Adina Chelcea Psihoteste

PSIHOTESTE
Cunoaterea de sine i a celorlalli
IMAGINER DE SINE
Chestionarul ce urmeaza este destinat sa evidentieze unde plasati dv. - in interior

sau in exterior sursa norocului sau nenorocului, a anselor sau neanselor pe care
le-ati avut on le aveti in viata.
La fiecare aspect pus in disculie, optati pentru alternativa care credeti ca este
adecvata pentru dv. Alegeti numai una dintre cele doua alternative. Aveti grija ca
varianta la care v-ati oprit in fiecare caz sa fie cea pe care dv. o credeti in prezent ca
fiind adevarata, nu cea pe care credeti ca ar trebui sa o alegeti sau care ati dori sa fie
adevarata. Retineti ca aceasta este o modalitate de a va masura conceptiile personale
privind succesul sau insuccesul, norocul sau nenorocul in viata; nu exists raspunsuri
corecte sau incorecte i nici scoruri ridicate sau scazute, bune sau rele.
Nu pierdeti mult timp cu nici o afirmatie, dar faceti o alegere pentru fiecare. in
anumite cazuri, veti constata ca dv. credeti in amindoua afirmatiile sau nu credeti in
nici una dintre ele. Va rugam sa va hotariti. totui, intr-un fel sau altul.
1. a. Adesea constat ca spun unele lucruri sub efectul lui "Ce va fi, va fi!".
9. a. Imi planific activitajile i ele se desfaoara apoi dupa cum mi-am propus.
b. Cred ca ceea ce mi s-a intimplat in
b. "Fie ce-o fi", acesta este motoul
meu in vials. Sint un om vulnerabil, aflat

in bataia vintufui.
viata a fost ceva firesc pentru mine.
2. a. Am incredere in capacitajile mete.

b. Am avut noroc cind am trecut cu
bine prin anumite situalii.
10. a. Din cind in cind, ma las in voia
soartei.
b. Imi planific zilele, saptaminile, lu-
3. a. Cind vine vremea ta, toate iii merg nile i anii, privesc inainte.
bine, aka este in viaja.
b. Am hotarit sa traiesc mult i nu va fi 11. a. Nu mi-e teams ca-mi risc viala sau
ceva ieit din comun daca am sa ating ca ma accidentez. Daca este sa se intimple, poi aluneca datorita poleiului i
100 de ani.
sa-ji rupi picioarele.
b. Sint foarte grijuliu cind conduc ma4. a. Sint o persoana increzatoare in forina,
cind fac sport i aa mai departe.
te:e mete. Pot sa actionez in aka fel incit
lucrurile sa se desfaoare cum doresc eu. Intenjionez s&-mi menajez organismul
b. Uneori ma nelinitete modul in foarte multa vreme.
care s-a derulat viata mea.
12.a. Ma simt neputincios cind sint cu
5. a. Ma simt ca o minge de ping-pong. prietenii. De obicei, sfirpsc prin a face
Viata m-a aruncat realmente inainte qi ceea ce doresc ei.
b. ELI Si prietenii mei procedam in
inapoi, intre fericire i nefericire.
b. Daca vreau sa ma simt bine, aleg o mod democratic cind este vorba sa decided ce vom face, iar parerea mea este
activitate care ma dispune
ea din plin.
$i ma implic in
intotdeauna luata in seams.
13. a. Vocea mea se aude in cadrul unei

6, a. Avem ceea ce dorim i donm ceea multimi.
ce avem.
b. Se pare ca cei din jur ma domina,
b. Nu am avut control asupra eveni- ma copleesc.
mentelor fericite care mi s-au intimplat
sau necazurilor pe care le-am avut. Se 14. a. Cind este vorba sa fac dragoste,
putea sa se intimple $i altora ceea ce mi daca partenerul
(partenera) meu (mea)
s-a intimplat mie.
vrea, bine; daca nu, este de asemenea OK.
7. a. A dori sa nu existe aka de multe
b. Am tendinta sa decid cind. unde Si ce
persoane care ii tracaseaza pe ceilalti.
va face partenera (partenerul) mea
b. Daca oamenii incearca sa ma (meu) in ceea ce privegte dragostea.
determine sa fac ceva impotriva voinjei
mele, ma enervez i ii reped.
8. a. Oamenii sint buni cu mine fiindca ii
15.
a. Joc mutt la loto, practic jocuri de

noroc i particip la cit mai multe con-
cursuri cu premii in bani. Sper ca ma voi

tratez in mod corect.
1mbogati pe aceasta cale.
b. Nu tiu cind oamenii vor fi rai sau
b. Evit in mod categoric orice joc de
draguji cu mine.
noroc, de la loto la pocher, deoarece
consider ca soarta nu ma favorizeaza.
16. a. Sint intotdeauna In jelegator cu cei

umili.
b. Ma simt de partea invingatorilor.
17. a. Oricine, cu oarecare talent i cu

ceva efort, este in masura sa realizeze
21. a. Imi place competitia. Daca ci tig

este grozav, daca pierd spun: "Dumne-
zeu nu m-a ajutat".
b. imi place competijia pentru ca

daca ci tig pot sa spun "Am reuiit".
22. a. Cred ca ar trebui sa ne ajutam unii

b. Daca ai noroc, devil bogat, daca pe aliii, deoarece ghinionul poate fi
inlaturat numai prin cooperare.
nu, ingroi numarul celor multi.
b. Cred ca oamenii ar trebui sa se
18. a. Unii reuesc mai bine in viaja, ajute singuri. Daca se Intimpla ceva rau, ei
deoarece au depus mai mult efort pentru sent de vina, ei I-au provocat i numai ei
pregatirea for i muncesc mai mutt.
pot sa-l inlature.
b. Unii se descurca mai bine, pentru
23. a. Uneori am mare incredere in mine,
ca, de cele mai multe on, au bafta.
ceva.
19. a. Unii oameni orbecaie in bezna, in
cred ca sint in stare sa fac once vreau.

b. Alteori ma simt neputincios. victi-
timp ce pentru alltii soarele stralucete.
ma unor forte misterioase.
Iii, unii oameni au capacitajile necesare
24. a. Anumite
fice; altii, pur i simplu, nu au aptitudinile
b. Daca am suficient timp i informatiile necesare, sent in masura, de obi-
b. Pentru a face fats solicitarilor vie-
lucruri se intimpla doar
i se folosesc de ele cum trebuie; altii au pentru a ma necaji; pur i simplu nu le

asemenea calitati Si nu Stiu sa le valori- pot Injelege.
necesare.
20. a. Viata este deosebit de complexa.
Este nevoie de oameni de excepjie pentru a se descurca cum trebuie.

b. In realitate, este foarte simplu:
daca a ti dotat qi muncegti cum trebuie,
ai succes.
cei, sa descopar sensul oricarei situatii.
25. a. Se pare ca not sintem victimele

evenimentelor.
b. Daca omul poate merge pe Luna, el

poate schimba i cursul riurilor foarte marl
i vremea dupa dorinja sa.
Cotarea ;i interpretarea rezultatelor

Acordati-va cite un punct pentru fiecare alegere a urmatoarelor alternative: t .a-I
2.b; 3.a; 4.b; 5.a; 6.b; 7.a; 8.b; 9.b; 10.a; 11.a; 12.a; 13.b; 14.a; 15.a; 16.a; 17.b:
18.b; 19.a; 20.a; 21.a; 22.a; 23.b; 24.a; 25.a.
Cu cit scorul este mai mare, de la 17 puncte in sus, cu atit mai mult considerate ca
depindeti de ceea ce se intimpla in jurul dv. Oamenii care cred ca in ei se afla sursa
tuturor reugitelor i nereuitelor i cei ce cred ca depind de ceea ce se in timpla in
jurul for se deosebesc foarte mutt in privinja comportamentului. Deoarece persoanele

care plaseaza mecanismele ce le dirijeaza comportamentul in exterior cred ca sent
victimele ne$ansei, este de ateptat sa fie mull mai conformiste. Din acelai unghi
de vedere, se poate spune ca persoanele care considers ca sursa realizarilor i
nerealizarilor Ion se afla in ele, reactioneaza puternic impotriva incercarilor de a le
influenta, evoluind chiar Intr-o directie contrara.
Psihologii au evidentiat o posibilitate mai mare de neadaptare sau de proasta

adaptare in rindul celor ce plaseaza sursa reqitelor/nereuitelor for in exterior.
Dar, in acelai timp, se apreciazs ca indivizii care plaseaza sursa pnselor/
neanselor for in exterior sint serioi i manifests o stima de sine mai scazuta decit ce,
ce considers ca totul depinde numai de ei. Din perspectiva neadaptari grave,
"externalitatea" poate fi asociata cu schizofrenia (retragerea din realitate, pertur-
barea vorbirii, a gindirii) i cu posibilitatea aparitiei depresiei, de'i aceasta este in

faza de debut i nu ridica probleme deosebite. In mod surprinzator, s-a constatat ca "
jnternalistii" sint mai predispui la abuzul de alcool i de stupefiante. Scorurile mai
marl obtinute de "internalitii" aflati printre indivizii care abuzeaza de diferite droguri
- de la "nevinovatele" tigari Si pins la stupefiante - poate fi explicat prin faptul ca

unor asemenea oameni Ii se spune continuu ca "insanatoirea depinde numai de
dv.". in orice caz, psihologii i psihiatrii considers ca este necesar sa se acorde mai
multa atentie relatiei dintre plasarea interns sau externs a surselor, succesului/insuccesului in viata i deficienjele de adaptare.
Din cercetarile intreprinse, a rezultat ca, din perspectiva consecintelor,
"externalitatea" extrema reprezinta un handicap psihologic mai serios. Aa stind
lucrurile, schimbarea "externalitatii" a preocupat numeroi cercetatori i
psihoterapeuti.
Ct uoayterea
Atitudinii fAa
de
sine
Traiji in acord cu dv. Iniva, va simjiti implinit? Pentru a va ajuta sa aflati acest
lucru, va propunem un mic examen de contiinja. Fiecare intrebare are trei variante de
raspuns posibile. Alegeji litera a, b sau c, care se afla plasata in faja raspunsului ce
se potriveste cel mai bine cu modul dv. de a gindi i bifati-o in casuta din drep tul ei.
Alegeji raspunsul rapid, potrivit primului gind care va vine. Alegerile spontane sint in
general mai relevante decit cele asupra carora meditali indelung.
3. in perioada adolescenlei
all avut conflicte cu parinlii?
a) da, i Inca foarte serioase
1. Regretall ca in dragoste, de cele
i
permai multe on, nu all cedat ispitei?
sistente
O a) frecvent
O b) nu, n-am avut conflicte
b) uneori
serioase c) citeva conflicte
c) niciodata.
trecatoare.
2. Dorind foarte mutt un lucru, va dispare dorinla in momentul cind 7
oblineli?
a) nu
O b) uneori
c) da, in general.
4. Care dintre urmatoarele

remarci
credeli ca vi se potrivete
cel mai
bine?
O a) soarta ma avantajeaza
O b) soarta este oarba faja de
mine
O c) ma resemnez in faja destinului.
5. Daca in visele dv. va spar animale,
cum vi se prezinta ele?
O a) sint prietenoase
O b) sint bizare i ameninlatoare O

c) nu visez animate.
6. Sincer, Is dv. gelozia este un sen-
timent puternic?
O a) nu
O b) imi pun i eu intrebarea
c) da.
7. Suferili uneori de o amnezie per-
sistenta qi inexplicabila atunci
cind trebuie sa va reamintili ceva

important?
O a) cu regularitate O
b) niciodata
O c) cind sint obosit.
8. Ali avut vreodata dorinla de a vi

face psiholog?
O a) vreau sa ramin ceea ce sint O
b) da, cu titlu de curiozitate
O c) ma incearca dorinta unei astfel de
profesii.
9. Ce credeli despre fidelitatea conjugaia?
O a) este un mit abstract
b) fidelitatea hranete dragostea

O c) este o chestiune de temperament.
10. Postul pe care iI ocupati corespunde calitetilor dv.?
a)da
b) imi este inferior
c) imi este superior.
11. Ali fost tentat de a Incerca sa va
retrageti departe de Iume?

a) ma gindesc uneori, dar alung aceasta tentatie
O b) niciodata
c) ideea de a ma retrage intr-o zi imi

permite sa rezist.
12. ,Avem parte de ceea ce meritam."
Aceasta afirmatie vi se pare:
a) perfect adevarata
b) citeodata adevarata
c) false.
13. Inainte da a adormi, ce ginduri
aveti in general?
a) Infricoatoare
7 b) euforice
c) variabile.
14. Care este tonalitatea afective a

primelor amintiri din copilarie?
O a) neutra
b) de minie
O c) de bucurie.
15. Cum ve apreciati cartierul in care

locuiti?
O a) imi place mutt
O b) ma obinuiesc cu el putin cite putin

O c) nu cred ca a putea trai in alts parte.
16. O viata reugite este un vis de copil realizat la maturitate." Aceaste

afirmatie vi se pare:
O a) realizabila prin vointa

O b) greu de realizat
O c) imposibil de realizat.
17. Fare un trecut favorabil via ta este

mohorita, sumbra, fare un viltor
luminos. Aceasta este *i opinia
dv.?
O a) viala este frumoasa in toate felurile
b) nu am nici o opinie
c) este foarte adevarat.
18. Credeti ca persoanele foarte mica
(de stature) sau foarte Inalte sufera Vi din aceasta cauze comportamentul for exprima multi agresivitate?
O a) sint convins
O b) gindesc contrariul
O c) aceasta n-ar trebuie sa aiba influenta asupra comportamentului tor.
19.
Din punct de vedere intelectual,

va considerall, in general, ca
fiind:
O a) favorizat de energia, de rapiditatea
cu care ginditi
b) intr-o situatie de mijloc
c) defavorizat de o certa Incetineala
in gindire.
20.
Este foarte bine sa faci proiecte

impreuna cu familia, dar dorintele nu se pot realiza intotdeau-
na. La dv. acest lucru este:

a) adevarat
O b) fals
c) depinde de temperament.
21. In unele situatii vi cuprinde deodata o teams care ve blocheaza
gindurile?
a) niciodata
b) rar
c) frecvent.
22. In societate simjiji uneorl ten-
dinja de a va purta contrar inte- O b) niciodata

reselor dv., de parch all fl condus de o forja strains?
O a) da
(7 b) nu injeleg intrebarea
c) resimt uneori, pujin, aceasta tendinja.

23. Credeji ca in dragoste sentimentele merg in acelai pas cu satis-
facjia sexuala?
a) la mine, dimpotriva
O b) aceasta mi se pare esenjial

c) nu tiu.
24. Va popuieaza nopjile, de multi
vreme, vise neplacute, intotdeauna acelea*i?
a) eu nu visez niciodata
O b) este exact cazul meu
l c) poate, nu-mi amintesc foarte exact.

25. Aveji adesea sentimentul ca sty
in puterea dv. sa fiji fericit?
l a) aceasta intrebare n-are sens
7 b) mi s-a intimplat foarte rar, o data

sau de doua on
c) da, adesea.
26. V-all casatori cu o femeie (un

bhrbat) pe care nu o (II) iubiji?
rl a) da, stima este mai durabila decit
dragostea
O b) este o gravy eroare
Cl c) este o chestiune de imprejurare.

27. Credeji ca aspectul fizic v-a facut deservicii?
a) da
b) nu
-1 c) n-am nici o parere.

28. Intr-un mijioc de transport vi se
face rau cu uurinja?

O a) aproape niciodata
c) numai rind condijiile de transport

sint foarte proaste.
29. In activitatea cotidians, plictiseala este rhul cel mai mare?
a) este adevarat
b) este fals
O c) uneori, nu intotdeauna.
30.
Sinteji mullumit de retribulla dv.?
a) sint muljumt
b) nu
O c) ar putea fi imbunatajita.
31. Dimineata, la trezire, qi seara, Is
culcare, sinteji mullumit de viaja?

7 a) da, in general
lC b) numai dimineala sau numai seara
(in functie de temperament)

c) ma simt, in general, deprimat in
aceste momente.
32. Acceptaji fara sa va repugne
ideea ca viaja intima trebuie sa

aiba unele libertaji care ii dau un
plus de varietate?
Cl a) accept ideea, dar cu neplacere O
b) accept cu placere
r7 c) refuz absolut.
33.
Copil fiind, all avut cogmaruri

nocturne care sa vi apars i as-
tazi, Incit nu va place sa stall pe

intuneric?
O a) niciodata
lC b) da, pe vremuri, dar mai pujin acum
i7 c) da, chiar i acum.

34. Credeji ca micile defecte fizice
(chelie, coquri pe fats, nas proe-
minent etc.) sint capabiie sa in-
tunece vials culva?
Cl a) nu, este ridicol

b) da, e adevarat
0 c) mai bine nu ma gindesc la asta.
O b) depaesc timiditatea cit pot de bine

Avell tendinta de a purta indeO c) n-am probleme in aceasta privinia.
lung pica cuiva?
O a) nu sint ranchiunos
42. find vrei, poll"; ce gindiji des b) incerc se uit
pre aceasta propozijie?
O c) razbunarea este o mincare" ce se r7 a) realitatea este diferita O
consume rece.
b) mi se pare exacta
35.
36. Se spune ca
,fiecare virsta are

placerile ei". Dupe parerea dv.,
acest lucru este:
O a) adevarat
b) fals
O c) in funcjie de imprejurarile vielii.
37. Incercali sentimentul ca obligaliile sociale va ,m6nincA" cel mal
placut timp?
O a) nu, eu tiu sa le evit la maximum

b) da
O c) uneori, este valabila.
43.
Aveli unele comportamente obsesive? De pilda: incepeti sa urcati

scarile mereu cu acelagi picior,
atingeti anumite obiecte intr-o ordine stricta, va roadeji unghiile
sau aveji alte ticuri marunte.
O a) niciodata
O b) da, am mai multe

O c) una sau doua maximum i nu intotdeauna.
O c) ma acomodez cu uurinja.
44.
38.
O b) este un minunat instrument pentru
Sintetl foarte sensibil is diferenjele de temperature?

O a) nu ma afecteaza prea mutt
O b) da
c) sint sensibil atunci cind sint obosit
sau bolnav.
39. Aveti
reputatia de a fi o persoa-
na careia ii reuesc toate?
Cl a) da, aka cred

O b) nu, pe drept cuvint mi se spune nenorocosul
O c) sint intr-o situajie de mijloc.
Ce credeji despre psihanaliza?
a) este o mods trecatoare

o cunoa*tere reaia
1 c) nu o cunosc aka de bine incit sa-mi

formez o opinie.
45. Ce faceji dace vi se ofera o oca-
zie favorabila?
a) sint obVuit sa o las sa treaca
b) nu-mi scapa
i7 c) profit uneori de ea.
46. All avut de multe on, in cursul
vielii, gindul ca all putea fi atins
40. Cit
de o boala incurabile?
-l a) de mai multe ori
O a) rezonabil
r7 c) niciodata.
O b) un pic prea mutt, dupe parerea mea

O c) munca este modul meu preferat
de a-mi petrece timpul
47. Mal multi copii inseamna mai multa fericire?
de mutt timp va tau activitatile distractive sau hobby-urile?
41. Sinteti timid faja
de sex opus?
O a) da, excesiv
de persoanele
b) am uneori aceasta teams, dar o alung
O a) este adevarat
7 b) este fats
0 c) in aceasta privinja exists o Iimita

ce nu trebuie depaita.
48. All avut, macar o data, gindul de
O a) niciodata; sint singurele mele placeri
a recurge la serviciile chirurgiei

plastice?
a) ma gindesc adeseori la acest lucru
O b) in mod exceptional
O c) chipului meu, pins acum, nu-i reproez nimic.
55.
49. Suferili de unele tulburari, cum
ar fi dureri de stomac, migrene

persistente, insomnii?
O a) aproape intotdeauna
O b) niciodata
b) daca ma hotarasc, reuesc

7 c) am incercat, dar n-am reuit.
dragi nu se realizeaza?
a) frecvent
O b) arareori
O c) nu ma trezesc noaptea.
56. Ce ginditi atunci cind se spune
ca este mai ugor sa reueti in
O c) uneori, dar in mod excepjional.
50. Credeli ca este dificil sa-11 armonizezi aspiratiile cu cerintele vielii?

