SISTEME INFORMATICE PENTRU

ASISTAREA DECIZIEI

Secrieru Alexandru, IE, gr.2

CUPRINS
I. Introducere....................................................................... 3
II. Decizia .......................................................................... 4
III. Procesul decizional........................................................ 8
IV. SISTEME PENTRU ASISTAREA DECIZIILORError!
Bookmark not defined.
1. Evoluia i caracteristicile SIAD ................................. 12
2. Clasificri ale sistemelor informatice de asistare a
deciziilor .......................................................................... 14
3. Arhitectura SIAD ........................................................ 16
4. Tendinte de dezvoltare a sistemelor informatice pentru
asistarea deciziilor ............................................................ 20
V. BIBLIOGRAFIE .......... Error! Bookmark not defined.

I.

Introducere

Succesul oricrei organizaii depinde n mare msur de deciziile celor aflai la

diferitele nivele de conducere, iar n condiiile economico-sociale actuale luarea deciziilor
potrivite a devenit o sarcin dificil. Dac iniial procesul decizional era considerat n teoria
managementului o activitate exclusiv uman, n urma creterii cantitii de date i a dificultii
gestionrii i procesrii acestora, procesul decizional se desfoar cu sprijinul tehnologiilor
informatice i de comunicaie. Acest fapt a condus la abordri interdisciplinare n studiul
deciziilor, la informatizarea deciziei i la apariia sistemelor informatice de asistare a
deciziilor.
Sistemele de asistare a deciziilor au rol de sprijin al managerului n abordarea de ctre
acesta a mediului complex i a situaiei cu privire la care urmeaz s fie adoptat o decizie.
Un pas important n acceptarea acestor sisteme, care a dus implicit la dezvoltarea acestora n
timp, a fost nelegerea i acceptarea ideii c aceste instrumente nu urmresc nlocuirea
decidentului, ci sprijinul i asistarea acestuia.
n condiiile dezvoltrii societii cunoaterii i a organizaiilor bazate pe cunoatere, a
sporit i complexitatea problemelor manageriale, iar sistemele informatice de asistare a
deciziilor au nceput s fie realizate utiliznd soluii ce au la baz tehnologii ale inteligenei
artificiale. Scopul abordrii tehnologiilor inteligente n realizarea sistemelor de asistare a
deciziilor a fost utilizarea raionamentului uman att pentru a conduce la soluii pentru
probleme decizionale complexe, ct i pentru a determina un plus de cunoatere n cadrul
organizaiei, sporind calitatea procesului managerial.

II.

Decizia

Definiie, rol i clasificare

Evoluia tehnologiilor informaiei i ale comunicaiilor, IT&C influeneaz evoluia
procesului managerial prin oferta de mijloace i instrumente din ce n ce mai performante
pentru rezolvarea sarcinilor managerilor, sintetizate n ESS, MIS, DSS, KWS, OAS.
Sistemele informatice ofer un nivel rapid de obinere, analiz i interpretare a unei mari
cantiti de date i informaie, ajutnd la o adaptare rapid a decidenilor ntr-un mediu
economic n permanen dinamic. Tot ele asigur un nalt nivel de responsabilitate i putere
de decizie spre nivelele inferioare. n acelai timp, procesul managerial are impact asupra
modului n care se face proiectarea i realizarea sistemelor informatice care deservesc acest
proces.
n principal, managerii utilizeaz sistemele informatice pentru planificarea, organizarea,
coordonarea, controlul i previziunea activitilor lor, dar i pentru comunicarea dintre
persoane, stabilirea reelelor n interiorul organizaiei ct i la rezolvarea problemelor curente.
La baza structurrii sistemelor informatice se afl sistemele informaionale. Sistemul
informaional al unei organizaii conine dou subsisteme componente: subsistemul de
conducere i subsistemul condus. n fluxul informaional descendent se gsete decizia, ca
rezultat al procesului decizional desfurat n cadrul subsistemului de conducere.
Decizia reprezint rezultatul prelucrrii unor informaii i cunotine i aparine unei
persoane sau grup de persoane (decidentul) care dispun de autoritatea necesar i care au
responsabilitatea pentru utilizarea eficace a resurselor n anumite situaii date. Decizia este o
activitate a omului ce urmrete, n mod contient, anumite obiective. Pentru rezolvarea unei
probleme decizionale se aleg obiectivele relevante pentru problema respectiv. Aceste
obiective relevante pot fi multiple i, deseori, contradictorii. Ele sunt funcie de mai muli
factori, dintre care se amintesc sistemul de valori (ansamblul subiectelor de analiz adoptate
sau impuse decidentului) i orizontul decizional de timp (specific problemei de decizie).
O prim clasificare a deciziilor, legat nemijlocit de decident, este realizat n funcie de
domeniul de activitate al omului:
4

