [mm], influentand limita maxima a
deplasarii in urma solicitarii la incovoiere a blotului. Solicitarile, fiind destul de mari, exista
posibilitatea unei incovoieri apreciabile, si de aceea s-a considerat valoarea acestui joc de 1
mm.
j

mm

f) Presiunea admisibila in piciorul bielei

Pentru cazul unui MAS, pistonele fiind din aliaj usor, valoarea presiunii admisibile se
stiueaza in intervalul 25...50 MPa.
pbmax

50

MPa

g) Presiunea admisibila in umerii pistonului

In cazul pistoanelor din aliaj usor, se recomanda ca presiunea admisibila sa se
incadreze in intervalul 20...50 MPa.
pamax

50

MPa

4.2.3 Verificarea presiunii in piciorul bielei (pb) si in umerii pistonului (pa)

Forta de calcul are formula:

F

D 2
pmax m ps R 2 1
4

(4.6)

Unde:
mps masa totala a pistonului si a segmentilor
m ps mgp mb
(4.7)

mb mgp m piston

(4.8)
Pentru D = 101 [mm], pmax= 7,44 [MPa], mps= 0,721[kg], si R=39,5 [mm], rezulta
valoarea fortei:
F=

53946,76

Se definesc:
- a lungimea de sprijin in umerii pistonului
l b
a
2
a

26,5

(4.9)

mm

b lungimea de sprijin in piciorul bielei

b B2j
(4.10)

Din tabel se va alege b si se va calcula B.

B

43

mm

Din calcul rezulta ca B = 43 [mm].

Forta se considera distribuita uniform in lungul si in jurul suprafetelor de sprijin pe
jumatate din circumferinta:
F
pa
pa , admisibil
2ad
(4.11)
F
pb
pb , admisibil
bd
(4.12)
pa=
pb=

39,18
48,73

MPa
MPa

Pentru aceste valori ale presiunilor pa si pb, se calculeaza coeficientii presiunilor de

contact in umerii pistonului respectiv in piciorul bielei:
Umeri piston 1,28
Piciorul bielei 1,03

4.2.4 Verficarea de rezistenta a boltului

La boltul fix se considera ca ciclul de incarcare este alterant simetric. Coeficentul de
siguranta la oboseala trebuie sa apartina intervalului (1...2,2) si este dat de relatia:
1
c
c , admisibil

max

(4.13)
= 1 coeficient efectiv de concentrare
= 1,5...2,5 coeficient de calitate a suprafetei, pentru bolt cementat si lustruit
Pentru s-a ales valoarea de 2.
factor dimensional. Din figura de mai jos, pentru bolt din otel aliat fara
concentratori (curba 2), va rezulta = 0,84.

Fig. 4.4 Diagrama de alegere a factorului dimensional

max efort unitar maxim
Pentru 500<r <700 [MPa] vom avea:
1 r 0,5 MPa

(4.14)

Pentru materialul ales:

Sigmar

750

MPa
Sigma-1

Rezulta ca:
375

MPa

Dupa efectuarea calculului, rezulta valoarea coeficientului de siguranta la oboseala:

Coeficient oboseala
1,95

a) Verificarea la incovoiere se face static ca si la oboseala iar sarcina se considera

distribuita liniar in lungul boltului, in umeri si uniform in piciorul bielei.

i , max

F 3l 4a 1,5b
i , admisibil
1,2d 3 1 4

De aceasta verificare s-a tinut cont in cadrul verificarii la oboseala, rezultand un

coeficient satisfacator, astfel boltul va rezista la incovoiere.

(4.15)

b) Verificarea la forfecare forta taietoare maxima se realizeaza in zona jocului

dintre piciorul bielei si umerii pistonului, iar efortul unitar maxim la periferia
boltului in plan normal la axa pistonului.
Dupa formula lui Juravski:

max

0.85F 1 2

admisibil
d 2 1 2

(4.16)

Pentru materialul ales pentru constructia boltului s-a considerat ca:

tauad

160

MPa

Efectuand calculul, rezulta:

max

147,9

MPa

S-a calculat, de asemenea, coeficientul de siguranta la forfecare avand urmatoarea

relatie:

c forfecare

admisibil
max
(4.17)

Coeficient forfecare
1,08

c) Verificarea la ovalizare sarcina se considera sinusoidal distribuita pe jumatate din

periferia boltului in plan transversal.
Efortul maxim se realizeaza in fibra interioara la =0, ca in figura de mai jos:

Fig. 4.5 Distributia sarcinii pe bolt

max

1 2 1 1
F k
0,19

l d
1 2 1

(4.18)

Unde:

k 1,5 1,5 0,4

(4.19)

d
i
d

(4.20)

Trebuie respectata conditia:

max admisibil 1
(4.21)
k=

Pentru

1,340

max=

rezulta:

323,5

MPa

Se observa ca valoarea lui max este mai mica decat valoarea tensiunii admisibile
pentru un ciclu alternant simetric, astfel boltul prezinta o ovalizare in limitele admisibile.
Sigma-1

375

MPa

4.2.5 Verificarea deformatiei

Deformatia maxima de ovalizare se produce in plan normal la axa pistonului.
f

0,09 F k 1 x

E l
1 x

'
2

(4.22)

0,001...0,005 d
'

Unde

(4.23)

Jocul de montaj este :

' d b Tb Tp p Tp T0
1 p Tp T0

(4.24)

Unde:
-

b = (10,5...12)10-6 este coeficientul de dilatare al boltului;

p este coeficientul de dilatare al materialului pistonului;
Tb temperatura boltului care are valoarea de 425[K];
Tp temperatura umerilor pistonului care ia valori intre 425...475 [K];
T0 = 300 [K].