O a) da, i eu recunosc ca nu m-am
realizat
b) cred, adesea, ca sint realizat
c) incerc sa ma realizez in masura in

care se poate.
51. Sinteti satisfacut
Vi trezili uneori brusc noaptea

*i aveli sentimentul ca viata trece *i ca proiectele dv. cele mai
viata in doi?
O a) nu este i parerea mea
C7 b) este adevarat
c) aka este, dar nu fara greutati.
57. Daca, la mince, all luat o hotarire
importanta, regretati, dupa aceea,
ca poate n-a fost buns?
de relatiile dv.
sexuale?
O a) foarte satisfacut
O b) destul de satisfacut
c) nesatisfacut.
52. Duminica vi se pare a fi cea mai
trista zi a saptaminii?
O a) nu, dimpotriva, este ziua in care

ma refac
O b) pentru mine, este o zi ca toate celelalte
O c) da, ma plictisesc duminica.
53. Se spune despre dv. ca sinteli
a) am rareori aceasta impresie

b) mi se intimpla uneori
O c) mi se intimpla adesea.
58. Cum vi simliti atunci cind trebuie

sa petreceti o sears singur?
O a) prefer aceste serf altora O
b) ma simt trist i abatut
O c) ma simt bine; imi place sa fiu singur.
59.
Va puneti toata energia in realizarea unui scop indepartat?
a) nu ma intereseaza
O b) mi s-a intimplat o data sau de doua on
,,complexat", ca aveti probleme?

O a) cred ca da
O c) da, scopurile mete sint de durata
O c) depinde de persoanele care vorbesc despre mine.
60. Aveli sentimentul ca majoritatea
O b) cred ca nu
54. Sinteti in stare sa va debarasati de
i imi place sa le ating
invitallilor primite sint inutile?
a) da, insa nu tiu sa refuz

O b) fara indoiala, dar trebuie sa fii sounele obinuinle daunatoare saciabil
natblii dv., cum ar ti cafeaua, tutuO c) rar, imi place sa-mi vad prietenii.
nul, alcoolul, dulciurile in exces?
Cotarea raspunsurilor
Incercuiji litera a, b sau c din tabelul de mai jos, adica pe aceea care corespunde
raspunsului dat de dv. la fiecare din cele 60 de Intrebari.
Intrebare
Raspuns
Intrebare
II
III
1
2
3
4
5
6
7
8
9
c
a
b
a
a
b
b
b
b
b
b
c
c
c
a
c
a
c
a
c
a
b
b
c
a
c
a
10
11
a
a
b
b
12
13
14
15
16
17
18
b
b
c
a
a
a
c
19
Raspuns
I
II
III
32
33
34
35
a
b
c
a
b
c
36
37
38
39
40
a
a
c
c
c
a
b
b
b
c
c
41
42
a
c
a
b
c
b
b
c
a
b
c
b
c
a
43
44
a
c
c
b
b
a
45
46
47
c
a
b
c
a
b
48
49
50
c
b
b
b
c
c
a
a
a
20
51
21
52
22
23
24
25
26
c
b
c
c
a
b
c
a
b
c
a
a
b
a
b
53
54
55
56
c
c
b
b
b
c
a
a
a
57
27
28
29
b
b
b
c
c
c
a
a
a
58
59
60
30
31
a
a
c
b
b
c
Total:
Interpretarea rezultatelor
Fiecare coloana prezinta un mod diferit de acord cu dv. iniva:
coloana I indica situatiile in care sinteti intr-un bun acord cu dv. iniva
coloana II corespunde domeniiior in care acordul este atenuat, dificil, dar posibil
coloana III indica dezacordurile - mai mutt sau mai putin fundamentale intre ceea
ce doriti sa fiji i comportamentul dv. real.
Studiind cu atenjie foaia de raspuns, veti vedea ca va incadraji in una din
urmatoarele 4 tendinte principale:

Coloana I dominants: sinteti in acord cu dv. iniva nu numai pe plan contient,
ci i incontient. Vi se intimpla rar sa aveli unele amnezii inexplicabile, vise bizare Si
repetabile, mici obsesii, nu regretati ceea ce a trecut i nu sinteti nelinitit in fala
viitorului, fapt care se observe in viala dv. profesionata i afectiva. Intre dorintele dv. i
realizarea for exists un raport bun.
Coloana Il dominants: acordul cu dv. iniva nu este perfect: el se afla intr-o

situatie de mijloc. Cu alte cuvinte, conflictele intre dorintele dv. Si realitate ramin
rezonabile i normale; dar poate fi descoperit astfel un incontient care tinde sa se

manifeste i o personalitate (eul dv.) care are o influenja oscilanta asupra acestuia.
Acordul cu dv. iniva va fi fare indoiale bun dacs veti invata, veti aprofunda qi veil
interioriza mai mull anumite chestiuni, dacs veti accepta sa infnmtati dificultatile ce se
ivesc in viata.
Coloana 111 dominants: sinteti cel mai adesea nesatisfacut in munca dv., in
familie. Sinteli in contradiclie cu eut dv. Echilibrul vielii pare sa fie perturbat. Insatisfaclia
dv. se manifeste prin "erupjia" in coqtient a unor imagini, sentimente, ginduri
provenite din profunzimile psihicului. Poate ca acest chestionar v-a facut sa simtiti
distanta care separa ceea ce doriji se fiti de ceea ce sinteti acum; v-a ajutat sa
faceji un bilanj care va va determina sa abandonali anumite iluzii, fapt ce va duce la
imbunatatirea acordului cu personalitatea dv. reala.
Nici o coloana nu este preponderent dominants: acordul cu dv. iniva
se
situeaze undeva la mijloc din punct de vedere statistic. Dar este un acord mai dificil de
echilibrat. Exists domenii in care sinteti intr-o buns intelegere cu tendintele dv.
reate, dupe cum exists i sectoare in care sinteti, dimpotriva, profund nesatisfacut.
Pentru dv. ar fi util sa reluati chestionarul i sa-I studiati mai indeaproape, pentru a
vedea in care domenii anumite lacune va impiedica sa deveniti o personalitate
echilibrata. Caracterul, sentimentele, familia, profesia, viaja socials toate acestea sint
susceptibile de a fi ameliorate, dacs le infruntali cu un plus de luciditate i spirit de initiative.
Va sim%ili insecurizat? Nesigur? Supus? increzator? Arogant? Veli afla daca raspundeti cu mare sinceritate, pdn,,Da" sau,,Nu", la urmatoarele intrebari:
1. 0 data ce ali luat o decizie, de obicei aveli incredere sa o menlineli,
6. Detestatl sa privili fotografii ale

dv.?
C1 da
Q nu
chiar daca rezultatul nu va ti cel

scontat?
I da
f7 nu
7. Va suparati daca oamenii va critics?

L1 da
J nu
2. Daca ali fi avut nevoie sa mergeli
la toaleta in timpul unei mese ofi-
ciale, all fi preferat sa agteptali
pine la terminarea mesei decit sa
8. Aveli tendinla sa va pastrali opiniile pentru dv.?
-1 da
nu
parasili sata in timpul derularii
dineulul?
7) da
C1 nu
3. Daca dorili sa cumparati lenjerie de
corp, preferali sa comandali prin
9. Considerali ca este greu de crezut

ca oamenii sint sincerl atunci cind
spun lucruri frumoase despre dv.?
Ada
O nu
pogta decit sa va duceli intr-un

magazin?
Ida
gnu
10.
Sinteli multumit de aspectul dv.?

11 da
4. Credeji ca sinteli cubit de altii?
"1 da
11. Credeji ca sinteli la fel de capa-
bil ca majoritatea oamenilor?
' nu
Ida
71 nu
5. Daca all fi servit necorespunzator

intr-un magazin, all avea curajul
sa va ptingeli paronului respectivului magazin?

Ida
O nu
12.
Daca all fi la o petrecere
qi ali
descoperi ca sinteti imbracat intro jinuta obi*nuita, in timp ce

ceilaiti poarta haine elegante,
v-all simli teribil de jenat?
da
21. V-all descrie ca pe o persoana

normala (obignuita)?
O nu
13. De obicei, va simliti inferior celor pe care ii intilniti?
Cl da
O nu
14. Credeli ca majoritatea oamenilor vi plac?
Cl da
nu
15. V-all descrie ca pe o persoana

incintatoare?
da
da
nu
22- VS
dorili adesea sa aratali ca altcineva?

Oda
nu
23. SInteli in mod frecvent invidios

pe altil datorita complimentelor
ce le primesc?
O da
O nu
nu
16. Aveli simlul umorului?

da
nu
17. Faceti bine tot ceea ce faceji?
da
nu
18. Aveti
bun gust la Imbracaminte?
Oda
nu
19. Vi puteli stapini in cazul unei

crize de nervi?
Oda
O nu
20. Lucrati bine cu alji oameni?

da
O nu
24. De obicei, evitall sa facets lucrurl

care i-ar putea supara pe albs
chiar dace sint lucruri pe care all
dori intr-adevar sa le faceji?
rJ da
nu
25. Intotdeauna va imbracall pentru
a face placere celorlalVi?
da
nu
26. Va petreceji must timp facind lucrurl de care nu va bucurali?
da
nu
27. Ii lasali pe aljil sa va dirijeze in
vreun tel viata?
Oda
nu
28. Credeli ca aveli mai multa tarie

decit slabiciune?
Oda
[ ) nu
34. Va uitali in oglinda mal must de

trel on pe zi?
O da
O nu
29. Se Intimpla in mod regulat sa
cereli scuze altora?

da
35.
Aveli o personalitate puternica?

,71 da
O nu
O nu
30. Vi faceli multe griji daca se in- 36. Slnteli un bun lider?
timpla ca accidental sa
rall pe allii?
C7 da
if supa-
O nu
da
O nu
37. Aveli o memorie buns?
O da
31. Adesea v-all dorit sa aveli mai

mult talent?
da
nu
38. Sinteli o persoana atractiva pen-
O nu
tru cei de sex opus?
da
nu
32. In mod regulat simlili nevoia sa
cereli sfatul altora?

O da
39. Va descurcali cu banli?

O da
7 nu
171 nu
33. Intotdeauna
ateptali ca alto sa
sparga gheala la petreceri?
da
O nu
40. Intc.:-deauna cerell opinla altora

Inainte sa va cumparali diverse
articole de Imbracaminte?
da
O nu
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Da -1
Da-0
Nu - 0
Nu-1
Da-0
Nu-1
Da-1
Nu-0
Da-1
Nu-0
Da-0
Nu- 1
8.
9.
10.
Da-0
Da-0
Da-0
Da-1
Nu-1
Nu-1
Nu-1
Nu-0
11.
Da-1
Nu-0
12.
Da-0
Nu-1
7.
13.
14.
15.
16.
17.
Da-0
Da-1
Da 1
Da- 1
Da-1
Nu- 1
Nu-O
Nu 0
Nu- 0
Nu- 0
18.
Da-1
Nu- 0
19. ( Da-1
20. i Da-1
21. Da-0
22.
Da-0
23.
Da-0
24.
Da - 0
25.
Da-0
26.
Da-0
27
Da - 0
28.
Da-1
Nu- 0
Nu- 0
Nu- 1
Nu- 1
Nu- 1
Nu- 1
Nu- 1
Nu- 1
N u- 1
Nu- 0
29.
30.
31.
32.
33.
Da- 0
Da- 0
Da 0
Da- 0
Da- 0
Nu-1
Nu _ 1
Nu 1
Nu- 1
Nu-1
34.
Da- 1
Nu-0
35.
36.
37.
38.
39.
40.
Da- 1
Da- 1
Da- 1
Da- 1
Da- 1
Da - 0
Nu-0
Nu-0
Nu-0
Nu-0
Nu-0
Nu- 1
Total=
(se aduna punctele de la toate cele 40 de

Intrebari)
Daca ati obtinut:
25-40 de puncte
Aveti o imagine de sine puteinica i
bine conturata. Stiji foarte bine de ce sinteti

capabil qi va cunoagteji, de asemenea. slabiciunile, dar i punctele forte. Daca numarul
punctelor atinge 40 (sau chiar 39, 38), ceilalti va considers arogant, tiranic. Aveti
nevoie uneori sa va temperati atitudinea printr-o comportare mai modesta.
12-24 de puncte
Aveli o imagine de sine bine conturata, dar aveti Inca multe dubii i sentimente de
insecuritate. Poate ca aveti nevoie s a ridicali putin nivelul propriei imagini de sine.
Reamintiti-va i contientizati toate indeminarile, capacitatile, realizarile, succesele
dv., precum i toate calitatile de care dispuneti.
11 puncte sau mai puffin
In mod cert aveti nevoie de mai multa incredere in dv. Autodeprecierea va
caracterizeaza; sinteti prea umil i adesea, pentru a face ceva, oamenii trebuie sa va
Impinga de la spate. Incercati sa nu va mai ginditi la punctele dv. slabe; in schimb
ginditi-va la cit de multe aveti de oferit celor din Or. Concentrati-va pe invatarea
respectului de sine i curind veti descoperi ca i altii va respects mai mult.
ta.de optimist slnteti?
Sinteli o persoane optimists sau pesimiste? Priviti viala ca fiind colorate in roz sau
ca fiind impregnate de neguri? Respundeli cu Da" sau cu Nu" la intrebariie care
urmeazA:
O da
1. Dace all auzlt o bataie in u$;& noaptea tirziu, ati presupus ca aceasta
Inseamna vegti proaste sau necaz
de orice fel?
O da
O nu
2. Obl nuili sa aveli la dv. sfoara sau
diferite accesorii, fiind astfel mereu pregatit pentru eventualitatea
ca se rupe ceva?
.-I da
1 nu
8. Credeli ca majoritatea oamenilor
sint onegti?
da
7 nu
9. Dace, in momentul in care plecati

in vacanla, lasali cheile casei unui
vecin sau unul prieten, preferali sa
Incuiali lucrurile de valoare?
Oda
C] nu
O nu
3. Pariali vreodata?
O da
10.
Onu
5. Intotdeauna luati cu dv. o umbrela

sau un impermeabil atunci cind plecali de acasa?
Ida
nu
6. Cheltuiti o Insemnata pane din cI-tigul dv.?
7 da
O nu
7. Ali merge vreodata in vacanta fare
sa faceli o rezervare la hotel in prealabil?
tuziasrnul atunci cind este vorba

de not proiecte?
Oaa
4. Visali vreodata cum ar fi dace all

cigtiga sau mogteni o avere?
O da
O nu
Intotdeauna va caracterizeaza en-
O nu
11.
Ali Imprumuta bani unei cuno!tin%e care a promis sa ii inapoieze?
O da
O nu
12.
Clnd planificati un picnic sau alt

mod de a petrece in aer liber, intotdeauna duceti planul la bun
sfirit chiar dace ploua?
da
nu
13. In general aveli Incredere in oameni?
Oda
7 nu
14. Daca all avea o
intilnire
impor- 17. Va face placere primirea unor
tanta, all cauta diferite pretexte
scrisori nea*teptate?
Ida
pentru a o amina?
"l nu
Ida
O nu
18. In general, cheltuiti banii imediat
cum ii citigaji, lasind lucrurile sa
15. Daca doctorul dv. v-a facut o programare la spital considerati ca

poate fi ceva serios in neregula?
O da
decurga de la sine in viitor?

Ida
I nu
19.
O nu
nut?
I da
O nu
16. In mod constant, trezindu-vi di-
mineala, privill increzator ziua

care vine?
20.
O da
O nu
De obicel, va face%i asigurare pe

viata inainte sa catatoriji cu avio-
Privili cu incredere urmatoarele

12 luni din vista dv.?
Oda
O nu
Nu-1
8.
9.
10.
11.
12.
13.
Da- 1
Da-0
Da- 1
Da-1
Da-0
Da-1
Nu-0
Nu- 1
Nu-0
Nu-0
Nu-1
Nu-0
Nu-0
14.
Da-0
Nu-1
1.
Da-0
Nu-1
2.
3.
4.
5.
Da-0
Da-1
Da 1
Da-0
Nu-1
Nu-0
Nu - 0
Nu-1
6.
Da-O
7.
Da-1
15.
16.
17.
18.
19.
20.
Da-0
Da-1
Da-1
Da-1
Da 0
Da-1
Nu-1
Nu-0
Nu-0
Nu-0
Nu - 1
Nu-0
Total =
(se aduna punctele de la toate intrebarile)
Daca all obtinut:
0 - 7puncte. Sinteli total pesimist. Aproape intotdeauna vedeii partea negativa a
lucrurilor. Singurul avantaj este acela ca, ateptind pulin de la lumea inconjuratoare, veil fi foarte rar cu adevarat dezamagit. Oricum, sint foarte multe dezavantaje datorita viziunii pesimiste pe care o aveti asupra vietii in ansamblu. Va ateptaji aka
de mutt la un eventual a ec incit este foarte putin probabil sa incepeji proiecte not i de
fiecare data cind se intimpla sa nu mearga ceva in viala dv., atitudinea Si viziunea
pesimista ce va caracterizeaza vor face ca starea de mihnire sa fie i mat intensa.
Pesimismul duce la depresie, confuzie, frica. minie Si frustrare. Singura
solulie este sa incercali sa stabiliji o apropiere pozitiva faja de oamenii cu care va

intilniji i in raport cu lucrurile pe care le intreprindeji. Chiar i atunci cind ocazional veil
risca sa fiji dezamagiji veil avea oricum mai mutt de ci*tigat decit atunci cind priviji
totul intr-o maniera negativa.
8 14 puncte. Atitudinea dv. faja de viaja pare sa tinda spre pesimism, dar puteli
faro indoiala sa remediati acest lucru. Solutia ar fi sa va obinuiji cu urcuurile i
coboriurile fireti ale viejii, privindu-le intr-un mod mai pozitiv, mai optimist.
15 20 puncte. Sinteti cu adevarat optimist. Tendinja dv. naturals este sa priviji

viaja cu incredere i sa treceji uor paste probleme i dezamagiri. Optimismul este o
stare sanatoasa, dar nu uitali ca atitudinea dv. va poate conduce la ceva de genul
a muca mai mult decit se poate mesteca".
SInte#
tlv? In oe glad?
Citiji cu atenjie urmatoarele Iintrebari. Raspundeji cu Da", in cazul in care vi se

potrivete, i cu Nu", in cazul in care nu vi se potrivete. Nu exists raspuns bun
sau rau, de aceea incercaji sa fill cit mai sincer cu dv. iqiva.
1. Cumparaji o ma*ina. 0 saptamina
mai tirziu, aceasta se strica. Va
plingeli de acest lucru?
11 da
nu
2. Daca ali observa pe cineva batind

un cline pe strada, all interveni?
da
nu
3. Sinteji in tren intr-un compartiment

in care fumatul este interzis. Cineva i*i aprinde o jigara. I-aji spune
ceva?
da
nu
4. $eful dv. introduce o regula stupida
in procesul muncii. All obiecta?
Oda
nu
5. Considerali a fi dificil sa plecali de

linga oamenii care va plictisesc?
da
O nu
6. Se intimpla sa vi dali explicalii

sau sa va scuzali faja de dv. pentru diferitele lucruri facute?
Oda
O nu
7. O cunotinla va suns *i va spune

ca ar dori sa luaji parte la o *edinla.
tiji ca aceasta va fi plictisitoare qi
ca va insemna pierdere de timp. All
avea curaj sa spuneli Nu, mullumesc!" intr-un mod direct persoanei respective?
O da
O nu
8. Gasill ca este ujor de respins un
16.
Doriti sa cumparali doua bateril,

insa acestea se vind doar in pachete de trel bucali. L-ati ruga
pe vinzator sa desfaca un pachet pentru dv.?
slat nepotrivit dat de o rude?

da
nu
9. Intr-un magazin, un vinzator se stra-
duiette foarte mult sa vi satisfaca
O da
nu
sit ceea ce ali dorit?