 decizii personale, cnd deciziile se refer la viaa personal a unui om, iar resursele
sunt timpul, energia, banii, renumele, cunotinele profesionale;
decizii manageriale, cnd deciziile se refer la organizaia economic, iar resursele
alocate sunt umane, materiale, financiare i informaionale (dintre cele
informaionale, cele mai importante fiind cunotinele tezaurizate n organizaie).
Dup gradul de complexitate, deciziile pot fi simple sau complexe:
decizia simpl este acea decizie care privete alegerea unei singure direcii de
aciune sau acea decizie ce se dovedete suficient (la o prim analiz) pentru
ndeplinirea obiectivelor.
decizia complex reprezint un ansamblu de decizii simple care se adopt pentru
ndeplinirea unui obiectiv sau grup de obiective.
Dup numrul de participani, deciziile sunt cu decident individual i decizii cu mai muli
participani (multiparticipant) sau cu echipe decizionale.
Clasificarea deciziilor n funcie de nivelul decizional asociat cu orizontul decizional de
timp este:
decizii strategice care se refer la obiectivele, resursele i politicile organizaiei, pe
termen mediu i lung (ani de zile)
decizii tactice sau de conducere (control) managerial ce determin ct de eficiente
au fost folosite
decizii de conducere (control) operaional care determin modul n care sunt duse
la ndeplinire sarcinile primite de la nivelele de management superioare;
Clasificarea deciziilor n funcie de gradul de structurare este:
decizii structurate sau programabile adic decizii uzuale pentru care exist
proceduri realizate. Acest tip de decizii intervin n momentul n care apare un
proces cunoscut. Dac decizia este supus procesului de informatizare, ea este
descris printr-un program a crui execuie este fix, deci nu pot exista reveniri, iar
calea raionamentelor nu este schimbat nici prin program i nici de utilizatori.
decizii nestructurate (neprogramabile) sunt cele care se bazeaz pe flerul i modul
de judecat al decidentului care analizeaz problema. Acest tip de decizie se refer
la tipuri de probleme atipice pentru organizaie, pentru care nu exist proceduri
5

prestabilite. O decizie este considerat nestructurat atunci cnd elementele sale

sunt de tip calitativ, obiectivele i finalitatea nu sunt precise i nu exist un
algoritm cunoscut pentru rezolvarea lor;
decizii semistructurate sunt cunoscute ca decizii care pot fi rezolvate parial cu
proceduri cunoscute, ntruct acestea au elemente predominant cantitative,
scopurile nu sunt precise, iar procedura de rezolvare nu asigur ansamblul
elementelor problemei. Gradul de structurabilitate a deciziei depinde de experiena
acumulat de decident precum i de nivelul i importana ei. Conform
terminologiei lui H. Simon, n cazul proceselor semistructurate apare nevoia unui
asistent, de fapt de asistare a deciziei. Acest termen de asistare a deciziei
trebuie definit la modul general ca fiind o serie de operaii cum sunt sortarea
clasificarea, selectarea, evaluarea ce au ca scop final organizarea informaiei,
reducerea incertitudinii i obinerea de variante de rezolvare.
O alt clasificare a deciziilor poate fi fcut n funcie de cunotinele de care dispune
decidentul referitoare la evoluia problemei pe care o are de rezolvat. n funcie de acest
criteriu, deciziile sunt:
decizii n condiii de certitudine ce presupun o cunoatere a evoluiei fenomenelor
viitoare, ceea ce se petrece mai rar n realitatea economic. O astfel de decizie se
bazeaz pe criteriul costului minim de funcionare;
decizii n condiii de incertitudine ce presupun cunoaterea evoluiei anterioare a
fenomenului economic. Acest mod de cunoatere va permite o previziune i o
alegere ct de ct corect a variantei de decizie. Acest tip de decizie face parte din
clasa general a deciziilor de orientare n care alegerea unei variante se face n
funcie de previziunile viitoare ale decidentului precum i de criterii obiective care
presupun raionament logic;
decizii n condiii de risc ce presupun c decidentul cunoate aproximativ evoluia
viitoare a fenomenului, posibilul trend al variabilelor necontrolabile i chiar ce
rezultate are fiecare strategie analizat pe baza criteriului speranei matematice. n
acest caz procesul de decizie va avea o multitudine de consecine, iar fiecreia i se
va asocia o probabilitate.
Dup modul de abordare, deciziile se clasific astfel :
decizii rezultate ale activitilor de management desfurate la ntmplare;
6