Daca boltul e flotant sau fix in piciorul bielei, deformatia f nu trebuie sa depaseasca
jocul diametral din umerii pistonului pentru a se evita griparea.
Cand pistonul este fabricat din material usor se obtine adesea < 0 deoarece Tp >Tb si
b <p . Rezulta, deci, necesitatea asigurarii strangerii la rece. Astfel jocul de montaj trebuie sa
asiguro o crestere a diametrului orificiilor din umeri cel putin egala cu strangerea in modul,
adica:

 d T
p

T0

pm

(4.24)
Tpm T0

(4.25)
Se recomanda ca Tpm sa ia valori in intervalul 355...395[K].
Daca montajul se face racind boltul, temperatura acestuia trebuie sa respecte conditia:

Tb T0
d p
(4.26)
Din calcule, rezulta:
k=
fb

1,340
25,816

zecimi

admisibil
27

coeficient
1,05

4.3 Calculul si constructia pistonului

4.3.1 Stabilirea dimensiunilor
Pentru motorul de tip MAS de proiectat s-au ales urmatoarele date din intervalele
recomandate:
L/D = 0,8...1,1
L

1,1

111

mm

0,7

71

mm

Hc/D = 0,5...0,7
Hc

Lm/D = 0,5...0,8

/D = 0,08...0,10

H1/D = 0,06...0,12

H2/D = 0,035...0,045

Lm

0,8

0,1

H1

0,1

H2

0,042
0

s = (0,05...0,08)D

m = (0,02...0,04)D

8
Gmanta

dumeri

mm

10

mm

10

mm

mm

2,5

mm

H[mm] = 1,5...2,5
H

81

mm
4

mm

51

mm

du = (1,3...1,6)d
1,6

4.3.2 Calculul pistonului

4.3.2.1. Calculul capului pistonului
D 1 c Tcil T0 'c
Dc
1 p Tp T0

(4.30)
a) Diametrul capului pistonului
Dcap

99,68

mm

c - coeficientul de dilatare al materialului cilindrului

Coef dilatare

0,000021

"-"

1,10E-05

c - coeficientul de dilatare al materialului pistonului

Tcil - temperatura cilindrului = 386...395 [K] racire cu lichid
Tcil

353

c jocul la cald in fucntionare = (0,002...0,004)D

delta

0,0003

0,0303

Tp = Tcp = 525...625 [K] aliaj usor

Tpiston

540

b) Verificarea la rezistenta
Se face static la solicitari termo-mecanice, considerand capul ca fiind o placa plana de
grosime constanta si diametru exterior D, incastrata pe contur in regiunea port-segmanti.

Di D 2 A 2 s
(4.31)
Di
77

mm

1
Solicitari mecanice capul pistonului se considera incastrat solicitat cu o
sarcina uniform distribuita egala cu presiunea maxima a gazelor
Eforturile unitare iau valorile extreme la margine:
- Pe directie radiala:
3 p D2
rmax max 2 i adm 70...170 MPa
16

Tip

Pozitie
centru
margine

radial

Mecanic
67,00
100,75

Termic
-88,45
-46,45

Suma
-21,45
54,30

(4.32)

Coeficienti
de
siguranta
3,73
1,47

Pe directie tangentiala:

t mar rmar
c

rmar t ma rr
2

(4.33)

adm
(4.34)

Sau

rc tc 31 pmax

Tip

Pozitie

tangentia
l

centru
margine

Di2

adm
32

Mecanic

(4.35)

Termic

67,00
33,25

Suma
-88,45
37,55

-21,45
70,80

Coeficienti
de
siguranta
3,73
1,13

4.3.2.2 Calcului regiunii port segmenti

Se verifica static la comprimare sub actiunea fortei maxime de presiune a
gazelor, Fc, si la intindere sub actiunea fortei maxime de inertie a partii din piston de
masa corespunzatoare capului regiunii port-segmenti,Fi, situata deasupra sectiunii de
calcul:

 D2
Fc
pmax N
4

(4.36)

Fi m p R 1 N
2

(4.37)
Sectiunea periculasa, de calcul, este cea slabita de canalizatia de evacuare a
uleiului raclat de segmentul de ungere.

D Di
Du2 Di2 u u
4
2

(4.38)

numarul gaurilor de ungere de diametru dsu = 2...3 mm

d_gaura
ungere

mm

n_gauri

10

Du D 2 A
D f Du 2 s

(4.39)
(4.40)

 c max

i max

Fc
c adm

(4.41)

Fi
iadm

(4.42)

omega
Fc
Fi

1078,41
-59584
5637

N
N

Eforturi
55,25
5,23

MPa
MPa

1,45
15,30

4.3.2.3 Calculul mantalei

a) Diametrul mantalei
Dm

D 1 c Tcil T0 'm
1 m Tm T0
(4.43)

Tm temperatura mantalei = 373...413 [K]

m =p coeficientul de dilatare al materialului pistonului
m- jocul la cald in functionare = (0,0003...0,0013)D

m = D-Dm = 0,2...0,7

(4.44)

Dmanta

100,82 mm

b) Verificarea presiunii maxime pe manta

pm max

N max
0,8 N
mm2
D Lm Aev

(4.45)

