Drogurile si efectele lor:

Oamenii primesc droguri pentru a-si schimba gndirea, comportamentul si simturile. Aceste
feluri de substante se numesc psihoactive si includ alcoolul si tutunul, la fel si drogurile naturale si
produse. n trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din plante naturale, asa ca tufa de
coca pentru cocaina, opiu de mac pentru heroina si cannabis pentru hasis si marijuana. Mai recent,
drogurile ca extazi sau LSD au nceput a fi produse pe cale sintetica de variate ntreprinderi
chimice.
Oamenii care folosesc droguri provin din toate paturile sociale, desi statistica demonstreaza ca
probabil unele paturi sociale utilizeaza drogurile mai mult dect alte paturi. De exemplu,
probabilitatea utilizarii drogurilor este mai mare la barbati dect la femei, la barbatii celibatari dect
la cei casatoriti, la locuitorii oraselor dect la cei rurali, la tineri dect la batrni. Prizonierii si copiii
strazii, de asemeni, demonstreaza o nalta frecventa a abuzului de droguri. Datele recente sporesc
nelinistea cu privire la ntrebuintarea sporita a drogurilor n rndul tinerilor din toata lumea. Datele
disponibile demonstreaza ca raspndirea printre tineret tinde sa fie de trei ori, de patru ori mai nalta
dect raspndirea ntre populatia generala.
Care sunt efectele?
Toate drogurile pot fi clasificate n trei categorii:
Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care actioneaza asupra sistemului
nervos. Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa produca dependenta
psihologica si renuntarea de la utilizarea lor este problematica. Dependenta poate duce la
supradozare acuta, care la rndul sau poate cauza moartea din cauza depresiei respiratorii.
Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza, sporesc sau
maresc activitatea neurala. n primul rnd ei cauzeaza frisoane, dureri de cap, hipertensiune si batai
de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia, pierderea greutatii, convulsii si
depresia.
Halucinogenele (spre exemplu marijuana, extazi, LSD) sunt un grup chimic divers care produce
schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala, halucinatii vivide,
deluzii, paranoie si depresie.
Nu exista drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. ntr-un fel sau altul utilizarea substantelor
psihoactive modifica functionarea normala a organismului uman si n termen lung, poate cauza
daune serioase.
Ct de prevalent este abuzul?
Prevalenta abuzului diferitor droguri variaza ntre regiuni si chiar ntre tari n ntreaga lume.
Marijuana si hasisul: Estimarile indica ca canabis este cel mai abuzat drog n toate partile lumii, pe
care l consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populatia globului). n mod
particular, un numar mare de oameni tineri experimenteaza cu canabis: n unele tari att de mult ca
37 procente din copiii de scoala si adultii tineri au folosit drogul o data n ultimul ani si 10-25% o data

n ultima luna. n general, abuzul de cannabis sporeste n multe tari, stabilizndu-se n tarile, unde a
atins nivel nalt.
Drogurile sintetice: Raspndindu-se relativ ncet n anii optzeci, abuzul stimulantilor de tip
amfetaminic a sporit rapid n Europa, Australia, America de Nord si Asia de Sud-Est n anii nouazeci.
n timp ce abuzul s-a stabilizat n unele dintre aceste zone, exista o crestere continua a cererii
globale, n particular n Asia de est si de Sud-est. n mod sporind, drogurile sintetice si-au sporit
semnificatia, n special ntre tineri, drept drog de amuzament ales, deseori n combinatie cu
cannabis. MDMA (extazi) este popular n tarile industriale n special n Europa.
Alte droguri din plante: n general, cocaina mpreuna cu diverse alte substante derivate din coca,
cum ar fi bazuco domina cererea pentru tratament. UNDCP estimeaza ca circa 13 milioane de
oameni abuzeaza cocaina n ntreaga lume: cel mai nalt nivel fiind n Statele Unite.
n comparatie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai putin prevalent. Estimarile
Natiunilor Unite indica ca circa 8 milioane de oameni abuzeaza opiatele, n mare parte n Europa,
Asia de sud-est si de sud-vest. Nivele crescnde de abuz sunt nregistrate n europa de est si Asia
centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea,
tendinta arata o oarecare crestere n abuzul acesteea n Europa (n special n Londra si
Amsterdam).
