Sunteți pe pagina 1din 5

Hidrocarburile sunt compui chimici ale cror molecule sunt formate doar din

atomi de carbon i hidrogen.


Acestea conin un schelet format din atomi de carbon - caten, legai ntre ei prin
legturi simple, duble sau triple, legturile rmase fiind ocupate de atomi de
hidrogen.
n general, hidrocarburile sunt combustibili.
Prin sisteme de hidrocarburi se intelege amestecul de hidrocarburi,
heterohidrocarburi, inclusiv impuritatile, cu exceptia apei.
Se cunosc azi peste 30000 de hidrocarburi clasificate in mai multe clase, dupa
principalele lor caracteristici.
Clasificarea hidrocarburile din sistemele naturale:
Alcani si cicloalcani (ambele sunt hidrocarburi saturate); hidrocarburi
aromatice(nesaturate); compusii cu oxigen (sunt alcatuiti din substante cu caracter
acid: acizi naftinici, acizi grasi, etc.); compusii cu sulf (hidrogenul sulfurat este
prezent in gaze, iar sulfurile acidice si bisulfurile sunt prezente in titei); compusii
cu azot (porfirinele - constituie dovada originii petrolului); compusii cu caracter
asfaltic (consta in rasini, asfaltene, carbene, etc.); rasini (au densitatea apropiata de
cea a apei, vascozitate mare si sunt solubile in hidrocarburi mai usoare decat ele);
acizi asfaltogenici (sunt asemanatori rasinilor si sunt solubili in alcool etilic);
asfaltene (au culoarea neagra, consistenta solida si sunt solubile in solventi
aromatici si cu halogenati).

Stare naturala si nomenclatura.


Hidrocarburile saturate aciclice se gasesc in gazele naturale si in titei. In gazele
naturale si in gazele de sonda se gasesc hidrocarburi care contin un numar mic de
atomi de carbon, pe cand in titei se gasesc hidrocarburi cu un numar mare de atomi
de carbon. Hidrocarburile aciclice saturate au denumirea terminata in sufixul an.
Primii patru termeni se numesc: metan, etan C2H6, propan C3H8 si butan C4H10.
Numele celorlalti termeni deriva de la denumirea greceasca corespunzatoare
numarului atomilor de carbon din molecula, la care se adauga sufixul an. De
exemplu : pentan C5H12, hexan C6H14, heptan C7H16, octan C8H18, nonan
C9H20 decan C10H22 etc.
Radicalii organici, sunt parti componente ale combinatiilor organice care ramin
neschimbate in cursul transformarilor chimice ale substantelor. Radicalii sint grupe
de atomi care se pot lega intre ei sau cu alte elemente si se pot substitui reciproc in

