PARTEA A CINCEA Controlul compasului la bord Determinarea completa a deviatiilor compasului magnetic. Controlul corectiel compasutuiDETERMINAREA COMPLETA 25 A DEVIATIILOR COMPASULUI MAGNETIC. CONTROLUL CORECTIEI COMPASULUI §1 Considerafii introductive. Pregatirea navei pentru determinarea deviafiilor Aga cum s-a ardtat la capitolele 3 gi 4, elementul de baz in navigafie este deter- minarea direcfiilor in orizontul adevarat, a drumului pentru deplasarea navei in sigu- ran{a spre punctul de destinatie si a relevmentelor, folosite la rezolvarea problemelor de pozitie in navigatia costier’. Utilizarea compasului magnetic pentru determinarea directiilor adevarate impune cunoasterea deviatiilor. Compensarea reduce deviatiile magnetice, ins4 nu le anuleaz’. De aceea, dup’ compensarea compasului magnetic se procedeazi la deter- minarea deviatiilor rémase; m&rimile deviatiilor determinate se inscriu in tabela de deviagii pentru drumurile compas de la 0° ~ 350°, din 10° in 10°, folosita in navi- gafie pentru convertirea drumurilor gi relevmentelor. Deviatiile unui compas magnetic variazi ins functie de latitudinea magnetic’, la inc&rcarea unor marfuri cu propriet&ti magnetice, dup efectuarea unor reparafii la corpul navei etc. (vezi cap. 3, § 4, pct. 4); de aceea, operatiunea de determinare com- plet& a deviatiilor se impune de fiecare dat& cand observatiile de control arat& c& valo- tile acestora diferd cu mai mult de + 0°.5 fat& de cele inscrise in tabela de deviatii. In principiu, deviatiile se determina prin efectuarea unei giratii complete cu nava si folosirea unui procedeu care s4 permita stabilirea valorii deviatiilor in dru- murile compas din 10° in 10°; aceste procedee pot fi grupate astfel: 1 - Procedee de determinare a deviafiilor prin compararea relevmentelor, care folosesc relatia de calcul (3-27): 5=Rm- Re. Dintr-o pozitie cunoscut’, se determina relevmentul Ra la un obiect departat sau azimutul unui astru; Ra se converteste in Rm folosind relatia (3-23): Rm — Ra — d. Pe timpul girafiei, din 10° in 10°, se masoara relevmentul compas Rc la obiect sau astru; deviafiile se calculeaza din relajia (3-27). Din randul acestor procedee de determinare a deviafiilor, in practica navigatiei se folosesc indeosebi urmatoarele: —cu un obiect depirtat de azimut cunoscut; — cu un obiect departat de azimut necunoscut; — cu observatii la Soare. 2 - Procedee de determinare a deviatiilor prin compararea drumurilor, care aplic& relatia de calcul (3-27'): 8=Dm-De. 599Pe timpul giratici, din 10° in 10°, se citeste simultan Dg, drumul la girocompas cu D’c, drumul la un compas magnetic cu deviatii cunoscute si De, la compasul magnetic ale carui deviatii trebuie determinate. Dg sau D’c se converteste in drum adevérat Da folosind relatiile: Da= Dg +Ag (relatia 4-22); Da=D'c+8+d sau Da=D'c + Ac (relatia 3-21). Da se converteste apoi in drum magnetic Dm prin relatia (3-19): Dm = Da - d; din Dm si De se calculeaza apoi deviatiile. In practica navigatiei, procedeele folosite pentru determinarea deviatiilor prin compararea drumurilor sunt: —cu girocompasul; acesta este procedeul care se aplicd cel mai frecvent la bor- dul navelor maritime comerciale; — cu un compas magnetic ale c&rui deviafii sunt cunoscute. La bordul navelor maritime comerciale determinarea deviatiilor se efectucaza de c&tre ofiferii de punte, sub conducerea comandantului navei. Determinarea deviatiilor compasurilor magnetice de