Ct de mare este oferta?
Mare! n 1999, producerea globala de opiu a atins nivelul de 5,794 tone metrice, cultivate pe
219,000 hectare de mac. Mai mult de 75 procente de opiu vine din Afganistan. Producerea globala
de frunze de coca a crescut la 317, 926 tone de pa 183,000 hectare de coca. Aproape 60 procente
de frunze de coca vin din Columbia. Cum stim acest fapt? Integrnd eforturile n supravegherea
aeriana, aprecierea la sol si perceperile din satelit au permis tarilor sa obtine o harta larga a zonelor
ilicite de crestere si sa indice ariile cu cultivare descrescnda sau crescnda, astfel nct se poate
face o apreciere sigura a productiei culturilor.
Care sunt beneficiile?
Producerea ilicita de droguri si cererea pentru ele a indus prosperarea afacerilor ilegale a unui
non-business care poate compromite economiile si infirma statele. Traficarea drogurilor se afla n
minile sindicatelor transnationale organizate criminale, care au luat avantaj de procesul de
globalizare, pe timp ce masurile de lupta contra acestora au fost tergiversate.
Care a fost raspunsul Natiunilor Unite?
Natiunile Unite a abordat fenomenul abuzului de droguri ncepnd cu data crearii acestei organizatii.
Comisia pentru Drogurile Narcotice a fost creata n 1946 si la moment cuprinde 53 state-membre,
care sunt implicate pe baza de rotatie. Oficiul Natiunilor Unite care se ocupa cu controlul asupra
drogurilor a fost unificat n 1990 ca Programul International al Natiunilor Unite (UNDCP) pentru
Controlul Drogurilor.
n 1999 acest Program a fost legat cu Centrul pentru Prevenirea Crimei Internationale (CICP) cu
scopul formarii Oficiului pentru Controlul Drogurilor si
Prevenirea Crimelor.
Prin intermediul Natiunilor Unite, lumea a nceput sa-si dezvolte un raspuns coordonat asupra

problemei abuzului de droguri.

Conventia Unica asupra Drogurilor Narcotice (1961) a unit diverse tratate existente, ce limiteaza
vnzarea si utilizarea diferitor substante n scopuri medicale. Aceasta a fost suplimentata n 1972 cu
Protocolul care accentueaza necesitatea serviciilor de tratament si reabilitare.
Conventia asupra Substantelor Psihotropice (1971) a stabilit un sistem de control international
pentru o serie de droguri farmaceutice si alte substante folosite n producerea drogurilor ilicite.
Pe parcursul mai multor ani problema drogurilor a fost perceputa de catre comunitatea internationala
ca fiind generata de oferta. Se credea ca drogurile abuzate si aveau originea n tarile n curs de
dezvoltare si erau consumate n tarile industriale. Putina atentie a fost acordata reducerii cererii.
Cu toate acestea, situatia s-a schimbat dramatic, caci nivele nalte de consum au fost descoperite n
tarile n curs de dezvoltare; cannabis si drogurile sintetice fiind produse att la nord, ct si la sud.
