Luceafarul pe intelesul tinerilor

Tabloul I :
Luceafarul este un tanar inteligent si cult , o fiinta superioara , cu aspiratii si
sentimente pentru o fata mediocra, ce incepea sa aiba o valoare inestimabila in
ochii sai( A fost odat ca-n poveti\A fost ca niciodat.\Din rude mari mprteti\O prea frumoas
fat\ i era una la prini\i mndr-n toate cele\ Cum e Fecioara ntre sfini\i luna ntre stele ) .
Iubirea ce il cuprinde este atat de puternica incat la vederea fetei este cuprins de
dorinta si neliniste (i ct de viu s-aprinde el\n oriicare sar,\Spre umbra negrului castel\Cnd ea
o s-i apar).
Prima incercare de a-si materializa relatia cu fata iubita esueaza, peste 3 zile
urmand sa incerce din nou. , iar aceste 3 zile pot fi percepute ca o ezitare a
Luceafarului, dar si ca o dovada de respect si cuviinta, el nu insista si nu forteaza, el
ii aocrda fetei timp sa se gandeasca. Ii ofera imparatii ce pot fi prrivite ca bani sau
ca ceva mai important: cunoastere, respect, rafinament. Fata il refuza si a doua oara
din pricina lucrurilor ce nu le au in comun, ce ii fac diferiti ( Cum c eu sunt nemuritor\i
tu eti muritoare?). Ea ii este inferioara in discutii ( Dei vorbeti pe neles\Eu nu te pot pricepe)
si nu doreste sa faca vreun efort pentru a evolua, avand pretentia ca el sa renunte
la nemurire ( la ceea ce il facea diferit si special ) si sa se coboare la nivelul ei.
Luceafarul este gata sa se schimbe, sa-si sacrifice aptitudinile si viitorul de dragul
ei, asa cum orice tanar cuprins de fiorii iubirii este gata, intr-o anumita masura, sa o
faca (i se tot duce... \S-a tot dus.\De dragu-unei copile\S-a rupt din locul lui de sus ).

Tabloul II:
Catalin

este un tip mediocru din toate punctele de vedere ( Viclean copil de cas,\Ce
umple cupele cu vin\ Mesenilor la mas,\Un paj ce poart pas cu pas\A-mprtesii rochii,\Biat din flori
i de pripas\Dar ndrzne cu ochii

) ce o abordeaza pe fata intr-un mod tupeist si necioplit

( i-n treact o cuprinse lin\ntr-un ungher degrab\S rzi mai bine i s-mi dai\O gur, numai una
), fata neavand o insemnatate foarte mare in ochii sai din moment ce este doar
Catalina( Tu eti copil, asta e ) . Baiatul este insistent, condus de dorinte primare (
Cnd srutndu-te m-nclin\ Tu iari m srut ) si vede o relatie ca pe o joaca ( Cum
vntoru-ntinde-n crng\La psrele laul\ Cnd i-oi ntinde braul stng\ S m cuprinzi cu braul ) .
Nu are nimic de pierdut , nimic de oferit si nici un motiv sa se schimbe, in schimb el
ii cere fetei sa decada, sa renunte la familie, la conditia sa si la tanarul care o
iubea , Luceafarul ( Vei pierde dorul de prini \ i visul de luceferi ) , lumea fiind anturajul in
care el umbla pribeag. Catalina va accepta, indentificandu-se cu tanarul mai mult
decat cu Luceafarul si ajungand pe aceeasi lungime de unda ( joasa ) cu el ( i
guraliv i de nimic \Te-ai potrivi cu mine... ) .

Tabloul III:

Cosmogonia

(Un cer de stele dedesubt\Deasupra-i cer de stele ) este un necunoscut

imens in care ajung toti in valtoarea vietii, ca Luceafarul din cauza iubirii( El zboar,
gnd purtat de dor\ Pn' piere totul, totul ). Toate lucrurile se misca rapid si el sta pe loc,
asa ca incerca si noi se ne miscam, fara sa stim incotro si cum ( Prea un fulger
ne'ntrerupt\ Rtcitor prin ele). Unii dintre noi gasesc calea cea buna, iar altii raman
pierduti pe veci .

Demiurgul

este experimentat ca un parinte, un prieten sau un frate mai mare(

Iar tu, Hyperion, rmi \ Oriunde ai apune..\.Cere-mi cuvntul meu denti\ -S-i dau nelepciune? )

El il face pe Luceafar sa inteleaga ca diferit nu inseamna neaparat prost, scotandu-i

in evidenta calitatile in contrast cu defectele fetei si a celor la fel de ingrati si
mediocri ca ea (Ei doar au stele cu noroc\i prigoniri de soarte,\Noi nu avem nici timp, nici loc\i nu
cunoatem moarte) si consolidandu-i increderea in sine( - Hyperion, ce din genuni\Rsai c-ontreag lume,) . Ca un ultim argument care sa-l convinga pe Luceafar ca nu merita
efortul, Demiurgul il indeamna sa se uite in locul in care fata pe care o iubea il iubea
pe altul .

Tabloul IV:
Vederea Catalinei in bratele lui Catalin este cu atat mai dezamagitoare cu cat fata
incepuse sa il uite pe Luceafar si chiar sa il desconsidere fara motiv. Daca in tabloul
I aceasta ii cere sa ii lumineaza viata, acum ii cerea sa ii lumineze norocul dupa
ce l-a preferat pe altul in locul sau. Luceafarul este deranjat de aceasta atitudine
(Ce-i pas ie, chip de lut\Dac-oi fi eu sau altul? ), dar a invatat din sfaturile demiurgului ( El
tremur ca alte diDar nu mai cade ca-n trecut ) , s-a trezit din visarea in care l-a aruncat
iubirea si alege sa dezvolte o atitudine detasata si nepasatoare, specifica unei
persoane inteligente si culte ca el (Trind n cercul vostru strmt\ Norocul v petrece) si se
retrage in anturajul din care facea parte ( Ci eu n lumea mea m simt\Nemuritor i rece).

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

VIZIUNE DESPRE LUME SI MORALA:

1. Diferit nu inseamna neaparat prost.
2. Cea mai importanta persoana din viata unui om este chiar el
insusi.
3. Dragostea apare in sufletul tuturor, inteligenta modifica doar
modul in care se manifesta.
4. Oamenii experimentati pot da sfaturi utile.
5. Dragostea ii induce omului o stare ce il face sa doarma cu ochii
inchisiin mers. E placut, dar cateodata trebuie ca omul sa se
trezeasca ca sa isi dea seama unde e si unde ajunge. Nu
intotdeauna e bine sa vedem doar calitatile persoanei iubite, sa
facem schimbari si sacrificii fara sa gandim ( cum facea Luceafarul
cu fata de imparat) , la fel cum nu e bine sa acceptam defecte
precum nesimtirea si nepasarea ( cum facea Catalina cu Catalin ) .
6. Omul trebuie sa se gaseasca pe el inainte sa ii caute pe ceilalti.
7. Violenta, jignirile si ura nu sunt mijloacele unui om inteligent,
indiferent de situatie.

Bieltz Vlad , Iulie 2016