 decizii rezultate ale activitilor de management bazate pe rutin; se folosesc

abloane ale activitilor din trecut;
decizii rezultate ale activitilor de management bazate pe instruire (invare);
modelele de decizii din trecut sunt modificate n funcie de dobndirea de
cunotine, experiene i tehnici noi;
decizii rezultate ale activitilor de management paradigmatice; modelele de
decizii de succes din trecut sunt preluate ca exemple pentru situaia actual;
decizii bazate pe analiza deciziilor (analiza i modelarea sistemic i previzional);
analiza deciziilor, ca abordare prescriptiv, asist decidentul n nelegerea
problemelor decizionale i n pregtirea acestuia pentru a face fa situaiilor
neateptate i nefavorabile; analiza deciziilor nu poate influena hazardul i nu
poate provoca manifestarea norocului. Deciziile rezultate ale activitilor de
management bazate pe instruire, precum i cele paradigmatice fac obiectul
tehnicilor de inteligen artificial (sisteme expert, reele neuronale artificiale,
sisteme bazate pe cazuri etc.).
Dup gradul de urgen, deciziile sunt:
decizii luate strict n timp real; sunt adoptate pentru managementul situaiilor de
criz (de exemplu, pentru conducerea unor instalaii industriale, pentru gestionarea
efectelor unor calamiti naturale inundaii, cutremure, incendii etc.); acest tip de
decizii pot fi asistate de tehnici de inteligen artificial;
decizii luate aproape n timp real; sunt adoptate pentru gestionarea unor situaii
decizionale importante pentru organizaie cum sunt, de exemplu, oportunitile de
afaceri, lansarea unui produs nou, prefalimentul firmei etc;
decizii care nu sunt urgente; timpul la dispoziia decidentului este suficient pentru
asiguraarea desfurrii unei analize detaliate i obinerea unei rezolvri optime a
problemei decizionale.
Dup criteriul de secvenialitate a deciziilor , se deosebesc:
decizii independente, n situaia n care decidentul ia o decizie complet
implementabil;
decizii dependent-secveniale sau n cascad (o decizie dup alta);

III.

Procesul decizional

n cadrul acestui capitol sunt descrise elementele procesului decizional, artnd relaia
dintre sistemul informaional i cel decizional, care n urma modificrilor complexe pe care
societatea le-a suferit datorit faptului c informaia a devenit resursa esenial a organizaiei,
au evoluat i ele n mod firesc. n scopul descrierii complete a sistemului decizional, se ncepe
cu detalierea noiunii de decizie, artnd caracteristicile i clasificarea deciziilor dup o serie
de criterii, definirea decidentului i a situaiei decizionale. Este stabilit structura procesului
decizional, aceasta fiind format, n viziunea noastr, din patru etape: pregtirea deciziei,
alegerea soluiei optime i luarea deciziei, implementarea deciziei i controlul aplicrii,
evaluarea rezultatelor deciziei. Alegerea soluiei optime i adoptarea deciziei fiind etapa cea
mai important a procesului decizional, artm principalele tehnici i metode de cutare a
deciziei optime, i descriem procedeul de modelare a proceselor decizionale. Pentru ca
procesul decizional s i dovedeasc finalitatea, rezultatele acestuia se supun evalurii,
stabilindu-se astfel calitatea ntregului proces.
Sfritul secolului XX a stat sub semnul tranziiei, de la societatea industrial, n
cadrul creia principala resurs a unei ntreprinderi se identifica prin capital, la societatea post
industrial, cunoscut i sub denumirea de societate informaional, n cadrul creia resursa
cea mai de pre a devenit informaia, iar producia de baz este cea intelectual. Aceast
societate informaional n care vieuim este adnc influenat de dezvoltarea tehnologiilor
informaionale i de comunicaie, care determin o modificare substanial a procesului de
informare, proces axat n jurul noiunii de informaie, i care determin definirea structural i
funcional a sistemului informaional.
Asemenea oricrei alte activiti ntreprinse de un subiect uman, managementul
implic o serie de decizii, care se vor clasifica n funcie de diverse criterii. Decizia poate fi
definit ca o consecin a unor activiti contiente de alegere a unei direcii de aciune i a
angajrii n aceasta, ceea ce implic i alocarea de resurse pentru atingerea scopului vizat.
Luarea unei decizii este justificat prin urmtoarele elemente: decidentul, situaia i problema
de decizie, procesul decizional.
8

Procesul decizional ia natere dintr-o serie de activiti decizionale. Acest proces are la
baz contientizarea unei situaii decizionale i culegerea datelor, apoi continu cu cutarea,
proiectarea i modelarea alternativelor, alegerea soluiei propice, iar n final se va adopta
decizia i se vor evalua rezultatele respectivei direcii de aciune.
Procesul decizional se desfoar pe parcursul a mai multor etape i faze, iar structura
procesului decizional rezult din numrul i ordinea de succesiune a etapelor. Procesul
decizional se desfoar pe parcursul a patru etape principale, fiecare etap cuprinznd mai
multe faze (Figura 1.).