la bord se impune a fi exe- cutata in urmatoarele situatii: — dupa compensare, pentru determinarea deviafiilor ramase; dupa lucrari de reparafii la corp, pe doc sau in stare de plutire, de o amploare si o tehnologie care si faci posibila schimbarea magnetismului navei, deci a devi- atiilor; —dup& incirciri sau descirciri (totale sau partiale) de marfuri cu proprietifi magnetice (minereu de fier, laminate de ofel, fonti etc.); ~dup& operatiuni de incircare sau descircare efectuate cu macarale electro- magnetice; — de fiecare dati cénd pe timpul navigatici se constat c& deviatiile au o dife- renj& mai mare de 0°.5 fata de valorile inscrise in tabela de deviapii (ca urmare a variatiei magnetismului navei in timp, schimbarii apreciabile a latitudinii magnetice ete.). Determinarea deviatiilor trebuie sd asigure o precizie in limitele de + 0°.5. Atat precizia indicatiilor compasurilor magnetice, cat si ale girocompasului, trebuie verificatd insi pe timpul navigatiei; operatiunea este cunoscutd sub denu- mirea de controlul corectiei compasului. Controlul corectiei compasului se efectueaz’ prin compararca relevmentelor, folosind relatiile: Ac = Ra — Re (relatia 3-28), pentru compasul magnetic. Valoarea deviatiei se stabileste din relafia (3-18): 8 = Ac - d; marimea deviatiei astfel determinat’ pentru drumul in care se navigd se compara cu valoarea deviatici din tabeld. Ag = Ra— Rg (relatia 4-23), pentru compasul giroscopic. Controlul corectiei compasului se evectueaza prin urmatoarele procedee: —cu aliniamente; . ~prin determinarea punctului navei cu observatii costiere independente de compas; > cu observatii astronomice. fn afara acestor controale prin observatii, erorile grosiere ale girocompasului care apar accidental, ca urmare a unor defectiei de functionare, de natura electricad sau mecanicd, se verificd prin compararea continud a indicayiilor compasului giroscopic cu ale celui magnetic. 600Determinarea deviatiilor se executa in conditii hidrometeorologice favorabile; pentru navele de tonaj mediu, de exemplu, se recomanda ca intensitatea vantului si nu depiseasci forta 4, iar starea mari si nu depageasci gradul 1. Cand deviajiile se determind printr-un procedeu care foloseste compararea televmentelor, este necesar ca vizibilitatea sa fie buna. Daca determinarea deviatiilor se impune a fi executata in conditii de vizibilitate limitaté sau pe timpul nopfii, situatie destul de frecventd in practica exploatarii navelor maritime comerciale, se foloseste procedeul prin compararea drumurilor dupa indicafiile girocompasului. Obtinerea unor rezultate bune in determinarea deviatiilor este conditio- nata de luarea a o serie de masuri la bord, menite si asigure influente normale ale magnetismului navei asupra compasurilor magnetice, in conditii de navi- gatie: ~nava sa fie incarcata astfel ca s4 prezinte o asietd normala si sa nu aiba inclinari transversale, — instalafiile mobile de la bord, ca bigi, macarale, gruic, scari de bord, capace spiraie compartiment masini etc., s& fie amarate in pozifiile lor de mare. Aceeasi méasura se ia cu manevrele curente ale instalatiei de incarcare (balansine, sarme de sigurang4, lanturi etc.); —se verificd starea compasurilor magnetice (fixarea magnetilor, a corectorilor etc.) si se indeparteaz& obicctele aflate accidental langi acestea, care ar putea sa aiba influenta magnetic’. Mai exist’ si alte procedee pentru determinarea deviatiilor compasurilor