Sunteți pe pagina 1din 5

u -1-

FILOSOFIE SUBIECTE EXAMEN SEMESTRUL 2

1. ORIGINEA SI GENEZA FILOSOFIEI. MITUL CA PROTOFILOSOFIE


Termenul de filosofie a fost introdus de Pitagora si provine din limba greaca din
“philo”=a cauta, a iubi si din “sophia”=intelepciune, rezultand dragoste de intelepciune
sau cautarea intelepciunii.
O definitie foarte des utilizata in Antichitate si in Evul Mediu este urmatoarea:”Filosofia
este dorinta omului de a dobandi cunostiinte si de a trai apoi conform cu cunostiintele
dobandite”.
De-a lungul timpului pe masura ce filosofia a capatat un profil aparte si modalitati si
finalitati specifice si definitia s-a modificat si restructurat.
Filosofia a aparut in secolele 7-6 iH in Orient ( India, China ) si in Occidentul European
(Grecia).
Ea a aparut pentru a satisface anumite nevoi ale omului:
- Nevoia de a stii daca dincolo de realitatile immediate, schimbatoare si diferite,
exista ceva permanent, un temei , o cauza comuna tuturor existentelor ( nevoia de
Dumnezeu )
- Nevoia de a cunoaste Universul in ansamblu, pe plan fizic, spiritual si social
- Nevoia de a afla sensul care este sensul vietii umane
- Nevoia de a stii care este locul, rolul si destinul omului in lume
Pentru ca filosofia sa se impuna ca forma aparte a culturii spirituale umane .care are
drept scop realizarea unei priviri de ansamblu asupra intregului univers si raportarea
acestia la om a fost necesar sa fie indeplinite cateva conditii:
- Cresterea capacitatii de abstractizare
- Largirea ariei de interactiune cu realitatea inconjuratoare ( si aparitia unor
instrumente care au permis analiza in amanunt)
- Acumularea uui cuantum de cunostiinte necesare elaborarii unui imaginii
cuprinzatoare asupra lumii
- Aparitia diviziunii sociale ( fapt care a permis unei anumite categorii de oameni,
eliberati de obligatia de a produce bunuri materiale sa dispuna de timp si de
resurse pentru creatia spirituala.
Mai mult filosofia este conditionata si influentata de urmatorii factori :
- Trasaturile culturale structurate pe caracteristicile gandirii mitice ancestrale proprii
fiecarei comunitati umane
- Particularitatile mediului inconjurator si ale indeletnicirilor practicate
- Trasaturile profilului etno-psihologic
- Ritmurile diferite de dezvoltare ( realizate in organizare )
Filosofia s-a desprins din mit.

x
u -2-

Mitul reprezinta prima creatie spirituala umana si totodata cea mai complexa creatie
universala. El contine germenii a cea ce vor deveni mai tarziu medicina, filosofie, arta,
morala, religie, etc.
Mitul este precursorul direct al filosofiei si aceasta se vede din urmatoarele
caracteristici ale lui:
- Dupa M.Eliade mitul este “povestea unie faceri “, el incearca sa explice geneza si
alcatuirea lumii si a omului ( ceea ce face si filosofia in sens strict )
- Are tendinta spre universalitate trasatura care va deveni o particularitate a
filosofiei
- Introduce ideea de transcedenta ca si cauza, temei comun a tot ceea ce exista
- A promovat increderea in capacitatea spiritului uman de a ajunge la acest temei
Mitul fiind insa o creatie a vremurilor de inceput prezinta si limite. Aceste limite sunt:
acceptarea atat a explicatiilor adecvate , cat si a celor neadecvate, pentru explicarea
anumitor fenomene se recurge la supranatural, folositea imaginatiei si a inventiei.
Filosofia a pastrat numai acele explicatii adecvate si a resins supranaturalul si
recursul la inventie si imaginatie , ea trecand la intemeierea pe ratiune.

2. PARTICULARITATILE DEMERSULUI FILOSOFIC. RELATIA CU


ARTA, STIINTA SI RELIGIA
Filosofia este un domeniu relativ autonom al culturii spirituale, prezentand un profil
aparte si modalitati si finalitati specifice. Ea prezinta 4 particularitati :
1. TENDINTA FILOSOFIEI LA UNIVERSALITATE
2. REGISTRUL TEMATIC AL FILOSOFIEI
3. TENDINTA FILOSOFIEI DE A UNI CUNOASTEREA CU VALORIZAREA
4. TENDINTA FILOSOFIEIDE A PROPUNE UN PROIECT UMAN