Activitatea de modelare a procesului decizional se va realiza innd cont de fiecare

etap din structura procesului decizional (Figura 1.). Astfel, pentru fiecare activitate
decizional se vor construi unul sau mai multe modele, lund n considerare modalitile de
desfurare ale acestor activiti. Trebuie menionat c procesul de modelare tinde s fie
limitat, imperfect, deoarece n ciuda elaborrii cu maxim atenie a modelului, acesta nu va
reflecta ntocmai obiectul modelat, prin urmare poate afecta i calitatea perspectivei asupra
procesului decizional.
9

Etapa I Pregatirea deciziei

Definirea problemei ce face obiectul deciziei problema poate sa apara cand
exista o diferenta intre obiectivele corespunzatoare unui segment al activitatii unei
organizatii si situatia reala.
Separarea problemei de sarcina curenta exista cazuri in care o problema detectata
este de fapt doar o masura a altei probleme.
Determinarea gradului de noutate a problemei se realizeaza incadrarea problemei
in una din categoriile: probleme structurate, probleme nestructurate sau probleme
semistructurate.
Proiectarea in timp si spatiu si definirea problemei in aceasta faza se definesc
obiectivele si prioritatile, se determina influentele si conditionarile.
Etapa II Alegerea soluiei optime i luarea deciziei
Analiza si elaborarea variantelor posibile se prelucreaza informatiile ce vor servi
la elaborarea variantelor decizionale.
Alegerea variantei optime si luarea deciziei acum se concretizeaza rezultatele
etapelor anterioare, decidentul alegand o directie de actiune din mai multe posibile.
Exista mai multe metode de cautare a acestei alegeri optime: metode analitice,
metode de cautare exhaustiva sau metode euristice.
Etapa III implementarea i controlul aplicrii
Transmiterea deciziei.
Transformarea deciziei n actiune e necesar i stabilirea unei stari de spirit
favorabile pentru realizarea acesteia n condiii ct mai bune.
Controlul modului de realizare a deciziei e necesar urmarirea modului de
ndeplinire a prevederilor deciziei, pentru prentampinarea diferitelor neajunsuri.
Etapa IV evaluarea rezultatelor deciziei
Stabilirea gradului de eficient al aciunii se determin daca efectul aplicarii
aciunii a fost unul negativ sau pozitiv.
Evaluarea deciziei n funcie de efectul aciunii stabilit anterior, se va evalua
rezultatul final al deciziei i posibilitatea de repetare.

10

IV.

Sisteme pentru asistarea deciziilor

Odata cu aparitia si dezvoltarea sistemelor informatice proiectate si dezvoltate pentru a

fi utilizate in cadrul organizatiilor, sistemul decizional trebuie imbunatatit, prin utilizarea
sistemelor de asistare a deciziei bazate pe tehnologiile de calcul moderne. Din nefericire, nu
rare sunt cazurile in care se opune rezistenta la utilizarea sistemelor informatice care au rolul
de a sprijini decidentii in procesul de rezolvare a problemelor. A fost stabilit un numar de
sapte motive de rezistenta a managerilor la introducerea si utilizarea sistemelor informatice de
asistare a deciziei:
1. dificultatea de a utiliza calculatorul;
2. teama de diminuare a autoritatii;
3. stilul diferentiat de rezolvare a problemelor, inainte respectiv dupa introducerea
sistemului informatic de asistare a deciziei;
4. posibilitatea de scadere a frecventei si importantei intalnirilor directe sau a
sedintelor in care discutiile se purtau pe cale verbala;
5. proiectarea acestor sisteme informatice fara o consultare suficient de temeinica a
managerului;
6. cheltuielile in plus pe care proiectarea si dezvoltarea acestor sisteme le pot implica;
7. teama de surplusul de informatii.
Aceste motive de rezistenta, la care se pot alatura si altele, trebuie sa beneficieze de o atentie
deosebita, pentru a putea fi eliminate, deoarece sistemul de asistare a deciziei este de regula
un produs destinat decidentului, la orice nivel, pentru a face activitatea acestuia mai eficienta.

11

1. Evoluia i caracteristicile SIAD

Activitatea manageriala din cadrul organizatiilor a suferit modificari semnificative