magnetice, decat cele menjionate in acest capitol; cele tratate aici apreciez insi ca sunt cele care s-au dovedit mai utile in rezolvarea acestei probleme in practica navigatici. §2 Procedee pentru determinarea deviatiilor prin compararea relevmentelor 1 Cu un obiect departat de azimut cunoscut Procedeul se aplici in conditii de vizibilitate buna. Nava, pregatit’ pentru determinarea deviatiilor, se plaseaz4 la o distan{& suficienti fata de obiect (asa cum se arat& mai jos) si se determina pozitia cu precizie, printr-o metoda inde- pendent& de compas (cu unghiuri orizontale, prin sistemul Decca, cu distante), folosind o hart la scar’ mare. Se scoate din hart& relevmentul adevarat Ra la obiect, faji de pozitia determinata, care se transforma in relevment magnetic Rm (relatia 3-23): Rm-Ra-d. Se executé doua giraii, cate una in fiecare bord, cat mai regulate si cu vitezd redusa; felul manevrei trebuie si aiba in vedere ca erorile de antrenare a rozei $i histerezis magnetic (vezi cap. 3, § 5, pct. 4) s& fie cat mai mici, egale si de semne contrarii, pentru cele doua girafii. 601Pentru executarea observatiilor necesare, se asiguri un observator la alidada, pentru mdsurarea relevmentelor prova Rp la obiect si cate doi la fiecare compas magnetic: unul pentru citirea drumurilor compas Dc, in momentul masuririi Rp si al doilea pentru inscrierea relevmentelor prova si a drumurilor compas in foaia de observapii. Foile de observafii pentru girafia tribord si babord se preg&tesc din timp, in forma prezentata mai jos. Observatiile incep dupi ce nava a intrat intr-o giratie regulat& (dupa circa 60° de Ja initierea giratiei). Observatiile constau din masurarea Rp la obiect, din 10° in 10°, si citirea simultand a De, la fiecare compas magnetic. Operatia este condus& de catre observatorul de la alidad’. El fixeaz& alidada pe cercul azimutal, din 10° in 10° functie de sensul giratiei; anunja Rp care urmeazii (,,urmeazi... grade!“), ,,atentie! cfnd obiectul se apropie de directia relevmentului si ,,stop!“, in momentul relevari La ,stop!, primul observator de la compas citeste De, la precizic de 0°.5; al doilea, inscrie Rp si De in foaia de observatii. Dup& terminarea celor doua girat completarea foilor de observatii, se procedeaza la calcularea deviatiilor din relatiile: Re = Rp + De si 8 = Rm-— Re. Deviatiile astfel calculate se inscriu pentru fiecare girayie in parte, ca ordonate, fntr-un grafic (fig. 25-1), in care pe axa absciselor sunt trecute drumurile compas, din 10° in 10°; se unesc varfurile ordonatelor, eliminand cu atentie punctele determinate de eventualele observatii eronate, astfel ca curba s& aib’ o variatie cat mai apropiatt de o armonicd si se obfin in acest mod curbele de deviafii pentru giratia la tribord si babord (fig. 25-1). Diferentele de ordonate (de deviatii) ale celor doud curbe sunt determinate de suma erorilor de antrenare a rozei si histerezis magnetic. Dac& cele dou girafii au fost executate cu aceeasi vitezA si acelasi unghi de cArmi, erorile giratiei la tribord sunt egale si de semn contrar cu cele ale giratiei la babord. Trasand curba medie a deviatiilor, se elimina efectul celor doua erori. Se procedeaz4 apoi la intocmirea tabelei de deviafii pentru drumurile compas din 10° in 10°, reprezentate de ordonatele curbei medii (fig. 25-1). Din valorile De si 8 din tabela de deviafii ve calculeaz4 drumurile magnetice Dm corespunzatoare, prin relatia (3-20): Dm = DC + 8; tabela de deviafii, astfel intocmit’, pe care se noteazi compasul c&ruia aparfine, data i procedeul folosit, se afiseazi in camera de navigatie pentru efectuarea convertirilor de drumuri gi relevmente. Precizia deviatiilor astfel determinate este afectatA de eroarea de paralax4 sub care se vede raza de giratie a navei din obiectul observat. Considerand c& deviatiile se determind prin executarea a doud giratii opuse, se poate demonstra c& eroarea maxim4 se mentine in limitele de + 0°.5, dacd nava se depirteaza de obiect la o distant, in mile marine, egal cu cel putin o dat& diametrul giratici, in hectometri (ex.: diametrul girafiei = 6 hm; nava trebuie s& se depirteze de obiect la distanta de cel putin 6 Mm). De asemenea, eroarea devine minima daca relevmentele prova incep s& se méasoare cfnd obiectul se vede la travers (Td. sau Bd.); in acelagi moment se recomandi s& se faci si observatiile (independente de compas) pentru determinarea pozitiei navei, folosita la calcularea relevmentului magnetic Rm. Exemplut 1. in ziua de 15 februaric 1973, in punctul @ = 37°15’.8 N; A= 8°40'.8 E, la bordul m/n BUCURESTI se executd determinarea deviatiilor compasului 602etalon, prin efectuarea a doud girafii si relevarea farului Galitona. Punctul navei a fost determinat prin procedeul unghiurilor orizontale; din acest punct farul Galitona se afl in Ra = 35°.2; digr; = — 3°.2. Deci: Ra = 35°.2 Rm =38°.5 Partial, valorile observatiilor sunt trecut in foile de observatii pentru girafia la tribord si babord. FOAIA DE OBSERVATII Giratia la tribord ‘ Giratia la babord Rm Rm “2 3 * 3 +De —Re +De —Re 30° 38°.5, 310° 38°.5 +3°.0 -———;————|_ -3°.0 5.5 35.5 91.5 415 20 38.5 320 38.5 +2.5 -2.5 16 36 81 41 10 38.5 330 38.5 +2.5 -15 26 36 70 40 0 38.5 340 38.5 +2.0 -1.0 36.5 36.5 59.5 39.5 350 38.5 350 38.5 +15 0 47 37 48.5 38.5 4 5 5. 340 38.5 405 360 38.5 05 58 38 39 38 + 330 5. E 38.5 05 10 38.5 +10 69 39 27.5 37.5 320 38.5 20 38.5 -15 +15 80 | 40 17 37 310 38.5 30 38.5 -2.0 42.0 90.5 40.5 6.5 36.5 etc. ete. Cu deviatiile astfel calculate pe foile de observafii, se traseazi curbele de deviafii pentru giratia la tribord si babord (fig. 25-1); in raport cu cele dowd curbe, se traseaz& curba medie a deviatiilor.© © © Girotia ta Ta. © © 6 Giratia ta Bd. Curba medie a deviatitor Fig. 25-1 Se scot deviafiile pentru drumurile compas, din 10° in 10°, reprezentate de ordonatele curbei medii si se intocmeste tabela de deviatii. TABELA DE DEVIATII ~—m/n BUCURESTI —Locul' (g = 37°15’.8 N; A = 8°40’.8 E) Compas etalon ~ Observatiile la Galitona 15.02.1973 De é Dm De 6 Dm 0 #25 25 180 2.0 178.0 10 24 124 190 12 188.8 20 123 2.3 200 06 199.4 30 +18 31.8 210 0 210.0 40 +11 aut 220 40.5 220.5 50 +04 30.4 230 +10 215 60 0.4 59.6 240 +14 241.4 70 12 688 250 +16 251.6 80 “17 783 260 2.0 268.0 90 2.3 87.7 270 ~| +23 272.3 100 3.0 97.0 280 #25 282.5 110 3.4 106.6 290 +2.7 292.7 120 38 116.2 300 429 302.9 130 4.0 126.0 310 +30 313.0 140 38 136.2 320 #32 323.2 150 36 146.2 330 $32 333.2 160 33 156.2 340 +30 343.0 170 2.6 167.4 350 42.8 352.82. Cu un obiect departat de azimut necunoscut Expresia de ,azimut necunoscut* folosita pentru denumirea acestui procedeu trebuie infeleasa in sensul cd relevmentul magnetic utilizat pentru calculul deviafiilor este cunoscut cu aproximafie. Aproximafia in stabilirea relevmentului poate sa fie cauzat& de lipsa unor repere favorabile pentru determinarea precisa a pozitiei navei, prin