Mantaua
pmax=
0,40

MPa

Coef. Sig
2,01

4.3.2.4 Calculul umerilor pistonului

Se verifica sumar, static la forfecare sub actiunea fortei maxime de presiune a gazelor:

max

D 2 pmax
adm 40 MPa
2 d u2 d

(4.46)

Umerii pistonului
Coef. Sig
tau=

23,58

MPa

1,27

4.4 Calculul si constructia bielei

4.4.1 Alegerea materialelor
Marca

Rezistenta la rupere
prin tractiune
r [MPa]
30MoCrNi20
1250...1450
E=21x104[MPa]
otel

Limita de curgere
c [MPa]

Alungirea
A [%]

1050
9
Modulul de elasticitate al materialului

4.4.2 Calculul piciorului bielei

4.4.2.1 Predimensionare
Diametrul exterior se alege in intervalul (1,25...1,65)d pentru MAS.
dep

1,45 d
dep

40

mm

Diametrul interior al piciorului bielei se determina cu formula:

d pi d 2hb
(4.45)
unde hb este grosimea bucsei de bronz. Ea trebuie aleasa in intervalul (0,075...0,085)d
pentru MAS.
hb

0 fara bucsa
db

27

mm

Grosimea minima a peretelui este:

d pe d pi
hmin
2

(4.46)

Dupa efectuarea calculelor rezulta:

dep
hb
hmin

40
0
6,5

mm
mm
mm

Alte dimensiuni importante sunt:

dm
b

61
41

mm
mm

Pentru determinarea razei de racordare cu corpul bielei, , si pozitia sectiunii minime a

corpului , xp, si unghiul de incastrare, si , se vor alege doua dintre ele si vor rezulta
celelalte doua, folosind formulele:
cos

0,5L p
0,5d pe

(4.47)
d pe

x p
sin
2

(4.48)

=30...40
=90...130
unghi inceput
raza de racordare

130
39

Se alege si latimea corpului bielei in partea piciorului, Lp=(0,48...0,6)d.

4.4.2.2 Verificarea de rezistenta
a) Efortul unitar maxim produs de forta care intinde biela
Fi m gp R 2 1 N

M 0 Fi rm 3,3 297 10
N 0 Fi 5720 8 10

Nmm

(4.49)
(4.50)
(4.51)

Fi este considerata uniform distribuita pe jumatatea superioara a piciorului bielei. Efortul

unitar maxim apare in fibra exterioara in zona de racordare cu corpul la un unghi +p=,
unde se alege intre 15...25.
20948,9

Forta de intindere

1
6r m h
r i ,adm i ,max 2 M p
k N
0
h 2rm h

6h

(4.52)

Fi
sin cos
2
M M 0 rm N 0 N

N N 0 cos

(4.53)

rm

d pe d pi
2

- raza fibrei medii

(4.54)

h re cos ri re sin
2

(4.55)