odata cu dezvoltarea societatii informationale, iar noile tehnologii informationale au influentat
pozitiv cel mai important domeniu al acestei activitati, si anume adoptarea deciziilor.
Sarcinile decizionale devin din ce in ce mai greu de indeplinit fara ca decidentul uman sa fie
asistat de instrumente informatice, cunoscute sub denumirea de sisteme informatice de
asistare a deciziei (SIAD) sau sisteme suport de decizie (SSD).
Primele abordari in legatura cu sistemele de asistare a deciziei au avut loc in 19671968, in Statele Unite, la Universitatea din Dorthmouth, cand s-au realizat primele sisteme
logice destinate domeniului financiar. Primii cercetatori ce au manifestat interes deosebit
pentru domeniul sistemelor de asistare a deciziei au fost Little, Gory, Scott, Morton si Geritty,
ulterior acest domeniu fiind cercetat si de catre Alter, Flynn, Montgomery, Turban, OBrien,
in prezent aflandu-se in continua dezvoltare. Acest domeniu implica doua probleme
principale: construirea unui model conceptual si a unui instrument software adecvat, pe de o
parte, iar pe de alta parte identificarea si dezvoltarea metodelor si tehnicilor de realizare a
sistemelor de asistare a deciziei.
Sistemele de asistare a deciziei sunt dificil de definit, neexistand in prezent o definitie
stiintifica unanim acceptata. Definitia initiala a sistemului informatic de asistare a deciziei a
pornit de la definirea fiecarui termen al sintagmei, rezultand astfel un sistem care are ca scop
asistarea decidentului sau decidentilor in rezolvarea unor probleme semistructurate.
De la inceputurile preocuparilor manifestate pentru SIAD, acestea au fost definite in
diverse moduri de catre autori:
-

inceputul anilor 70 aduce prima definitie a SIAD data de Little: un model bazat pe un

set de proceduri pentru procesarea datelor si pentru asistarea unui manager in procesul
decizional;
-

in 1971, Gory si Morton definesc SIAD ca sisteme informatice interactive care sprijina

decidentul in utilizarea datelor si modelelor in scopul rezolvarii problemelor nestructurate;

-

Keen si Morton (1978) considera ca SIAD combina resursele intelectuale ale

decidentilor cu capacitatile calculatorului in scopul imbunatatirii calitatii procesului

12

decizional. SIAD reprezinta un sistem informatic destinat managerilor care adopta decizii
pentru problemele semistructurate;
-

in 1986, conform lui Moore si Chang, SIAD este sistem flexibil, cu capacitatea de a

asista analiza datelor si de a modela decizii, utilizat atat pentru probleme de rutina cat si
pentru probleme complet noi.;
-

in anul 1994, Finlay defineste SIAD ca fiind un sistem informatic al carui scop este

sprijinirea procesului decizional;

-

Turban enunta o definitie mai concreta in 1995: sistem informatic interactiv flexibil si

adaptabil, special proiectat pentru a oferi suport in solutionarea unor probleme manageriale
nestructurate sau semistructurate, cu scopul de a imbunatati procesul decizional. Sistemul
utilizeaza date (interne si externe) si modele, ofera o interfata simpla si usor de utilizat,
permite decidentului sa controleze procesul decizional si ofera suport pentru toate etapele
procesului decizional.;
-

o definitie mai recenta, din 1999, a fost enuntata de Hattenschwiller, conform caruia

SIAD este un sistem.

In urma definitiilor unui sistem informatic de asistare a deciziei, prezentate anterior, se
pot deduce caracteristicile acestor sisteme, caracteristici ce le diferentiaza de alte tipuri de
sisteme informatice destinate managementului:
asista persoanele implicate in procesul decizional la rezolvarea problemelor
semistructurate si nestructurate;
asista decidentii, individuali sau la nivel de grup de lucru, in toate etapele procesului
decizional;
ofera decidentului controlul asupra procesului decizional;
creste eficacitatea procesului decizional;
sprijina atat deciziile simple cat si cele multiple, independente sau interdependente;
fundamenteaza procesul decizional utilizand instrumente de modelare si analiza
sofisticata a datelor;
permite managerilor asimilarea de noi moduri de utilizare si interpretare a informatiei;
promoveaza imbogatirea bazei de cunostinte, care poate determina aparitia de noi
cerinte si rafinarea sistemului.
13

2. Clasificri ale sistemelor informatice de asistare a deciziilor

Sistemele informatice de asistare a deciziei au fost clasificate de diferiti autori ce au

manifestat interes in domeniul sistemelor de asistare a deciziei, in functie de mai multe
criterii.
O prima clasificare de referinta a fost realizata de S.L. Alter, in functie de gradul de
implicare al sistemului sau in functie de modalitatea de sprijinire a deciziei. Tipurile de
sisteme de asistare a deciziei conform clasificarii Alter sunt:
sisteme de clasare a fisierelor;
sisteme de analiza a datelor;
sisteme informationale pentru analiza;
modele contabile;
modele de reprezentare;
sisteme de optimizare;
sisteme de sugerare.
Primele doua categorii de sisteme sunt orientate pe date, sistemele de asistare a
deciziei din a doua categorie sunt orientate pe date sau modele, iar ultimele patru tipuri sunt
orientate pe modele.
O clasificare mai recenta a fost realizata de Power rezultand cinci categorii de sisteme
de asistare a deciziei:
sisteme de asistare a deciziei orientate pe comunicatii (communication driven)
sisteme a caror interfata cu utilizatorul asigura colaborarea si comunicarea in cadrul
proceselor decizionale;
sisteme de asistare a deciziei orientate pe date (data driven) sunt sisteme ce
presupun o mai larga utilizare a depozitelor de date si faciliteaza gestionarea unor
baze de date foarte mari, apeland la tehnologiile data warehouse si OLAP;
sisteme de asistare a deciziei orientate pe documente (document driven) utilizeaza
baza de documente a unei organizatii, pentru a sprijini fundamentarea deciziilor;
sisteme de asistare a deciziei orientate pe cunostinte (knowledge driven) similare cu
sistemele de asistare a deciziei de sugerare, conform clasificarii lui Alter, adica sunt
14