metode independente de compas, scara hirjii prea micd etc. Procedeul de urmat privind executarea observatiilor, calculul deviatiilor pe foile de observafii, trasarea curbelor de deviajii etc. este identic cu cel indicat mai sus la metoda ,,cu un obiect departat de azimut cunoscut; in acest caz ins4, dupa trasarea curbei medii a deviatiilor, axa absciselor trebuie deplasata paralela cu ea insdsi, sens pozitiv sau negativ, cu o valoare egald cu eroarea ,,a“ in relevmentul magnetic, asifel ca suma deviajiilor pozitive sd fie egald cu suma deviatiilor negative. Eroarea in relevmentul magnetic a este data de raportul dintre suma algebricd a deviatiilor, catre numarul lor, sau cu 0 aproximatie ce satisface rezolvarea practicd a problemei: Bp. tgs +8 yo: +555 + Sig + a Axa absciselor (,drumurilor compas") se deplaseaza paralel cu ea ins valoare si in sensul erorii in relevment a, astfel calculata; deviatiile determinate de curba medie se scot in raport cu axa deplasat’. fn cazul in care compasul are un coeficient A (vezi cap. 3, $4 si relatia 3-9), cantitatea € cu care se deplaseaza axa absciselor, paralela cu ea insdsi, este dati de expresia algebrica: €=a-A. 3. Cu observatii ia Soare Operafia se execut% cnd infltimea Soarelui este mici (< 30°), astfel ca masurarea relevmentelor s& se poat efectua cu usurinta si precizie. Giratia navei se sensul spre astru. Msurarea relevmentelor se incepe cand Soarele este vizut in Rp = 0°, dupa ce nava a intrat intr-o giratie uniforma; se masoara relevmentele prova la Soare, din 10° in 10°, si simultan se citeste drumul compas (Ia toate compasurile magnetice de la bord.). in momentul primei si ultimei observafii, se citeste si ora cronometrului. Pentru inscrierea observajiilor si calculul deviatiilor, se recomanda folosirea urmitoarei foi de observatii: jazi cAnd Soarele este, vizut in apropierea traversului, cu FOAIA DE OBSERVATII PENTRU GIRATIA LA TRIBORD (BABORD) Numir de Ora _ 3] Az magnetic ordine cronometru Rp Oe een aden (Az,) a 0 o° 35° 350° 605Dupa efectuarea celor 36 observafii (din Rp = 0° pand in Rp = 350°)* si completarea foilor de observatii, deviatiile se determina astfel: —se calculeaz& azimutul Soarelui pentru momentul primei observaii Az si al ultimei observafii Azjs, din orele citite la cronometru in aceste. momente si coordonatele pozitiei navei; BAZ baz Fig. 25-2 Ne observatie’ ~ se calculeazi azimutul magnetic Azp,o pentru momentul primei observafii functie de declinatia magnetica, din relatia: Amo = Azo - di —se intocmeste graficul variafiei azimutului Soarelui (fig. 25-2) pentru intervalul de timp al observafiilor. Intocmirea acestui grafic are la baz acceptiunea c& pentru durata relativ redus& a giratiei, variafia azimutului este proportional cu timpul si c& momentele observafiilor sunt separate de un interval de timp constant. Pe axa absciselor se trec momentele celor 36 observatii, indicate prin numarul lor de ordine, de la 0 la 35*, separate de o marime grafic constanta. Din punctul 35, corespunzator ultimei observafii (in Rp = 350°), se ridic& ordonata egal cu variatia azimutului AAz in intervalul de timp dintre prima gi ultima observatie: AAz = Az35 — Az. Se uneste apoi originea cu varful ordonatei AAz, ridicat prin punctul corespunzAtor ultimei observafii si se obfine curba variatiei azimutului; —se calculeaz& deviatiile din foaia de observatii pentru fiecare observatie in parte, din relatia: 8=Azq_—- Re