re 0,5d pe
ri 0,5d pi

(4.56)
k fractiunea din forta normala, Np, preluata de piston
k

1
E h
1 b b
E h

Unghiul

M0t

(4.57)
N0t

hp

Mtfi

Ntfi

sigma e
t

sigma I t

90

0,0

-10474,4

6,5

-10474,4

-39 MPa

-39 MPa

91

-115,8

-10457,7

6,5

143,0979

-10473,1

-39 MPa

-39 MPa

92

-231,6

-10440,9

6,5

242,5563

-10469,2

-39 MPa

-38 MPa

93

-347,4

-10424,2

6,5

298,3909

-10462,7

-38 MPa

-38 MPa

94

-463,2

-10407,4

6,5

310,6274

-10453,6

-38 MPa

-38 MPa

95

-579,0

-10390,6

6,5

279,3017

-10441,9

-38 MPa

-38 MPa

96

-694,8

-10373,9

6,5

204,4604

-10427,6

-38 MPa

-38 MPa

97

-810,6

-10357,1

6,5

86,15994

-10410,7

-39 MPa

-39 MPa

98

-926,4

-10340,4

6,5

-75,5326

-10391,2

-39 MPa

-39 MPa

99

-1042,2

-10323,6

6,5

-280,54

-10369,1

-40 MPa

-40 MPa

100

-1157,9

-10306,9

6,5

-528,775

-10344,4

-40 MPa

-41 MPa

101

-1273,7

-10290,1

6,5

-820,14

-10317,2

-41 MPa

-42 MPa

102

-1389,5

-10273,3

6,5

-1154,53

-10287,4

-42 MPa

-43 MPa

103

-1505,3

-10256,6

6,5

-1531,82

-10255

-43 MPa

-45 MPa

104

-1621,1

-10239,8

6,5

-1951,89

-10220,1

-44 MPa

-46 MPa

105

-1736,9

-10223,1

6,5

-2414,59

-10182,6

-46 MPa

-48 MPa

106

-1852,7

-10206,3

6,5

-2919,79

-10142,6

-47 MPa

-50 MPa

107

-1968,5

-10189,5

6,5

-3467,31

-10100,1

-49 MPa

-52 MPa

108

-2084,3

-10172,8

6,5

-4057

-10055

-50 MPa

-54 MPa

109

-2200,1

-10156,0

6,5

-4688,67

-10007,5

-52 MPa

-56 MPa

110

-2315,9

-10139,3

6,5

-5362,14

-9957,4

-54 MPa

-59 MPa

111

-2431,7

-10122,5

6,5

-6077,2

-9904,86

-56 MPa

-62 MPa

112

-2547,5

-10105,7

6,5

-6833,66

-9849,85

-58 MPa

-64 MPa

113

-2663,3

-10089,0

6,5

-7631,28

-9792,39

-60 MPa

-67 MPa

114

-2779,1

-10072,2

6,5

-8469,85

-9732,48

-63 MPa

-71 MPa

115

-2894,9

-10055,5

6,5

-9349,13

-9670,14

-65 MPa

-74 MPa

116

-3010,7

-10038,7

6,5

-10268,9

-9605,38

-68 MPa

-77 MPa

117

-3126,5

-10021,9

6,5

-11228,8

-9538,23

-70 MPa

-81 MPa

118

-3242,3

-10005,2

6,5

-12228,7

-9468,69

-73 MPa

-85 MPa

119

-3358,1

-9988,4

6,5

-13268,2

-9396,78

-76 MPa

-89 MPa

120

-3473,8

-9971,7

6,5

-14347,1

-9322,52

-79 MPa

-93 MPa

121

-3589,6

-9954,9

6,5

-15465,1

-9245,93

-82 MPa

-97 MPa

122

-3705,4

-9938,2

6,5

-16621,8

-9167,02

-86 MPa

-101 MPa

123

-3821,2

-9921,4

6,5

-17817,1

-9085,82

-89 MPa

-106 MPa

124

-3937,0

-9904,6

6,5

-19050,4

-9002,34

-93 MPa

-110 MPa

125

-4052,8

-9887,9

6,5

-20321,6

-8916,6

-96 MPa

-115 MPa

126

-4168,6

-9871,1

6,5

-21630,3

-8828,63

-100 MPa

-120 MPa

127

-4284,4

-9854,4

6,5

-22976

-8738,44

-104 MPa

-125 MPa

128

-4400,2

-9837,6

6,5

-24358,5

-8646,06

-108 MPa

-130 MPa

129

-4516,0

-9820,8

6,5

-25777,4

-8551,5

-112 MPa

-136 MPa

130

-4631,8

-9804,1

6,5

-27232,4

-8454,79

-116 MPa

-141 MPa

-38 MPa
MPa
Sigma_min -116 -63,58
=
116 MPa

-38 MPa
-141 MPa
MPa
141 MPa

b) Efortul unitar maxim produs de forta care comprima biela

Fc este considerata sinusiodala si distribuita pe jumatatea inferioara a piciorului. Eforul
unitar maxim se realizeaza tot in fibra exterioara, in zona de racordare la unghiul (in
general se considera diferit de ).

Fc

D 2
max Fi
4

(4.58)

6r m h
1
r c ,adm c ,max 2 M p '
k N p'
0
h 2rm h

6h

Fc
rad
o
o
p sin cos p

M p' M 0' rm N 0' N 'p

'
'
o
N p N 0 cos

(4.60)
Sigma_max
=

Unghiul

(4.59)