sisteme ce dispun de cunostinte de expert in anumite domenii ce ar fi necesare

rezolvarii unor probleme;
sisteme de asistare a deciziei orientate pe modele (model driven) sunt sistemele ce
utilizeaza modelele contabile, financiare pentru a facilita accesul la acestea.
Luand in considerare aria de utilizatori, sistemele de asistare a deciziei se impart,
conform lui Hackathorn si Keen, in urmatoarele categorii interconectate:
sisteme de asistare a deciziei de uz individual;
sisteme de asistare a deciziei de grup destinate unui grup de decidenti ale caror
activitati sunt separate dar intercorelate;
sisteme de asistare a deciziei organizationale utilizate la nivel organizational.
Multi autori au ajuns la concluzia ca modelul de sisteme de asistare a deciziei bazat pe
un singur decident nu este aplicabil in orice situatie, ci doar in cazul deciziilor minore. In
general, in cadrul organizatiilor, deciziile importante sunt luate de un grup de decidenti.
Un alt criteriu de clasificare al sistemelor de asistare a deciziei este modul de instruire,
rezultand categoriile:
sisteme de asistare a deciziei inteligente, destinate rezolvarii problemelor decizionale
noi;
sisteme de asistare a deciziei neinteligente, capabile sa rezolve doar problemele pentru
rezolvarea carora au fost proiectate.
Pentru specialistii din domeniu realizarea unui sistem de asistare a deciziei ca un
ansamblu de componente implica dificultati. Componentele pot fi integrate in diferite moduri,
rezultand configuratii standard ale acestora: arhitectura de tip retea, pod, sandwich si turn in
functie de care se impart si sistemele de asistare a deciziei:
sisteme de asistare a deciziei de tip retea, situatie in care integrarea componentelor are
loc sub forma unei retele in care nodurile corespund componentelor, iar arcele
interfetelor;
sisteme de asistare a deciziei de tip pod care utilizeaza aceeasi interfata unica, fara a
elimina posibilitatea integrarii de noi componente functionale;

15

 sisteme de asistare a deciziei de tip sandwich care utilizeaza aceeasi componenta

dialog si o baza de data pentru mai multe componente, categorie utila in cazul
proceselor decizionale ce presupun modelarea situatiilor decizionale;
sisteme de asistare a deciziei de tip turn utilizeaza un mecanism de extragere a datelor,
cu posibilitate de exploatare a mai multor baze de date, baza de date a sistemului de
asistare a deciziei fiind o interfata intre baza de date sursa si gestionarea modelelor.
Sistemele de asistare a deciziei se clasifica si dupa modalitatea de interactiune dintre
om si sistem astfel:
sisteme de asistare a deciziei cu limbaje flexibile, care permit un dialog intre utilizator
si sistem foarte apropiat de limbajul natural;
sisteme de asistare a deciziei cu comenzi precise, in cazul carora dialogul utilizatorsistem se realizeaza utilizand comenzi prestabilite.

3. Arhitectura SIAD
In mod similar cu dificultatea gasirii unei definitii pentru sistemele de asistare a
deciziei, nici asupra componentelor unui sistem de asistare a decizie nu s-a cazut de acord in
randul autorilor cu preocupari in acest domeniu. Astfel, conform lui Sprague si Carlson,
componentele sistemului informatic de asistare a decizie sunt (Figura 2):
componenta de gestiune a datelor;
componenta de gestiune a modelelor;
componenta de gestiune a dialogului cu utilizatorului;
arhitectura sistemului de asistare a deciziei.
Dupa Boncyek si Holasapple, un sistem informatic de asistare a deciziei este format
din (Foundation of Decision Support Systems - 1981):
interfata cu utilizatorul (Dialog Management);
componenta de gestiune a datelor (Data Management);
componenta de gestiune a modelelor (Model Management).