diferite combinatii. Radicalii organici iau nastere prin eliminarea a unuia, a doi sau
a trei atomi de hidrogen din moleculele hidrocarburilor. Denumirea lor se formeaza
astfel: la radicalii monovalenti care poarta numele hidrocarburii respective se
adauga sufixul il (metilCH3, etil C2H5, propil C3H7, fenil C6H5, benzil
C6H5CH2etc.); la radicalii bivalenti se adauga sufixul ilen sau en (metilen
sau meten > CH2> propilen sau propen > C3H6 etc.) si la radicalii trivalenti
sufixul in sau enil (metin sau metenil).
Pentru prescurtare, radicalii se noteaza in formule cu lit era R.
Atomii de carbon din molecula unei hidrocarburi pot fi de patru feluri : primari,
secundari, tertiari si cuaternari.
Carbonul primar este legat de un atom de carbon printr-o singura valenta, iar
celelalte trei valente sunt satisfacute cu alte feluri de atomi; Carbonul secundar este
legat de doi atomi de carbon prin cite o valenta, iar celelalte doua valente sunt
satisfacute cu alte feluri de atomi; Carbonul tertiar este legat de trei atomi de
carbon prin cite o valenta, avind o singura valenta satisfacuta cu altfel de atom, iar
carbonul cuaternar este legat prin cite o valenta de patru atomi de carbon .
Metode de preparare.
Dintre metodele generale folosite la prepararea alcanilor se vor da numai citeva
exemple.
a) Hidrogenarea hidrocarburilor nesaturate.
Aceasta metoda este mult utilizata in laborator. Hidrocarburile nesaturate supuse
hidrogenarii dau hidrocarburi parafinice corespunzatoare.
Reactia se bazeaza pe aditia hidrogenului la dubla legatura a hidrocarburii
nesaturate. De exemplu, prin hidrogenarea etenei se formeaza etan :
CH2=CH2+ H2 > CH3CH3
Hidrogenarea hidrocarburilor nesaturate are loc in prezenta unor catalizatori
metalici, ca de exemplu, nichelul fin divizat, preparat prin reducerea oxidului de
nichel cu hidrogen.
b) Actiunea sodiului metalic asupra derivatilor halogenati ai hidrocarburilor
(metoda Wlirtz). Prin incalzirea unui derivat halogenat cu
sodiu metalic se elimina halogenul din molecula respectiva si se formeaza
hidrocarbura saturata aciclica.
De exemplu, din iodura de metil se obtine etanul:
c) Hidrogenarea oxidului de carbon. Prin hidrogenarea oxidului de carbon la

temperatura de 300C si in prezenta unui catalizator de nichel


se obtine metan :
(catalizator)
CO + 3H2----------------------- ->CH4 + H2O
Daca reactia este efectuata in anumite conditii de presiune, de temperatura si cu
anumiti catalizatori, reactia de hidrogenare a oxidului de carbon poate duce la
obtinerea benzinei sintetice (procedeul Fischer-Tropsch).
d) Hidroliza carburilor metalice. Carburile de aluminiu si de beriliu prin hidroliza
dau hidrocarburi:
(70 grade C)
AlC3 + 12H2O ----------------------- -> 3CH4 + 4A1(OH)3
Proprietati fizice.
Primele patru hidrocarburi saturate aciclice: metanul, etanul, propanul si butanul
sint gaze la temperatura normala. Hidrocarburile de la pentan C5H12 si pina la
pentadecan C15H32 sint lichide, iar cele cu un numar mai mare de atomi de carbon
sint solide.
Pe masura ce creste numarul atomilor de carbon din molecula, creste si densitatea
hidrocarburii, fara sa ajunga egala cu a apei.
La fel, pe masura ce creste numarul atomilor de carbon din molecula creste si
temperatura de topire si cea de fierbere.
Hidrocarburile saturate aciclice sint putin solubile in apa; solubilitatea scade pe
masura ce creste numarul atomilor de carbon din molecula. In ceea ce priveste
mirosul, hidrocarburile gazoase si lichide din aceasta serie au un miros caracteristic
de benzina, in timp ce hidrocarburile solide nu au nici miros nici gust.
Hidrocarburile saturate aciclice sint solubile in benzen, cloroform si alti dizolvanti
organici.
Proprietati chimice.
Hidrocarburile saturate aciclice sint foarte putin reactive la temperatura normala,
de unde si numele de parafine (parum affinis = afinitate mica). In conditiile aratate
aceste hidrocarburi nu reactioneaza cu acizii minerali slabi, cu bazele sau cu
diferiti oxidanti in solutie apoasa. In molecula alcanilor exista doua feluri de
legaturi: legaturi intre atomii de carbon si hidrogen CH, si legaturi intre atomii
de carbon CC.
Din cauza acestor legaturi din molecula, alcanii dau doua feluri de reactii:
1.reactii de substitute in care hidrogenul este inlocuit cu alte elemente,