M0c

N0c

265,872
7
hp

MPa

Mcfi

Ncfi

sigma e C

sigma I C

90

0,0

19317,6

6,5

19318

72 MPa

72 MPa

91

213,6

19286,6

6,5

-264

19315

72 MPa

71 MPa

92

427,1

19255,7

6,5

-447

19308

71 MPa

71 MPa

93

640,7

19224,8

6,5

-550

19296

71 MPa

70 MPa

94

854,2

19193,9

6,5

-573

19279

71 MPa

70 MPa

95

1067,8

19163,0

6,5

-515

19258

71 MPa

70 MPa

96

1281,3

19132,1

6,5

-377

19231

71 MPa

71 MPa

97

1494,9

19101,2

6,5

-159

19200

72 MPa

71 MPa

98

1708,4

19070,3

6,5

139

19164

72 MPa

72 MPa

99

1922,0

19039,4

6,5

517

19123

73 MPa

74 MPa

100

2135,6

19008,5

6,5

975

19078

75 MPa

76 MPa

101

2349,1

18977,6

6,5

1513

19028

76 MPa

77 MPa

102

2562,7

18946,7

6,5

2129

18973

78 MPa

80 MPa

103

2776,2

18915,7

6,5

2825

18913

80 MPa

82 MPa

104

2989,8

18884,8

6,5

3600

18848

82 MPa

85 MPa

105

3203,3

18853,9

6,5

4453

18779

84 MPa

88 MPa

106

3416,9

18823,0

6,5

5385

18706

87 MPa

92 MPa

107

3630,4

18792,1

6,5

6395

18627

90 MPa

96 MPa

108

3844,0

18761,2

6,5

7482

18544

93 MPa

100 MPa

109

4057,6

18730,3

6,5

8647

18456

96 MPa

104 MPa

110

4271,1

18699,4

6,5

9889

18364

99 MPa

109 MPa

111

4484,7

18668,5

6,5

11208

18267

103 MPa

114 MPa

112

4698,2

18637,6

6,5

12603

18166

107 MPa

119 MPa

113

4911,8

18606,7

6,5

14074

18060

111 MPa

124 MPa

114

5125,3

18575,8

6,5

15621

17949

116 MPa

130 MPa

115

5338,9

18544,9

6,5

17242

17834

120 MPa

136 MPa

116

5552,4

18513,9

6,5

18938

17715

125 MPa

143 MPa

117

5766,0

18483,0

6,5

20709

17591

130 MPa

149 MPa

118

5979,6

18452,1

6,5

22553

17463

135 MPa

156 MPa

119

6193,1

18421,2

6,5

24470

17330

141 MPa

163 MPa

120

6406,7

18390,3

6,5

26460

17193

146 MPa

171 MPa

121

6620,2

18359,4

6,5

28522

17052

152 MPa

179 MPa

122

6833,8

18328,5

6,5

30655

16906

158 MPa

187 MPa

123

7047,3

18297,6

6,5

32859

16757

164 MPa

195 MPa

124

7260,9

18266,7

6,5

35134

16603

171 MPa

204 MPa

125

7474,4

18235,8

6,5

37478

16444

177 MPa

212 MPa

126

7688,0

18204,9

6,5

39892

16282

184 MPa

221 MPa

127

7901,6

18174,0

6,5

42374

16116

191 MPa

231 MPa

128

8115,1

18143,0

6,5

44923

15946

199 MPa

240 MPa

129

8328,7

18112,1

6,5

47540

15771

206 MPa

250 MPa

130

8542,2

18081,2

6,5

50223

15593

214 MPa

260 MPa

214 MPa
71 MPa

260 MPa
70 MPa

214 MPa

260 MPa

c) Coeficientul de siguranta la oboseala

1
1

(4.61)

i ,max c
2

(4.62)

c
i ,max
2

(4.63)

max i ,max f

(4.64)

min c ,max f
n

(4.65)

max min
2

(4.66)

max min
2

(4.67)

= 0,12...0,2
k = 1
-1 = 350...370 [MPa] otel aliat
coef. de sig

2,55

4.4.2.3 Verificarea deformatiei

Sageata maxima in planul normal la axa bielei se determina cu relatia:
fp

9,6 Fi rm3

10 E b 2r m d pi
5

o 90 o

0,5 bolt

(4.68)
sageata maxima

0,011
79

4.4.3 Calculul capului bielei

mm

a) Daca planul de separare a capacului este normal la axa bielei ( MAS cu z suruburi se
recomanda z = 2 - ), forta care revine unui surub este :
Fs

Fic
z

(4.69)
Fs

2,7

11309,0

Fic forta maxia de intindere a capului bielei

2
Fic mt 1 mA mc R max

(4.70)
mt [kg] masa pieselor in miscare de translatie

masa trans

mA [kg] masa partii din biela in rotatie

mc [kg] masa capului bielei
Fic=

8377,1

1,201

Kg

masa rotatie

1,80

Kg

mcapac

1,36

kg

mA mb mB
(4.73)
mB = 0,275mb; mb = masa bielei
mc = (0,2...0,3)mA
Forta de prestrangere initiala se incadreaza in intervalul (2...3)Fs [N]:
F0

1,7

7120,5

Forta suplimentara in exploatare este in intervalul (0,15...0,25)Fs [N]

Forta maxima in exploatare se determina cu formula:

F F 0 Fs'[ N ]
(4.71)
b) Predimensionarea surubului
Diametrul minim al surubului se determina cu formula:
ds

4 c F
1,15 c

(4.72)
c = 2,5...4 - coeficient de siguranta la curgere
sigma c
db
d0

1050
7,5
8

MPa
mm
mm

S-a ales surubul M8.

c) Verificarea la oboseala

max

min

F
MPa
d s2

(4.76)

F
0 2 MPa
d
s
4

(4.73)

min
max
2

(4.78)

min
m max
2

(4.79)

sigmamax
sigma min

256,0
161,2

MPa
MPa

sigmav
sigmame
d

47,4

MPa

208,6

MPa

Se vor alege:
= 4...5,5;
= 0,8...1;
= 0,2.
Se vor calcula:

; 1 ;

m
c 1
m
Astfe se determina:
beta0=
epasilon
=
gama=

1,5
1
1,2

Se calculeaza coeficientul de siguranta:

coef.sig=

(4.74)

3,92

4.4.3.1 Predimensionarea capului bielei

Dimensiunile capului sunt strans legate de cele ale fusului maneton (dm, Lm),
alezaj, D, si diametrul exterior al filetului suruburilor. Diametrul manetonului:
dm = (0,55...0,68)D MAS
dm=

0,61
dm

62

mm

Lm = (0,45...0,62)dm MAS
lm=

0,548
lm

55

mm

Fusul maneton se verifica sumar la presiune maxima si incalzire, cunoascand

valorile max si mediu, Rm,max si Rm,med ale reactiunilor din diagrama polara a acestuia:
1) Presiunea maxima

p m, max

Rm , max
d m L'm

20...42 MPa
(4.75)

Lm = Lm lungimea portanta a fusului maneton

2) Presiunea medie

pm, med

Rm, med
d m L'm

30...100 MPa
(4.76)

3) Coeficientul de uzura

 MJ
110...130
3
s

kf

p m, med wm3

wm

dm n m
60 s

(4.77)

- viteza periferica a fusului maneton

(4.78)

Diametrul interior al capului:

d c d m 2hcu

(4.79)
dmi=

1,12

Grosimea cuzinetului, hcu = (0,06...0,1)dm

hcu=

0,062

hcu

mm

Grosimea capului:
bc

d ce d c
2

(4.80)
latime
biela

54

mm

Raza de racordare cu corpul, c, pozitia sectiunii de incastrare si a sectiunii

maxime a corpului, xc, se stabilesc analogic cu cele ale piciorului:

Lc = (1,1...1,35)Lp
latimea corpului bielei in partea capului, Lp fiind adoptat la calcului
piciorului
lc