Ca rezultat, Natiunile Unite a adoptat o abordare balansata pentru a reduce simultan att oferta, ct
si cererea. n 1998, Adunarea Generala a adoptat o Declaratie Politica ce contine o serie de
obiective, cu termeni limita desemnati, care includ:
Pna n 2003: de a elabora sau a spori strategiile de reducere a cererii si de a crea sau consolida
legislatiile nationale si programele anti-droguri, si de a adopta legislatia nationala de spalare a
banilor; si
Pna n 2008: de a atinge o scadere semnificativa a cererii si de a elimina sau reduce semnificativ
cultivarea, producerea si comercializarea ilicita a drogurilor (inclusiv drogurile sintetice).
n fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pamntesc, milioane de oameni folosesc droguri. n mod
surprinzator, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci cnd consumam ceai sau cafea. Ca si
multe alte droguri, cafeina din ceai, cafea sau alte bauturi racoritoare cum ar fi Coca- Cola, sau
alcoolul din vin si bere sunt substante care modifica functionarea normala a organismului. Folosite
cumpatat, aceste droguri sunt relativ inofensive si n multe zone ale lumii sunt perfect legale.
Totusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. Substante ca heroina fac parte din aceasta
categorie, iar detinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege. Aceste droguri pot ucide.
Alcoolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit n aproape toate colturile lumii. Acesta se
formeaza atunci cnd drojdia (particule de mucegai) fermenteaza zaharul n mod natural, n fructe
ca strugurii si n seminte, cum ar fi cele de orz. Vinul, berea, cidrul si tariile, cum ar fi ginul, romul,
contin toate alcool.
Acest drog actioneaza asupra creierului n doua moduri. Este un anestezic ce amortizeaza senzatii
si sentimente si este, de asemenea, un depresiv, ce ncetineste actiuni si reactii.
Puterea alcoolului, ca viciu, este evidenta atunci cnd o persoana dependenta de acesta nceteaza
sa-l mai consume. Aceasta persoana poate suferi de anumite simptome ale renuntarii la alcool, de
pilda delirium tremens. Acestea cuprind transpiratie, tremurat, greata si halucinatii.
Nicotina din tutun este un drog consumat pe scara larga n societate. Fumatul frunzelor uscate ale
plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic. Fumatul poate provoca unele forme de
cancer, cum ar fi cel la plamni si gt, poate, de asemenea, cauza unele boli ale inimii si ale vaselor
sangvine, probleme ale plamnilor, ca bronsita, precum si tulburari la copiii nenascuti ai unei femei
fumatoare.
Aceste boli sunt provocate n special de alte ingrediente din fumul de tabac, cum ar fi vaporii de tar
si monoxidul de carbon.

Nicotina nsasi poate contribui la stimularea unei persoane, facnd-o sa se simta mai alerta si mai
plina de viata. Fumatorii se obisnuiesc rapid cu fumatul si trebuie sa fumeze mai mult pentru a
obtine acelasi efect. Acestia pot, de asemenea, deveni dependenti din punct de vedere psihologic,
deci, chiar daca sunt constienti de riscurile la care se expun, le este foarte greu sa renunte la acest
obicei.
Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit n acest caz din frunzele plantei de ceai, sau
din semintele arborelui de cafea. Cafeina este prezenta si n cacao si unele bauturi racoritoare.
n consumul zilnic, cantitatile de cafeina sunt de obicei reduse. nsa, n cantitati mari acestea pot
provoca probleme grave de sanatate, cum ar fi somnul nelinistit si tulburarile digestive.
Marijuana, denumita si canabis sau hasis, este extrasa din cnepa. Cel care o consuma se simte
relaxat, tihnit, mai constient de ceea ce-l ncojoara si mai capabil de a fi ncrezator si creativ. Cel ce
priveste din afara, vede exact opusul acestor stari.
n general, si n comparatie cu alte droguri mai puternice, marijuana nu pare sa creeze dependenta.
Cercetarile au demonstrat ca aceasta poate duce la probleme mai putin grave n comparatie cu
tutunul sau alcoolul. n multe tari, unele grupari au ncercat sa schimbe legile si sa nlature unele
pedepse pentru consumul acesteia.
Barbituricele sunt droguri create n laborator si, uneori sunt prescrise de medici pentru alungarea
insomniei si nelinistii, n calitate de somnifere sau calmante. Sunt, de asemenea, recomandate
persoanelor care nu pot supravietui, datorita faptului ca sunt prea nelinistite, agitate si speriate tot
timpul.
