Dezvoltare personala

Sanatate
Copii si parenting
Cuplu si sex
Frumusete
Nutritie
Vedete la psiholog
Culturale
Teste psihologice

Semne ca iti castrezi psihologic partenerul de cuplu

Barbati criticati, manipulati si deposedati de masculinitate, femei cu o

tendinta tot mai mare de control, cu din ce in ce mai putina
blandete si feminitate Ai vazut des aceasta radiografie de
cuplu? Iata cateva solutii pentru a reveni la o dinamica
sanatoasa.
Psychologies: Barbati feminizati si femei care parca si-au pierdut
delicatetea De ce se intampla asta ?

Domnica Petrovai: Sunt cel putin doua explicatii: una ar fi educatia fetelor si a
baietilor de catre parintii lor, modelele pe care le-au avut, si alta ar fi schimbarile de
roluri.
Baietii crescuti, in primul rand, de mame, cu tati absenti sau foarte critici,
nu au avut sansa maturizarii emotionale.
Nesiguranta lor s-a transformat in agresivitate, evitare si retragere din relatie,
sunt neimplicati, fara asumarea angajamentelor, mereu in cautarea validarii si
atentiei femeilor, foarte sensibili, vulnerabili, cu multe prietene si foarte putine
relatii sanatoase cu barbatii, competitivi si perfectionisti, cu o teama mare de
esec si respingere.
Apoi avem fetele crescute de mame foarte muncitoare, care s-au
sacrificat pentru copii si familie si care au dus greul casei.
Acestea au fost atat de putin femei in relatia lor cu ele si cu barbatul lor, au trait
atat de putina bucurie, distractie, satisfactie personala, rasfat, au avut multe
responsabilitati, au fost criticate, respinse sau abandonate de barbat oare ce
fel de model au fost pentru fetele lor? Cum au invatat ele feminitatea de la
mama?
Femeia care a capatat independenta financiara si munceste la fel demult, sau
uneori mai mult decat barbatul, dar a ramas si mama, sotie, femeie, este obligata
sa rezolve multe probleme, sa aiba multe initiative, sa ia decizii pentru familie si
profesie.
Una dintre consecintele acestor schimbari este ignorarea nevoilor ei
personale: sa fie iubita, curtata, dorita ca femeie, sa fie vulnerabila si in
grija barbatului, sa se simta protejata de el.
Femeia a inceput sa faca prea multe, sa controleze prea mult si sa uite de ea, sa
fie foarte critica cu sine si cei din jur, rece, distanta, cu un cost mare al fericirii si
autonomiei personale.

Ajungi sa fii nemultumita cand primesti in relatie doar ca raspuns la ceea

ce faci tu, cand nu vine de la celalalt fara sa ceri.
Cauza este tot nesiguranta femeii: ea a invatat ca trebuie sa fie perfecta, sa le
faca pe toate, insa este tot nesigura si nu se simte cu adevarat iubita si pretuita.
Pe de alta parte, unii barbati inca nu s-au maturizat, sunt foarte nesiguri pe ei,
dependenti.

Ce efecte are dinamica asta la nivelul cuplului?

D. P.: Un cuplu nefericit, cu ambii parteneri nemultumiti. El nu se simte
barbat, ea nu se simte femeie.
Femeilor care sunt si barbatul din relatie, le recomand sa renunte sa mai
conduca doar ele relatia, sa o mai controleze, sa aiba grija de sine, sa dea spatiu
barbatului sa vina catre ele, sa le doreasca, sa faca loc dorului.
Cicaleala, reprosul, critica nu le vor face sa primeasca mai mult, ci, din
contra, barbatul se va retrage. Femeile nu trebuie sa se mai abandoneze pe
sine!
Pe de alta parte, barbatul crescut de o mama hiperprotectoare si un tata
neimplicat, invata, de copil, sa fie in grija unei mame, sa raspunda initiativelor
ei, sa ii fie frica sa ia el initiative, sa ii fie frica de respingere si, atunci, firesc,
atractia lui va fi pentru o femeie care are tendinta sa rezolve lucruri, sa ia decizii,
sa controleze.
La inceput, pare o chimie buna, dar, in timp, efectele sunt dezastruoase
pentru amandoi. Barbatul devine din ce in ce mai nesigur, ii este imposibil sa
aiba incredere in el, face ce i se spune, dar uraste asta si saboteaza relatia, iar
femeia dezvolta frustrari, resentimente si multa furie, pentru ca nu primeste
dragostea pe care a asteptat-o.