77

mm

4.4.3.2 Verificarea de rezistenta a capului bielei

Se face la intindere sub actiunea fortei Fc, sinusoidal distribuita pe jumatatea
inferioara a capului. Folosind relatiile pentru grinzi drepte, efortul unitar in sectiunea
de racordare este:

ic

kM M 0 kn N 0

A 100...300 MPa
WC
Ac
(4.81)

Fic Lc
0,83co 62 Nmm
2
N 0 103 Fic 792 3co N

M 0 10 3

(4.82)
M0
N0

Lc

14888,1
3367,6

d ce d c
2

distanta intre axele suruburilor

lc

77,44

h
1 cu
hc
1
kN
h
1 cu
hc

(4.84)
Km
Kn

Wc

0,39
0,63

bc hc2
mm3
6

Wc=

modulul de rezistenta
892,3333

Ac bc h c mm2
(4.85)

(4.83)

mm

kM

Nmm
N

aria sectiunii

mm3

(4.85)

Ac=

535,4

mm2

53,54

mm

bc latime cap biela

latime
biela
sigmaic
c_comp=

10,5
99,71

MPa
-

4.4.3.3 Verificarea deformatiei capului

Sageata maxima, in plan normal la axa bielei este:
fc

1,5 Fic lc3

co 90o
106 E lc lcu

0,5 cu
(4.87)

fc=

lc

0,05

bhc3
mm4
12

mm

b h3
lcu c cu mm4
12

momentul de inertie al sectiunii capului

(4.88)

momentul de inertie al cuzinetului

cu = (0,0003...0,003)dm

(4.89)

4.4.4 Calculul corpului bielei

4.4.4.1 Dimensiunile corpului bielei
Dinemsiunile corpului bielei se determina pentru picior (indice p), pentru cap
(indice c) si mediu (indice M).
B = 0,75 Hp, c, M
a = 0,16 Hp, c, M
h = 0,666 Hp, c, M
e = 0,583 Hp, c, M

Hpicior = (0,48...1)dc latime corp picior

Hp= 0,8 dc

32

mm

Hcap = (1,1...1,35)Hp latime corp cap

Hc= 1,2 Hp

48

mm

Dimensiunile corpului bielei in zona piciorului sunt:

Zona de racordare la picior
Hp=

32

mm

B=
a=
h=
e=

24
5,5
21
18,5

mm
mm
mm
mm

Dimensiunile corpului bielei in zona capului sunt:

Zona de racordare la cap
Hc

48

mm

B=
a=
h=

36
8,5
31

mm
mm
mm

e=

27,5

mm

Prin calculul piciorului bielei se determina o dimensiunea importanta a bielei, si

anume lungimea intre axele acesteia dar si lungimea de flambaj:
Lungime intre axe
Lungime flambaj

158
93,2
8

mm
mm

Se verifica la oboseala prin intindere compresiune in sectiunea minima si

medie (in care se considera si flambajul ce insoteste comprimarea, in planul de
miscare si cel de incastrare)
-

In sectiunea minima (m)

m, max

Fc
a 200...400 MPa
Am

A 2 Ba Lp 2a mm

(4.90)
(4.91)

m , min

F
i MPa
Am
(4.92)

Fi valoarea de la calculul piciorului

2...3
(4.93)

, , , , 1
- se considera aceleasi de la piciorul bielei

m, max m, min
2

(4.94)

m, max m, min
2

(4.95)

sigma v
Sigma med

34,21
26,48

Mpa
Mpa

ccap

12,05

In sectiunea medie (M), in planul de miscare

Fc FiBM
a 200...400 MPa
AM

M , max

(4.96)

AM 2 BM aM aM H M 2aM

(4.97)

L2 AM
kz 1 c
Iz

Iz

BM H BM aM H M 2aM
mm4
12
3

3
M

(4.98)

(4.99)

c = 0,0002...0,0005

M , max

Fc FiBM
AM

FiBM Vt R 1 V2 xx N
2

kg
3
dm

7,85

(4.100)
(4.101)

Vt V1 V2 dm 3

2
V1 d pe
d 2 b dm3
4

(4.102)

- volumul piciorului

(4.103)

L'd e

3
V2 AM x p
dm
2

L' L x p xc
x2 1,5 x p

cz

-volum corp intre sectiunea medie si picior (4.104)

(4.105)

L'd pe
4

(4.106)

2...3
(4.107)

M , min
M , max
2
m

(4.108)

M , max M , min
2

(4.109)

0,64
- strunjit fin

, ,
- au aceleasi valori ca la picior
sigma v
Sigma med

29,22
8,71

MPa
MPa

ccorp

14,95

4.5 Calculul si constructia arborelui cotit

4.5.1 Stabilirea formei generale
4.5.1.1 Predimensionarea arborelui cotit

Tip motor
Dispunere cilindri
l /D
dp / D
lp / dp
dm / D
lm / dm
dmi / dm
b/D
h/D
/d