Barbituricele sunt prescrise mai rar n zilele noastre, iar folosirea lor este supravegheata cu atentie.
Acestea datorita problemelor din trecut, inclusiv abuzul, dependenta fizica si psihologica.
n doze mari, barbituricele produc efecte similare cu ale alcoolului. Simptomele ncetarii folosirii
acestora sunt grave, uneori chiar fatale.
Amfetaminele sunt, de asemenea fabricate n laborator si sunt denumite excitante. Cei care le
folosesc se simt energici si alerti. Aceste medicamente accelereaza reactiile chimice ale
organismului, producnd energie. Au fost folosite cndva ca tablete pentru slabit. Problema este ca,
de multe ori, consumatorul este tentat sa mai ia o doza, pentru a se simti din nou energic, iar acest
fapt poate duce foarte usor la obisnuinta si dependenta psihologica.
Halucinogenele reprezinta un grup variat de droguri. Unele sunt naturale, cum sunt cele din
ciupercile magice si mescalina din cactusul peyote, celelalte sunt create n laborator, ca LSD-ul
(acid lisergic dietilamid).
Aceste droguri au efecte dramatice asupra constiintei, a simturilor si a perceptiei consumatorului.
Acesta poate avea halucinatii puternice si o astfel de calatorie poate fi extrem de
nspaimntatoare. Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creeaza o dependenta fizica serioasa,
iar pe termen lung nu par sa cauzeze o dependenta psihologica puternica. Acestia provoaca nsa o
toleranta n oraganism, iar oamenii au murit chiar sub influenta lor. De exemplu, consumatorul si
poate nchipui ca poate sa zboare, si sa sara pe fereastra.
Opiul, morfina si heroina se obtin din specia de mac denumita opiu. Acestea provoaca stari
temporare de amorteala, liniste si chiar exaltare si fericire. n medicina, aceste droguri se folosesc ca
remedii contra durerii. Ele sunt nsa deosebit de puternice si periculoase, putnd provoca rapid

toleranta n organism si dependenta serioasa. O supradoza poate ucide. Renuntarea la consumul

acestora se realizeaza sub supraveghere medicala, iar reactiile organismului sunt foarte neplacute:
friguri, greturi, tremuraturi, crampe si transpiratie.
Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei coca. Aceasta poate sa-l faca pe cel care o
consuma, alert si plin de energie, chiar euforic. Desi unii pretind ca pot folosi cocaina ca pe un drog
social sau de recreere, ca si alcoolul, altii devin dependenti din punct de vedere psihologic de
aceasta. Printre alte efecte se numara halucinatiile, teama si paranoia.
Majoritatea drogurilor folosite din motive sociale, n mod legal sau nu, afecteaza creierul. Ele
altereaza aspectele mintale, cum ar fi gndirea, concentrarea, agilitatea, emotiile si constiinta.
Acestea sunt droguri psiho-active. Drogurile si motivele consumului acestora variaza de la o zona la
alta si n functie de timp.
Un motiv al consumului de droguri n mediul social este folosirea lor ca lubrifiant social, de la o
conversatie la o ceasca de cafea, la o noapte petrecuta ntr-un bar. Drogurile i ajuta pe consumatori
sa devina mai relaxati, deschsi, prietenosi si sociabili. Un alt motiv al consumului de droguri este
faptul ca acestea par sa confere o usurare temporara, un fel de evadare pentru o perioada de timp.
Oamenii ncearca sa se detaseze de o ntreaga serie de probleme: stres, bani, griji, familii
destramate. Unele persoane extind aceasta idee si ncearca sa se detaseze de toata lumea reala.
Ele nu se pot lupta cu lumea reala si consuma droguri pentru a-si crea o lume fantezista alternativa.
Un alt motiv pentru care oamenii consuma droguri este reprezentat de presiunea exercitata n cadrul
unui grup, spre exemplu o persoana ia droguri pentru ca si prietenii sau colegii din anturaj fac acest
lucru.