Azimutul magnetic Az, pentru momentul unei osbservatii oarecare se obtine facfnd suma azimutului magnetic pentru momentul primei observatii Az,o CU cresterea azimutului, reprezentat4 in grafic prin ordonata momentului observatiei respective; de exemplu, azimutul magnetic AZ, 1g, pentru observafia a 18-a, cand Soarele a fost relevat in Rp = 180°, se obtine din relatia: AZn,18 = AZmo + AAZi8, unde AZ,, este cresterea azimutului pentru observatia considerat&, scoasa din grafic. Dupa calcularea complet& a deviatiilor pe foaia de observatii, se traseazi curba deviatiilor si se intocmeste tabela de deviafii, in modul aratat mai sus la punctul |. * Se recomandi numerotarea observafiilor de Ja zero, pentru a se asigura corespondent4 intre numéru] de ordine si Rp in care s-a relevat Soarele; de exemplu, observatia a 18-a s-a executat in Rp = 180°. 606Este un procedeu care d& rezultate bune in practica navigatici, fiind precis gi comod de executat. Data fiind distanta enorma la Soare, marimea curbei de giratie nu este conditionat’; se recomanda deci ca giratia si se menjina uniform’, din motivele aratate mai sus si s4 se execute cu un unghi de cérma cat mai mic, pentru ca erorile de antrenare a rozei si histerezis magnetic si se mentin’ in limite neglijabile. In aceste conditii, determinarea deviatiilor se executa printr-o singura giratie, reali- zAndu-se astfel economie de timp. Pentru precizia operatiei, de foarte mare important este felul in care se execut& méasurarea relevmentelor prova la Soare. Vizarea direct prin geamurile colorate ale alidadei sau folosirea oglinzii pentru relevare prezint& dificultati yi multiple surse de erori. Practica a dovedit urm&torul procedeu ca foarte precis si comod: —se monteaz& pe cercul azimutal o alidad simpl&, cu fir reticular, care se orienteazA succesiv pe gradatiile de relevmente prova multiplu de 10°, pe masur& ce nava gireaza; —momentul misur&rii relevmentului prova la Soare (multiplu de 10), pentru care alidada este dinainte orientat&, este indicat de trecerea umbrei firului reticular pe centrul pivotului de rotire a alidadei. in navigatia la larg, dac’ nava nu este dotat& cu girocompas, acesta este unicul procedeu care poate fi aplicat pentru determinarea completa a deviatiilor compasu- rilor magnetice de la bord. §3 Procedee pentru determinarea deviatiilor prin compararea drumurilor 1 Cu girocompasul Giratia navei se executa lent, cu vitezi redus& si cu un unghi de crma mic. Operatia de determinare a deviafiilor este condus% de Ja repetitorul de drum al girocompasului; pe timpul giratici, din 10° in 10° drum girocompas, se citesc simultan drumurile compas De la compasurile magnetice de la bord, care se inscriu in foaia de observatii. No Mam we Fig. 52-3 Deviatiile magnetice se calculeazi astfel (fig. 25-3): -se calculeazi drumurile adevirate Da corespunzitoare drumurilor girocompas: Da = Dg + Ag (relatia 4-22); — se calculeaza drumurile magnetice Dm corespunzatoare drumurilor adevarate: Dm=Da-d; 607~se calculeaza deviajiile, pe foaia de observatie, pentru drumurile compas De citite: 8 = Dm - De. Exemplul 2. 