Oda
este foarte mare. V-ali plinge de
doleanjele. V-all simli obligat sa

cumparall ceva, chiar dace nu all g5- 17. Intr-un restaurant nota de plate
acest lucru?
O nu
O da
10. Cind vi aflali in vacanls, pierdeli

timpul scriind vederi unor oa-
meni pe care nu ii placeli in mod

particular?
O da
7 nu
11.
Cumparali cadouri de Craciun

unor oameni pe care nu ii agreall, doer pentru ca ji ei cumpara
cadouri pentru dv.?
nu
18. Intr-un hotel, baiatul de serviciu
insists sa vi duce bagajele in camera, chiar dace dv. nu II solicitall. I-ali da in acest caz baci$?
O da
nu
19.Intr-un
restaurant comandali o
friptura in singe. Chelnerul va aduce o friptura care nu este pe gustul
da
nu
12. Pe plaja, cineva da drumul radioului foarte tare. All obiecta?

da
nu
13. Ciinele vecinulul Tatra foarte
tare. All suna pentru a vii plinge
de acest lucru?
Oda
nu
dv. V-ati plinge de acest lucru?
da
7 nu
20. 0 batrina se aaza la o coada in
fala dv. All insista in mod politicos, dar Perm sa treaca la rind?
da
nu
21. Tineli o diets. Un prieten insists
sa va cumpere o prajitura. All
14. Nu intelegeli ceva ce v-a spus

doctorul. L-ali ruga sa va explice?
da
nu
15. Sinteli relinut sa agteptali pe cineva, chiar dace dv. aveti o alts
intilnire. All obiecta?
da
nu
consuma-o?
da
O nu
22.
De obicei, faceli curalenie dupe

alli oameni?
O da
O nu
23. 0
persoana pe care nu o simpatizali face un gest *i va saruta la

o petrece de Criciun. V-ar deranja acest gest?
Oda
17 nu
24. Doctorul vi spune ca suferili de

o boala incurabila. Ali cere i o
aita opinie?
da
O nu
32. All trimite Inapoi un vin care se

dovede*te a fi acru?
O da
nu
33.
da
nu
34.
25. Majoritatea deciziilor pentru dv.

sint luate de alte persoane?
Oda
O nu
26. Telefonul suns in timp ce faceli

dragoste. Ali raspunde?
27. Intr-un restaurant serviclul Iasi

de dorit. Ali lisa totu*i bac*i*?
7 nu
35.
nu
36.
l nu
ne mai tirziu?
37.0 data ce v-ali hotarit, va mai

schimbali decizia? 7
da
m nu
38.
Va lisali ugor intimidat de autoritate?

"lda
^7 nu
39.
Va intimideaza oamenii in uniforms?
da
O nu
30.
Descoperiti vreodata ca Imprumutali lucrurl pe care, de aitfel,

n-ali dori sa le Imprumuta ti Vi
dupe aceea regretali?
Ida
7 nu
oamenilor ceea ce credeli ci vor

sa auda in loc de ceea ce simlili
cu adevirat?
7 nu
nu
reasca?
De obicel, Incercali sa le spuneli
Oda
7 da
29. Urmarili programele TV pe care

alte persoane doresc sa le urma-
De obicei, aclionali conform unui

plan personal?
Ida
da
28. Cineva va telefoneaza chiar atunci

cind luau masa. I-ali spune sa su-
Daci un polilist ar fl nepoliticos

cu dv., i-ali lua numarul Vi I-ali
reclama superiorilor lui?
da
da
nu
Scrieli cel pulin o scrisoare pe

Tuna in care sa vi plingeli de un
anumit lucru?
Ida
^7 nu
40.
All dorit vreodata si vorbili cu
plinge dace all crede ca

banca dv. a ficut o gregeala?
managerul unui restaurant sau

hotel in care all fost?
Ida
O nu
.I nu
31. V-ali
Oda
Nu-1
21.
22.
23.
24.
25.
26.
Da- 1
Da-0
Da-0
Da-0
Da - 1
Da-0
Da-0
Nu-0
27.
Nu-1
Nu-1
Nu- 1
Nu - 0
Nu- 1
Nu-1
Da-0
Nu-1
8.
Da-1
Nu-0
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
Da-0
Da-0
Da-0
Da-1
Da-1
Da- 1
Da-1
Da- 1
Da-1
Da-0
Da-1
Da- 1
Nu-1
Nu-1
Nu-1
Nu-0
Nu-0
Nu-0
Nu-0
Nu-0
Nu-0
Nu-1
Nu-0
Nu-0
28.
Da- 1
29.
Nu - 0
Da - 0
Nu - 1
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
Da-0
Da-1
Da-1
Da-1
Da-1
Da - 1
Da 0
37.
38.
39.
Da- 1
Da - 0
Da-0
Nu- 1
Nu-0
Nu-0
Nu-0
Nu-0
Nu - 0
Nu - 1
40.
Da-1
1.
Da-1
Nu-0
2.
3.
4.
5.
Da-1
Da-1
Da-1
Da-0
Nu-0
Nu-0
Nu-0
Nu-1
6.
Da-0
7.
Nu-0
Nu - 1
Nu- 1
Nu-0
Total =
(se face suma punctelor obtinute)
Daca all ob%inut:
25-40 de puncte
Cu siguranja nu smnteji o persoana care trebuie impinsa de la spate pentru a face
ceva. Cei ce nu va cunosc foarte bine va vad uneori ca fiind nepoliticos, arogant sau chiar prost crescut. insa cei ce va cunosc ar spune, probabil, ca pur Si simplu nu suferiji prostia i stupiditatea. Cu cit objineti un punctaj mai mare, cu atit
sinteti mai afirmativ.
10 24 de puncte
Siguranja va caracterizeaza, dar de cele mai multe on sinteti prea politicos pentru a
spune ceea ce ginditi. Ca urmare, uneori oamenii profits i incearca sa objina avantaje
de la dv.
9 puncte sau mai pulin
Viata dv. este controlata i dirijata de altii. Ca urmare, va simtiji frustrat i minios.
Aceste sentimente pot uor sa va afecteze sanatatea fizica. Aveti nevoie de mai
multa siguranta i de mai multa vigoare. Nu este nevoie insa sa fiti nepoliticos sau
nesuferit. Incepeji prin a invata sa fiji onest. Veil citiga mai mutt respect fats de sine
i fats de aliii. Daca nu dorili sa faceji ceva anume, atunci spuneti asta. Daca aveti un
motiv sa va plingeli, atunci inghititi in sec Si va plingeti. Cu cit o s-o faceti de mai multe
on, cu atit acest lucru va deveni mai uor de facut. Veil fi surprins cind ve%i afla curind
ca oamenii va trateaza cu mai multa considerajie. (N.M., L.M.)
Cft
de
ob
v sIntefi?
Exists nite tipare, nite abloane stricte in viata dv.?

Este viaja dv. dirijata Si controlata de anumite lucruri pe care trebuie sa le faced?
Pentru a afla raspunsul, cititi cu atentie intrebarile de mai jos Si, pentru fiecare in
parte, raspundeti in mod foarte sincer, prin Da" sau Nu".
1. V-aji descrie ca pe un perfectionist?
Cl da
O nu
2. Sinteti, din fire, un individ curat i

ordonat?
7l da
O nu
3. Va suparati dace obiceiurile dv.
zilnice sint intrerupte in vreun fel?
Oda
7 nu
7. Puteti sa va numaraji intotdeauna

moneda cu moneda banii?
Oda
O nu
8. Faceti provizii suplimentare dc alimente in caz ca ar exista vreodata
o crizi?
da
O nu
9. De obicei, vi Iasati prada supersti iilor?
J da
I nu
4. Vi deranjeaza dace oamenii imprumuta lucruri qi nu le pun la loc

de unde le-au luat?
da
O nu
5. Consideraji neconfortabila *ede-
rea intr-o case dezordonata?
da
(7 nu
6. Consideraji a fi dificila delegarea
responsabilitajii?
O da
r7 nu
10. Aveli vreodata ginduri care nu

vor sa va paraseasca mintea?
O da
11.
O nu
Simi vreodata ca trebuie sa va
spalaji pe miini chiar dace aces-
tea sint curate? O

da
O nu
12. De obicei, aranjati pernele de pe

fotolii sau de pe canapea inainte
de a merge la culcare?
Oda
0 nu
13. Va place sa pastrali ordinea in

lucrurile dv.?
O da
nu
14. Va place sa spalali vasele chiar

imediat dupa mass?
Oda
nu
15.
Intotdeauna verificali dace totul

este bine incuiat inainte sa vii
duceti la culcare?
da
O nu
16. Daca intrind Intr-o camera, observati un tablou agatat strimb,

simliti nevoia sa-I Indreptali?
da
nu
17. Luind masa, Incercali sa spal3ji

vasele Intre cele doua feluri?
Oda
nu
18. In cazul in care dali o petrecere,

dupa plecarea musafirilor, de
obicei faceli ordine inainte de a
va duce la culcare?
da
O nu
19. Uitali vreodata date impo rtante?
da
nu
20. Vi se intimpla vreodata sa pierdeji
documente, hirtii importante?
da
nu
21.Obinuiii
sa pastrali diferitele
chitanle ordonat intr-un dosar?
da
nu
22. De obicel, gtiti ciii bani aveil in

contul dv. curent?
O da
nu
23. All plerdut vreodata o cheie, raminind incuiat in afara cases?

da
O nu
24. De obicel cumparati cadouri de

Craciun cu mult timp inainte?
Oda
O nu
25. Va displace sa vedeti scrumiere

pline?
O da
O nu
26. Intotdeauna plecaji mai devreme de acasa atunci cind calatorili cu trenul sau cu avionul?
O da
nu
27. Lasaji diferite semne de recu-
noaltere cind plecaji departe de
case?
Oda
nu
28. Obignuihi sa va preocupahi de
plats datoriilor chiar inainte de
termen?
O da
nu
29. Va simhiji jenat dace oamenii va

vad purtind haine vechi sau
haine de lucru?
Oda
O nu
30. Se intimpla vreodata sa uitahi de

diverse Intilniri sau mesaje?
Oda
O nu
1. Da-0
Nu-1
2. Da-0
3. Da-0
4. Da-0
5. Da-0
6. Da-0
7. Da-0
8. Da 0
9. Da- 0
Nu-1
Nu-1
Nu-1
Nu-1
Nu-1
Nu-1
Nu - 1
Nu - 1
10. Da-0
Nu-1
11. Da-0
12. Da-0
13. Da-0
14. Da-0
Nu-1
Nu-1
Nu-1
Nu-1
15. Da-0
Nu-1
16. Da-0
17. Da-0
Nu-1
Nu-1
18. Da-0
Nu-1
19. Da-1
20. Da-1
Nu-0
Nu-0
21. Da-0
Nu-1
22. Da-0
Nu- 1
23. Da-1
24. Da-0
25. Da-0
26. Da-0
27. Da-1
28. Da-0
29. Da-0
30. Da- 1
Nu-0
Nu-1
Nu-1
Nu-1
Nu-0
Nu-1
Nu-1
Nu-0
Total =
(se aduna punctele de la cele 30 de intrebari)
Dace ati obtinut:
0 8 puncte
Viata dv. este dirijata, fara indoiala, de obsesii. Sinteti probabil ordonat, punctual,
demn de incredere, precaut. Stilul dv. de viata nu permite prea mult loc aventurii
i,,exploziilor" emotionale. iar obsesiile ii pot face pe altii sa va considere plictisitor i
monoton. Oricum, va simtiti mult mai confortabil in prezenta celor ce vadesc
responsabilitate i anumite comentarii venite din partea acestora trezesc suspiciune.
Va caracterizeaza contiinciozitatea i nu se intimpla niciodata sa incurcati lucrurile.
9 18 puncte
Puteti sa va mindriti cu echilibrul matur intre increderea, siguranta i originalitatea ce va caracterizeaza. Aveti un sentiment puternic al responsabilitatii, insa de
foarte multe on titi sa va i distrati. Sinteti capabil sa 1i surprindeti pe cei care cred
ca va cunosc.
19 - 30 puncte
Foarte probabil sinteti o persoana extrem de dezordonata, care nu prezinta Incredere i
care este frecvent iresponsabila. Pe de alts parte, sinteti plin de idei i probabil
constituiti,,sufletul" fiecarei petreceri. Sinteti generos cu pnetenii. Adesea se intimpla sa va
afiati in incurcaturi de diferite genus, insa reuiti sa va descurcati.
Mizati pe seductie sau pe autoritate, independenja, competitivitaite
i abst-rt a
totals a complexelor? Ce imagine prezentati partenerilor?
1.
A avea numeroase relatii sentimentale Inseamna pentru o femeie:

1 a) A pierde sensul autentic al dragostei.
O b) A putea alege cu mai multa siguranta partenerul definitiv.
7 c) A-i trai viata, fara sa-qi impuna reguli stupide.
6. Ce titlu preferati sa dati vietii dumneavoastra sentimentale?

7 a).,Eu m-am Inelat in dragoste". O
b),,Iluzia dragostei".
2. Ce va atrage mai mutt?
miteaza femeia?
(1 a) Romantismul, sensibilitatea i nai-
7 a) Fora de stralucire a soarelui.

O b) Farmecul misterios at lunii. '71
c) Stralucirea rece a stelelor.
3. Ce va face cel mai mutt placere?
7 a) SA faceti un barbat sa se Indragosteasca nebunete de dumneavoastra, pentru a scapa apoi de e!.
7 b) Sa participati la un concurs intelectual i sa intreceti toti barbatii.
7 c) SA fiti tratata ca o regina de catre
partenerul dumneavoastra, timp de
o lung.
c) ,,Ui a ci dragoste".
7. Care sint detectele feminine care Ii-
vitatea.
O b) Fragilitatea i slabiciunea.
O c) Frica unei prea mart singuratati afective.
8.
Cum reactionati aflind, in timpul

zboruiui, ca pilotul este o femeie?
O a) Sinteti putin nelinitita.

l b) Va simtiti mai calms.
7 c) Increderea dumneavoastra faja de
pilot ramine aceeai.
9. Ce animal va fascineaza cel mai
4. A transmite partenerului dumneavoastra emolii profunde este:

7 a) Imposibil, deoarece aveti o fire foarte Inchisa.
O a) Calul, alergind pe pajite.

O b) Tigrul, senior maiestuos at junglei. O
O b) Dificil, daca nu face dinsul primul
c) Delfinul, generosul salvator.
mutt?
pas.
O c) Uor, daca el le Intelege.

5. In dragoste, ce vi nelini*te*te mai
mutt?
O a) SA fiti parasita.
O b) SA fiji inelata.
O c) Obisnuinta qi plictiseala.
10. Ce Imagine corespunde mai bine

personatitatii dumneavoastra?
O a) Focul care arde lemnul, trosnind.
t"7 b) Apa fluviului care se Intilnete cu
marea.
c) larba mingiiata de vint.
11. 0 femeie este in contradiclie cu

feminitatea sa cind:
O a) Are acelai comportament ca un
barbat in anumite circumstance.
O b) Nu reuete sa fie foarte seducatoare cu partenerul sau.
O c) Are tabuuri sexuale.
12. Cu tatal dumneavoastra, nu all

ugit sa fill suficient de:
a) Va amuzati, sfidindu-I *i provocindu-I.

b) Incercati sa evitali Coate confruntarile.
O c) Va simtiti in inferioritate.
14. De ce sinteti cu adevarat capabila

re- cind va place un barbat?
O a) De a lua discret initiativa qi de a-I
O a) Decisa i agresiva, atunci cind tre-
seduce.
buia.
O b) Disponibi(a pentru dialog.
D b) De a-i transmite deschis interesul

dumneavoastra pentru el.
c) De a-I incuraja, fara sa va dezvaluiti
O c) Dulce i expansive.
prea mull sentimentele.
13. Cum reaclionati cind Intilniti un

barbat arogant *i foarte pre-
15. Ce regina este cea mai trista?

O a) 0 regina fara supui. O
b) 0 regina fara prieteni. c)
0 regina fara rege.
tenlios?
Utilizati tabelul pentru a realiza punctajul total.
Intrebare
a
5
3
3
5
0
3
5
1
6
2
10 11
3
5
5
3
5
1
1
2
2
5
12
13
14
15
Faceti suma punctelor obtinute.
Dace aci obtinut:
Peste 60 de puncte: sinteci o femeie de temut. Va place sa fiti in competicie cu
barbacii, s&-i sfidati, sa-i invingeti. Sinteti deci o femeie extrem de sigura pe sine, fara
complexe i uneori prea agresiva. Personalitatea dumneavoastra surprinde de la
Inceput barbacii, apoi ii pune putin pe ginduri atunci cind realizeaza ca sinteti un
adversar tenace, capabil de a utiliza aceleai arme ca i ei: o femeie periculoasa i de
temut. Fiecare i'ntlinire cu dumneavoastra, chiar sentimentaia, are totdeauna riscul
de a deveni o confruntare", uneori agreabila i interesanta, dace gasiti un partener
care sa fie la Inaltimea dumneavoastra. De altfel, nu Incercaci nici cel mai mic interes
sentimental pentru barbacii slabi i fragili. Fare dubii, nu sinteti feminine, dar puteti fi
foarte senzuala i provocatoare. Incercati de fiecare data sa va analizati spiritul de
competicie fats de barbati.
45 - 59 de puncte: sinteti o femeie seducatoare. Sinteti incapalinata,

sedu-
catoare i feminine. lubiti barbatii i adoraji ss-i provocati sau sa va exercitali far-
mecul asupra tor. Totui, sinteji convinsa ca o femeie are mai multe posibilitali decit
barbatii. In viata, ca i in dragoste, nu actionati cu agresivitatea tipica celor care angajeaza o provocare impotriva sexului puternic. Desi va place sa va jucali de-a
oarecele i pisica", dominati barbatii, gralie artei milenare a seductiei. Acetia
gindesc ca sinteji o ,pradd" uoara, fara sa line seama ca aparenta docilitate i
disponibilitate de care dati dovada reprezinta tocmai armele care va vor permite in
curind se controlali situalia. De fapt, utilizali aceasta tactics i in dragoste: partenerul

dumneavoastra crede ca va dirijeaza, cind, de fapt, este exact invers...
25 44 de puncte: sinteji o femeie care trebuie iubita. Va puneli in situatia de
egalitate cu barbatii. Va place feminitatea pe care o aveti i sinteji convinsa ca barbatii i
femeile sint, in mod hotarit, complementari. Slnteti deci o companie ideals, o femeie care
trebuie iubita fara rezerve. De aitfel, sinteti pe placul barbatilor i reuiji sa va impuneti
u$or, fara a pierde nimic din feminitate. Vi s-ar putea reproa un anumit traditionalism
Si o oarecare lipsa de initiative. $titi sa evitati conflictele i, dace este cazul, %iti sa va
impuneti cind este necesar.
Mai pujin de 25 de puncte: sinteti o femeie foarte curtata. Rind o femeie fara
pretentii excesive, traditionala, un pic dispusa sa iasa din schematismul unei educatii ce
privilegiaza barbatul in sinul familiei i al societatii, majoritatea barbatilor care vs
inconjoara viseazs sa vs puns verigheta pe deget! Este vorba de barbatii ce se tem de
confruntarea cu o femeie care le line piept i le impune drepturi Si datorii egale. Se uita
insa ca in spatele acestei aparente de oaie docile s-ar putea ascunde o tigroaics. Nu
sinteti atit de pasiva precum pareti, partenerul dumneavoastra putind avea
dezagreabila surpriza de a se simti dominat, dojenit sau chiar oprimat prin punctele
dumneavoastra de vedere, destul de strimte i de rigide. In realitate, trebuie sa va
schimbati atitudinea i sa Iuali cunotints de propria valoare.
Ave#i spirit de aventura2

Preferati noutatea sau certitudinile vietii cotidiene?
Dar in dragoste iubiti riscul? Descoperiti raspunsul cu ajutorul acestui test.
1.
Cum judecati dumneavoastra iubi-
rile nelinitite, alternante de disputo ci impacari?

a) romantice i irezistibile;
b) putin neserioase i uneori imature;
c) foarte dificil de trait.
2. Care spectacol al naturii va place
cel mai mult?

