Roma secolului al XVII-lea si Antichitatea

In calitate de curator al acestei expozitii, in momentul selectiei operelor de arta ce

urmeaza a fi expuse, a trebuit sa iau in considerare un cumul de factori care necesita a fi bifati
si, dintr-o multitudine de variante, sa aleg operele care intrunesc toate conditiile date de
intersectia acestor factori. In consecinta, in urma unei analize a evenimentelor recente de acest
gen, am ajuns la urmatoarele concluzii si alegeri:
- tematica expozitiei trebuie sa fie una neasteptata din punct de vedere al artei expuse, sa
aduca in atentie un nou punct de vedere, insa, in acelasi timp, trebuie sa fie si una destul de
cunoscuta pentru a atrage cat mai multi vizitatori, chiar si dinafara cercurilor de arta, intrucat
o tematica de nisa ar atrage doar oameni de arta, ceea ce ar rezulta intr-un numar destul de
mic de vizitatori si nici nu ar avea prea mare impact si rol in educarea publicului ce o
viziteaza, intrucat interesul acestuia intr-o zona de nisa ar artei ar veni deja dintr-o educatie
artistica extinsa, deci nu ar ajuta la trezirea interesului pentru arta a unor oameni din alte
domenii; astfel, am concluzionat ca tematica trebuie sa aiba ca piloni de baza doua perioade
importante, general cunoscute, Roma secolului al XVII-lea si Antichitatea, care ar capta
interesul publicului larg, dar dintr-o perspectiva diferita, anume aceea a unor artisti mai putin
sonori, pentru a scoate din obscur nume eclipsate de maestrii vremii, dar cu o contributie
consideranta la ceea ce azi reprezinta arhivele artei din acea perioada;
- dispunand de un spatiu relativ mic si putand alege numai cinci opere pe care sa le expun, dar
care sa se incadreze in trei categorii diferite de arta, am ales o sala patrata, dar la care voi cere
sa se faca urmatoarele modificari, in vederea unei dispuneri a operelor de arta care sa le puna
in valoare cat mai mult:
-o sala cu pereti albi, pentru a lasa operele sa iasa in evidenta;
- peretele paralel cu cel al intrarii in sala va fi modificat cu doua placi de rigips, pentru
a modifica forma salii si a o face pentagonala, pentru a avea cate o opera in fiecare colt al
camerei;
- o alta cerinta ar fi ca setting-ul fiecarei opere sa fie intr-o vitrina de sticla, luminata
prin spot-uri cu lumina galbena, pentru a evita lumina alba, pe care o consider prea aspra in
acest context si inadecvata, intrucat era inexistenta in perioada realizarii operelor si ar crea o
alta perspectiva a acestora decat aceea din care erau privite la vremea aceea, iar dorinta pentru
aceasta expozitie este de a surprinde atmosfera din acea perioada;

- dispunerea operelor sa fie in ordine cronologica, in sensul acelor de ceasornic,