23 mai 1973. Pe timpul giratiei la tribord s-au ficut urmitoarele Corectia girocompasului Ag = + 0°.5; dig7 =-2°.2. Foaia de observafii pentru girafia la tribord Giwcomees | pe fe | om | Smee | De | 4s De 30° +0°.5 30°.5° 2°.2 32°.7 31°..5, +1°.2 40 +0.5 40.5 —2°.2 42.7 42 +0.7 ete, etc. Se traseazi apoi curba deviafiilor si se intocmeste tabela de deviatii, in modul indicat mai sus la § 1, punctul |. Daca giratia se executi lent si uniform, asa cum s-a aratat, erorile de antrenare a rozei si histerezis magnetic sunt neglijabile, astfel ci determinarea deviatiilor se efectueazd printr-o singura giratie. Aplicarea acestui procedeu nu este conditionat& de vizibilitate, de zi sau noapte, fapt deosebit de important mai ales la navele maritime de transport, la care necesitatea determinarii deviatiilor apare mai frecvent, ca urmare a operatiunilor de ‘incircare/descarcare de marfuri cu propriet4ti magnetice, iar plecarile din port sunt impuse la ore si in conditii de observatie variate. Este un procedeu precis si comod, care se recomanda a se aplica cu prioritate la navele dotate cu girocompas. Aplicarea lui este condifionati insd de cunoasterea corectiei girocompasului Ag, care se determina in modul indicat mai jos, la § 4. 2 Cu un compas magnetic ale carui deviatii sunt cunoscute Pe timpul giratici, din 10° in 10°, se citeste simultan drumul compas D’c, la compasul cu deviatii cunoscute si Dc, la compasul ale carui deviatii trebuie determinate. Se calculeazi drumurile magnetice corespunzitoare drumurilor compas D’c, folosind relatia: Dm = D’c + 6. Deviatiile se calculeaza din relayia: 8=Dm-De Exemplul 3. \n timpul giratiei la tribord s-au citit simultan: =la compasul magnetic cu deviatii cunoscute (compas etalon)... D’c, = = 60° (= +1°.5) etc.; ~—la compasul magnetic ale carui deviajii trebuie determinate (compasul de drum)... De = 66°. 608Foaia de observatii (girafia la tribord) Compasul etalon Compas de drum Dm De 8 De 8 60° +1°.5 61°.5 66° —4°.5 etc, ete: Se traseaz4 apoi curba deviatiilor si se intocmeste tabela de deviatii in modul indicat mai sus la §2, p. 1. Procedeul se aplici la navele care nu sunt dotate cu girocompas, indeosebi in situatiile cand la unul din compasurile de la bord sau in apropierea lui s-au efectuat lucrari capabile s4-i modifice deviatiile. §4 Controlul corectiei compasului Prin controlul corecfiei compasurilor magnetice, etalon si de drum, se infelege activitatea curent4 a ofiferului de cart, in navigatie, de a determina corectia Ac a acestora, in drumurile urmate de nava. Controlul corectiei girocompasului Ag se efectueazi la intervale mai mari, cand se oferi posibilitatea aplicdrii unor procedee precise; controlul curent al girocompasului in navigatie se efectueaz’ prin compararea continua a indicatiilor acestuia cu cele ale compasului magnetic, de c&tre timonier si verificarea de c&tre ofierul de cart, dupa fiecare schimbare de drum. 1 Cu un aliniament Este un procedeu precis, care se recomanda a fi aplicat cu prioritate, indeosebi pentru controlul corecfiei girocompasului. Se procedeaza astfel: ~ fn momentul in care nava ,,taie“ aliniamentul, se masoara relevmentul compas Rg sau Rc la unul din obiectele acestuia. {n cazul controlului corectiei compasului magnetic, simultan se citeste si drumul compas. Momentul ,,t&ierii* aliniamentului se controleaz& de catre un observator cu binoclul; — se stabileste relevmentul adevarat Ra determinat de aliniament; ~ corectia giroscopului Ag = Ra — Rg; — corectia compasului magnetic Ac se obtine astfel: se calculeazi Rm = Ra - d si apoi § = Rm — Re; aceasta reprezint4 deviatia compasului pentru De in care se afla nava in momentul ,,taierii* aliniamentului. Exemplul 4. In ziua de 23 aprilie 1973, la trecerea navei prin aliniamentul farurilor Constanja, orientat in Ra = 270°.6, se m&soar’ simultan urmiatoarele relevmente: — la girocompas (cu corector automat ,,Delta“) ... Rg = 271°.3; — la compasul magnetic etalon... Rc = 268°.5 in De = 35°; d yy73 = + 3°.5. Se cer corectiile celor doud compasuri.Compas etalon § =-1°.4 pentru De = 35° Deviatia compasului magnetic se calculeaz4 pentru comparare cu cea continutX in tabela de deviasii, in drumul compas respectiv. 