u -1-

FILOSOFIE SUBIECTE EXAMEN SEMESTRUL 2

1. ORIGINEA SI GENEZA FILOSOFIEI. MITUL CA PROTOFILOSOFIE

Termenul de filosofie a fost introdus de Pitagora si provine din limba greaca din “philo”=a cauta, a iubi si
din “sophia”=intelepciune, rezultand dragoste de intelepciune sau cautarea intelepciunii.
O definitie foarte des utilizata in Antichitate si in Evul Mediu este urmatoarea:”Filosofia este dorinta omului
de a dobandi cunostiinte si de a trai apoi conform cu cunostiintele dobandite”.
De-a lungul timpului pe masura ce filosofia a capatat un profil aparte si modalitati si finalitati specifice si
definitia s-a modificat si restructurat.
Filosofia a aparut in secolele 7-6 iH in Orient ( India, China ) si in Occidentul European (Grecia).
Ea a aparut pentru a satisface anumite nevoi ale omului:
- Nevoia de a stii daca dincolo de realitatile immediate, schimbatoare si diferite, exista ceva permanent,
un temei , o cauza comuna tuturor existentelor ( nevoia de Dumnezeu )
- Nevoia de a cunoaste Universul in ansamblu, pe plan fizic, spiritual si social
- Nevoia de a afla sensul care este sensul vietii umane
- Nevoia de a stii care este locul, rolul si destinul omului in lume
Pentru ca filosofia sa se impuna ca forma aparte a culturii spirituale umane .care are drept scop realizarea
unei priviri de ansamblu asupra intregului univers si raportarea acestia la om a fost necesar sa fie indeplinite
cateva conditii:
- Cresterea capacitatii de abstractizare
- Largirea ariei de interactiune cu realitatea inconjuratoare ( si aparitia unor instrumente care au permis
analiza in amanunt)
- Acumularea uui cuantum de cunostiinte necesare elaborarii unui imaginii cuprinzatoare asupra lumii
- Aparitia diviziunii sociale ( fapt care a permis unei anumite categorii de oameni, eliberati de obligatia
de a produce bunuri materiale sa dispuna de timp si de resurse pentru creatia spirituala.
Mai mult filosofia este conditionata si influentata de urmatorii factori :
- Trasaturile culturale structurate pe caracteristicile gandirii mitice ancestrale proprii fiecarei comunitati
umane
- Particularitatile mediului inconjurator si ale indeletnicirilor practicate
- Trasaturile profilului etno-psihologic
- Ritmurile diferite de dezvoltare ( realizate in organizare )
Filosofia s-a desprins din mit.
Mitul reprezinta prima creatie spirituala umana si totodata cea mai complexa creatie universala. El contine
germenii a cea ce vor deveni mai tarziu medicina, filosofie, arta, morala, religie, etc.
Mitul este precursorul direct al filosofiei si aceasta se vede din urmatoarele caracteristici ale lui:
- Dupa M.Eliade mitul este “povestea unie faceri “, el incearca sa explice geneza si alcatuirea lumii si a
omului ( ceea ce face si filosofia in sens strict )
- Are tendinta spre universalitate trasatura care va deveni o particularitate a filosofiei

x
u -2-

- Introduce ideea de transcedenta ca si cauza, temei comun a tot ceea ce exista

- A promovat increderea in capacitatea spiritului uman de a ajunge la acest temei
Mitul fiind insa o creatie a vremurilor de inceput prezinta si limite. Aceste limite sunt: acceptarea atat a
explicatiilor adecvate , cat si a celor neadecvate, pentru explicarea anumitor fenomene se recurge la
supranatural, folositea imaginatiei si a inventiei.
Filosofia a pastrat numai acele explicatii adecvate si a resins supranaturalul si recursul la inventie si
imaginatie , ea trecand la intemeierea pe ratiune.

2. PARTICULARITATILE DEMERSULUI FILOSOFIC. RELATIA CU ARTA,

STIINTA SI RELIGIA
Filosofia este un domeniu relativ autonom al culturii spirituale, prezentand un profil aparte si modalitati si
finalitati specifice. Ea prezinta 4 particularitati :
1. TENDINTA FILOSOFIEI LA UNIVERSALITATE
2. REGISTRUL TEMATIC AL FILOSOFIEI
3. TENDINTA FILOSOFIEI DE A UNI CUNOASTEREA CU VALORIZAREA
4. TENDINTA FILOSOFIEIDE A PROPUNE UN PROIECT UMAN