O a) zapada care cade incetior;
b) agitatia furtunii;
O c) luna stralucind pe cer.
3. Pentru dumneavoastra vacanlele

siint:
I a) pline de neprevazut;
10. Dupa o Iunga calatorie in padure,

zariji linga un foc un calarel obosit. V-ar placea...
771b) cu confortul obinuit;

71 c) cu intilnirea a not lucruri, persoane
L a) ...sa-i cereli protectia i ajutorul;
4. Vi se propune o calatorie in degert.
11.
J b) ...sa-i furati calul in timp ce doarme;

c) ...sa va povesteasca aventurile sale.
ii locuri
Ce all face?
1 a) daca ati putea, all pieca imediat;
1 b) va place. dar ezitati sa plecali;

I c) nu plecati, nu va place in desert.
5. Ce all face daca un cuplu de prieteni war propune un weekend in
canoe pe un riu?
'l a) ate accepta cu entuziasm:

b) all refuza;
c) ati reflecta bine inainte de a accepta.
6. All atras deja neplaceri prin decizii
periculoase?
a) uneori;
b) foarte des;
c) aproape niciodata.
7. Imaginali-vii ca vi aflati pe o insula

pustie. Pe neagteptate, sosegte o
corabie cu pinze, plina cu pirati. Ce
faceli?
I a) va ginditi cum sa va ascundeli:

lE b) va organizati apararea;
'7 c) va ginditi la o intilnire cu piratii.
Ce simliti daca ar trebui sa mer-
geli singur la o receptie unde nu
cunoa*teti pe nimeni?
a) sinteti in plina efervescenta;
b) nu vedeti nici un inconvenient;
O c) nu dali dovada de prea mult entuzi-
asm.
12.0 frunza dusa de vint este... Cl
a) ...fericita sa zboare;
b) ...comp(et inutila;
c) ...trista, fiind departe de copacul
din care s-a desprins.
13. Care zgomot al naturii va place

cel mai mult?
"7 a) vuietul marii;
Ll b) trosnetul lemnului care arde in
camin;
I c) urietul furtunii.
14.
Alegeli titlul potrivit pentru a descrie o sears in fala televizorului:
O a),,Chipul plictiselii";
O b) ,,Placerea casnica";
8. Cind privili in interiorul dumnea- C7 c) "Timp pierdut".
voastra, gasili...
a) un zmeu de hirtie;
b) un castel minunat:
c) o padure neexplorata.
9. Cel care nu tradeaza decit in gind...
` 1 a) ...gasete un mijloc inofensiv de
evaziune;
b) ...este oricum vinovat;

E7 c) ...nu are curaj.
15. All cigtigat 0 excursie de 15 zile

in India, insa numai pentru o persoana. Ce faceti?
1 a) incercati sa gasili pe cineva sa va

insoteasca;
71 b) plecati singur, imediat;
c) cereli contravaloarea excursiei.
Calculate-vs punctajul conform tabelului.
Intrebare
10 11
12
13
14
15
Dacs ale oblinut:
Mai mult de 60 de puncte: aveti un spirit de aventura extraordinar. Viata
duninneavoastrs trebuie sa fie plins de neprevszut i de fiori. Nu suferiti rutina: ate dori
sa schimba;i fara incetare cerul i orizontul. Pe plan sentimental, o relatie, linititoare
pentru altii, devine repede apasatoare pentru dumneavoastra. Aveti nevoie de un
partener mereu in micare, plin de imaginatie, de dinamism i de curaj. In
permanents simliti nevoia de emotii tan. In loc sa va deprimaji gindind la tot ceea ce
ate putea face, Incercati sa gasiti partenerul dorit i amintiti-va ca impulsivitatea poate
conduce la pierderea obiectivelor deja atinse.
De la 45 la 60 de puncte: spirit de aventura dezvoltat. Aveti spirit de
aventura, dar va Iipsesc deseori elanul i curajul necesare pentru a transtorma visul in
realitate. Din fericire, sinteti dinamic, activ i totdeauna in micare. lubiti aventura i neprevszutul; in dragoste, v-ar placea ss faceti ceva ,nebunesc". Dacs va analizati
bine, veti descoperi ca aveti nevoie de puncte fixe in viata dumneavoastra i de persoane
sigure. $titi sa apreciati ce posedati deja: se poate trai *i iubi cu imaginatie, fara sa
explorezi padurea amazoniana.
De la 25 la 45 de puncte: spirit de aventura putin dezvoltat. Viata ar putea fi
mult mai interesanta dace ate ajunge sa va urmati din cind in cind irnpulsurile. Dar lenea
(sau frica?) va impiedice adesea sa fiti dumneavoastra iniva i sa faceti ceea.ce va
dicteaza inima. Aveti energie i elan, dar nu titi sa scapati de situatiile vietii cotidiene i
de rutina, deoarece, in fond, noutatea va nelinitete. V-ar placea sa aveti aventuri
romantice i tumultoase. Pe de alts parte, micile certitudini va calmeaza. Implicati mai
multe creativitate i imagina;ie in viate i in dragoste.
Mai pulin de 25 de puncte: spirit de aventura inexistent. Sinteti ordonat, metodic

i prevazator. Noutatea i neprevazutul va creeaza stare de nervozitate i anxietate. Nu
aveti nici cel mai mic spirit de aventura: evadarea o constituie televizorul sau cinematograful. Aveti nevoie de o existents Iinitita, confortabila, fara situatii neprevazute,
dezagreabile. In rest, sinteti destul de previzibil, inteles in dragoste. Dar, atentie. latura aventuroase, impulsive, pe care sinteti obinuit se o reprimati, ar putea intr-o zi sa va
indemne la o actiune incompatibila cu regulile dumneavoastra de viata.
Ali porni alias inline In nazea aventurA2
Va atrag in mod irezistibil marile inaltimi on adincurile marii? All vrea sa plecati
chiar miine spre alte zari sau va este suficient sa va aezati in fata televizorului?
Pentru a afla daca sinteti atras de marea aventura, incercati sa raspundeti la
intrebarile de mai jos.
1. Vi s-a Intimplat sa particlpali la o
vinatoare de ur*i?
weit, in momentul in care acestea
treceau prin situatil critice?
da
O nu
7 da
1nu
2. Ali putea porni intr-o aventura in
locuri mal putin cunoscute?
da
7. VI s-a intimplat sa va petreceti va-
3. Va pasioneaza alpinismul?
8. All trecut vreodata pe Iinga moarte

in timpul "evadarilor" dv. (escala-
canlele acasa?
da
nu
O nu
O da
nu
dari, explorarea unor peteri etc.)?
Oda
O nu
4. Practicati plonjarea submarine in

mod regulat?
O da
nu
5. Preferali sa traiti Marea Aventura la

dv. acasa, in fats televizorulul?
Oda
nu
6. V-ar fi tentat sa pleca li, ca voluntar,
intr-una dintre urmatoarele tars: Liban, Kurdistan, Irak, Etiopia, Ku-
9. All Invalat mai multe limbi straine

pentru a va descurca mai bine in
celatoriile dv. *i a trei din pain dife-
ritele aventuri?
da
O nu
10.
Incheiati mal multe asigurari inainte de a pleca intr-o calatorle?
da
O nu
Acordati-va un punct daca all raspuns cu DA la intrebarile 1, 2, 3, 4, 6, 8 i 9 i tot
un punct pentru raspunsurile cu NU la intrebarile 5, 7 Si 10.
Faceti totalul punctelor obtinute.
Daca aji objinut 10 puncte: sinteli un aventurier (o aventuriera), in
adevaratul injeles al cuvintului. Traiji pentru Aventura. Gralie ei, puteji sa va exprimaji
total.
Daca aji ob jinut intre 6 i 9 puncte: va place sa traiji Aventura, sa va fixaji
scopuri i objective adesea primejdioase, dar, dupe parerea dv., merits sa o faceti.
Daca aji objinut intre 3 i 5 puncte: limitaji Aventura la citeva
experience. Masuraji primejdiile i nu le acceptaji in totalitate.
Daca aji objinut mai pujin de 3 puncte: pentru dv., Aventura merge, fara indoiala,
pans la... coljul strazii; in mod cert nu prea departe.
Cu
in$ la
mione tenta#ii2
Incercati sa aflati acest lucru raspunzind prin DA sau NU la intrebarile de mai jos.
1. Sinteji o persoane lacome?
da
O nu
2. Sinteti un fumator (fumstoare)
inveterat(e)?
Oda
nu
3. Va simjiji frustrat(e) atunci cind
sinteji impiedicat(e) se faceji ceea

ce va place?
da
nu
4. Duceji o viaje destul qi austere, ca
ss nu spunem ascetics?
da
O nu
5. Privajiunile, in general, au o influ-
ents nefaste asupra starii dv. de

spirit?
da
nu
6. Dar asupra comportamentulul dv.?

Oda
O nu
7. In general, rezistati ugor la micile
tentatii?
O da
nu
8. Se poate trel senetos qi de o maniere echilibrate fare a lua in considerare notiunile de plecere 91
supertluu?
O da
O nu
9. Cei aproplati vi considers o per-
soane sobre, serioase $i incorup-
tibile?
Oda
O nu
10. Exists, in viata noastrs, lucrurl
mult mai importante decit micile
pleceri. Putem deci se ne lipsim
fara probleme de acestea?
Oda
O nu
Acordati-va un punct daca aji
raspuns cu DA la intrebarile 4, 7, 8, 9 i
10 Si tot un punct pentru raspunsurile
cu NU la intrebarile 1, 2, 3, 5 i 6.
Dupa ce aji facut totalul punctelor
obtinute, cititi interpretarea rezultatelor.
Daca aji objinut intre 8 i 10
puncte: rezistati fara prea marl
probleme la micile placeri qi, in general,
la tentatii. Cautati alte valori, mai ales
spirituale.
Daca aji objinut intre 5 Si 7
puncte: vi se intimpla citeodata sa
cunoateti i sa savurati una dintre
micile placeri ale vietii. Nu treceti insa
numai pentru atit drept epicurian(a). Mai
este pins acolo.

Daca aji objinut 3 sau 4
puncte: rezistali citeodata la micile
tentatii cotidiene, dar "sucombati" foarte
ugor in fala altor placeri: o mass buns,
de exemplu, sau un cadou la care visati
de multa vreme.
Daca all oblinut mai pulin de 3
puncte: viala merits sa fie traits i
apreciata prin toate formele de placeri pe
care le ofera. Atunci de ce sa le rezistati?
Nu traim
decit o data, nu-i aqa?
(L.D.)
Ave#i spirit
Cartezianismul reprezinta doctrina filozofului francez Rene Descartes (1596 1650) i a adep(ilor sai, caracterizata prin rationalism, eliberarea reflecjiei filozofice de
sub tutela religiei *i politicii, ca i prin pledoaria pentru un stil de gindire bazat pe idei
Clare Si distincte"; el este emblematic pentru cultura franceza i europeana in

ansamblu. Pentru a afla daca sinteli i dv. un adept al acestei doctrine, raspundeli prin
DA sau NU la intrebarile de mai jos i raporta(i-va la interpretarea rezultatelor.
1. Apreciaji tot ce este rational?

da
nu
2. Aveti spirit metodic?
Oda
O nu
3. Facets din Vtiinta, in general, o baza solids de rationament?
O da
nu
4. VI se intimpla sa va lansati in
prolecte vagi ji necugetate?
Oda
O nu
5. Este sufficient sa judecati cum trebule pentru a actiona cum trebuie?
O da
O nu
6.Sinteji citeodata "victima" pasiunilor

dv. i dependent(s) de acestea?
J da
J nu
7. Cautaji intotdeauna adevarul in
*tiinja?
'Ida
J nu
8. Inexplicabilul, ca *i fantasticul vi
seduc *i va atrag?
O da
nu
9. Apreciaji extremele, disproporjiile,

la fel ca i irationalul in general?
7 da
O nu
10. Puneji uneori sub semnul intrebarii tot ceea ce este (i pare a fi)
rezonabil?
J da
nu
Acordaji-va un punct daca ati raspuns cu DA la intrebarile 1, 2, 3, 5 i 7 i tot un
punct pentru raspunsurile cu NU la intrebarile 4, 6, 8, 9 i 10.

Faceli totalul punctelor obtinute.
Daca all oblinut 9 sau 10 puncte: sinteli o persoana metodica i foarte
rationale. Nimic nu este lasat la voia intimplarii in metodele de lucru i in gindurile dv.
Aveti cu adevarat spirit cartezian.
Daca ali oblinut fntre 6 Si 8 puncte: vs place sa va situati pe baze
sigure de ralionament i actiune. Nu apreciaji deloc aproximatiile.
Daca all obtinut intre 3 Si 5 puncte: sinteti departe de a avea spirit
cartezian in sensul literal al cuvintului. Va place adesea sa va luati anumite libertati in
ceea ce
prive*te tiinta, rationalul i metoda.
Daca ali oblinut mai pulin de 3 puncte: sinteti opusul spiritului cartezian i o tiji
foarte
bine. Hazardul vs seduce i va atrage.
VA sus#nefi Cu terminate ideile?

Veti afla, poate, raspunzind prin da sau nu la cele zece intrebari ale testului pe
care vi-I propunem. Succes!
1. Reugiti sa duceti la indeplinire tot
ceea ce intreprindeli?
Oda
nu
2. Faceti cu uqurinta concesii?

da
nu
3. Vi se intimpla sa nu rezolvali, lasind "in aer", anumite probleme
sau dosare?
da
7. Ali dus la bun sfiriit anumite proiecte sau lucrari dupe mai multe
luni de cind le-ali inceput?
da
nu
8. Memoria dv. ve joaca adesea feste?
da
nu
r7 nu
9. Este greu sa vii distrage cineva
4. Va place sa intrati in miezul lucrurilor i sa va ingrijiti de cele mai

mici detalii?
71 da
atenjia sau sa vi perturbs atunci
cind aveti o ides precise in mints?

Oda
nu
10. Va recunoagtell cu uqurinja gre-
nu
5. Vi s-a intimplat ca tenacitatea dv.

sa surprinda?
da
nu
6- VA schimbati adesea parerile?

da
nu
gelile atunci cind vi se intimpla se

gre*iji qi ideile dv. reprezinta
cauza acestor gregeli?
da
nu
Acordati-va un punct dace ati raspuns cu da la intrebarile 1, 4, 7, 9 *i 10 *i tot un
punct dace ati raspuns cu nu la intrebarile 2, 3, 5, 6 i 8.

Dace all oblinut 10 puncte:
nu numai ca aveli idei ferme, dar titi sa le impar
i altora i chiar sa-i convingeti atunci cind este nevoie.
tafli
Dace ali objinut intre 7 Si 9 puncte: nu este uor sa fiti prins(a) in culpa i sa
fiti determinat(e) sa va schimbati parerea sau strategia. Sinteti contiincios
(contincioasa) i tenace.
Daca aji obfinut intre 3 $i 6 puncte: vi se Intimpla sa urmaji cu

rigurozitate o anumita linie de conduits. Totui, citeodata, ii ascultaji pe ceilalji
pentru a le afla punctul de vedere, chiar daca nu le urmaji metoda de lucru sau modul de
viata.
Daca aji objinut mai pufin de 3 puncte: aveti macar anumite idei bine
conturate
in iegaturs cu lucrurile importante ale existentei?
Ce d umolr avefi (daa# Itav

e#...)Y
Cu o dozy buns de urnor, viata pare mai vesela! in timp ce unii rid de orice, altii nu
isi exercita simjul umorului decit in detrimentul aproapelui. Dumneavoastra folositi
umorul ca o arms sau pentru a va exprima bucuria de a trai?
Alegeti doar una dintre cele patru variante disponibile de rsspuns la fiecare Intre bare,
i anume aceea care vs place cel mai mult (sau care va displace cel mai pujin,
dupa caz).
1. In timpul unel serate descoperiji,
cu oroare, ca gazda poarta iimbracaminte la fel cu a dumneavoastra.
a) va faceti ca nu vedeti nimic.

C7 b) va strecurati, ateptind ocazia de a
pleca pe fun ;
I c) va adresaji gazdei cu veselie, felicitind-o pentru bunul sau gust;
Cl d) vs spuneti: "Este exact ca a mea,

numai ca mie Imi sta mai bine!".
2. Dintre afirmajiile de mai jos, care
1 a) rezervat;
b) vesel, plin de viata;
c) zburdalnic;
d) dezghejat.
4. Daca aji avea o casuja de vary la

jars, cum aji descrie aceasta situatie?
a) " linitea rhea sufleteasca";
b) "ultima mea locuinta";
c) "mi-am atins scopul";

d) "gata, imi ajunge!".
corespunde cel mai bine modului

dumneavoastra de a fi?
l a) umorul poate fi o arms incredibil de
periculoasa;
O b) umorul nu are tabuuri;
5. Ce fel de gluma "tare" puteji tolera?

a) sa ungi receptorut telefonului cu crema de ghete;
b) sa pui in echilibru o caldare cu apa
deasupra unei ui intredeschise;
I c) uneori, umorul ajuta la disimularea
c) sa conduci maina printr-o baltoacs
sentimentelor;
pentru a stropi trecatorii;
I d) umorul i sensibilitatea nu fac niciod) sa lipeti fiii din plastic, imitind tadata casa buns.
bla zgiriata, pe o mains nou-nouta.
3. Daca aji fi copil, trebuie sa recu-
noagteji ca aji fi mai curind:
6. Cel mai bun prieten al dumneavoastra vi se destainuie, plingin-
du-se de un exec in dragoste. Ce ii

spuneti?
a) ii sugerati mai mutt discernamint in
alegerea partenerei;
1 c) ii oferiti "Drama geloziei";
d) agatati de ifonierul soliei sale, la

vedere, un bluzon berbetesc uzat.
10. Care ar fi, dupe dv., cea mai mare

catastrofa petrecuta in ajunul
b) ascultati, incercind sa va amintiji de
plecarii intr-o vacanta mai indeIungata?
cite on v-all gasit in aceeai si-
tualie;
O c) ii amintiji ca trebuie sa incerci pentru a reui;
d) ii spuneti cuvinte de consolare,
evocind inconstanta sexului opus
in dragoste.
7. Vecinul dumneavoastra va deranjeaza in fiecare noapte din cauza
sforaiturilor. Ce faceti?
a) ii strecurali pe sub ua un pliant cu
tratamentul ce trebuie urmat impotriva sforsitului;
I a) defectarea televizorului;
i0 b) furtul mainii proprietate personals;

O c) decesul unei rude indepartate, la a
carei inmormintare trebuie sa participati;

d) blocarea circulaliei pentru buna desfaurare a unei intreceri sportive.
11.
Care dintre aceste calitati va lipsete cel mai mutt?
7 a) generozitatea;
b) spiritul de analiza;
73 c) atentia distributive; I
b) amplificati zgomotul qi lipiti incintele

acustice de peretele care va desparte;
O c) dace mai continua, faceti o reclamalie la politie;
d) it invitati la un pahar, unde ii faceti
cunotinta cu un prieten de-al dumneavoastra, medic ORL.
d) autocritica.
8. Dace trebuie sa participati la un bal

mascat avind ca tema secolul al
vinul;
9. Unul dintre prietenii dumneavoastra sufera de o gelozie bolnavicioasa, motiv pentru care va decided
mai simli izul.
12.
In timp ce va aflati la restaurant,
chelnerul va servegte un vin cu

un ugor iz de butoi, degi fusese
gustat in prealabil de unuf dintre
comeseni. Ce faceti?
-7 a) promiteti sa oferiti un tratat de eno-
logie prietenului care a degustat
7 b) va exprimali regretul, cu voce ridicata, ca un vin delicios este servit

XVIII-lea, cel fel de costumatie all
intr-un pahar ce a pastrat respecalege pentru a vii deghiza?
tivul iz de butoi;
O a) ca un tigan nomad;
O c) puteti renunta, fare regrete, sa gusO b) ca un marchiz;
tati vinul, spunind ca va interzice
O c) ca un cosmonaut;
medicul;
d) ca un print oriental.
! d) cu putina ape minerals nu se va
sa-I "vaccinati" impotriva ei. Cum
all proceda?
a) ii telefonati i inchideti imediat dupe
ce ii auzili vocea;
b) ii trimiteti sotiei sale, sub anonimat,

un buchet de flori;
1 3. Pe strada, un trecator se impiedica i se intinde cit este de lung.
Cum reaclionati?
^7 a) nu reusiti sa va abtineti Si izbucniti

in ris;
1 b) gindiii: "Dace eram eu, m-a ti simlit ridicol!";
O c) zimbind de aceasta intimplare, va

urmati drumul Iinitit;
d) gindiji: "Ce prost!".
14. Anumite glume nu va fac deloc

sa rideji, qi anume cele despre:
O a) religie;
O b) sex;
O c) moarte;
d) straini.
15.
Cu ocazia aniversarii dumneavoastra, prietenii va ofera un cajelu.
Ce simjiji?
a) fericire! Ali visat totdeauna sa aveji

un mic companion;
b) angoasa! Na trebui sa ies in fiecare sears sa plimb intrusul!";
iT c) oroare! "Nu pot sa refuz, deci adio
mocheta mea din ling pura!";

