Exercitiile fizice in epoca medievala

Cavalerismul medieval n-a aparut ca o institutie infiintata de autoritatea politica sau

spirituala a vremii, ci ca o consecinta a unor influente interne si externe care au actionat
asupra statelor crestine europene rezultate din conditiile feudale.
A preluat din :

conceptia germana asupra pregatirii;

investirea solmena a tanarului pentru exercitiile militare
practica araba privind calaria
moravurile razboinice nordice
spiritul elegantei franceze
mandria spaniola

Cavalerismul medieval specific Europei occidentale va idealiza "bravura dezinteresata", simtul

onoarei, sacrificiul total pentru credinta, pentru biserica. Asa se explica in mare parte si
celebrele cruciade organizate pentru cucerirea locurilor sfinte ale Orientului apropiat si,
indeosebi, a drumurilor comerciale catre Orientul mijlociu si indepartat.
In sistemul de educatie cavalereasca, corpul si sufletul, care reflectau durerea crestina, erau,
fiecare in parte, cultivate in mod specific :

trupul era otelit prin pregatirea militara

iar sufletul prin mistica crestina
Educatia morala, de esenta crestina, si practicarea exercitiilor fizice alcatuiau
pregatirea cavalerului.

Pentru purtarea razboiului si practicarea vanatoarei, indeletnicirile fundamentale ale acestei

caste nobiliare, tanarul cavaler sau novicele trebuia sa cunoasca cele 7 exercitii :
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

calaria, exercitiu de baza, ratiunea de a fi cavaleri

inotul
manuirea armelor
lupta
aruncarea sagetilor din arc, arbaleta, a lancei
turnirul
juta, care imita duelul, un gen de turnir simplificat in doi

Turnirul era un joc cavaleresc prin excelenta, un joc de razboi, o scoala de pregatire militara,
de origine celtica.Campul de lupta, era un vast spati dreptunghiular, fie curtea interioara a
castelor , fie piata centrala din interiorul oraselor. Publicul invitat - nobilii si doamnele inconjura arena, poporului ramanandu-i locurile periferice.
Semnalul luptei era dat de un "herald". Echipele erau impartite si despartite printr-o franghie,
care la un semnal era taiata si cele doua formatii se napusteau una impotriva celeilalte.
Lupta, incepea cu lancea si se termina cu sabia, dar dupa reguli servere care sa micsoreze
efectele dramatice. Lupta continua mai multe ore, pana ce arbitrii apreciau ca victoria revine
echipei care avea mai multi calareti in sa.
Juta era o forma simplificata a turnirului, care reducea intrecerea dintre doua echipe la doi
adversari. Acestia, in fuga cailor veniti din directii opuse, despartiti de o bariera, cautau sa
prinda momentul precis al incrucisarii, pentru a aplica lovitura de lance adversarului si calului
acestuia, protejati de armura. Fiecare lovitura reusita era punctata, intrecerea incheindu-se
cand unul din cei doi adversari era doborat de pe cal.
Exercitii practicate de mase
Jocurile populare - practicate de taranii liberi.

Quintena - probabil de origine romana, care parodia juta, constand in lovirea unei tinte fixe ce
sugera o fiinta umana, un manechin, o momaie.
Lupta libera - in care bretonii straluceau prin traditie, se baza pe priza puternica aplicata
adversarului, si aplicarea de dezechilibrari si piedici pana la rasturnarea adversarului pe
spate.
Jocurile cu mingea - primul tip de joc, consta in lovirea mingii cu palma si se numea Jeu de
paume. Acelasi tip de joc, daca avea ca scop aruncarea mingii la distanta cat mai mare, se
numea Longue Paume. Mingea era confectionata din piele groasa umpluta cu nisip, pietre,
rumegus sau pilitura de fier, lucru care ducea la o dibacie a participantilor si de o forta
remarcabila. Jocul preluat de francezi, capata denumirea TENEZ.
Alaturi de jocul la paume, va fi practicat si cel cu piciorul : la soule, tot atat de vechi. Mingea
la jocul cu piciorul, era realizata din lemn sau o basica umpluta cu tarate sau fan. In Italia,
jocul cu mingea se numea Calcio si se practica de catre echipe costumate. In Anglia, jocul cu
mingea lovita cu piciorul, se practica in secolul al XIII-lea, in strada, motiv pentru care a fost
interzis.
La Crosse consta in lovirea mingii catre o tinta (gaura in pamant), efectuata cu un baston
incovoiat. Este considerat parintele hocheiului pe iarba si a celui pe gheata.