Dependenta de droguri poate fi psihologica sau fizica, sau ambele.
Dependenta psihologica se petrece n mintea omului; consumatorul simte ca nu poate gndi normal
si sa supravietuiasca fara ajutorul drogului. n cazul dependentei fizice, nervii, muschii, inima si alte
organe ale corpului au nevoie de drog pentru a-si continua functionarea.
Daca este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice si mintale. Aceste probleme
variaza de la tremuraturi si friguri, la transpiratii, crampe si dureri, inconstienta si chiar convulsii
fatale.
Organismul se obisnuieste treptat cu unele droguri. Cu timpul este nevoie de o cantitate mai mare
de drog pentru a da aceleasi rezultate ca nainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce n ce mai mari
de drog, n vederea obtinerii aceluiasi efect, poarta denumirea de toleranta.
Modul de administrare al drogurilo este, de asemenea, foarte periculos. Inspirarea cocainei poate
deteriora nasul si caile respiratorii. Injectarea unui drog cu ajutorul unei seringi nesterilizate poate
provoca infectii ca hepatita sau SIDA.
Exista cteva metode de ntrerupere a consumului sau a dependentei de droguri. Acestea cuprind:
administrarea unor medicamente speciale, sub supraveghere medicala;
tratamente de psihoterapie sau forme similare de tratament;
aderarea la grupuri formate din fosti consumatori;
reabilitarea ntr-un centru de dezintoxicare;
detasarea de situatia sau grupul social unde a nceput consumul de droguri.
Multe din metodele de ami sus costa bani, iar unele societati nu asigura resurse adecvate n

vederea abtinerii de la consumul de droguri si reabilitarii. De asemenea, reusita depinde de puterea

viontei si motivatia consumatorului.
Consumul unor droguri poate duce chiar la crime. Se recurge deseori la jafuri, spargeri si alte
infractiuni, n vederea obtinerii banilor necesari pentru cumpararii drogurilor. Acest lucru se ntmpla
mai ales n cazul drogurilor puternice, care creeaza dependenta si sunt adesea cele mai scumpe.
Detinerea si consumul de droguri se pedepseste aspru, cu nchisoare de la 5 la 20 de ani.
Despre LSD - Descriere si efecte
LSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25. Descoperit in 1938 de catre Albert
Hofmann, LSD este una dintre cele mai puternice substante halucinogene cunoscute. Este o pulbere
alba, fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care isi fac aparitia in decurs de o ora si
dureaza in general intre 8 si 12 ore, slabind treptat. A fost folosita experimental in tratamentul
aloolicilor si al pacientilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive). Altereaza perceptia,
dispozitia si procesele psihologice si poate impiedica coordonarea si abilitatile motorii. Intre 1950 si
1960, experimentele cu LSD a fost conduse de specialisti psihiatri si medici, care au ajuns la
concluzia ca in unele cazuri pot aparea reactii psihologice neplacute (dramatice in unele cazuri),
incluzand panica, confuzie puternica si anxietate.
In prezent, singura tara in care LSD se mai foloseste in mod oficial in medicina este Elvetia. In
catalogul farmaceutic de la mijlocul anilor '60, LSD era trecut sub denumirea de Delysid, si se
prezenta sub forma unor tablete continand 0,025 mg de substanta activa sau sub forma de fiole
continand o solutie injectabila, care isi facea efectul mult mai repede. In acelasi catalog, la
proprietatile farmatceutice, scrie: "Administrarea de doze foarte mici de Delysid (1/2 - 2 ug/kg
greutate) duce la alterarea perceptiei, halucinatii, depersonalizare, amintiri neplacute si alte variate
simptome neuro-vegetative. Efectele se instaleaza dupa 30-90 de minute si dureaza in general intre
5 si 12 ore. Cu toate acestea, perturbari intermitente ale perceptiei pot persista timp de cateva zile.".