O d) incredulitate! "Oare chiar jin la mine
prietenii mei?".
18. Sinteji bucuros ca puteji urmari

cu toata familia, in sf"irit, filmul de
duminica seara, dar va sosesc prietenii, in mod inopinat. Ce faceji?

a) fugiji in bale pentru a imbraca un halat i ramineji pentru a face un du;
L) le dali de injeles ca sinteji foarte

ocupat;
c) ii intimpinaji simulind o bucurie pe
care nu o resimjiji;
d) prietenii dv. sint bineveniji oricind.
19.
Mergind la o petrecere la prietenii

dv., va impiedicaji de covor i ca-
deji cu zgomot. Ce faceji in aceasta situajie?

a) simulaji ca va doare pentru a inceta
risetele celorlalji;
b) va ridicaji surizator, ca un judoka

experimentat;
c) spuneti ca aji avut abilitatea de a
evita rasturnarea mobilei din apro-
16. Personalitajile au deseori umor.

piere;
Winston Churchill considera ca
d) va ridicali cu obrajii in flacari, tunind
secretul unel longevitaji excepi fulgerind, in sinea dumneavoastionale consta in:
tra, impotriva covorului.
iT a) whiskyul i jigarile zilnice;
20. Ce nume aji alege pentru iahtul
b) intrecerile oratorice;
dumneavoastra?
c) absenja sportului;
a) "Banii aduc tericirea".
O d) bucuria de a picta.
b) "Daphne".
17. La serviclu, un coleg organizeaza c) "Accesul interzis".
d) " Oraul Iuminilor".
o mass de adlo. Ce fel de cadou
credeti ca este cel mal potrivit in 21. Care mesaj telefonic ar fi cea mai
buns introducere pentru robotul
asemenea situajie?
dumneavoastra?
O a) un ceas deteptator, deoarece inO a) "Desigur, sinteji la X. Pacat, eu nu
tirzia mereu la serviciu;
sint acolo!"
O b) un abonament la un club de gim b) "Alo, da, buns ziua... Cum?... Ei
nastica, deoarece are citeva kilobine, nu sint acasa!"
grame in plus;
O c) "Daca doriji intr-adevar sa vorbili cu
O c) o adeziune la un club de intilniri,
mine, va trebuie mai multa persepentru ca ii lipsete stabilitatea afecverenja!"
tiva;
d) "Alo! Acest tip de robot telefonic nu
inregistreaza decit mesajele pozi d) un anunj gratuit pentru cautarea
tive. Muljumiri anticipate!"
unui loc de munca.
22. Vi simjiji intr-adevar stingherit

dace:
a) la nite cunotinte, varsati pe noul
dumneavoastra costum alb un pahar cu suc de tomate;
O b) cu ocazia unei casatorii, in calitate

de martor at unuia dintre mini, ajungeti cu intirziere i intrati in biserica
insotit de un groaznic scirtiit de ua;
-1 c) copilul unor prieteni, aflat in bralele
dumneavoastra, va uda imbraca-
mintea;
O d) in timp ce luaji masa cu nigte prieteni, simjiji ca vecinul dumneavoastra va face semn insistent din
picior, dar cind va ridicali, observati
ca pantalonul fusese facut flenduri
de ciinele gazdei.
23. Calitajile carui animal dotat doriji

sa le aveji dumneavoastra?
O a) cimpanzeul;
b) delfinul;
c) vulpea;
i d) vulturul.
24. Aflat singur pe o insula pustle,

pentru a va petrece timpul, ce all
dori mai curind sa aveji?
a) un telefon pentru a asculta mesa-
jele de pe robotul dumneavoastra;

O b) citeva mii de secvenje din "Camera
ascunsa";
O c) integrala pieselor lui Moliere;

O d) un papagal pe care sa if Invatap
injuraturi.
25. Ce vi se pare cel mat insuportabil

la sexul opus?
D a) platitudinea glumelor; C7 b)
infumurarea nejustificata; O c)
perseverenta in greeala; d)
umorul prostesc.
Realizati totalul pentru fiecare simbol
ales, conform tabelului. In functie de simbolul majoritar obtinut, citiji raspunsul corespunzator acestuia. Daca obtineti acela4i maxim pentru mai multe simboluri,
inseamna ca genurile de umor desemnate de simbolurile egal-majoritare va ca-
racterizeaza in aceea*i masura.
Simbol majoritar: 4
Aveti un umor subtil. Glumiji cu pla-
cere, dar intr-un anumit context particular, de preferinta Intr-un mic grup in
care aveti ca martori doar persoane

apropiate. Pentru dumneavoastra, jocul
de cuvinte este o aventura delicioasa Si
tentanta, dar pe care pudoarea va im-
piedica s-o traiji fara reticenja. Nu du-
ceti lipsa de umor, ci mai curind de in-
Ce gen de
umor aveti?
1
2
3
4
5
r
4
4
4
4
r
r
r
4
4
4
4
4
r
4
15
'b
4
4
4
17
18
19
20
21
22
4
4
4
r
r
4
4
4
4
r
24
10
11
12
13
16
23
25
r
4
4
v
4
r
4
4
r
6
7
8
R AS PU N S
4
4
4
4
4
r
4
4
r
credere in sine. Putin mai multa incredere in dumneavoastra v-ar da ocazia, fara
indoiala, de a va exprima mai liber, uneori chiar ironic. Chiar daca nu o aratati
totdeauna, savurati fara retinere glumele altora. Vivacitatea spiritului dumneavoastra i
a simtului decelarii nuantelor va permit sa va bucurati mai mutt decit altii. Totugi,
niciodata nu veti putea sa rideti din orice. Pentru dumneavoastra, micile i marile
mizerii ale lumii sint subiecte care ramin tabu. Cea mai nevinovata gluma cu privire la
acestea vi s-ar parea totdeauna de prost gust.
Simbol majoritar:
Aveli un umor spontan. Va place sa rideti i sa faceti pe allii sa rida, dar numai
atunci cind doriti dumneavoastra. Aveli simtul umorului, in cea mai mare parte a
timpului, in stare latenta, oricare ar fi circumstantele vietii. in citeva cuvinte, atenu ati
dramatismul sau subliniati frumos o situalie in care va aflati, caci sensibilitatea de care
dali dovada nu va permite sa faceti rau altora. Nu vor iei niciodata din gura
dumneavoastra cuvinte ucigae, gratuite, pentru simpla piacere de a amuza anturajul.
Cu toate acestea, aveti zile "cu" i zile "fara"! Cind prietenii dumneavoastra se angajeaza
in duelul cuvintelor lansate unul dupa altul, acetia au tot interesul de a se asigura ca
aveti o zi buna. Daca nu, cu atit mai rau pentru ei, deoarece se expun la una din acele
teribile bruftuluieli pe care o pregatiti in secret. Din fericire, aceste momente sint totui
foarte rare.
Simbol majoritar: r
Aveti un umor caustic. Aveli umor din abundenta, incit uneori cei din jurul
dumneavoastra se intreaba daca nu intreceti masura. Exersati umorul pulin in maniera
unui caricaturist. Spiritul dumneavoastra caustic i ochiul scrutator va ajuta sa
descoperiti, mai repede decit altii, slabiciunile unui comportament sau aspectul grotesc
al unei situati. Nimic nu va scapa. Tot ce este lumesc este de ris. Nici o ocazie, nici un
tabu nu va impiedica Doar banalitatea i vulgaritatea va descurajeaza definitiv. Jocurile
de spirit va atrag. Atenlie, totui, simtul critic va face citeodata de temut pentru unii.
SA nu aveli incredere in cei geloi: umorul va ajuta foarte bine sa ieiti din orice situalie
cu abilitate i pricepere, ceea ce ii face pe unii invidioi.
Simbol majoritar:
Aveli un umor tandru. Umorul este pentru dumneavoastra o calitate apreciabila, dar
cu o sigura conditie: ca acesta sa fie exercitat la distanta, pe o scena sau pe un
ecran, de exemplu. Neavind impresia ca sinteti vizat, apreciati jocurile de cuvinte i bufoneriile la justa for valoare. In schimb, in viata de zi cu zi, apreciati foarte
putin spiritele, glumele care "zgirie", zeflemeaua. Cind nu sinteli direct in cauza, va
puneti in locul "victimei" i chiar suferiti pentru ea. Fara indoiala, prietenii dumneavoastra tiu ca trebuie sa va trateze cu prudenta, pentru a nu va rani inutil. Destindeti-va pulin. V-ar ti de ajuns putina serenitate pentru a profita de umorul celorlalti,
oricare ar fi circumstantele, i pentru a intelege ca arma cea mai buna de a to apara

este i va fi intotdeauna risul.
d
IMAGINER DESPRE ALTUL
Tipuri do personalftate hi alb do 8t

Despre stres, semnificalii stresante acordate stirnulilor, rezistenla i
vulnerabilitate etc. s-a publicat destul de mutt in ultimii ani. De aceea, in cele ce
urmeaza ne vom referi la o problems mai pulin cunoscuta, i anume la structurile de

personalitate asertive i nonasertive i reaclia acestora la stres.
Personalitatea asertiva se caracterizeaza prin incredere mare in forlele proprii,
capacitate ridicata de exprimare energica, dar i adecvata, a sentimentelor,
apararea argumentata a convingerilor, abilitali dezvoltate de negociere. Asertivul iii
face cunoscute mutt mai fiber dorinlele i nevoile, exprima mai multe opinii i pune
mai puline Intrebari.
Personalitatea nonasertive are caracteristicile respective la un nivel foarte scazut

de intensitate, de dezvoltare.
Intre personalitalile asertive i nonasertive exists diferente in manifestarile comportamentale descrise in funclie de mai multe vanabile, printre care i dimensiunea
extroversiune-introversiune.
Rezulta deci patru tipuri de personalitate: asertiv-extrovertit (AE), asertiv-introvertit (Al),

nonasertiv-extrovertit (NE) i nonasertiv-introvertit (NI), fiecare cu o conduits specificA
in situatii stresante, conflictuale, de risc ridicat.
Parcurgeti initial testul nr. 1 sau orice test de extroversiune-introversiune i sta

biliti-va - daca deja nu cunoateti acest lucru - nota dominants a personalitajii
dumneavoastra din acest punct de vedere (E sau I).
Parcurgeti apoi testul nr. 2 (A-N) Si, prin corelarea raspunsurilor la cele doua
probe, stabiliti carui tip de complex de personalitate ii apartineti.
Cititi in final descrierea probabila a comportamentului dumneavoastra in situajii de
stres qi procedurile recomandate pentru preintimpinarea/combate rea efectelor for
negative.
Extro versiune-In tro

versiune
1. In general, va place sa discutati,

sa stall de vorba cu ceilalli?
da
nu
2. Va plictisiti adesea la petreceri?

da
O nu
3. Avetl multi prieteni?
da
nu
4. Sinteti mai degrabs o persoana

Ifni*tita?
7. Considerati ca sinteli o persoana

spirituals qi amuzants?
O da
O nu
8. Preferati activitatile care cer multa concentrare qi minutiozitate?
O da
O nu
9. De obicei, vi petreceti timpul liber
i'ntr-un mod activ qi dinamic (sport,
excursii)?
Oda
O nu
10. Sinteti o persoana timids?
O da
O nu
Oda
nu
5. Vi plac situatiile *i activitatile
alerte, ritmurile rapide de lucru?
da
nu
6. Preferati o ambianta calms, lini-tita unela dinamice sau chiar zgo-
motoase?
O da
nu
Asertiv-Nonasertiv
1. In conversalii, discutii, de obicei: O
a) pun intrebsri
b) fac afirmaiii, exprim opinii
2. Cind nu sint de acord cu opiniile
altor persoane:
J a) Incerc ss schimb subiectul
b) le spun destul de repede acest
lucru
3. in discutii, intiiniri de lucru etc.

cred ca o persoana ar trebui sa
incerce:
7 a) sa injeleaga ideile celorlalji
O b) sa se convinga ca ceilalji i-au

inteles ideile
4. Cand explic sau argumentez ceva:
7 a) dau o muljime de detalii
b) incerc sa fiu scurt si la obiect
5. De obicei sint:
a) precaut qi premeditat
O b) rapid, spontan
6. In scrisul meu Iiterele sint, in general:
O a) orientate catre stinga
b) orientate catre dreapta
7. in mod oblgnult subliniez cele ce

spun prin:
a) expresil faclale
b) tonul vocil
8. Prefer ca ceilaltl sa-ml dea: O
a) mai multe detalli
O b) o descriere sintetica
9. Intr-o discujie imi jin miinile:
a)
libere pe linga corp
O b) in olduri
10. Prefer:
O a) sa fac o treaba buns cu once pret O
b) sa-mi respect planificarea
Testul nr. I
Pentru fiecarP DA la intrebarile fara sot acordati-va 1 punct;
Pentru fiecare NU la intrebarile fara sot acordaji-va 0 puncte;

Pentru fiecare DA la intrebarile cu sot acordaji-va 0 puncte;
Pentru fiecare NU la intrebarile cu sot acordaji-va 1 punct.
Testul nr. 2
Pentru fiecare a: minus un punct (-1)
Pentru fiecare b: plus un punct (+1)
Semnificafia punctajului
Testul nr. 1
8 puncte Si mai mull sinteti extrovertit clar (dinamic, sociabil, energic etc.).
Intre 4 Si 7 puncte ambivert (in mod egal tendinta catre intro i extroversiune).
3 puncte qi mai pujin introvertit clar (Iinitit, rezervat, pasiv etc.).
in interpretare vom utiliza insa numai doua tipuri: extrovertit (6-10 puncte) qi
introvertit (0-5 puncte), facind specificarile necesare pentru cei de la extremele
intervalului de apreciere.
Testul nr. 2
Un scor mare negativ indica faptul ca trebuie sa va dezvoltati intr-o mai mare
masura comportamentele asertive (sinteti prea timid, inhibat etc.).
Un scor pozitiv foarte ridicat (puuternic asertiv) semnifica faptul ca ati putea avea mai
multe avantaje interpersonale, o mai mare eficienta daca ati reui s&-i ascultali mai mult pe
ceilalti Si ati ti mai calm, mai echilibrat; sinteti deci prea ofensiv.
In final utilizam tot numai doua tipuri: asertiv (scoruri pozitive) Si nonasertiv
(scoruri negative), cu recomandari specifice pentru cei cu valori absolute marl.
Asertiv extroyertit (A
Tipul AE !ii exprima opiniile cu tarie, este energic, dornic de amuzament i profund
implicat in relatiile umane. Reactioneaza rapid la situaliile nou create, privete cu

nerabdare - i uneori cu o uoara ingrijorare - viitorul, este putin interesat de
organizarea activitatii curente.
In situalii stresante poate deveni nervos i destul de critic la adresa modului de

actune at altora. Accepts Insa solutiile for atunci cind ideile proprii nu au dus la un rezultat
rapid. Daca nu poate avea initiativa. devine prost dispus i retras, toate aceste manifestari
fiind mai frecvente i mal intense la asertivii i extrovertitii extremi.
In relatiile cu tipul AE evitati sa faceli comentarii sarcastice, iritante i incercati sa
ii sugerali idei pentru atingerea scopului urmarit de el. Dali-i un timp de "descarcare"
inainte de a discuta soluti a propuse.

Asertiv trovertit (A
Tipul Al este hotarit, practic i eficient. Tinde sa puns pret mai mare pe deline rea
controlului acliunii decit pe protejarea unor relatii personale pe care le cultiva doar in
mica masura. Nu dazvaiuie atit de mutt despre persoana sa pe cit o fac ceilalti.
Prefers sa lucreze singur sau sa fie ef.
In perioadele de criza, dad& este ref, le spune destul de rapid celorlalti ce au de
facut, chiar atunct cind nu a analizat serios situalia. Daca activitatea nu se desfaoara
corespunzator, Incearca sa se informeze mai bine. Recurge la atacuri la persoana
numai daca nu reuete sa preia initiativa (conducerea); atacurile sint foarte dure la
asertivii cu scor ridicat.
Dintre toate tipurile de personalitate analizate, Al este cel care accepts cel mai greu
planul de acliune at celorlalti, mai ales daca acesta nu ii place in raport cu cri teriile sale
subjective (in special asertivii extremi).
In relatijle cu tipul Al fiti la object, pentru ca poate fi convins daca-i demonstrati

riguros solulia propusa de dumneavoastra.
Nonasertiv extrovertit (NE)
Tipul NE este preocupat mai mutt de promovarea relatiilor interpersonale i evitarea conflictelor decit de impunerea unor proceduri not i necesare de actiune. Nu se
grabete, este amabil, gata sa acorde sprijin, face primul pas in stabilirea
contactelor cu ceilalti.
Nu-i place ss vorbeasca in public, in Sedinte, fiind mai dornic de acliune. Accepts cu
qurints solutiile Si ideile celorlalti, dar daca acestea nu dau rezultate, se revolts i le
reproeaza cs ateapts prea mult de la el, cu atit mai vehement cu cit gradul de
extroversiune este mai mare. Dacs nu gssete intelegere, va csuta in alts parte, in alt
microgrup etc. confirmarea faptului dorit.
In situatiiie care o impun ii asuma rsspunderea, dar va simti nevoia sa-i justifice
in fata celorlalti dispozitiile pe care le dd.
In relatiile cu un tip NE adoptati o conduits calms i de naturs ss-l Iiniteasca. EI

accepts repede sugestiile dumneavoastrs, insa, atentie, mai tirziu iii va manifesta
nemultumirea pentru taptul cs a cedat prea mutt i prea repede.
Nonasertiv introvertit W/
Tipul NI este in general precaut, analizeaza cu grijs problemele i ii

organizeaza meticulos activitatea pentru rezolvarea for, deli, deseori, is deciziile cu
destuls greutate. Este logic in tot ceea ce face, bazat pe principii Clare i ferme.
Cultivs mai putine relatii interpersonale decit majoritatea celorlalti i are un
comportament mai putin spontan.
In situatii de crizs inceares ss amine pentru a citiga timp de gindire i a obtine mai
multe informatii. Urmatorul lui pas este incercarea de a construi un plan bine gindit;
dacs acesta nu reuete, va accepta solulia furnizats de altii, dar cu destule reproud
in caz de a ec. Toate aceste caracteristici sint *i mai pregnante la nonasertivii i
introvertitii extremi.
In relatiile cu tipul NI fiti rsbdstori i staruitori. In mssura posibilitatilor, sprijiniti-I
cu informatii precise i detaliate. Stimulati-i i confirmati-i increderea in fortele
proprii.
Apartineti tipului utilitar-instinctiv, tipului cerebral-estet sau poate tipului senzual-
traditionalist? Pentru a afla, alegeti varianta de raspuns care corespunde in cea mai
mare mssurs preferintelor dv.
1.0 camera goals, in intregime vopsita in alb, impodobita doar cu un
crin alb, este:
1 a) rece
b) foarte frumoasa
O c) un cadru convenabil pentru a vs
pune mobila in valoare
2. Cuvintele "ziua in care, la tars, am
taiat porcul" vii amintesc:
r7 a) de o ssrbatoare vesels, de o ambianta calduroasa, de gustul csmii

de pore i de pisceri azi disparute
O b) mai curind de o situatie neplscuts,
de un sacnficiu, fiindca moartea
unui animal nu este niciodats un
eveniment distractiv
7 c) bineinteles, preferati ss nu asistati
la executie, dar o uncs gustoasa
este Intotdeauna bine venita
3. Folosirea menu*ilor de cauciuc Ia

bucaterie este:
8. 0 inmormintare:
a) un lucru util
a) ar trebui sa respecte datinile, sa se
b) ridicola, unde mai este atunci pladesfaoare dupe normele religioa-
cerea gatitului?
c) uneori utila, de exemplu pentru curajat ceapa, morcovi, pete...
4. Plantele sutera cind sint culese:

O a) este posibil, dar acest Iucru nu va
preocupa pre mult
b) Inca una din noile speculajii neverosimile
c) evident, este o realitate; tiji foa rte
se, sa fie o ocazie de reunire a intregii familii

b) ar trebui sa fie mai scurta i mai discrete. Ali don sa tergeli din minte
cit mai repede decorul funerar; de
aitfel, sinteli pentru incinerare
c) nu va gindiji la aka ceva, la ce bun?
"Dupe mine, potopul!"
5. Preferaji:
a) dragostea pe o canapea, Intr-o lumina difuza, in dantele, in blanuri
9. Ce parere aveji despre proverbul:

"Porcul nu se scalds in ape curate"?
a) este foarte adevarat
b) aa ar trebui
c) exists o masura in toate; trebuie sA
cunoti i sa pAstrezi masura chiar
i intre murdarie i mania igienei
b) culcat in fin sau in iarba inalta, in
10. Azi nu mai acordam digestiei su-
O c) va convine once decor, varietatea
ficient timp ca altadata:

a) pacat, este o mare placere, mai
ales duminica, cind iji poji face Ii-
bine acest lucru atunci cind vorbiji

plantelor dv.
parfumate i matase
plina amiaza, in stralucirea soarelui
va amuzA
6.
nitit siesta, pnlej de buns dispozilie Si de idei not
Alimentele objinute prin deshidra-
tare:
O a) sint utile, caci pot suplini alimentele
7 b) nu acordali atenjie digestiei; Intotdeauna va ndicali de la mass fare
proaspete; aveji rejete pentru a le
sa va ti saturat complet, gata de
acliune
utiliza la maximum
b) le folosili Si pe acestea, dar numai
cind sinteji nevoit sa o faceli
c) nu va prea gindiji la aa ceva, digestia oricum are loc
O c) ce oroare, le respingeli total
7. Din cele doua grupe de personalitajl masculine, alegeji repede grupa preferata:
a) Ernest Hemingway, Gerard Depardieu, Luciano Pavarotti
b) Aldous L. Huxley, Paul Newman,
Jose Carreras
O c) toji
11.
Descoperirile gtiinjifice ne incintadinceincemaimult:
O a) nu aveji incredere in tiinja, omul

se gasete mai aproape de Dum-
nezeu
b) sinteli fervente admiratoare ale
progresului stiinjific
O c) in general, tiinja contribute la progresul umanitalii, dar, uneori, i sa-
vanlii se Iqeala.
Insumati punctele obtinute cu ajutorul tabelului de mai jos.
Intrebare
10
11
Aji totalizat mai putin de 30 de puncte? Apartineji profilului utilitar-instinctiv.
Daca all obtinut intre 31 i 45 de puncte, apartineti tipului cerebral-estet. Peste

45 de puncte, va recunoateti in profilul senzual-traditionalist.
Prezentarea tipurilor
Utilitar-instinctiv
Actionati fare sA reflectati prea mult, ghidata de fier. Nu sinteti prea afectata
atunci cind all comis o gafa: in definitiv, nimeni nu este perfect. Gusturile dv. sint
eclectice i in continua evolutie. Va simtiti bine in propria piele. Sinteti optimists,
vesela, tolerante. Stiti sA Imbinaji in mod armonios trecutul cu prezentul. Nu aveti
nostalgia trecutului, dar nici nu-I respingeji. In general, aveti incredere in progrese le
tiintei, dar nu orbete. De la primul contact, tiji dace puteti avea incredere sau nu in
persoana respective i arareori ve inelati. Va bazali mutt pe intuitie. Vi se cere adesea
parerea, vi se fac confidence. Fars efort gssiji gesturile, cuvintele care ajuta i
imbarbateaza i pentru acest lucru sinteti indregita. Aveti multi prieteni, dar singuratatea
nu va sperie. Nu sinteti adepta unui "tip anume de om". Cei care va plac sau cei carora
le piaceti sint multi i diferiti. Simtiti uneori dorinta spontana qi impenoasa de a
evada, de a face cumparaturi sau de a realiza contacte noi; in majoritatea cazurilor
treceli la actiune i va bucuraci de reuita.
Atitudinea fats de mincare: nu aji pierdut niciodats simtul placerii. De fapt, raporturile dv. cu mincarea sint naturale. Nu sinteti in stare sa faceti descoperiri prin
investigaiii minutioase. Nu ve plac teoriile. Va incredeti in flerul dv. pentru a imbina in
mod armonios o mare varietate de feluri de mincare i bauturi. Incercati cu placere produse culinare bizare sau vechi retete traditionale. Aveli gust i inspiralie in
combinarea produselor naturale cu semipreparate. Incercati sa agrementati produsele conservate, sA le dali savoare i sA le imbogajiti conjinutul in vitamine.
Cerebral-estet
Va incinta decorurile simple, rafinate, cu (inii precise, in culori subtile, puse in
valoare de efectele unei iluminari studiate, bucatariile-salon unde se poate expune un
tablou sau o coleclie dreguta. in aceasta ambianja va place sA sporovaiji mai
curind decit sa gatiji. Sinteli sensibila la farmecul unui ambalaj draguj, apreciati fan tezia
imbinata cu bunul gust. Va intereseaza produsele not 0 cititi cu atenlie indi caliile de pe
cutii. Va considerati o "self made woman" atit din punct de vedere moral, cit qi fizic.
Cercetarile de psihologie i parapsihologie va pasioneaza. In special studiile despre New
Age. Practicati yoga (sau numai va tenteaza). Barbatii prea siguri de ei va displac, va
ingheata; cautati in aceeai masura fuziunea sufletelor Si a corpurilor. Aveti adesea
dorinta de a incerca o rejeta de intinerire. Aveti oroare de microbi, deci coleclionati
produse dezinfectante i deodorante. Sinteli Increzatoare in descoperirile stiinlei.

Armonia, calmul, seninatatea, progresul, cercetarea toate acestea va Incinta.
Atitudinea fats de mincare: preterati alimentele uoare i meniurile rafinate.
Optiunile dv. sint: petele, brinza, ouale, cerealele. Va intereseaza creatiile not ale
industries alimentare, produsele culinare exotice. Consumati multa cafea, ceai, bauturi
energetice tip Cola. Va place i pulin vin ales cu grija. Sinteli instinctiv atrasa de tot ce
este sterilizat, refuzali produsele fermentate. Temperament alert, aveli oroare de
respectarea orelor de mass.
Senzual-traditionalist
$tili ca natura este plina de mistere. Acest lucru nu va infricoeaza, din contra,
misterele trebuie cautate i explicate. Ideea de a face totul cu mina dv. va stimuleaza. Respingeli produsele chimice, care va dezgusta. Marilor magazine le preferali tejghelele pietelor. Vise cu petreceri medievale, cu mistreti intori deasupra
jarului i vinul ce curge gilgiind din butoaie, va populeaza adesea momentele de

reverie. Admiteti ca viata s-a schimbat. Totui, era bine pe vremea cind bunica pregatea trei mese pe zi in marea bucatarie placut mirositoare. La toate acestea va
gindiji uneori cind mestecati sandviul de la micul dejun. V-ar placea sa fili invitata la o
vinatoare i la o mass c+.i vinat. indragiti barbatii virili, pozitivi, debordind de energie.
Va plac frumusetile antice i culorile for caide. Preferati hainele din materiale naturale: matase, bumbac, Tina pura. Actiunea, energia, autoritatea, dinamis-
mul. adevarul, autenticul sint cuvintele care suns cel mai bine in urechile dv.
Atitudinea fats de mincare: pretindeti ca hrana sa va dea vigoare i energie.
Apreciali carnea sub toate formele, dar mai ales in singe, fripta sau la gratar. Nu
disprejuili nici mezelurile. nici mesele copioase "a I'ancienne", cu conditia ca aces tea
sa fie compuse din produse naturale, vinuri bune, brinzeturi gustoase. Nu respingeti
produsele fermentate. Nu va place sa mincali pe apucate i va straduili sa respectali
orele de mass.
Observafii: Componentele personalitalii nu alcatuiesc un sistem inchis i rigid. In

cadrul comportamentului alimentar, ca de altfel i in alte conduite, deli se poate vorbi
de o anumita constanla i specificitate, nu trebuie respinsa ideea evoluliei. Cu
alte cuvinte, personalitatea noastra poate fi continuu imbogalita.
DIepe ndanfa do alcool

Alcoolicii - persoane dependente de alcool - nu au nici un fel de autocontrol
asupra consumului bauturii. In primele stadii ale alcoolismului, oamenii tind sa considere
ca a bea este o activitate recreatoare, ajungind, apoi, dupa un timp mai scurt sau mai
lung, sa-i piarda interesul pentru activitatile care nu sint direct asociate cu consumul
de alcool. Ei incep sa bea din ce in ce mai mutt. Desigur, unii pot incer ca sa se abtina
de la consumul de alcool, dar sint incapabili sa o faca multa vreme; ii neglijeaza
serviciul, familia i prietenii. In stadiul avansat de alcoolism, indivizii beau orice, fara
discriminare. Consumul de alcool pe perioade indelungate provoaca delirium
tremens, agitatie foarte pronuntats, dezorientare i halucinatii cind nu au bautura la
dispozi(ie. Consumul prelungit de alcool conduce la afectiuni cronice ale ficatului, precum
i ale creierului.
Cauzele instalarii dependentei de alcool trebuie sa fie bine analizate in fiecare caz
in parte. Daca sinteli interesat de aceasta problems, va oferim un test, care, speram,
va va ajuta sa realizati in ce masura bautura a devenit sau nu o problems pentru
dumneavoastra sau pentru cei apropiati. Deoarece nimeni nu are cum sa afle
raspunsurile, va sfatuim sa fiti cit mai sinceri i corecti cu dumneavoastra iniva.
Raspundeti prin da sau nu la urmatoarele intrebari.
1. Credeti ca sinteti un consumator

normal de alcool? (Prin normal se
intelege faptut ca bell mai pulin sau
cit majoritatea oamenilor.)
Oda
O nu
2. Sotia (sojul), parintii sau alte rude
apropiate sint ingri jorati on i i fac

probleme in legatura cu consumul
dumneavoastra de alcool?
O da
O nu
3. V-all simlit vreodata vinovat pentru

ca all baut?
O da
O nu
4. Prietenii sau rudele dumneavoastra

apropiate cred ca sinteti un bautor
obinuit, fara excese?
O da
Onu
5. Sinteti capabil sa vi opriti din baut

cind doriji?
O da
O nu
6. Ali urmat vreun tratament pentru
afectiuni provocate de alcool?
O da
O nu
7. A generat bautura probteme Intre
dumneavoastra ji sotie (sot) sau
Intre dumneavoastra i alte rude
apropiate?
da
nu
8. Ali avut vreodata necazuri la serviciu din cauza bauturii?
I da
O nu
9. V-ati neglijat obligaliile, familia sau

munca pe parcursul a doua sau mai
multe zile la rind din cauza bauturii?
O da
O nu
10. Ali cerut vreodata cuiva sa va

ajute deoarece ati consumat prea
mutt alcool?
7 da
O nu
11. Ali
fost vreodata internat in spital

datorita consumului de alcool?
O da
O nu
12. Ali fost vreodata oprit sa faceti
ceva de catre cei din jur pentru ca
ati consumat alcool?
I' da
O nu
Cotarea qi interpretarea rezultatelor

Acordati-va cite un punct pentru fiecare DA la intrebarile 2, 3, 6, 7, 8, 9,
10, 11
i 12 i cite un punct pentru fiecare NU la intrebarile 1, 4, i 5. Adunali punctele

acordate i evaluati rezultatul. Astfel, daca ali obtinut:
0 - 3 puncte = nu sinteti alcoolic; 4 - 5 puncte = posibil alcoolic;
6 - 12 puncte = alcoolic.
Alarmant sau nu? Daca au aparut semne ca bautura a devenit pentru dumneavoastra o trebuinta irezistibila i a creat o dependents fizica i psihics, adresativa cit mai curind unui specialist pentru consiliere i tratament. In anumite cazuri
poate fi vorba de o predispozilie genetics, in altele pot actiona factori de mediu cum sint diferite obiceiuri, traditii, factori socio-culturali -, care conduc la dependenla fats de alcool. Aceasta este dificil de controlat. De aceea, persoanele depen-
dente de alcool trebuie sa apeleze la un ajutor calificat pentru rezolvarea necazurilor,

pins nu este prea tirziu. Solicitarea ajutorului specializat reprezinta primul pas cstre
contientizarea situatiei in care a ajuns cel ce a abuzat de alcool.
Epuizarea este un sindrom psihofizic avind manifestari comparabile cu cele ale

stresului: oboseals cronica, neatentie, concentrare intelectuala dificila, insatisfaclie in
munca etc. Dar nu este neaparat o consecinta a acestuia. Daca la solicitarile
stresante ale activitalii sau locului dv. de munca se adauga i alte caracteristici
distinctive, cum ar fi tendinta de a urmari obiective irealizabile pentru cel in cauza,
cautarea succesului profesional cu orice pret etc., atunci individul devine un candidat la
epuizare.
Se intimpla sa fiti epuizat? Incercati senzatia de epuizare chiar acum? Testul
aceasta stare. Indiferent insa de rezultatul obtinut, nu va nelinitiji! In primul rind,
punctajul ve va indica o stare potenjiale, dv. aflindu-va deci mai aproape sau mai
departe de epuizarea psihofizica. Apoi, chiar daca sinteli foarte aproape de starea
respective, va puteji imbunatati conditia psihofizica printr-o serie de proceduri foarte
accesibile i foarte eficiente i pe care le vom prezenta in final. Aplicati-va testul de
mai jos, incercuind varianta de raspuns care vi se potrivegte cel mai must pentru
perioada ultimelor 6 luni de zile.
1. Ma trezesc odihnit Si plan de energie.

0 a) Foarte des.
0 b) Doar uneori.
0 c) Foarte rar.
4. In ultimele 6 luni m-am imbolnavit

mai des decit in cele 6 luni anterioare.
0 a) Da.
O b) Nu.
2. Comparabil cu situatia de acum

vase luni (dupe caz), fumez mai
mult, consum mai mult alcool sau
cafea, folosesc mai multe energizante, calmante etc.
0 a) Da.
O b) Nu.
3.
Imi
5. Viata mea personals mi se pare

mai degrabs o surss de necazuri
decit de satisfactii.
7 a) Da.
O b) Nu.
descarc tensiunea printr-o for-
ma oarecare de exercitii fizice.
0 a) Destul de des.
0 b) Uneori.
0 c) Nu/Aproape deloc.
6. Citesc
teratura.
11 acum Iucrari clasice de Ii-
O a) Da.
O b) Doar uneori.
O c) Nu.
7. Simt adesea ca viata trece pe

Iinga
mine,
ca
nu
realizez
obiectivele urmarite.
7
a)
Da.
;-7
b)
Nu.
8. Simt frecvent ca prietenii, familia,
colegii
nu
corespund
agteptarilor mele.
73 a) Da.
-b) Nu.
9. SA fiu sincer, mai mutt discut

decit
actionez intr-un fel sau altul
pentru
rezolvarea problemelor cu care ma
conf
runt. O
a) Da.
O b) Nu.
10. Rid cu uqurinja Ia o gluma
buns,
chiar daca aceasta ma
vizeaza
direct.
73
a)
Da.
b)
Nu.
11.
Am realizat deja multe din

obiectivele importante pe care mi
le-am
fixat.
r7
a)
Da.
b)
Nu.
12. In ultimele 6 luni (dupe caz).

am
uitat de intilnirile fixate, de

terme-
nele stabilite gl/sau mi-am pierdut citeva lucruri personale.

0 a) Destul de des.
O b) De citeva on. O
c) Nu.
13.
Situatia mea actuala este intere-
santa, plina de satisfaciii, conform ateptarilor.

^7 a) Da.
b) Nu.
14.
17. Problemele profesionale ma preocupa excesiv, chiar *i in timpul

liber gi/sau in concediu. O
a) Da.
Atitudinea mea dominants MIA 7 b) Nu.

de activitatea pe care o desfagor
pare a fi urmatoarea: "trebuie sa 18. De obicei, infii actionez qi apoi
calculez riscurile, avantajele Vi
am succes cu orice prej".

CI a) Da.
dezavantajele etc.
a) Da.
r'1 b) Doar in anumite situalij.
b) Nu.
c) Nu.
15. Dupa parerea mea, ceilalli
19. Chiar atunci cind am probleme

foarte importante de rezolvat, nu
le scap din vedere nici pe cele
cotidiene.
gefii,
familia etc. - imi apreciaza corect
eforturile i realizarile.
a) Da.
O a) Da.
O b) Nu.
1 b) Nu.
16. Trsiesc Intr-o tensiune perma-
20. In ultimele
6 luni au avut loc

schimbari importante in viata/activitatea mea, cu implicatii asupra
responsabilitaIii qi modului meu de
a actiona.
nents datorita faptului ca sint

prea multe de facut in prea pulin
timp.
a) Da.
if b) Nu.
71 a) Da.
'I b) Nu.
1
1 0
1 0
1 0
1 0
0 1
6 (j q 9 10 11
@) 18 19 20
12 13 14 15
3 3
0 0
1
0
Daca as oblinut:
Intre 0 Si 9 puncte. SInte%i in deplinatatea fortelor dv. psihofizice; nici nu se pune
problema epuizarii. Aveli un mod de vials bine organizat, cu objective realiste i bine
ierarhizate. $titi sa munciti, dar i sa va odihnili i relaxati.
Felicitari! Continuali in aceeai maniera!

Intre 10 i 16 puncte. in acest moment sinteli departe de starea de epuizare, dar
exists probabilitatea - destul de mica - a unor probleme de sanatate sau de stres.
Citiji totui recomandarile din final.

Intre 17 Si 26 de puncte. Aveti o anumita problems stresanta legate de
activitatea dv. qi de relatiile cu ceilalti. Epuizarea este destul de probabiia, mal ales
daca all totalizat 10 puncte sau mai mult la intrebarile at caror numar a fost incercuit
in grila de cotare.
Orientaji-va spre un program de reducere a stresului; studiaji cu atenlie

recomandarile de mai jos qi incercali sa le aplicati.
Peste 26 de puncte. Rezervele dv. psihofizice sint aproape epuizate, iar daca all
acumulat puncte la majoritatea intrebarilor incercuite putem aprecia ca ar trebui sa fill
ingrijorat.
Trebuie neaparat sa intreprindeji ceva, dar nu la intimplare. Studiati recomande rile de
mai jos qi aclionati; consultali un psiholog pentru a va recomanda cel mai adecvat
program de recuperare i de reducere a stresului.
Recomandari pentru prevenirea epuizarii

Identificali cauzele epuizarii prin analiza activitatii pe care o desfaurati intreberile testului va pot ajuta in acest sens - i incepeti prin a recunoate ca aveji
nevoie de sprijinul altora familie, colegi sau al unor acliuni i programe de prevenire.
La urma urmei, sintem toll oameni obinuiti, nu supraoameni.
Contro(ati-va periodic starea psihofizice prin reluarea acestui test, urmarind
daca punctajul se schimba. Dace acesta cregte, este necesara analiza activitati i
adoptarea unor masuri corespunzatoare.

Stabiliti-va i
menjineji obiective realiste, chiar daca aveti responsabilitati
deosebite in activitate. Eventual faceti o alts ierarhizare sau o alts distribulie a for in
timp.
Modificaji-va condijiile de munce stresante oriunde i oricind este posibil. De
exemplu, chiar daca va aflati sub tensiunea unei probleme urgente, un scurt timp
pentru relaxare poate fi un cistig, nu o pierdere.
Oricum, cautaii sa va respectaji concediul de odihna, vacanta i chiar sfirgitul
liber de saptamina.
Fiji optimist, chiar vesel! Risul poate fi foarte tonifiant, poate acliona ca un factor
terapeutic eficient in anumite situajii.
Rezolvati ambiguitejile i conflictele interpersonale in care sinteti implicit.
Chiar daca pe termen scurt acest lucru ve poate accentua tensiunea, pe termen
lung el poate fi foarte benefic.
Elliot Ness este eroul unui serial TV de succes Incoruptibilii - care a rulat i in Cara
noastra. Credeti ca ii semanati? Raspundeti prin DA sau NU la intrebarile de mai jos
iveti afla...
1. Vi Iasali convins(a) ugor de o anumita cauza, mai ales dace va incurajeaza cineva?
Da
O Nu
2. All acceptat deja de la un client o
sums de bani peste prelul oficial?
O Da
71 Nu
3. Vi s-a intimplat sa lucrali "la ne-
gru"?
Da
Nu
4. Ali ti in stare sa pastrati, fare a va
Iasa tentat(a), sume marl de bani
care nu va aparlin?
O Da
O Nu
5. Sinteli de acord cu urmatoarea
6. V-alt lasat deja tentat(a) qi de altceva, in afara banilor?
O Da
O Nu
7. Puteti corupe pe cineva?
O Da
O Nu
8. Sinteli intotdeauna integru (integra), avind o comportare fare reproq?

