Sunteți pe pagina 1din 8

26 Etapele lehuziei fiziologice

Lehuzia defineste si delimiteaza perioada de timp in care


regreseaza/dispar fenomenele locale si generale care au
dominat GESTATIA si PARTURITIA. Dureaza de regula 6
saptamani.
Etapele
1.Lehuzia imediata =primele 24h (concomitenta si /sau
succesiva perioadei de consolidare a hemostazei/ perioada
IV a nasterii)
clinic: stare de astenie,oboseala din pricina efortului fizic
depus in timpul travaliului,adinamie,tranpiratii
profunde,somnolenta,bradicardie marcata care poate dura 23 zile
Atentie la sangerarile tardive si la functia vezicala (retentie
de urina)
2.Lehuzia propriu-zisa

=10-12

zile dupa nastere

-apar fenomenele involutive rapide ale uterului.Presupune


supravegherea lehuziei in spital deoarece pot aparea
infectiile puerperale si complicatiile trombo-embolice.
3.Lehuzia indepartata/tardiva =6 saptamani (uneori 12)
In aceasta etapa organismul uman sufera modificari lente
,revenind morfo-functional la starea pregestationala.
27.etipoatologia sterilitatii de origine tubara
Sterilitile de origine tubar sunt cauzate de o obstrucie a
trompelor, n general ca urmare a unei salpingite legate de o
boal cu transmisie sexual. Dar o sterilitate tubar poate
proveni de asemenea n urma unor infecii contractate la
natere, cu ocazia unui avort, a punerii unui sterilet sau a

practicrii unei histerosalpingografii.


O sterilitate tubar este definit n caz de hidrosalpinx
(obstrucie a extremitii trompelor, care se umplu atunci cu
un lichid seros) sau n caz de aderene (esut cicatriceal care
se interpune ntre ovare i pavilioanele tubare).
Factori tubari (40% din totalitatea factorilor implicati in
sterilitate):
-obstructia tubara proximala, distala (hidrosalpinx) , pe
intreg lumenul (TBC);
-inflamatii nespecifice sau specifice (gonoree), TBC;
-neinflamatorii: malformatii, distrofii, endometrioza tubara,
tumori, spasmultrompei, aglutinarea franjurilor
28.Semnele clinice majore ale travaliului
Travaliul prezinta 3 etape:
1etapa de latenta sau pretavaliul, etapa de pregatire a
dilatatiei prin scurtarea si stergerea colului
2etapa activa sau dilatatia corespunde dilatatiei colului
(prima perioada a nasterii)
3 etapa pelvica corespunzatoare expulziei fatului (a2a
perioada a nasterii)
travaliul clinic: contractia uterina si dilatatia
Semnele clinice majore:
-aparitia contractiilor uterine ritmice progresive
-stergerea colului (echivalenta debutului dilatatiei si
transformarii in orificiul uterin)
Caractere contractiei uterine:spontane si involuntare,ritmice

evoluand clinic sub forma de contractie-decontractie,


intermitente(urmate de relaxare),totale (contractie
unica),progresive
In functie de etapa la semnele majore se adauga semne
minore
In etapa de latenta: Cand se instaleaza o activitate
contractila ritmica,progresiva ca intensitate ,durata si
frecventa si apar concomitent modificarile colului. de la 14hmultipare pana la 20h primipare. :
-eliminarea dopului gelatinos( aspect de scurgere
gelatinoasa galbuie uneori sanguinolenta)
-tensiunea polului inferior a segementul care solicita orificiul
cervical
-coborarea fundului uterin
-senzatie de compresiune pe vezica si rect
-contractii uterine nedureroase sau putin dureroase
In etapa activa: de la o dilatatie de 2 cm la dilatare
completa. 4-6h
29.Ruptura uterina
Prin ruptura uterina se intelege aparitia spontana sau
determinarea artificiala,accidentala,provocata a unor solutii
de continuitate in peretele pungii gestatorii,la orice nivel al
organului situat deasupra insertiei vaginului pe col,in
gestatie,parturitie si postpartum.
*momentul aparitiei in gestatie( primele 20 sapt, dupa 20
sapt), in parturitie (travaliul ,delivrenta), in postpartum pot fi
cantonate numai la nivelul uterului sau pot interesa
concomitent si alte organe vecine.

* topografic: rupturi cervico-segmentare, rupturi


segmentare,rupturi segmento-corporale,rupturi corporale
*profunzimea rupturii: ruptura uterina incompleta/completa
*modalitate producere: spontana/provocata
30.Hemoragiile uterine disfuctionale la tinere si
adolescente
Hemoragiile uterine disfuncionale reprezint sngerri
anormale datorate modificrilor aprute n controlul
hormonal al menstruaiei. Sngerrile apar frecvent sau
neregulat, dureaz mai mult sau sunt mai abundente.
Cel mai frecvent aceste hemoragii apar la nceputul sau la
finalul perioadei reproductive (adolescen sau dup vrsta
de 45 de ani). n cca 90% din cazuri, ovarele nu elibereaz n
mod regulat un ovul (anovulaie)
Hemoragiile uterine disfuncionale apar de obicei atunci
cnd nivelele de estrogeni rmn ridicate n loc s scad
cum se ntmpl n mod normal dup eliberarea ovulului i n
lipsa fecundrii. Nivelul crescut de estrogen nu este
echilibrat de un nivel corespunztor de progesteron.
Acest tip de sngerare apare frecvent la femeile cu
sindromul ovarelor polichistice i la unele femei cu
endometrioz.
Hemoragiile uterine disfuncionale pot reprezenta un semn
precoce al menopauzei.
31.Structura spatiului intravenos
32.Sarcina ectopica cervicala- semne clinice
,tratament