Substanta era recomandata in special pentru psihoterapia analitica, precum si pentru studii
experimentale asupra naturei psihozelor. Cu toate acestea, sunt mentionate si niste precautii:
"Anumite conditii mentale patologice pot fi intensificate de catre Delysid. Este necesara precautie in
administrarea la subiecti cu tendinte de sinucidere sau in cazuri in care evolutia psihozei este
iminenta.
Labilitatea psiho-afectiva si tendinta de a comite acte impulsive poate dura ocazional cateva zile.
Delysid trebuie administrat numai sub supraveghere medicala stricta. Supravegherea nu trebuie
incetata pana cand efectele medicamentului nu au disparut complet." Efectele periferice ale LSD
includ contractia vaselor sanguine si scaderea presiunii sangelui, dilatarea pupilelor precum si
hipertermia. Aceste efecte au natura simpatica si pot fi indepartate prin blocarea ganglionilor.
Efectele parasimpatice includ salivarea, lacrimarea, voma, hipotensiune si brahicardie. Dozele mici
stimuleaza respiratia dar cele mari o inhiba. Unele efecte secundare precum transpiratia,
nervozitatea si insomnia sunt de obicei confundate cu cele ale amfetaminei, un alt halucinogen. Din
punct de vedere fizic, LSD nu cauzeaza deloc dependenta, iar din punct de vedere psihologic,
dependenta creata este aproape nula. Cea mai comuna varianta a drogului este N-acetil-LSD (ALD52) (in "Enciclopedia Psihiatrica" se mentioneaza ca aceasta varianta isi face efectul mai lent). Se
intampla destul de des ca efectele LSD sa fie foarte neplacute si sa afecteze pentru o perioada de
timp sanatatea psihica a persoanei drogate. Printre simptome se numara depresia, agitatia,
confuzia, dar mai ales teama de innebunire.

Cea mai des intalnita reactie adversa este un episod temporar (care dureaza mai putin de 24 de ore)
de panica. Simptomele includ iluzii si halucinatii (vizuale si auditive) inspaimantatoare, anxietate
exagerata pana la panica, agresivitate si comportament agresiv, depresie, idei, gesturi sau incercari
de sinucidere, confuzie si teama pana la paranoism. Reactiile prelungite (zile sau chiar luni) care
necesita spitalizare sunt deseori denumite "psihoze LSD" includ un grup eterogen de simptome. Cu
toate ca nu exista niste reguli bine stabilite, au fost observate niste lucruri comune la acesti pacienti.
Exista o tendinta ca persoanele cu profil psihologic scazut, cu antecedente psihiatrice sau care
folosesc sau au folosit si alte droguri sa sufere aceste consecinte.
Totusi, exista si cazuri de reactii severe si prelungite la indivizi fara antecedente, precum si cazuri
foarte slab adaptate care nu sufera deloc efecte secundare in urma folosirii repetate de droguri
psihadelice. Pe tema LSD circula cateva povesti false, cum ar fi:
- Formarea de cristale in interiorul organismului, care se descompun dupa un timp si cauzeaza
reactii adverse. LSD este un solid cristalin usor solubil in apa, deci nu poate forma depozite in
organism. In plus, este metabolizat si eliminat in decurs de cateva ore. Reactiile adverse sunt de
natura psihologica si nu depind de prezenta substantei in organism.
- LSD dauneaza cromozomilor. S-a dovedit prin teste ca acest lucru nu este adevarat.