O Da
ONu
9. Daca vi s-ar cere, all denunla o ten-
tative sau o manevra de corupere
la care ali fost martor(a)?
!7 Da
i Nu
10. Ali triat, macar o data, in viata
afirmalie: Nu pot fi cumparat(a),
dv.?
din principiu?
O Da
(7 Nu
O Da
O Nu
Cotarea Si interpretarea rezultatelor

Acordati-va un punct dace all raspuns cu DA la intrebarile 1, 2, 3, 6, 7 i 10 i tot un
punct pentru raspunsurile cu NU la intrebarile 4, 5, 8 Si 9.
Totalizali punctele obtinute.

Daca all obfinut 10 puncte: sinteti incoruptibil(a) pe toata linia. Bravo!
Daca ali oblinut intre 7 i 9 puncte: sinteti integru (integra) i riguros
(riguroasa). Uriti coruptia *i sinteti suficient de puternic(a) pentru a-i rezista.
Daca all objinut intre 4 qi 6 puncte: in anumite situatii, vi se intimpla sa
renuntati la anumite precepte i sa acceptati anumite combinatii...
Daca all obfinut mai pufin de 4 puncte: Elliot Ness nu ar fi lost in nici un caz prietenul dv...
tcde fndulgient(A) s 1ntefi?

Pentru a afla acest lucru, raspulndeti prin DA sau NU la urmatoarele zece intreban
Si raportati-v6 la interpretarea rezultatelor.
1. Dupa parerea dv., orice gre*eala

trebuie sanctionata?
IDa
iT Nu
2. Qui bene amat, bene castigat (pe

cine-I iubegti iI pedepsegti). Sinteti
de acord cu aceasta?
Ti L-a
Nu
3. V-ati pedepsit deja cu severitate
copiii?
7Da
1Nu
4. Vi se intimpla sa va dojeniti fare
sfiala colegii *i prietenii?
")Da
1 Nu
5. Anturajul dv. vs considers o per-
soana indulgenta, care tie sa ierte

micile greeli?...
0 Da
iNu
6....Si chiar pe cele mai marl?

J Da
.Nu
7. In Iocul represiunii preferati dialogul qi tactul psihologic in rezolvarea unui conflict?

Da
Nu
8. A gre*i este omene*te, dar acesta

reprezinta oare un motiv suficient
pentru a fi indulgent cu aproapele

tau?...
O Da
D Nu
9....i cu tine insuti?

IDa
1 Nu
10. Le puteti comanda celorlalti, dind

ordine foarte rigide citeodata ?
CI Da
Nu.

Acordati-va un punct daca ati raspuns cu DA la intrebarile 5, 6, 7, 8 i 9 Si tot un
punct pentru raspunsuriie cu NU la intrebarile 1, 2, 3, 4 i 10.
Daca al oblinut 10 puncte: sinteti cu adevarat o persoana foarte indulgenta,

atit fats de ceilalti (apropiatii, prietenii dv., colegii), cit i fats de dv. ingiva... pins ce vi se
intimpla sa comiteli citeva mici erori.
Daca ali oblinut intre 7 $i 9 puncte: nu va place nici sa pedepsiti, nici sa fiti
asps. Iertati greelile celorlalti, sperind poate ca i ceilalti sa procedeze la fel cu greelile
dv.
Daca ari objinut intre 4 pi 6 puncte: va place sa pedepsiti uneori i sa luati

decizii severe fats de o greeala sau o eroare pe care o considerate grave. Dar
indulgenta reprezinta qi una dintre "armele dv. secrete", dace este cazul.
Daca ati obpinut 3 sau 2 puncte: sinteti o persoana indulgenta, cu care este
foarte ugor de colaborat.
Daca afi obfinut mai puffin de 2 puncte: nu cumva sinteti, pur i simplu. prea indul-
gent(a)?
Vi s-a intimplat sa aveji pretentii sau ambitii nejustificate? Pentru a afla acest lucru,
raspundeti prin DA sau NU la urmatoarele intrebari.

1. Duceti la bun sfir*it tot ceea ce
intreprindeti?
O Da
O Nu
2. Va Iipse*te citeodata vointa atunci
cind trebuie sa faceti un efort pre-
lungit?
Da
J Nu
3. Vi se reprogeaza uneori intentiile
"fugitive"?
O Da
Nu
4. VA descurajati
destul de uor in
fata unui obstacol important?
O Da
O Nu
5. Va impuneti in mod regulat o discipline severe pentru a va rezolva problemele?
Da
O Nu
6. Anturajul dv. va considers ca fiend

o persoana voluntara, meticuloasa
qI avind grije de flecare detallu?

O Da
Nu
7. Vi s-a intimplat sa pierdeti un contract, o afacere etc. din lipsa de
vointa?
^1Da
O Nu
8. Punerea in practice a ideilor face

parte dintre prerogativele qi obiceiurile dv.?
O Da
I Nu
9. Ezitati adesea inainte de a lua o
hotarire?
O Da
(1 Nu
10. Va place sa patrundeti in "miezul"
71 Da
O Nu
lucrurilor?

Acordaji-va un punct daca a(i raspuns cu DA la intrebarile 2, 3, 4, 7 i 9 i tot un

Faceli totalul punctelor oblinute.
Daca aji objinut 9 sau 10 puncte: sinteti o persoana veleitars. Suferi(i, cu
siguran(a, din pricina Iipsei de voin(a sau din cauza indeciziei. S-ar putea ca acest
lucru sa nu va supere cu nimic pe dv., dar ss ii deranjeze pe cei din jur.
Daca aji objinut intre 6 Si 8 puncte: va Iipsesc uneori vointa i spiritul de
ini(iativa. Aveti idei, cu siguranja, dar de aici i pins a le pune in practica este cale Iunga!
Daca aft objinut intre 3qi 5 puncte: citeodata va lipsete voinla. Dar, orice
project important sau interesant va motiveazs i va transforms Intr-o persoana
responsabila, cu simlul datoriei Si cu spirit de decizie.

Daca all objinut mai pujin de 3 puncte: sinteli contrariul unei persoane veleitare i
o stili foarte bine.
fo
u1: cum
ra
f is an
Sovinismul, definit de Dic(ionarul de neologisme ca nationalism extremist ce are
drept scop ajijarea vrajbei najionale i a urii intre popoare sau nationalitali
conlocuitoare", cunoate in zilele noastre peste tot in lume o recrudescen(a ingrijoratoare.
Iata de ce vs propunem un test cu o asemenea problematica.
Raspunde(i prin DA sau NU la intrebarile de mai Jos i raporta(i-v& la interpretarea
rezultatelor.
1. Considerati ca Sara dv. este superioara cu mutt altor tari?

7 Da
Nu
2. In timpul competiliilor sportive,

,,aveti ochi" doar pentru cei care
reprezinta culorile tarii dv.?
rl Da
O Nu
3. Crede%i ca exists lucruri "mai bu-
ne" (in raport cu Cara dv.) la alte
natiuni?
O Da
^7 Nu
4. Considerati ca numai limba tariff
dv. conteaza qi de aceea nu ati invatat nici o Iimba strains?
Da
7 Nu
5. Sinteii dispus(a) sa adoptali o lege,

eventual un mod de viata dintr-o
Cara strains?
Da
Nu
6. Vi se reprogeaza adesea ca sinteti

*ovin(a)?
subiecte mal putin importante?
O Da
O Nu
Da
Nu
7. Credeti ca, in ceea ce va prive*te,

jovinismul se va atenua o data cu
trecerea timpulul?
Da
O Nu
8. Sinteti deseori pregatit(a) sa va

bateti atunci cind este puss in cauza Cara dv., chiar in legatura cu
I
9. VI s-a intimplat deja sa sust ineti o

cauza strains intr-un domenlu oa-
recare?
Da
Nu
10. Gasiti calitati strainilor *i strainatatii in general?
Da
O Nu.
Cotarea #i interpretarea rezultatelor

Acordati-va un punct daca ati raspuns cu DA la intrebarile 1, 2, 4, 6 i 8 i tot un
Daca aft obfinut 7 sau mai multe puncte: pentru dv., conteaza numai (sau
aproape numai) Cara de origine. Planiglobul se limiteaza la frontierele nationale, restul nu
conteaza. Cu siguranta, ovinismui dv. deranjeaza anumite persoane din anturajul pe
care iI aveti.
Daca a ji oblinut intre 4 i 6 puncte: reprezentati onorabil (i asta va face
cinste) culorile nationale. Vi se intimpla uneori sa puneti prea multa pasiune in ceea ce
faceti i sa nu apreciati la justa for valoare calitatile celor care vorbesc o alts Iimba decit
a dv. i apara aite culori nationale.
Daca aji objinut mai pujin de 4 puncte: ovinismul dv. poate tine citeva ore,
atit cit dureaza o finals de Cupa Davis transmisa in direct la televizor. Dupa aceea, va
reveniti i uitati cele citeva momente (logice) de "patriotism".
Ave# o personalitate impulsiva2

Pentru a afla acest lucru, raspundeti prin DA sau NU la cele zece Intrebari i
raportati-va la interpretarea rezultatelor.
1. Vi se intimpla in mod frecvent sa va

treziti cu greu dimineata?
Da
Nu
2. Inainte de a intreprinde ceva, aveti
nevole de sfaturi gi incurajari?

ODa
Nu
3. Agreali primejdia Si aventura in general?
L1 Da
O Nu
4. Aveli zilnic un program mai must
deaf incarcat?
O Da
77 Nu
5. Va place sa va asumati anumite ris-
curi?
O Da
O Nu
6. Renuntali definitiv la ceea ce intre-
prindeli atunci cind apare in calea

dv. un obstacol important?
O Da
O Nu
7. Cautali adesea lucrurile facile Vi

pretextele cele mal neserioase?
O Da
O Nu
8. Vi place sa conduceti automobilul

cu mare viteia?
O Da
O Nu
9. Treceti drept o persoani "moale"

in anturajul dv. apropiat?
O Da
O Nu
10.
Daca ar fl cazul, all indrazni sa
abordali singur(a) un obiectiv,

chiar dace acesta, pentru a fl atins, ar
necesita cel pulin participarea a
patru sau cinci persoane?
O Da
O Nu.
Cotarea qi interpretarea rezultatelor

Acordali-va cite un punct daca all raspuns cu DA la intrebarile 3, 4, 5, 8 i 10 i tot
cite un punct pentru raspunsurile cu NU la intrebarile 1, 2, 6, 7 i 9.
Daca aji oblinut 10 puncte: o Stiti (i acest psihotest nu face decit sa va
confirme acest lucru), indrazniti intotdeauna, oricare ar fi situatia. Va place sa traiji
intens i periculos.
Daca aji oblinut Pntre 7 Si 9 puncte: nu sinteji o persoana ezitanta i timorata.
VA place sa fill primul (prima), sa luali decizii i sa comandati.
Daca all oblinut intre 4 i 6 puncte: exists lucruri pe care nu le faceti i pe
care nu le veli intreprinde niciodata deoarece... cintarili toate pericolele.
Daca aji obfinut mai pujin de 4 puncte: sinteji o persoana mai degraba rezervata
i ezitanta. Putin curaj i putina incredere in dv. iniva nu v-ar strica.
Note#o
o persomA fArAa tfmpAr?
Sinteli o persoana care nu are astimpar, mereu in mi$care, sau preferali sa va

ataali statornic de ceva sau de cineva? Raspundeli prin DA sau NU la cele zece
intrebari.
1. V-all mutat de cel putin doua on in

cursul ultimilor trel ani?
6. Preferali sa stall la hotel in loc sa
aveli o re*edinta fixa qi definitive?
Da
. Da0
I Nu
2. Va este extraordinar de greu sa
ramineli aqezat in acelaqi loc mat
mull de o ors?
0Da
L) NU
3. Ali putea exercita aceeai meserie,

la aceeali firma, toata viala?
ODa
LI Nu
4. Vi s-a intimplat deja sa vii petreceti

concedlul stind in case?
1 Nu
7.
Abia ajuns(a) intr-un anumit loc,

va gindili deja sa porniti catre not
orizonturl?
^l Da
ONu
8. in viala de zi cu zi sinteti usor de

gasit (cu ajutorul telefonului, prin
pogta sau orice alt mijloc)?
71 Da
771 Nu-
9. All putea sa vii atagali de o singura persoana toata vials?
1Da
1 Nu
ODa
O Nu
5. Ali vizitat mai mutt de treisprezece
lari in cursul ultimiior zece ani?

7 Da
71 Nu
10.
A to misca inseamna a trai. A ra-
mine pe loc inseamna a muri! Sin-
tell de acord cu aceasta afirmatie?
O Da
7Nu

Acordali-va un punct dace ali raspuns cu DA !a intrebarile 1, 2, 5, 6, 7 i 10 i tot
un punct pentru rfispunsurile cu NU la intrebarile 3, 4, 8, i 9.

Daca afi obfinut 10 puncte: nu numai ca nu aveli astimpar, dar sinteli chiar
destul de nestatomic(a). Nici o legatura, nici un loc bine stabilit. Libertate totals!
Daca all obfinut intre 7 $i 9 puncte: va place sa va ~micali" i sa intilniti multa
lume. Este destul de dificil sa fiti gasit(a) i sa fiti constrins(a) la un anumit sedentarism.
Daca all obfinut intre 3 Si 6 puncte: vi se intimpla sa nu aveli astimpar destul
de des, dar apreciali i faptul de a fi considerat(e) o persoana de incredere, intr-un loc
in care va simliti bine.
Daca all obfinut mai pufin de 3 puncte: sinteli sedentar(a) in sufletul dv., iar
faptul ca nu aveti astimpar nu este in nici un caz un pericol care sA va ameninte.
Logic sau supranatural?

Perceptia este influenlata de trei marl categoric de factors: obiectivi, dependenli de
caracteristicile obiectului sau fenomenului perceput, subiectivi (psihologici) Si conjuncturali (situalionali). In categoria factorilor subiectivi (psihologici) intra o multitudine de
variabile ale celui care percepe: interese, motivalii, atitudini, nivel de cultura, particularitati ale sistemului cognitiv
(rigid, dogmatic, flexibil, complex, simplist) etc.
Atunci cind obiectul (fenomenul) perceput sau despre care sintem informati este el
insugi insuficient elucidat teoretic sau cind este prezentat, dupa caz, Intr-o maniera
obscura, senzalionala, atunci posibilitatea interpretani sale corecte devine qi mai dificila
i foarte sensibila.
Dumneavoastra ce tip de sistem cognitiv aveti?

Cum privili i interpretali tenomenele ciudate, bizare, inexplicabile sau cel pulin
prezentate ca atare?
Parcurgeli testul urmator i veli obtine o serie de raspunsuri interesante - i,
speram, utile - la intrebarile de mai sus.
1. Va place sa discutati despre intim-
plari stranii, caudate, Inexplicabile?
O a) Da.
b) Nu.
c) Imi place, dar sint destul de sceptic
in ceea ce pnvete autenticitatea lor.
5. Va cititi cu regularitate horoscopul?
a) Nu.
O b) Da.
6. All consultat prezicatori, ghicitori
in palms sau in carli?
O a) Destul de des.
2. Cind povestili despre lucrurl ne- O b) Rareori i numai din pura curioziplacute intimplate altor persoane,
obignuiti sa bateti in lemn?
C1 a) Da.
O b) Uneori da, uneori nu.

O c) Nu.
3. Vi este teams de numarul 13?
a) Nu.
b) Da.
c) Nu Imi este teams, dar Incerc sa
evit acest numar (camera de la hotel, un tichet sau un bon cu acest
numar etc.).
4. Aveli numarul dumneavoastra no-
rocos?
a) Da.
b)Nu.
tate.
c) Niciodata.
7. Ali aruncat vreodata o moneda intro fintina a dorintelor, de exemplu
in Fontana di Trevi din Roma?
a) Da.
b) Nu am avut ocazia, dar a* face

acest lucru.
O c) Nu, deli am avut (chiar daca a
avea) ocazia.
8.
All incercat ca inaintea unei deci-
zii importante sa "sondali" destinul dind in carts?

a) Nu.
O b) Uneori, dar numai in gluma.
O c) Destul de des i am tinut seama de
ceea ce mi-a "ieir'.
9. Avep o zi ghinionista?
11.
0 a) Nu.
O b) Da.
10. V-ali schimbat planurile din cauza unul vis?
a) Da, de citeva on.
D b) Nu, niciodata.
O c) 0 data sau de doua on.
Aveli un talisman, un oblect purtator de noroc?
O a) Da.
b) Nu.
12. Aveli Vi alte modalitill asemana-
toare de a interpreta sau dirija

evenimentele care va privesc?
a) Da.
b) Citeva.
O c) Nu.
Intrebare
10
11
12
Dace ati obtinut:
Intre 0 Si 4 puncte. Sinteli o persoana rationale, logics la modul absolut. Nu aveti
nici un fel de superstitii, cautati intotdeauna explicatia riguroasa a tot ceea ce va
inconjoara sau vi se Intimpia.
Sinteji insa sigur ca ati raspuns cinstit la toate intrebarile testului?
Dace raspunsul este Da, va mai adresam o intrebare: in ce relatie va aflati cu
fenomenele acceptate de comunitatea tiincifica de exemplu cele parapsihologice
-, dar Inca incomplet explicate?
Intre 5qi 10 puncte. Sinteji o persoana practice i eficienta Intr-o profesie in
care faptele i cifrele sint mai importante decit orice altceva. Acordati insa drept de existenta i unor fenomene senzationale, neobisnuite, dar dintr-o pozicie de circumspectie metodologica - ele exists, dar Inca nu ne putem pronunja asupra Ior. Oricum, puteti face distinclia intre neobinuitul tiintific i superstitie sau arlatania
publicistica. Sinteli un virtual adept al parapsihologiei.
Intre 11 Si 16 puncte. Sinteji un amestec interesant de scepticism i
flexibilitate in interpretarea fenomenelor neobicnuite, a superstitiilor etc. qi in
includerea Ior in experienja personals. Scepticismul dumneavoastra provine nu din
respingerea fenomenelor respective, ci din dificultatea corelarii lor, din discrepanja care
vi se pare ca rezulta din confruntarea acestora cu experience anterioare.
Cu alte cuvinte, sinteti un adept, un sustinator a tot ceea ce este insolit, bizar,
inexplicabil, numai ca incercali sa puneti o oarecare ordine personals in aceasta
categorie de fenomene.
Pins aici nimic deosebit, pentru ca exists multe persoane cu atitudini i conceplii
similare cu ale dumneavoastra. Atenlie insa! Aveli tendinja ca in planificarea i execulia
unor activitsji personale ss jineji seama mai mutt de semnificalii absconse, de superstilii
decit de criterii logice qi Clare. Pe termen lung, o astfel de strategie este cert
falimentars.
Intre 17 Si 24 puncte. SInteji un adept total, un pasionat chiar, al straniului,
al neobinuitului Si al superstiliilor de orice fel. Va lasali dominat de acestea din urma, va
ghidali activitatea aproape exclusiv in funclie de semnificalia lor.
Pentru dumneavoastra parapsihologia, astrologia, chiromanlia, magia etc. sint
aspecte, falete ale aceleiagi realitali din "zona crepusculara". Lucrurile insa nu stau
deloc aka, dar pentru a ajunge i personal la aceasts concluzie este necesar un
mare efort de voinja, de informare riguroasa i de analiza critics a referirilor la fenomenele menlionate. In caz contrar, s-ar putea sa deveniji o persoana din ce in
ce mai ineficienta i dezaprobata.
Siute# prisonierul priucipiilor?

A face compromisuri este pentru unii cel mai bun mod de a ajunge la scopul do rit.
Allii, pujin mai Incapalinali, refuza sistematic sa schimbe parerea. Dumnea-
voastrs de care parte va situali?

