Toate gandurile ma purtau catre o vara sublima, cu maci rosii si grau copt,

fantastice campii intanzandu-se lenes langa calea ferata, de ambele parti.

Trenul alerga printre ele, oprindu-se din loc in loc, lasand si luand oameni care nu
pareau sa se grabeasca niciunde. Imi placea sentimentul de loc fara timp, fara
graba, fara scopuri.