Toate gandurile ma purtau catre o vara sublima, cu maci rosii si grau copt,
fantastice campii intanzandu-se lenes langa calea ferata, de ambele parti.
Trenul alerga printre ele, oprindu-se din loc in loc, lasand si luand oameni care nu pareau sa se grabeasca niciunde. Imi placea sentimentul de loc fara timp, fara graba, fara scopuri.