16

Figura 2. Componentele unui SIAD, conform lui Sprague si Carlson

Sistemele informatice de asistare a deciziei a cinci componente, dupa cum sustine
autorul Hattenschwiller:
utilizatorul;
contextul decizional (decision context);
sistemul destinatie (target system);
baza de cunostinte (knowledge base);
mediul de lucru (working environment).
Componentele unui sistem informatic de asistare a deciziei, identificate de Power sunt
patru:
interfata;
sistemul de baza de date (baza de date + SGBD);
sistemul de modele;
componenta pentru asigurarea comunicatiei.
In zilele noastre, componentele unui sistem informatic de asistare a deciziei sunt
asemanatoare celor identificate de Sprague in 1982 (Figura 3.), anume:
interfata cu utilizatorul;
subsistemele bazate pe cunoastere;

17

 modulul de gestiune a datelor;

modulul de gestiune a modelelor.

Figura 3. Componentele unui sistem de asistare a deciziilor

Interfata cu utilizatorul este componenta ce asigura comunicarea dintre utilizatorul

sistemului si sistemul de asistare a deciziei. Realizarea corespunzatoare a acestei componente
este foarte importanta, deoarece in caz contrar exista riscul ca utilizatorul sa intampine
dificultati in utilizarea sistemului, iar interfata este singurul element pe care utilizatorul
sistemului il percepe, in mod direct. Interfata este cea care trebuie sa confere sistemului
flexibilitate si simplitate in utilizare. Utilizatorul, pe motivul ca are un rol activ in utilizarea
sistemului informatic de asistare a deciziei, este considerat ca parte integranta a sistemului
(Figura 3.), in calitate de decident, prin aceasta intelegandu-se una sau mai multe persoane
aflate in masura de a rezolva situatiile decizionale aparute.
Subsistemele bazate pe cunoastere sunt componente ce apar in cazul in care sistemul
informatic de asistare a deciziei este integrat cu un sistem expert, care are capacitatea de a
rezolva probleme complexe si dificile, utilizand expertiza si cunostintele de care dispune. Prin
integrarea celor doua tipuri de sisteme se obtin asa numitele sisteme integrate de asistare
inteligenta a deciziei sau SIAD inteligent. Exista doua componente esentiale ale sistemelor
expert: motorul de inferenta si baza de cunostinte. Motorul de inferenta este cel care
realizeaza simularea rationamentului uman, pe baza datelor si cunostintelor de care dispune
18

prin intermediul bazei de cunostinte. Sistemele expert in colaborare cu sistemele informatice

de asistare a deciziilor sunt extrem de utile in analiza deciziilor cu caracter nestructurat.

Figura 4. Modulul de gestiune a datelor

Modulul de gestiune a datelor este un subsistem al sistemului informatic de asistare a

deciziilor, care cuprinde la randul lui mai multe componente (Figura 4.):
baza de date a sistemului integrat de asistare a deciziei, ce include datele extrase din
surse interne, externe, date ce pot fi pastrate in cadrul bazei de date sau pot fi accesate
doar atunci cand sunt necesare;
sistemul de gestiune a bazei de date, care poate fi relationala sau poate fi
multidimensionala;
dictionarul datelor, adica un catalog ce contine definitiile tuturor datelor din baza de
date, utilizat in faza de identificare si definire a procesului decizional;
facilitati de interogare, care se refera la existenta unor limbaje de interogare a bazelor
de date.
Modulul de gestiune a modelelor cuprinde urmatoarele elemente (Figura 5):
baza de modele, sau biblioteca de modele, cuprinde setul de modele cantitative care
confera sistemului capacitatea de a analiza si solutiona problemele de decizie
[Zaharie01]. Sistemele informatice de asistare a deciziilor sunt cele care utilizeaza
aceste modele, acesta fiind unul din motivele pentru care se realizeaza diferentierea
dintre SIAD si alte sisteme informatice;
19

 modulul de gestiune al bazei de modele, este similar unui SGBD, prin facilitatile de
actualizare al bazei de modele de care dispune, si este menit sa creeze noi modele cu
ajutorul unor limbaje de programare;
dictionarul modelelor reprezinta catalogul modelelor si contine definitiile modelelor si
alte informatii cu privire la acestea;
modulul de creare, executie si integrare a modelelor, are rolul de a interpreta
instructiunile utilizatorului referitoare la modele si transmiterea acestor modele catre
sistemul de gestiune a modelelor. Selectarea unui model care se preteaza pentru o
anumita problema este in prezent un proces neautomatizat.