MAS
V
1,25...1,35
0,63...0,75
0,5...0,7
0,55...0,66
0,8...1,0
0,6...0,7
0,2...0,25
1...1,25
0,06...0,1

Dimensiuni
coturi
l
dp
lp
dpi

Cot 1
1,59
0,45
0,70
0,00

Cot 2
1,59
0,45
0,70
0,00

Cot 3
1,59
0,45
0,70
0,00

dm

0,66

0,66

0,66

lm
dmi
b
h
ro

0,75
0,70
0,19
1,00
0,10

0,75
0,70
0,19
1,00
0,10

0,75
0,70
0,19
1,00
0,10

Dimensiuni
coturi

Cot 1

Cot 2

Cot 3

161

161

161

dp

46

46

46

lp

47

47

47

dpi

dm

67

67

67

lm

76

76

76

dmi

47

47

47

grosime brat

19

19

19

latime brat

101

101

101

ro

0,1

0,1

0,1

4.5.1.2 Stabilirea formei si a ordinii de aprindere

Ordinea de
aprindere
dreapta
0
240
480

1
2
3

stinga
600
360
120

pozitia
coturilor
0
120
240

4.5.1.3 Stabilirea dimensiuilor contragreutatilor

Cot

Brat

raza

unghi

1
2
3

s
d
s
d
s
d

40
40
40
40
40
40

60
60
60
60
60
60

4.5.2 Calculul de verificare a arborelui cotit

4.5.2.1. Stabilirea elementelor de calcul
Fusurile maneton se numeroteaza consecutiv de la extremitatea din fata cu 1, 2, 3...i,
iar cele palier cu 0, 1, 2...i (cand alterneaza cu cele maneton).
4.5.2.1.1 Momentele de resucire care solicita fusurile
Palier:
j

M pj M z
z 1

(4.110)

Mz momentul motor dezvoltat de cilindrul z (momentele Mz au aceiasi variatie cu unghiul

dar decalate potrivit ordinii aprionderilor)
Maneton:
j 1

M mj M z 0,5M j
z 1

(4.111)

Va rezulta : Mp0 = 0 (neglijnad momentul transmis instalatiilor auxiliare si anexe prin

extremitatea din fata a arboerlui cotit).
i

M pic M rez M z
z 1

Mm1 = 0,5M1
Mm2 = M1 + 0,5M2
Mm3 = M1 + M2 + 0,5M3

(4.112)
Mp1 = M1
Mp2 = M1 + M2
Mp3 =M1 + M2 + M3 etc...

(4.113)

4.5.2.1.2 Reactiunile de pe fusurile palier

Se considera arborele echipat cu contragreutati identice in prelungirea tuturor bratelor.

a) Pentru paliere extreme (ex. j = 0)

Z P 0 0,5 Z1 Fr
TP 0 0,5T1

(4.114)
(4.115)

Unde Z1 si T1 sunt Z,T din calculul dinamic.

Fr FA Fm , 2 Fb Fc
(4.116)
b) Pentru palierele intermediare (ex. j = 1)

Z P1
TP1

1
Z1 Fr Z 2 cos Fr cos T2 sin
2

(4.117)

1
T1 T2 cos Z 2 sin Fr sin
2

(4.118)
Unde Z2 , T2 sunt aceleasi cu Z,T de la calculul dinamic, dar decalate fata de Z1 si T1
potrivit ordinii de aprindere.
Fr fortele de inertie ale amselor in miscare de rotatie, inclusiv a contragreutatilor;
Fr = 0 daca contragreutatile echilibreaza 100% celelalte forte (FA, Fm, Fb, a partii din
biela in rotatie a manetonului respectiv bratului).
4.5.2.2 Vefificarea sumara la incalzire si presiunea maxima a fusurilor arborelui cotit
-

Presiunea maxima:
R f max
p f max
MPa
d f l 'f
(4.119)

Presiunea medie:

p fmed

R fmed
d f l 'f

MPa
(4.120)

Unde: lp lungimea portanta a fusului

f raza de racordare a fusului cu bratul

l p' l p 2 p [mm]
- pentru paliere

(4.121)

- pentru manetoane

(4.122)

l lm 2 m [ mm]
'
m

Rfmax si Rfmed se determina sin diagrama polara a fusului considerat.

maneton
1
2
3

pf
6,36
15,00
8,80
27,55

Coeficientul de uzura (kf)

pf
mediu
2,73
10,35
5,78
16,90

coef.
pres
4,40
1,87
3,18
1,02

W f 10 3 f

df n
60

m / s
- viteza periferica relativa in lagar

(4.123)
Pentru paliere f = p =1

Rf

p fmed W f3
(4.124)

Pfmax = 7...28 [MPa] pentu MAS

coeficient pres

28

Coeficientul de uzura are valori, in functie de material, in urmatoarele intervale:

0, 5
MJ
3
s
- Aliaj de Sn: kf = 75...95
0,5
MJ
3
s
- Alaij de Al: kf = 95...110
0,5
MJ
3
s
- Bronz cu Pb turnat: kf = 75...80
0,5
MJ
3
s
- Bronz cu Pb placat: kf = 110...130
Kf

maneton
1
2
3

130,00

kf
80,49
89,07
66,55
113,84

coef. Kf
1,62
1,46
1,95
1,14

4.5.2.3 Verificarea de rezistenta a arborelui cotit

4.5.2.3.1 Fusurile palier
Fusurile palier se verifica la oboseala numai la rasucire sub actiunea momentului
Mp(), precizat anterior, in sectiunile care contin concentratori de tensiuni: racordare cu bratul
cu raza p (SR) si a orificiului de ulei de diametru d0 (SU).