Au femeile puternice si independente de azi tendinta de a-si

castra psihologic partenerul?
D. P.: O femeie cu adevarat puternica nu simte nevoia sa isi controleze
barbatul, sa il subjuge, sa il umileasca, sa il critice.
As spune ca asta fac femeile care nu se pot controla pe ele. Am intalnit multe
femei independente financiar, de succes, insa emotional teribil de nesigure si
neincrezatoare.
Ele vor sa controleze, sa manipuleze, nu stiu cum sa fie femei, cum sa
primeasca iubirea barbatului, ce inseamna o relatie sanatoasa, nu cred ca
sunt demne de iubire.
Pentru femeile foarte egocentrice, care se simt speciale, totul li se cuvine,
nevoile lor conteaza si vor ca barbatul sa raspunda doar nevoilor lor.
Sunt narcisice, fara empatie si compasiune. Desigur, atrag barbatifoarte
nesiguri, care nu au incredere in ei si care pot fi usor manipulati,
dependenti de ele.

Prin ce comportamente, limbaj etc. isi castreaza o femeie

partenerul?
D. P.: Controlul, critica, manipularea sunt cele mai frecvente. Sanatos este
ca stabilitatea ta emotionala, ca femeie, fericirea ta, increderea ta sa nu
depinda de barbat.
Pentru ca lipsa de autonomie te determina sa controlezi, sa respingi, sa ii dai
barbatului sentimentul ca nu este suficient de bun pentru tine, sa il faci sa simta
ca trebuie sa iti dovedeasca mereu ca merita iubirea ta, te joci cu el.

Care sunt efectele acestei castrari psihologice?

D. P.: Un cuplu in care ambii parteneri sunt frustrati si nemultumiti, nefericiti, cu o

relatie toxica pentru ei si copiii lor. Aparent, unul pare sa fie multumit, cel care
domina, insa, in realitate, in relatie exista multa suferinta si durere.
Pasul cel mai sanatos este ca partenerul criticat, abuzat, manipulat sa puna
limite, sa nu mai permita asta, insa aici e frica cea mai mare: Daca pun limite, ea
se va supara, se va infuria, ma va pedepsi sau ma va parasi, asa cum m-a
amenintat. Dar cel care controleaza este cel mai nesigur, el traieste cea mai
mare frica!

In general, ce tip de barbati atrage femeia castratoare?

D. P.: Imaturi, nesiguri, care au trait abuzul si, din pacate, sunt obisnuiti cu el.
Barbati care nu stiu sa puna limite si nu au trait o relatie sanatoasa.
Faptul ca ei ii permit femeii acest tip de comportament fata de ei,
incurajeaza, mentine abuzul.

Ce se intampla cand o femeie castratoare ajunge sa formeze un

cuplu cu un barbat dominator?
D. P.: Amandoi sunt critici si vor sa controleze, sa aiba dreptate, sa conduca.
Poate fi provocator pentru ambii, insa relatia se epuizeaza din cauza tensiunilor
si a conflictelor sau, in final, unul cedeaza si se subjuga, ca sa nu mai fie
scandal.

Ce greseli ale parintilor conduc la estomparea masculinitatii si

feminitatii copiilor?
D. P.: Avem baietii crescuti mai ales de mame sau cu tatii prezenti numai la joaca
ori distractie. Baietii crescuti de mame care au divortat si unde tatal nu se mai
implica, crescuti si formati de educatoare, profesoare, bunici, fara mentori
masculini deci, carora le lipseste modelul de masculinitate.

Iar barbatii nu pot invata masculinitatea de la o femeie! Traim o criza a

educatiei, scoala este construita de femei si adaptata mai ales fetelor, nu
baietilor.
Este nevoie de educatori si profesori barbati, de tati, care sa fie lasati de femei
sa se implice in viata emotionala a baietilor si fetelor, fara aliante intre mama si
baiat impotriva tatalui, cu criticarea si respingerea lui.
Este foarte toxic pentru baiat, pentru viitorul barbat! Baiatului crescut ca un
printisor de catre mama, in relatie simbiotica cu el, nu ii se permite
maturizarea, autonomizarea.
El va deveni foarte critic cu femeile, le va respinge, din cauza furiei adunate din
relatia nesanatoasa cu mama si tatal sau va cauta constant reasigurari, validari
si va fi controlat, abuzat de femei.
Baiatul are nevoie de tatal sau, de modele masculine, de la care sa invete sa isi
integreze sanatos ratiunea si rezolvarea de probleme, autonomia emotionala.
Iar fetele sa fie crescute fara presiunea ca trebuie sa aiba grija de relatii,
fara frica sa nu supere, sa nu dezamageasca, sa fie bune si dragute, sa
nu isi exprime furia.
Ci sa se simta iubite, rasfatate de tata, sa se simta frumoase si destepte, sa
invete iubirea din modul sanatos in care tatal o iubeste pe mama.
De Domnica Petrovai, psiholog clinician principal, psihoterapeut cognitivcomportamental, specializat in terapia familiei si cuplului, fondator Mind
Education Health
www.mindeducation.ro