Grefarea si evolutia zigotului in portiunea distala a pungii


gestatorii ,mai exact intre cele 2 orificii ale canalului cervical.
In practica :
-sarcina cervicala adevarata (zigot grefat dezvoltat intre cele
2 orificii)
-sarcina istmo-cervicala sau cervico-istmica (zigot grefat in
jurul orificiului cervical intern de unde evolueaza fie spre
endocol ,fie spre cavitatea uterina)
Clinic:In sarcina cervicala foarte importante sunt capacitatea
colului de a se adapta si apara la cresterea embrionului/
penetratia trofoblastului. Aceasta varietate de sarcina
ectopica se manifesta constant/ PATAGNOMONIC prin
SINDROM HEMORAGIC.
tratament:
HISTERECTOMIE de HEMOSTAZA ( sg solutie terapeutica pt
salvarea vietii indiferent de varsta femeii)
=>HISTERECTOMIE TOTALA :
-radicala
-conservatoare (cerclajul colului uterin,compresiune
endocervicala cu balonet,embolizarea arterei uterine)
-nechirurgicala (methotrexat, polichimioterapia, etoposide)
33.Etiopatogenia fibromiomului uterin
Fibromul uterin este o tumoare benigna analoga
miometrului.Greveaza indeosebi uterul femeii adulte,dupa
varsta de 35 ani (20-50)
Etiopatogenie proliferarii benigne a miometrului nu este pe
deplin cunoscuta nici in prezent.Exista 3 curente:

1Curentul care admite, ca pct de plecare ,elemente din


miometrul embrionar - teoria embriologica Conheim
2.Curentul care admite ca pct de plecare elemente
componente din miometrul adult: teoria infectioasa,teoria
vasculara si teoria hormonala)
3.Curentul care implica mecanisme genetice si imunologice
(teoria genetica)
Anatomopatologic: fibromioamele apar ca noduli sferici
,ovoidali,sau lobulati,unici sau multipli,variabili ca
dimensiune si consistenta (ferma).
Arhitectural fiecare nucleu fibromatos se dezvolta din tunica
mijlocie a uterului- miometrul, pe parcursul evolutiei si
cresterii se pot remarca diferite tendinte sau directii de
extensie:
1.in intimitatea peretelui uterin,inconjurat uniform de
miometru =fibromul intramural sau interstitial
2.extinderea spre si in cavitatea uterina =fibromul
submucos sau endocavitar
3.evolutie spre suprafata uterului, subperitoneal = fibromul
subseros
4.pe anexele uterului, vestigiile wolffiene sau mulleriene
parauterine si parametrane = fibroame aberante
,ectopice
34.Anatomia si ultrastructura spermatozoidului
Spermatozoizii sunt celule filiforme, cu nucleul condensatsi
citoplasma redusa, dotate cu capacitate de miscare prin
prezenta unui organit special numit flagel (coada) .
Spermatozoidul este o celula ultraspecializata, care odata
formata, nu creste si nu se multiplica, n schimb participa la

formarea unei noi fiinte n procesul fecundatiei.


Morfologic, spermatozoidul este format din trei parti
principale: cap, gt si coada.
Capul spermatozoidului este format n principal din: nucleu,
capuson, acrozom si membrana externa . Nucleul ocupa cea
mai mare parte a capului spermatozoidului si contine
cromatina nucleara. Acrozomul este o membrana densa,
care ocupa partea anterioara a corpului si are rol n procesul
fecundatiei. Capusonul se prezinta ca o membrana n partea
cea mai anterioara a capului. Membrana celulara a capului,
nu este altceva dect membrana spermatidei la acest nivel.
Gtul este segmentul cel mai scurt al spermatozoidului. La
nivelul gtului se afla centrozomul proximal de unde
porneste filamentul axial, care strabate coada
spermatozoidului n toata lungimea lui. Centrozomul
proximal este centrul cinetic al mobilitatii spermatozoidului.
Regiunea gtului spermatozoidului estefoarte fragila, ceea
ce determina adesea detasarea capului de coada.
Coada are ca elemente structurale filamentul axial si
filamentul spiralat .
35.Apoplexia utero-placentara : diagnostic,conduita
Diagnosticul trebuie sa fie intuit si confirmat deosebit de
rapid ,in fata unei parturiente din a2a jumatate a sarcinii
si/sau travaliu.In AUP nu este "loc si timp" pt explorarile
paraclinice performante, fiind vorba de o "URGENTA A
URGENTELOR". Accidentul debuteaza si se deruleaza extrem
de rapid.
*Sd obstetrical: durerea,contractura uterului,ascensionarea
fundului uterin si /sau marirea de volum a uterului.disparitia
micarilor active fetale,alterarea si disparitia batailor cordului

fetal.
*Sd hemoragic :sangerarea,anemia,hipotensiunea
*Sd toxemic :proteinurie,oligoanurie,hematurie si HTA
*Soc :anxietate,paloare,hipotensiune,stari lipotimice,racirea
tegumentelor si extremitatilor
*Sd biologic: incoagulabilitatea
Paraclinic:
-Ecografie(localizare placentei /decolarea/topografie ei
;morfologie fetala, malformatiisuferinta
-velocimetrie Doppler (aa ombilicala,aa carotida fetala,aa
uterina)