incepand cu coltul din stanga intrarii;
- doresc creerea unui culoar stil labirint, fara posibilitate de a sari peste o opera, cu
ajutorul unor placi de plexiglas transparent cu o inaltime de un metru, pentru a asigura faptul
ca vizitatorul va intelege conceptul de cronologizare a operelor si pentru a impiedica o
eventual curiozitate mult prea mare de la a-l face sa sara de la o opera la alta in alta ordine
decat cea fixata pentru expozitie;
- de asemenea, intreaga sala va fi luminata cu ajutorul unor spot-uri mai mari dotate cu
senzori de miscare, care vor ramane aprinse timp de 15 minute, pentru a trece gradual de la
intuneric la o sala complet luminata, iar, la iesire, vizitatorul se poate intoarce pentru o ultima
privire de ansamblu, in care va vedea toate cele 5 opere la un maxim de luminozitate al salii;
- intrucat sala este una mica si vom implementa labirintul din plexiglas, se vor primi
grupuri de maxi 5 persoane simultan.
Acestea fiind deciziile ce tin de partea de administrativ, concept, pozitionare si design,
in continuare voi desemna operele alese pentru expozitie.
Renasterea, dupa cum insusi numele curentului sugereaza, poate fi considerata o
perioada remake a unei alteia, anume Antichitatea. Numeroase documente din perioada
Renasterii atesta ca artistii ce se integreaza in acest curent au pornit sau au avut ca sursa de
inspiratie operele din Antichitate, mai ales in pe teritoriul pe care astazi il numim Italia si cu
preponderenta in zona Romei, intrucat istoria bogata si bine documentata le-a permis o scolire
aprofundata in acest domeniu. Astfel, singura alegere fireasca pe care am putut-o intrezari
pentru aceasta expozitie a fost zona artistica si culturala a Romei din perioada secolului al
XVII-lea, mai precis jumatatea perioadei de timp pe care sa intins Renasterea.
Artistii Renasterii se folosesc de motivele din Antichitate pentru a crea noi opere care
sa umple golurile si intermitentele din acea perioada, intermitente fie de concept, fie din lipsa
sau pierdere de izvoare istorice care sa le ateste existenta. Avand la baza corpul uman,
anatomia acestuia, dar si spiritul, natura umanista a Renasterii ma indeamna sa aleg doua
picturi de Guercino, pe numele sau real Giovanni Francesco Barbieri, care se afla oarecum la
poli opusi: unul religios, David cu capul lui Goliat, datat in jurul anului 1650, si unul
astrologic, Personificarea astrologiei, circa 1650 1655, pe care il vom imprumuta pe
perioada expozitiei de la Blanton Museum of Art, Texas, SUA.

Expozitia va incepe cu o opera ce tine de domeniul artei decorative, o solnita din

secolul al XVII-lea, fara o datare exact, din Deruta, Italia pentru a induce lin privitorul in
atmosfera acestui secol.
Ultimele doua alegeri vor fi doua sculpturi, apartinand lui Gian Lorenzo Bernini:
Bustul Constanzei Bonarelli, din anul 1635 cu o inaltime de 72 cm, din marmura, pe care il
vom imprumuta de la Museo Nazionale del Bargello din Florenta, si Bustul Cardinalului
Richilieu, datat in jur de 1640 1641, din marmura si in marime naturala, pe care il vom
imprumuta de la Luvru, din Paris.
Ordinea dispunerii acestora va fi, de la stanga intrarii la dreapta acesteia: solnita din
Deruta, fara o datare aproximativa, Bustul Constanzei Bonarelli, din anul 1635, Bustul
Cardinalului Richilieu, datat in jur de 1640 1641, ambele de Gian Lorenzo Bernini, David
cu capul lui Goliat din anul 1650 si Personificarea astrologiei, circa 1650 1655, aceste
ultime doua opere apartinand lui Giovanni Francesco Barbieri, cunoscut mai bine ca
Guercino, alias provenit dintr-o problema de vedere care ii daduse o privire sasie, acesta fiind
termenul italienesc pentru sasiu.
Consider ca alegerile mele in calitate de curator pentru aceasta expozitie reprezinta o
aducere in atentia publicului a unor opere care nu sunt neaparat sonore sau, cel putin, nu sunt
prezentate in manualele scolare, ci doar in cele de specialitate.
Expozitia se adreseaza publicului larg, placutele de langa opere vor contine si scurte
date biografice despre autori, nu doar generalele date despre opera prezentata, tocmai pentru a
familiariza privitorul si cu autorul si pentru a conferi o perspectiva mai profunda, nu una
distanta, detasata asupra obiectului de arta.
In paginile urmatoare voi expune imaginile operelor prezentate mai sus.

Solnita din Deruta, Italia, apartinand secolului al XVII-lea

Bustul Constanzei Bonarelli, 1635, Gian

Bernini

Bustul Cardinalului Richilieu, 1640 1641, Gian Lorenzo Bernini

Lorenzo

David cu capul lui Goliat,

datat in jurul anului 1650,
Guercino

Personificarea astrologiei, circa 1650 1655, Guercino