Figura 6. Modulul de gestiune a modelelor

4. Tendinte de dezvoltare a sistemelor informatice pentru asistarea

deciziilor
In mod firesc, trecerea anilor aduce schimbari, progrese oricarui domeniu, iar viteza cu
care progreseaza domeniul informatic determina ca si asteptarile in aceasta privinta sa fie ceva
mai mari.
Cateva tendinte de dezvoltare a sistemelor de asistare a deciziei sunt urmatoarele:
instrumente orientate-obiect dezvoltate pe platforma Java, pentru construirea
sistemelor de asistare a deciziei distribuite si cooperative bazate pe modele;
tehnologiile de comunicatie au devenit un imperativ in cadrul organizatiilor, iar viteza
si capacitatea acestora s-au imbunatatit, in asa fel incat pot contribui la asistarea
deciziei in timp real din orice punct al globului;

20

 software-ul open source contribuie la dezvoltarea sistemelor informatice de asistare a

deciziei, justificarea fiind teoria conform careia software-ul evolueaza mai repede;
tehnologiile de vizualizare devin din ce in ce mai puternice, fiind capabile sa ofere
vizualizarea oricarei situatii intr-un format real, permitand, spre exemplu, managerului
sa simuleze aparitia de noi produse;
Internetul devine un pilon important in ceea ce priveste comunicatia la nivel intern si
extern al organizatiei, sau a luarii de decizii, ori colaborarii intre manageri. Tot
Internetul este cel care poate sa ofere managerilor posibilitati de a aduna, impartasi sau
utiliza informatia;
managerii si angajatii cheie ai organizatiei opteaza din ce in ce mai des pentru asa
numitele pocket PC (PC-urile de buzunar), mai ales daca sunt integrate cu un telefon
mobil. Aceste pocket PC-uri sunt capabile sa acceseze sisteme de asistare a deciziei
distribuite;
depozitarea datelor nu mai este o problema pentru organizatii, aceasta realizandu-se
tot mai repede si mai simplu.
In ciuda evolutiei sistemelor de asistare a deciziilor, trebuie luate in considerare
anumite limitari ale acestora, care cel putin pentru moment nu pot fi inlaturate:
sistemul nu este inzestrat cu anumite calitati, momentan exclusiv umane, ca intuitia,
imaginatia, creativitatea, prin urmare un sistem informatic de asistare a deciziilor asa
cum a fost descris pana acum nu poate indeplini toate activitatile pe care individul
uman le realizeaza;
din motivul ca se restrictioneaza costurile, resursele fizice si logice ale sistemului sunt
limitate, iar de aici pot deriva cunostinte incomplete sau incorecte de care sistemul
beneficiaza, sau chiar o comunicare ce lasa de dorit cu decidentul;
ar fi aproape imposibila proiectarea unui sistem pentru asistarea oricarui tip de decizii,
in primul rand din motive tehnice, apoi din motive economice;
inca apar probleme de compatibilitate intre sistemele informatice de asistare a
deciziilor si alte sisteme informatice utilizate in cadrul organizatiei, generate uneori si
de formatul datelor pe care fiecare dintre aceste sisteme le utilizeaza;
unele sisteme de asistare a deciziilor nu sunt utilizate la capacitate maxima din motivul
ca utilizatorul nu cunoaste sau nu intelege functiunile acestuia, acestea nefiind redate
corespunzator in manualul de utilizare.
21

V.

Bibliografie

1. Airinei, D., Depozite de date, Editura Polirom, Iai, 2002

2. Airinei, D., Sisteme de asistare a deciziilor -note de curs, Universitatea A. I. Cuza Iai, Facultatea de
Economie i Administrarea Afacerilor, 2006
3. Alter, S., Decision Support Systems, Addison Wesley, 1980
4. Andone I., Mockler R., Dologite D., ugui Al., Dezvoltarea sistemelor inteligente n economie,
Editura Economic, Bucureti, 2001
5. Awad, E. M., Building Expert Systems: Principles, Procedures, and Applications, West Publishing,
Minneapolis/St. Paul, 1996
6. Boldur-Lescu, Logica decizional i conducerea sistemelor, Ed. Academiei Romne, Bucureti,
1992
7. Filip F.Gh., Decizie asistat de calculator: decizii, decideni metode de baz i instrumente
informatice asociate, Editura Tehnic, Bucureti, 2005

8. Jurca, I., Ingineria programrii note de curs Universitatea Politehnica Timioara,

Facultatea de Automatic i Calculatoare, 2003
9. Lungu, I, colectiv, Sisteme informatice Analiz, proiectare i implementare, Editura
Economic, Bucureti, 2003
10. Nicolescu, O. i alii, Sistemul informaional managerial al informaiei, Ed. Economic,
Bucureti, 2001
11. Nichi, t., Avram-Nichi, Rodica, Data mining, o nou er n informatic, Revista Byte,
Romnia, http://www.byte.ro/byte97-02/18tend.html, Februarie 1997 29. Nichi, t.,
Racovian, D., colectiv, Iniiere n informatica economic i de afaceri, Editura Risoprint,
Cluj-Napoca, 2003
12. Oancea, Mirela, Sisteme informatice pentru asistarea deciziei financiare, Editura ASE,
Bucureti, 2005 31. Oprea, D., Analiza i proiectarea sistemelor informaionale economice,
Editura Polirom, Iai, 1999 32. Power, D., Decision Support Systems Hyperbook., Cedar
22