Coeficientul de siguranta este:

c

v
m

v m

(4.125)

max min
2

(4.126)

max min
2

max, min

(4.127)

M P max, min
Wp

(4.128)
Wp

d pi

d
p
4

3
p

16

(4.129)

1
2
1
0

(4.130)

0,4...0,6

(4.131)

1 2 T 0 1

(4.132)

Cot 2
Cot 3

tau m

ctau

3,09
15,29

15,94
9,59

4.5.2.3.2 Fusurile maneton

Fusurile maneton se verifica la oboseala atat la rasucire cat si la incovoiere in SN si
SU.
a) Coeficientul de siguranta la rasucire, sub actiunea momentului M m(), se face
similar ca la c.

max, min

M P max, min
Wm

(4.133)

4
d mi
d m3

1
W m m
16
d m

(4.134)

d mi
dm
(4.135)

2e
d mi d m
(4.136)

Cot 1
Cot 2
Cot 3

Sigmav
27,25
16,98
20,64

Sigmam
1,38
1,32
6,53

b) Coeficientul de siguranta la incovoiere

v m

(4.137)

Csigma
19,84
31,73
25,33

max min
2

min
m max
2

max, min

(4.138)

(4.139)

M i max, min
Wi
(4.140)

W
Wi m
2
2

(4.141)

1
1
0

(4.142)
Mi momentul incovoietor;

In sectiunea SR (punctul B)

lp

b
M i max, min Z P max, min
b Fb Fc
2
2

(4.144)

In sectiunea SU (punctul A)

M i max, min R max, min l p b l0 Fb Fc

l0 cos
2

Cot 1
Cot 2
Cot 3

Sigmav
75.43
47.18
174.17

Sigmam
4.82
-1.38
14.63

Csigma
7.15
11.57
3.09

(4.145)

c) Coeficientul de siguranta total

c c
c
c2 c2
(4.146)
In cazul in care ic>3(ic numarul de coturi ale arborelui cotit), se pot lua in calcul,
sumar, tensiunile suplimentare produse de vibratia torsionala, considerand in locul lui
c (atat la fusurile palier cat si la cele maneton) un coeficinet de siguranta efectiv.

cef

c
d
(1.147)

d 1 0,08 ic 2
- coeficient de amplificare dinamica
Cot 1
Cot 2
Cot 3

(1.148)

Csuma
12.91
21.71
7.51

4.5.2.4 Datele necesare calculului coeficientilor de siguranta

Arborele cotit va fi fabricat din otel aliat 18MoCrNi13. Proprietaile acestui material
sunt:
-

Rezistenta la rupere: r = 1100...1450 [MPa]

Rezistenta la oboseala: -1 = 380...500[MPa]

0 1,6 1
1 (0,25...0,35) r 0,6 1 300...320[ MPa]

0 (1,8...2) 1 190...220[ MPa ]

(4.149)
(4.150)
(4.151)

Coeficientul de sensibilitate al materialului: q = 1

Ceoficientul teoretic de concentrare:

- pentru orificul de ulei cu d0 = (0,1...0,33)df -> 2...3

- pentru raza de racordare f / df : 0,0625 -> 1,75
0,125 -> 1,5
0,25 -> 1,2
0,5
-> 1,1
Factorul de calitate al suprafetei: = 1,1...1,3 pentru fusuri ecruisate
= 1,2...1,7 pentru fusuri calite CIF
Factorul dimensional:

Dimensiune [mm]

[MPa]

20

0,90

[MPa]
0,88

30

0,85

0,83

40

0,80

0,78

50

0,75

0,72

100

0,65

0,60

500

0,55

0,50

Valorile uzuale pentru coeficientii de siguranta, pentru motoare de automobil sunt:

- Pentu fusul palier c = 3...4
- Pentru fusul maneton c = 1,7...3
4.5.2.5 Bratele
Bratele se verifica la obosela atat la solicitari de rasucire cat si longitudinale in planul
tangent la suprafata palierului, normal la planul cotului si cel de miscare, in punctul C de
racordare cu fusul. Cand bratele sunt identice din punct de vedere constructiv, solicitarea in C
este aceeasi (se verifica un singur brat).

In functie de raportul h / b se calculeaza br

h/b
1
1,5
1,75
2
2,5

br
0,208
0,231
0,239
0,246
0,258

h/b
3
4
6
8
10

br
0,267
0,282
0,299
0,307
0,313

a) Coeficientul de siguranta la solicitari longitudinale c

max, min

3Z p max, min l p b
hb

p max, min

ref h e s L

Fc

hb
(4.152)
(4.153)

curb
a
1
2
3
4

curba

0,8
0,75
0,7
0,65

5
6
7
8

0,6
0,55
0,5
0,4

Acoperirea fusurilor:
s

d m d p
2

(4.154)

ref , h , , e, s, L
Se aleg valori pentru

din curbele de mai jos:

LR

d m d pi

d
LR m
2

- pentru paliere negaurite

- pentru paliere gaurite

(4.155)

(4.156)

Cot 1
Cot 2
Cot 3

Sigmav
128,84
75,51
280,52

Sigmam
2,37
-13,62
-9,12

Csigma
4,21
7,37
1,93

b) Coeficientul de siguranta la rasucire c

max, min

P max, min l p b
2 br h b 2
(4.157)

br
- coeficientul lui Saint Venant

ref h e s L
(4.158)

ref , h , , e , s , L
Valorile coeficientilor

se aleg din figurile de mai jos:

si se aleg din detele prezentate la verificarea fusurilor (h dimensiunea de refinta) iar

= 0,7...0,8 pentru brate neprelucrate mecanic sau = 0,9...1,0 in cazul bratelor prelucrate
mecanic.

Cot 1
Cot 2
Cot 3

tauv
27,94
16,47
36,57

taum
1,42
-0,56
-2,02

Ctau
19,84
35,92
16,45

c) Coeficientul total de siguranta

ctot

c c
c2 c2
(4.159)

Cot 1

csuma
4,12

Cot 2

7,22

Cot 3

1,93