1. TENDINTA FILOSOFIEI LA UNVERSALITATE

Filosofia cauta sa surprinda in concepte si principii de maxima generalitate, acele caracteristici,
relatii si procese comune tuturor existentelor. Ea doreste sa realizeze o imagine de ansamblu asupra
universului, diferentiindu-se prin aceasta de stiinta care studiaza doar o ramura, un domeniu al lumii
naturale sau socioumanesi care astfel elaboreaza modele explicative cu carecter partial sau limitat.
Filosofia in demersul sau se foloseste de datele oferite de stiinta, dar nu doar prin generalizarea sau
insumarea lor, ci printr-o resemnificare , printr-o raportare la om , la ansamblul experientei umane.
Astfel filosofia elaboreaza o teorie generala a existentei , o imagine globala a lumii raportata la om.
Si religia are tendinta spre universalitate, dar difera esential de filosofie prin temeiul si finalitatile ei.
Filosofia se bazeaza pe cunosatere, iar religia se bazeaza pe cunoastere si pe credinta.

2. REGISTRUL TEMATIC AL FILOSOFIEI

Filosofia are un pronuntat caracter autoreflexiv.
Deoarece doreste sa realizeze o teorie generala a existentei, ea va avea un vast registru tematic.
Filosofia va incerca sa raspunda la intebari ca:
- de ce exista mai degraba ceva decat nimic ?
- ce este este ?
- ce pot sa stiu , ce tebuie sa fac, ce-mi este permis sa sper ?

x
u -3-

- ce sete calitatea? Dar cantitatea? Si care este relatia dintre ele ?

- ce sunt timpul si spatiul si care este relatia dintre ele ?
- exista bine, frumos, devar, sacru ?
Datorita acestui registru tematic, filosofia devine sistem de referinta pentru toate formele culturii spirituale
umane si punct de plecare pentru oamenii de cultura.

3. TENDINTA FILOSOFIEI DE A UNI CUNOASTEREA CU VALORIZAREA

Filosofia are ca sistem de referinta omul, aspiratiile, nazuintele si idealurile umane.
Astfel ea incearca sa contureze o imagine globala asupra lumii cu scopul de a vedea care ii este
influenta asupra conditiei umane.
Filosofia nu practica o cunoastere neutra, obiectiva, ci una polemica, partizana, critica. Filosoful nu
poate si nici nu vrea sa fie obiectiv.
Filosofia se deosebeste de stiinta a carui regula principala o constituie obiectivitatea, Stiinta
practicand o cunoastere neutra, fara aprecieri.
Filosofia incearca sa cunoasca realitatea inconjuratoare si apoi ii acorda o valoare in funtie de
influenta asupra conditiei umane. Daca valoarea data este pozitiva, filosofia va propune un proiect de
conservare, daca valoarea este negativa, va propune un proiect de schimbare.
In afara de filosofie mai fac valorizari si religia si arta. Religia, fiind teocentrica va valoriza pozitiv
doar acele actiuni evenimente, comportamente, idealuri care sunt in acord cu vointa divina (filosofia este
antropocentrica ).
Iar arta va valoriza in functie de idealurile, aspiratiile si nazuintele artistului ( in functie de ceea ce
considera el frumos sau grotesc ).Putem spune ca arta face valorizari antropocentrice dar la un nivel mult
mai redus.
Stiinta nu face valorizari.
Astfel putem spune despre filosofie ca nu este numai un instrument de cunoastere ci si o calauza
axiologica.

4. TENDINTA FILOSOFIEIDE A PROPUNE UN PROIECT UMAN

Filosofia va propune ca proiect uman ( ca om ideal ) omul care incearca permanent sa se autodepaseasca
sa-si depaseasca capacitatile.
Religia propune ca proiect uman omul evlavios care traieste in acord cu voia divinitatii.
Arta va propune ca proiect uman omul care traieste sub orizontul frumosului.
FILOSOFIE vs. STIINTA

ASEMANARI DEOSEBIRI

x
u
 Sunt produse ale intelectului uman
 Vizeaza lumea
-4-

 Stiinta se ocupa de un anumit domeniu nu are

 Sunt instrumente de cunoastere
tendinta spre universalitate
 Stiinta nu valorizeaza, ea practica o cunoastere
neutra, obiectiva
 Stiinta nu propune un proiect uman
 Stiinta este unica, filosofii sunt o multitudine

FILOSOFIE vs. RELIGIE

ASEMANARI DEOSEBIRI

 Tendinta spre universalitate  Religia este teocentrica, filosofia antropocentrica

 Valorizeaza  Filosofia reclama cunoastere, religia cunoastere si
 Propun proiecte umane credinta
 Reclama adeziune  Religia are functia de compensare
 Proiecte umane diferite

FILOSOFIE vs. ARTA

ASEMANARI DEOSEBIRI

 Propun proiecte umana  Proiectul uman este diferit

 Fac valorizari  Artele satisfac nevoia de traire
 Obiectul este acelasi

x
u -5-