www.referateok.

ro cele mai ok referate

REVOLUTIA AGRAR SI REVOLUTIA

INDUSTRIAL
Activitatea industrial si cea agrar au devenit n cursul secolului al XIX-lea cele
mai importante sectoare n economia marilor state.
REVOLUTIA AGRAR
Policultura asigura fiecrei gospodrii sau regiuni produsele vegetale sau animale
necesare consumului propriu. n aceste conditii numai o mic parte a produselor era
destinat schimbului.
Prin revolutia agrar, adic transformarea propriettii feudale asupra pmntului
n proprietate capitalist, agricultura s-a adaptat cerintelor moderne. Revolutia agrar s-a
realizat pe ci diferite. Locul tranilor englezi a fost luat de mici fermieri, arendasI si
lucrtori salariati. n Franta 4/5 din pmntul nobilimii au trecut n proprietatea trnimii
si burgheziei. n SUA, prin reformele din anii 1862-1863, a fost asigurat accesul
nengrdit la pmnt tuturor femeilor. Tranii au fost eliberati de iobgie prin
rscumprarea obligatiilor fat de stpni.
Progresele mecanicii au fcut posibil inventarea primelor masini agricole care au
usurat munca oamenilor masina de egrenat bumbacul si secertorile mecanice.
Producerea ngrsmintelor chimice a permis fertilizarea artificial a solului. Au aprut
elemente noi care tulburau ordinea existentei si anticipau progresul (ceai, indigo, opiu,
bumbac n India; crearea unei retele de irigatii n Egipt).
REVOLUTIA INDUSTRIAL
Simbolul revolutiei industriale a fost masina cu aburi inventat de inginerul
mecanic scotian James Watt, n 1765 si perfectionat de el pn n 1784. Tara n care au
fost ntrunite, ctre 1780, toate premisele revolutiei industriale a fost Anglia. Ea a devenit
ctre 1830 atelierul lumii si si-a asigurat o covrsitoare superioritate economic asupra
celorlalte tri. Dup 1815 Franta, SUA si unele state germane si-au intensificat la rndul
lor eforturile de industrializare.
Cresterea productiei a fost nsotit de cresterea vnzrilor pentru realizarea
profitului, care era scopul productiei nsesi.
Revolutia industrial a fost nsotit de revolutia transporturilor. S-a extins
constructia soselelor si au aprut cile ferate si vapoarele. Fabrica n care lucrau sute si
apoi mii de muncitori (ce formau proletariatul) a devenit simbolul dezvoltrii
capitalismului.
Revolutia industrial a schimbat caracterul economic trilor n care s-a
desfsurat si a transformat structura societtii, simplificnd-o. Centrul de greutate al
activittii economice s-a deplasat de la sat la oras.
Dramele sociale si individuale provocate de industrializare au determinat aparitia
teoriilor socialiste si cresterea numrului celor care doreau aplicarea lor.

ORA I SAT SPATIU AL DEZVOLTRII SOCIALE

Transformrile economice sociale din secolul al XIX-lea au avut loc n conditiile
cresterii generale a populatiei. Evolutia demografic a fost marcat de dou fenomene.
Suprapopularea relativ care a provocat emigrarea unui numr mare de muncitori, trani
si mestesugari europeni si cresterea populatiei industriale si celei urbane.
Criza agrar din anii 20 provocat de ctiva ani de recolte bune care au sczut
mult preturile la produsele agricole.
Folosirea masinilor a provocat numeroase revolte n Anglia ntre 1780 si 1830.
Pentru a se mpotrivii organizrii fabricilor lucrtorii specializati au nfiintat sindicate. Au
aprut interesele muncitorilor n relatiile cu patronii, inclusiv prin organizarea unor
manifestatii si greve.
n occident vechile orase s-au transformat treptat, aprnd orasul mecanizat.
Muncitorii locuiau n aglomerrile mizere din apropierea fabricilor, constrnsi s triasc
din salarii insuficiente, expusi foametei si epidemiilor.
Folosirea masinilor a devalorizat forta de munc, numrul sracilor fiind in
continu crestere la orase. La sfrsitul secolului al XVII-lea, n Anglia, 14% din populatia
oraselor traia din mila public.
Nobili reformatori, oameni de afaceri, diversi gnditori, preocupati de ndrepatrea
rului social au elaborat diferite conceptii despre socialism. Robert Owen a fcut
deosebirea ntre progresul tehnic si organizarea capitalist a productiei.
Carl Marks si Friederich Engels au generalizat nprtirea productorilor
industrriali n patroni si muncitori. Lupta proletarilor npotriva patronilor avea rol
revolutionar, urmnd s nlocuiasc societatea capiutalist ntr-o societate lipsit de
exploatare, pe care ei au numit-o comunist. ncercarea de aplicare a acestei teorii a
determinat caracterul ei utopic.

www.referateok.ro cele mai ok referate