Pericolul real al folosirii LSD este de natura pur psihologica, drogul neavand efecte fizice. Dozele
letale (toxice) de LSD sunt de cateva zeci de mii de ori mai mari decat doza normala, facandu-l (din
punct de vedere toxic) unul dintre cele mai "sigure" droguri cunoscute. Unul dintre cele mai
interesante aspecte ale LSD sunt asa numitele "reveniri", termen utilizat pentru a desemna reaparitia
unor emotii sau perceptii din timpul aflarii sub influenta drogului. O revenire poate dura secunde sau
ore intregi, poate reproduce oricare din multitudinea de aspecte ale unei halucinatii si poate fi
placuta, interesanta, suparatoare sau inspaimantatoare. Cele mai multe dintre ele sunt momente de
distorsionare ale vazului sau ale notiunii timpului, simptome fizice (resimtite de organism) sau emotii
puternice. De obicei sunt foarte putin deranjante, in special datorita faptului ca persoana care le
resimte constientizeaza cauza acestor fenomene. Din cand in cand ele dureaza mai mult, iar intr-un
numar redus de cazuri se transforma in imagini sau ganduri inspaimantatoare. In majoritatea
situatiilor insa numarul aparitiilor precum si intensitatea lor descresc rapid si apar rareori mai mult de
cateva luni dupa consumul drogului. Printre conditiile care cauzeaza aparitia acestor fenomene se
numara stresul, oboseala, betia si consumul de alte droguri.
Compusii lisergici apar in ergot, un parazit fungic al cerealelor, triptamine aparand si in ciupercile
psilocibe, in anumiti arbori sud-americani (Rivea Corymbosa si Ipomoea Violacea) si in glandele
veninoase ale unor animale. LSD (acid lisergic-dietilamida) nu se gaseste ca atare in aceste plante.
In seva de Rivea Corymbosa, concentratia de ergina (un acid lisergic) este de pana la 54%, iar cea
de izoergina de pana la 35%. Se pare ca efectele acestor plante au fost cunoscute inca din vechime
diferitelor culturi umane. In studiul "Drumul catre Eleusius" (Hoffman, Wasson si Ruck) este
prezentata existenta unei religii secrete timp de 2000 de ani in Grecia (pana in anul 400 e.n. cand a
fost respinsa de catre crestinism). Oricine vorbea limba greaca si nu comisese nici o crima putea
deveni membru. Dupa o perioada de pregatire de 6 luni, aspirantii mergeau la templul din Eleusius
unde aveau loc niste ritualuri secrete (aceste ritualuri au ramas secrete pana la descoperirile din anii
1970). Explicatia pe care o aduc autorii este ca secretul ritualului consta in viziunile induse de
consumarea unui decoct din spice de grau -- sursa de derivati lisergici. De asemenea, populatiile

aztece foloseau in mod curent bauturi preparate din seva de Ipomoea Violacea si exista multe
consemnari referitoare la efectele halucilogene ale acestora. Modul de actiune al LSD nu este inca
cunoscut cu certitudine. Ipoteza curenta spune ca LSD inhiba activarea celulelor serotonergice intrun mod selectiv. Analogii non-helucinanti ai LSD nu manifesta aceasta selectivitate. Aceste rezultate
sugereaza faptul ca exista doua conformatii sterice diferite ale receptorilor serotonergici, dintre care
una are o afinitate mai mare pentru LSD.
In momentul ingerarii in organismul uman, LSD se comporta ca un inhibitor al autoreceptorilor 5-HT
(Serotonina). Drogul mareste numarul de molecule 5-HT active dezactivandu-le autoreceptorii (un
mecanism de protectie al creierului care reduce nivelul activitatii neurotransmitatorilor).
Formula chimica a LSD este N,N-dietil-6-metilergolina-8B-carboxamida. Numai unul dintre izomeri
(cel "d-") este psihoactiv, de aceea in sinteza se separa doar forma "l-".
Efectele mentale ale LSD pot fi neutralizate rapid (imediat dupa ingerare) prin administrarea de 50
mg de clorpromazina.
S-a descoperit ca cele doua grupari etil de pe catena LSD pot fi inlocuite cu alte lanturi de carbon
pentru a obtine compusi cu diferite efecte, tarii si durate. Cand grupul 6N-metil este inlocuit cu etil
sau alil, compusul devine de 2, respectiv 3 ori mai puternic. Acesti derivati nu au devenit totusi foarte
raspanditi din cauza costurilor suplimentare la sinteza.