2 Prin determinarea punctului navei cu o metoda independenta de compas In navigatia costierA, odati cu executarea observatiilor pentru determinarea pozitiei navei printr-o metoda independent’ de compas (cu unghiuri orizontale, distanje) se m&soar& simultan si un relevment compas Re la un obiect. Din punctul determinat se scoate din harta relevmentul adevarat Ra la obiect, din care se calculeaz% corectia compasului: Ac = Ra — Re; si apoi deviatia: 8 = Ac - d. 3 Prin procedee astronomice Corectia compasului se obtine astfel: ~ se masoard relevmentul compas Rc sav/si Rg la astru; —se calculeaz& azimutul astrului Az pentru momentul observatiei, metoda de calcul si elementele necesare fiind functic de astrul observat; — se calculeaz& corectia compasului: Ac = Ra - Rc gi § = Ac - d, in cazul compasului magnetic; Ag = Ra — Rg, in cazul girocompasului. Procedeele astronomice folosite cel mai frecvent pentru controlul corectici compasului sunt urmatoarele: —cu un astru oarecare, la o indljime care si nu depaseasc4 30°. Azimutul se calculeaza din 9, & si P, in modul artat la capitolul 15, §3, la precizie de 0°.1; pentru objinerea elementelor de calcul, in momentul masurarii Re si/sau Rg Ia astru, se iau urmatoarele date: ora cronometrului (necesara calculului unghiului la pol P) si citirea la loch (pentru determinarea punctului estimat). fn practica navigafiei, acest proc deu isi giseste aplicarea indeosebi prin observatii la Soare; —cu Soarele, in momentul rasdritului sau apusului vizibil. Relevmentul compas se mf&soari in momentul cand bordul inferior al Soarelui tangenteaz& linia orizontului vizibil, la rAsarit sau apus. Aplicarea procedeului este conditionat’ de vizibilitate bun’ pe directia risdritului sau apusului; dac& aceasti conditie este satisfacuti, m&surarea relevmentului compas se poate face cu precizie, prin vizarea direct a Soarelui. Calculul azimutului se face in modul indicat la capitolul 25, § 4; 610— cu Steaua Polard, Azimutul se calculeaz4 comod in modul indicat la capitolul 25, § 5. Procedeul este aplicabil numai in emisfera terestra nordic&, la latitudini cuprinse intre 0° si 40°N. La latitudini superioare acestora, misurarea relevmentului devine dificila si lipsita de precizie, datorita inaltimii mari a Stelei Polare. Exemplul 5. in ziua de 9 noiembrie 1973 in punctul — = 43°0S’N; A = 29° 06'E, ora cronometrului A = 8"4144* se masoara la Soare: — la compasul etalon... Re = 154° ... De = 165°; — la girocompas Rg = 160°. = dig = +3°.5. Se cere corectia celor dou compasuri. Rezolvare: a= Calculul lui P A 6 =$16°S1'.1 (d=0'.7) Var. pt. ATm= 3120" Ad 0.4 v9.11 pt. Tm = 8°31™20° 8 =S16°S1'.5 PE=19°01'6 b —Calculu} azimutului ctg Z = tg 5 cos @ cosec P ~ sin @ ctg P = (=x) + -y) log tg 8= 9.48148 Jog cos @ = 9.86354 log sin log cosesc P = 0.48662 log ctg 9.83164 log 0.6786 9.83446 46221 29667 +y=~-1.9800 6586 log ctg Z = 0.42465 Z=N159°.6E Az= 159°.6 ¢~ Compas etalon d~Girocompas Az= 159°.6 Az= 159°.6 ‘Re = 154.0 +5.6 +35 +2°.1 pt. De. = 165°