1. TENDINTA FILOSOFIEI LA UNVERSALITATE


Filosofia cauta sa surprinda in concepte si principii de maxima generalitate,
acele caracteristici, relatii si procese comune tuturor existentelor. Ea doreste sa
realizeze o imagine de ansamblu asupra universului, diferentiindu-se prin aceasta de
stiinta care studiaza doar o ramura, un domeniu al lumii naturale sau socioumanesi
care astfel elaboreaza modele explicative cu carecter partial sau limitat.
Filosofia in demersul sau se foloseste de datele oferite de stiinta, dar nu doar
prin generalizarea sau insumarea lor, ci printr-o resemnificare , printr-o raportare la
om , la ansamblul experientei umane.

x
u -3-

Astfel filosofia elaboreaza o teorie generala a existentei , o imagine globala a


lumii raportata la om.
Si religia are tendinta spre universalitate, dar difera esential de filosofie prin
temeiul si finalitatile ei. Filosofia se bazeaza pe cunosatere, iar religia se bazeaza pe
cunoastere si pe credinta.

2. REGISTRUL TEMATIC AL FILOSOFIEI


Filosofia are un pronuntat caracter autoreflexiv.
Deoarece doreste sa realizeze o teorie generala a existentei, ea va avea un vast
registru tematic.
Filosofia va incerca sa raspunda la intebari ca:
- de ce exista mai degraba ceva decat nimic ?
- ce este este ?
- ce pot sa stiu , ce tebuie sa fac, ce-mi este permis sa sper ?
- ce sete calitatea? Dar cantitatea? Si care este relatia dintre ele ?
- ce sunt timpul si spatiul si care este relatia dintre ele ?
- exista bine, frumos, devar, sacru ?
Datorita acestui registru tematic, filosofia devine sistem de referinta pentru toate
formele culturii spirituale umane si punct de plecare pentru oamenii de cultura.

3. TENDINTA FILOSOFIEI DE A UNI CUNOASTEREA CU VALORIZAREA


Filosofia are ca sistem de referinta omul, aspiratiile, nazuintele si idealurile
umane.
Astfel ea incearca sa contureze o imagine globala asupra lumii cu scopul de a
vedea care ii este influenta asupra conditiei umane.
Filosofia nu practica o cunoastere neutra, obiectiva, ci una polemica, partizana,
critica. Filosoful nu poate si nici nu vrea sa fie obiectiv.
Filosofia se deosebeste de stiinta a carui regula principala o constituie
obiectivitatea, Stiinta practicand o cunoastere neutra, fara aprecieri.
Filosofia incearca sa cunoasca realitatea inconjuratoare si apoi ii acorda o
valoare in funtie de influenta asupra conditiei umane. Daca valoarea data este
pozitiva, filosofia va propune un proiect de conservare, daca valoarea este negativa,
va propune un proiect de schimbare.
In afara de filosofie mai fac valorizari si religia si arta. Religia, fiind teocentrica
va valoriza pozitiv doar acele actiuni evenimente, comportamente, idealuri care sunt
in acord cu vointa divina (filosofia este antropocentrica ).

x
u -4-

Iar arta va valoriza in functie de idealurile, aspiratiile si nazuintele artistului ( in


functie de ceea ce considera el frumos sau grotesc ).Putem spune ca arta face
valorizari antropocentrice dar la un nivel mult mai redus.
Stiinta nu face valorizari.
Astfel putem spune despre filosofie ca nu este numai un instrument de
cunoastere ci si o calauza axiologica.

4. TENDINTA FILOSOFIEIDE A PROPUNE UN PROIECT UMAN


Filosofia va propune ca proiect uman ( ca om ideal ) omul care incearca permanent sa
se autodepaseasca sa-si depaseasca capacitatile.
Religia propune ca proiect uman omul evlavios care traieste in acord cu voia
divinitatii.
Arta va propune ca proiect uman omul care traieste sub orizontul frumosului.
FILOSOFIE vs. STIINTA

ASEMANARI DEOSEBIRI

 Sunt produse ale intelectului uman  Stiinta se ocupa de un anumit domeniu


 Vizeaza lumea nu are tendinta spre universalitate
 Sunt instrumente de cunoastere  Stiinta nu valorizeaza, ea practica o
cunoastere neutra, obiectiva
 Stiinta nu propune un proiect uman
 Stiinta este unica, filosofii sunt o
multitudine

FILOSOFIE vs. RELIGIE

ASEMANARI DEOSEBIRI

 Tendinta spre universalitate  Religia este teocentrica, filosofia


 Valorizeaza antropocentrica
 Propun proiecte umane  Filosofia reclama cunoastere, religia

x
u
 Reclama adeziune
-5-

cunoastere si credinta
 Religia are functia de compensare
 Proiecte umane diferite

FILOSOFIE vs. ARTA

ASEMANARI DEOSEBIRI

 Propun proiecte umana  Proiectul uman este diferit


 Fac valorizari  Artele satisfac nevoia de traire
 Obiectul este acelasi