2.reactii de cracare, in care legatura CC este rupta, luand nastere molecule mai
mici.
Reactii de substitutie.
La temperatura normala, hidrogenul poate fi substituit usor cu clor sau cu brom.
Astfel, daca se amesteca metan cu clor si se expune amestecul la lumina solara
difuza, rezulta un amestec de derivati clorurati si acid clorhidric :
CH4 + Cl2----------->CH3Cl + HCl Clorura de metil (monoclor-metan)
CH3Cl + Cl2---------> CH2C12 + HCl Clorura de metilen (diclor-metan)
CH2Cl2 + Cl2---------> CHCl3 + HCl Cloroform (triclor-metan)
CHCl3 + Cl2------------>CCl4 + HCl Tetraclorura de carbon (tetraclor-metan)
Sub actiunea luminii sau a caldurii, molecula de clor se desface (disociaza) in doi
atomi liberi de clor (Cl ); acestia la rindul lor reactioneaza cu moleculele de metan
rezultind acid clorhidric si radicali liberi. Radicalii liberi metil (CH3-) reactioneaza
cu molecule de clor (Cl2) cu formare de clorura de metil si atomi liberi de clor;
acestia reactioneaza din nou cu metan s.a.m.d.
0 asemenea succesiune de reactii se numeste reactie inlantuita. Reactia inlantuita a
clorurarii metanului poate fi reprezentata schematic astfel:
Reactia de initiere
hv
Cl2 -----------------------> 2Cl
(energie radianta)
Reactii de propagare
CH4 +

Cl --------->CH3 + HCl

CH3 +Cl2---------------->CH3 Cl + Cl
CH4 + Cl ----------------> CH3 + HCl
Reactii de intrerupere
CH3 +CH3
Cl +Cl

----- -> CH3CH3

-----------> Cl2

CH3 +Cl -----------> CH3-Cl

La lumina solara directa, metanul si clorul reactioneaza cu explozie, formindu-se


acid clorhidric si carbon :
CH4 + 2Cl2 = 4HCl + C
Hidrocarburile saturate aciclice reactioneaza cu acidul azotic diluat la temperaturi
inalte si in spatiu inchis dand compusi organici, numiti nitro-derwati. Acestia
rezulta prin substituirea unui atom de hidrogen din molecula hidrocarburii cu grupa
NO2, reactia numindu-se nitrare :
RH + HO NO2 -> RNO2 + H2O in care R este un radical hidrocarbonat.
Reactii de cracare.
Prin incalzire, alcanii rezista pina la temperatura de 300400C. Peste aceasta
temperatura, moleculele se scindeaza in molecule mai mici de hidrocarburi saturate
sau nesaturate. Aceasta rupere a unor molecule mai mari in alte molecule mai mici
sub actiunea caldurii poarta numele de cracare termica,
Pe linga cracarea termica se mai foloseste si cracarea catalitica. Ca exemplu se
mentioneaza cracarea termica a n-butanului, care la 600C se transforma in metan
si propena (hidrocarbura nesaturata);
CH3CH2CH2CH3 ---------------> CH4 + CH2=CHCH3 Propena
Cracarea are un rol important in tehnologia produselor petroliere, fiind utilizata la
obtinerea benzinelor de calitate superioara din petrol lampant, motorina sau din
pacura parafinoasa.
Reactii de oxidare.
Alcanii, prin incalzire la temperatura inalta, in prezenta aerului, dau bioxid de
carbon si apa, dezvoltind o mare cantitate de caldura, conform ecuatiei:
CH4 + 2O2 = CO2 + 2H2O; -213 kcal/mol
Pe aceasta reactie de ardere se bazeaza intrebuintarea alcanilor drept combustibili
gazosi si lichizi. Daca oxidarea alcanilor are loc la temperaturi mai joase (400
600C) in acest caz se obtin compusi oxigenati. De exemplu, prin oxidare la 400C
si presiunea de 150 at, din metan se obtine alcool metilic :
CH4 + 1/2O2 ------>CH3OH