1. Ce gen de fotografie va treze*te
mai mult nostalgia?
O a) o fotografie cu un vapor cu aburi,
aclionat de zbaturi, cu ciliva turiti
pe punte;
O b) o fotografie cu o locomotive cu aburi,
in mijlocul unui cimp cu maracini.
2. Ce mijloc de transport preferali?

O a) vaporul;
O b) trenul.
b) deseori;
c) da, dace subiectul abordat ma line
cu sufletul la gurs.
4. Ce obiect considerali ca vi este indispensabil?
O a) ceasul;
O b) agenda;
c) batista.
5. tirile de la radio Vi de la televizor
sint Importante pentru dumnea-
voastra?
3. In timpul unei disculii animate ajun- a) sint indispensabile; O

geli sa Intrerupeli pe cineva care va
b) sint importante;
O c) deloc, pot trsi cu uunnla fare sa le
contrazice?
ascult.
O a) nu;
6. Aveti tendinla sa-I lasati sa a*tepte pe corespondentul dumneavoastra care tocmai v-a trimis o
scrisoare?
a) da;
O b) depinde de corespondent;
1 c) nu, ii raspund imediat.
8. Un coleg refuza totdeauna sa salute. Cum reaclionall?

a) it ignor;
O b) it socotesc distrat;
O c) ii salut pe un ton ironic.
9. Ce simbolizeaza o fotografie reprezentind un podej lung, cu o arcade
din piatra in planul mndepartat? O
b) onestitate;
7. Ali cumparat o haina prea mare,
all dori sa o schimbati, dar nu mai
aveli bonul. Incercali totui sa vor-
biti cu vinzatoarea?
a) da;
O b) nu.
1 b) impas.
Pe baza tabelului calculali-v5 punctajul.
Intrebare
Dace all oblinut:
Sub 10 puncte. Va opuneti la tot ceea ce pare sa va constringa. In cursul unei
disculii, atunci cind vi se cere parerea, oferili in loc de raspuns un surfs gentil, detaat.
Totui, in sufletul dumneavoastra aveli unele certitudini. Numai ca va este teama sa le
exprimati i sa luptali pentru ele. Veli ti insa mai respectat dace all recunoate ca i
dumneavoastra aveli unele principii.
De la 11 la 20 de puncte. Aveli obiceiul de a intra in disculie fare Incetare,
mai ales cind este vorba de propriile principii. Aveti totodata regretabila tendinta de a
crede ca aceia care nu o fac sint prea rigizi, meschini i fare reflexe. Slnteli atapt de
anumite valori i sinteli capabil sa le aparali, in pofida parerii celorlalti. Fiji insa mai
pulin exigent fala de ceilalli!
De la 21 la 30 de puncte. Principiile reprezinta pentru dumneavoastra un

subject in care credeli i la care tineli in aka grad incit a%i prefera sa va complicali viata
decit sa renuntati la ele. Dar, totodata, titi sa respectati Si regulile de viata ale
celorlalli, astfei Incit atitudinea dumneavoastra este, in general, foarte bine acceptata.
Capacitatea de a Inlelege ce inseamna a to bate pentru propriile idei face din
dumneavoastra arbitrul ideal in cazul conflictelor Intre colegi. Faceti apel la acest dar
pentru a-i Impaca pe cei din jur.
Peste 31 de puncte. "Este aka i nu aitfel!" ar putea fi pentru dumneavoastra
o expresie preferata. Cu alte cuvinte, este inutil de a incerca sA va convinga cineva, nu

va avea nici o Hansa de a va face sa va schimbali parerea. Si vai de cei care nu sint de
acord cu dumneavoastra! Va veli Incapalina sA demonstrali ca dumneavoastra aveli
dreptate. Daca nu doriti sa intrelineti relatii amicale sau de prietenie cu ceilalli, atunci
macar incercali sa ti1i mai tolerant! Este, de asemenea, un excelent principiu...
Ave#i module
atf i an ps h&naHW
Raspundeli la intrebarile de mai jos i veti vedea daca e cazul...
1. Ratali o intilnire importanta. Din ce

motiv?
O a) Am gregit adresa.
O b) De fapt, nu aveam chef sA merg.
O c) Am luat metroul in sens opus.
5. V-ali purtat toarte uric cu o vecina.

De ce?
i 7 a) Mai bine sa to porli urit decit sA to
la*i dominata.
b) I-am raspuns pe acelai ton.
c) Nu cred, i-am vorbit normal.
2. Sinteli invitata la o petrecere. Care

este primul lucru is care va ginditi?
C a) Singurul barbat care imi place este
logodnicul Elenei.
O b) Daca voi intilni un barbat simpatic.
am de gind sA it seduc.
c) Cu siguranla nimeni nu imi va remarca prezenta.

3. Nu reugiti sa gasiti barbatul potrivit. Care credell ca ar fi cauza?
O a) Normal, toll barbatii au probleme.
O b) Poate ca Ti sperii.
O c) Mama mi-a spus ss nu am incredere in ei.

4. Nu sinteli, cu siguranla, Claudia
Schiffer. Cum privili acest lucru?
-l a) Sint cam u(lica, aka m-a facut mama.

7 b) Ce are ea in plus fala de mine? O
c) $i ce daca, asta nu ma impiedica
sA plac barbatilor.
6.
Intenlionali sa va desparlili de prietenul dv., care nu doregte acest
lucru. Cum reaclionati?
C7 a) Am greit ambalindu-ma, asta imi

va servi drept Invalatura de minte.
O b) Intotdeauna ma pun in situalii difi-
cile.
O c) Nici o problems, daca ma gindesc
bine, nu mi-a placut niciodata.
7. V-ati certat cu cea mall buns prietena. Cum reactionall?
O a) Insist sa avem o explicatie clara.
1 b) Cu atit mai rau pentru ea, nu era la
nivelul meu.
7 c) Nu sint cu nimic vinovata, este nu-
mai viva ei.

8. Avetl - sau veli avea - copii. Cum
vi purtali cu el?
O a) Trebuie sA tie cine comands in
casa.
O b) Sint dispusa sa ii ascult.

O c) Ii las sa faca tot ce vor, prea des am
fost pedepsita in copilaria mea.
9. Dorill sa va casatoriji pentru ca:

O a) Ne injelegem bine, avem aceleai
jeluri.
O b) Este vorba de pasiune, chiar daca

exists i momente rele.
O c) De data asta, ne injelegem perfect.
10. Intenjlonati sa va cumparaji un
pulover nou. Cui ii veji cere parerea?
O a) Mamei.
O b) Celei mai bune prietene.

O c) Noului coleg de birou.
11. Ce relajil avejl cu mama dv.? O a)
0 ador, dar am nevoie de libertate. O b)

Locuiesc foarte aproape de ea. O c) Ii
telefonez deseori.
12. Sinteti concediata. La ce va gindlji?

O a) Normal, nu sint buns de nimic.
O b) Nu ma injelegeam cu efii, pacat.

O c) Nu sint decit nite imbecili sinitri.
13.
"El" face pe suparatul toata sea-
ra. Cum reacjionaji?
O a) Fac i eu pe suparata, asta o sa-I

inveje minte.
O b) Are sa-mi reproeze ceva.
O c) E problema lui, o sa-i treaca, sa nu
ne enervam.
14.
Care sint raporturile dv, cu firma

la care lucraji?
O a) E un loc mizerabil, dar lucrez acolo
de zece ani, m-am obinuit.

b) Nu-mi place sa ma fixez, ma mut
adesea.
O c) Daca nu capat avansarea pe care o
merit, plec.
15. Ii faceji o scena sojului/prietenului.

O a) In felul acesta sparg buba.
O b) Nu-i grav, o sa ma consoleze el.
0 c) Ada ii trebuie, a cautat-o cu lumlnarea.
Calculaji cite puncte all objinut cu ajutorul urmatorului tabel.
Intrebare
10
11
12
13 14 15
Daca aji oblinut:
Intre 0 i 10 puncte
Stiji cum sa va traiji viaja i, cind sinteti in dificultate, reuiti sa treceti peste aceasta
gratie abititatii de care dati dovada. Aceasta calitate va permite sa nu va lasati copleita de
probleme. SInteti capabila sa va autoanalizati i in acest fel nu vet: ti nevoita sa apelati
la un specialist. Totui, daca o veji face, veil ti sa objineti maximum de profit.
intre 11 fi 20 de puncte
Daca viata va pare uneori plina de capcane, nu va dali batuta i reusiti, de bine, de
rau, sa cadeli in picioare. Dar aceasta batalie poate fi obositoare! All reuit sa va
faceli prieteni i puteii gasi un sprijin in relaliile afective. Citeva edinte de
psihanaliza sau de psihoterapie vor reprezenta un plus pentru dv.
Intre 21 i 30 de puncte
Nu, viala nu este chiar atit de grea pe cit vi se pare! Vedeti jumatatea goals a
paharului, dar puteii vedea i jumatatea Iui plina. Orice incercare este o sursa de
imbogalire, cu condilia sa va puteli folosi experienlele. Una dintre modalitalile cele mai
profitabile de a o face este sa va analizati i sa injelegeji cum anume veti reacliona. Psihanaliza este unul din mijloacele prin care puteii reui.
CUNOASTEREA
P
INTERPERSONALA
Un tenet panin, d
8'iane ra is PArin i
Despre contrastele, neinjelegerile qi conflictele dintre generajii, dintre parinji i

copii, s-au spus i s-au scris mii i mii de lucruri. Chiar dace prin intermediul unui
simplu test nu este posibil sa analizem radecinile tuturor acestor probleme, va putem
totui ajuta se injelegeti aspectele for critice, ca i punctele de intilnire. In ce mesure
in familia dv. existe o identitate de opinii? Care sint subiectele in jurul carora aveti
cel mai adesea dispute? In general, care sint relajiile dintre parinji i copii in familia
dv.?
Testul va ofere deci posibilitatea de a descoperi not informajii - fiecare despre
ceilalti -, de a va cunoate mai bine, de a va Intilni, confrunta si... reflecta!
Testul se adreseaze perinjilor Si copiilor (cel pujin adolescenji) i are urmetoarea
structure: 20 de intrebAri comune i cite 16 intrebari pentru fiecare categorie,
intrebari la care se respunde simplu cu DA sau NU. Respundeji fiecare la Intreberile
corespunzetoare, calculati-va punctajuf vi... reflectaji asupra interpretarii. Succes!
Intrebarl comune (parin#i #i

copii)
1. Va place muzica rock?
11.
O nu
12. Preferati, din cind in cind, o mass

frugala?
O da
O nu
O nu
3. Va place muzica folk?
'-l da
Onu
4. Vi plac mai mutt filmele cu probleme sociale decit cele cornice?
O da
13. Urmariti frecvent transmisiile

sportive la TV?
O da
O nu
14. no
ce este o videodiscoteca?
da
O nu
Inu
5. Va plac mai mutt tilmele de aventuri decit toate celelalte?
15. Va place sa glumiti in familie?
O da
O nu
r7 da
O nu
16. Va plac minitustele?
Oda
6. Va place sa ieiiti seara (in vizita, la

plimbare etc.)?
Oa
:7 nu
7. Va plac vacantele la mare intr-un

loc linigtlt?
O da
El nu
8. Va place sa merged cu cortul la

munte?
Oda
O nu
9. Credeti ca exists situatii in care un
cuvint, o expresie in jargon este

mal adecvat(a)?
O da
O nu
10. Va place sa ascultati radioul, casetofonul etc. cu sonorul dat la

maximum?
f) da
O nu
frecvent?
Oda
O nu
Oda
2. Va place muzica ciasica?

l da
Aveti prieteni cu care va intilniti
O nu
17. Va plac hainele cu croiale clasica?
Oda
Cl nu
18.
V-ar placea sa tined un animal
- o pisica, un dine in case?
Oda
Cl nu
19. Va place cum este aranjata casa

dv.?
O da
nu
20. Cititi romane politiste?
Oda
O nu
Intrebari pentru pirinjl
21. Reu4iti adesea sa intelegeti sterile copilulul (fiului, fiicel) dv. fare
ca el sa va spuna ceva?
O da
O nu
22. Vi face placere ca la aniversarea

sa sa-Vi invite prietenii?
da
nu
23. Dace aveti ceva de facut Impreuna, ii permiteji *i copilului dv. sa

decide?
O da
O nu
24. Rldeti la glumele fiului (fiicei) dv.?
da
O nu
25. Considerati ca umorul sau este
bizar i de neinjeles?
da
31. Consideraji ca e bine ss se dea

copiilor lunar o sums de bani pe
care sa o cheltuiasca aka cum
doresc?
da
i nu
32. Vs nelinigtegte foarte mutt ideea
ca intr-o zi fiul (flica) dv. va ti absolut
independent(s)?
da
O nu
33.
Tineji (aji jinut) seama qi de parerea sa in optiunea pentru o gcoala,

facultate sau profesie (dupe caz)? 7
da
` nu
nu
26. Consideraji ca dv., cind eraji tInar, ati fost mai bun ca tinerii de
34. Ati dorit dintotdeauna ca fiul sau fiica dv. sa albs o anumita profesie?
da
astazi?
O da
171 nu
27. Aveti incredere in optiunile copilului dv., chiar dace ele sint diferite de ale dv.?
da
O nu
28. Ii permiteti sa iasa sears, dace
gtiti unde gi cu cine se duce?
da
nu
29. Va este absolut Indiferent cine
sint prietenii fiuiui, fiicei dv.?
O da
nu
30. Considerate
firesc ca de la o anumita virsta copilul dv. sa piece in
vacante doar cu prietenii?
O da
nu
nu
35.
ii Imprumutaji citeodata fiuiui
(tiicei) dv. unele oblecte de Imbracaminte?

i7da
"l nu
36. in general, slnteti mullumit de relalia cu fiul (fiica) dv.?
Ida
ii nu
Intrebari pentru flu (fiica)

21. Injelegi Intotdeauna ceea ce doresc parinjii tai sa-ti spuna?
da
.7 nu
22. Iti face placere sa-ti inviti acasa
prietenii cu ocazia unor sarbatori, aniversari?

L7 da
0 nu
23. Iii face placere sa mergi Impreuna cu parinjii la cinema?

1 da
singur(a) in problemele care to

privesc?
Ti nu
O da
24. Crezi ca numai prietenii de virsta

to sint demni de Incredere i adulIii nu?
O da
O nu
25. Crezi ca parinjii tai sint prea po-
sesivi?
O da
O nu
("7 nu
30.
31.
32. Ti-e teams de discutiile cu ei?
Oda
O nu
33. Ti-ai prezentat prietenii parinjilor?

O da
Cl nu
O nu
34.
Oda
O nu
28. Daca ai necazuri, apelezi la ajutorul lor?
El da
Prietenii parintilor tai sint simpatici?

O da
Ti nu
35.
Apreciezi ca parinWii tai iii acorda

destula libertate?
Ida
O nu
('1 nu
29. Crezi ca egti in stare sa hotarati
Gase*ti ca parintii tai sint simpatici?
Oda
O nu
pravegheat(a) mai mutt decit alli
27. Ai Incredere in sfaturile parintilor

tai?
O da
q nu
26. Ti se pare ca a ti controlat(a), subaieli (fete)?

Oda
Iti ajuti parinlii in gospodarie?
36.
Te simli in largul tau acasa?
da
O nu
Pentru intrebarile comune: Confruntati raspunsurile la Intrebarile 1-20 i
acordati cite un punct pentru fiecare raspuns identic, indiferent daca acesta este DA sau
NU.
Pentru intrebarile separate: Acordati cite un punct pentru fiecare raspuns
identic cu cel prezentat in grila urmatoare. Faceti sums punctelor oblinute la Coate cele
36 de Intrebari.
22
Intrebare
21
23
24
25
26
27
28
Da
29
Nu
30 31
Da Da
32
Nu
34 35 36
Da Nu Da Da
PArinli
Da Da Da
Da
Da
Copii
Da Da Da
Nu
Nu Nu
Nu Nu
Da
Da
Da
Da Da
Nu
Da Da Da Da
33
a)
Parinji *i copii. Cu cit este mai mare numarul de raspunsuri identice la pri mele
20 de Intrebari, cu atit este mai mare asemanarea de gusturi, opinii i mentalitaji in

familia dv.
Va lasam sa aprecizi singuri coeziunea nucleului familial i, de asemenea, sa
identificati acele aspecte in care sint mai accentuate deosebirile.

Este normal ca, avind virste diferite, sa existe deosebiri de opinii, preferinle; to-tqi,
veli fi surprini cind veil constata cite lucruri ave%i in comun.
b) Parinji:
Intre 0 i 14 puncte. Intre dv. i copii exists relajii destul de tensionate. Va
asiguram insa ca aceasta situatie nu se datoreaza doar uneia dintre parti. Cu mai
multa disponibilitate Si incredere din partea dv., relatiile de familie se vor Imbunatati i nu
vor mai semsna cu un "razboi rece". Cititi cu atenlie raspunsurile fiului (fiicei) la test;
acestea va pot oferi destule sugestii i motive de reflectie.
Intre 15 fi 27 de puncte. In familia dv. se manifests raporturi variabile i
destul de dinamice. Exists unele neinjelegeri datorate diferenjelor de virsta i mentalitali
-, ca i o anumita tendinta de proteclie, uneori excesiva, pentru fiul (fiica) dv. Tineti
seama de faptul ca nu mai este copil, acceptati i punctul sau de vedere. Exists toate
premisele ca aceste relatii - i aa bune sa devina optime.
Intre 28 Si 36 de puncte. Incredibil, dar adevarat: in familia dv. exists
armonie, incredere, identitate de opinii i respect reciproc fats de exigentele i
personalitatea celuilalt. Felicitari!
c) Fiu/fiica:
Intre 0 Si 14 puncte. Aceasta strinsoare de tier pe care o acuzi ti se
datoreaza in principal lie. 0 data ce ai constatat diferentele de vederi i intentii dintre
tine i
parinti, de ce nu cauji acele elemente de comunicare sau intelegere care obligato riu
exists? Ai putea obline mai multa consideralie i independents.

Fa i urmatorul experiment: modifica-ti anumite comportamente i analizeaza ce
interdiclii se vor diminua (disparea) din partea parinlilor.
Intre 15 Si 27 de puncte. Raporturile tale cu familia sint destul de bune;
desigur, nu intotdeauna gindili la fel i ai destule confruntari cu parintii. Dar prin
atitudinea to leala i matura chiar daca putin ostentativa ai citigat increderea tor.
Un slat totui: incearca sa injelegi mereu punctul de vedere al parinlilor tai.
Intre 28 pi 36 de puncte: Multi dintre prietenii tai to invidiaza. Esti aproape
intotdeauna de acord cu parintii, ii apreciezi i ii stimezi, nu to simli sufocat in fami lie.
Si pentru aceasta situalie meritul nu este exclusiv al parinlilor tai!
nntefi o persoma sociably?
Stijl sa va faceti prieteni? Vi se cere un sfat sau sa faceti un serviciu? Este uor de
trait cu dumneavoastra? Pe scurt, sinteti sociabil? Pentru a afla, raspundeji la
urmatorul chestionar.
1. 0 prietena va invita la aniversarea

el, dar nu cunoagteti nici unul din-
tre invitati. Ce faceti?

O a) mergeti, multumit de faptul ca intilniji figuri noi;
b) va oferiti sa veniti mai devreme pentru a o ajuta la pregatin;
c) va cereti scuze, motivind ca sinteti
invitat in alts parte in ziua respective.
2. Pe strada, un strain vi intreaba care

este drumul spre gars, dar este
greu de explicat Vi sinteti grabit.
Cum procedati?
O a) ii spuneti sa intrebe un politist aflat
in apropiere;
b) i'ncercati sa-i explicati in modul cel
mai simplu posibil;
c) 7 conduced personal la gara.

3. Vsrul dumneavoastra, pe care nu
I-ati vazut de clteva luni, vi face o
c) lasaji televizorul deschis, dar discutati cu varul dumneavoastra.

4. Unchiul dumneavoastra vi trimite
o sums de bani. Ce faceti cu ei?
a) economisili banii;
b) organizaV o mica agapa;
c) va cumparati ceva cu care sa va

decorati camera (un tablou, o lampa draguta, un tapet).
5. Vecinli dumneavoastra v-au rugat

sa le supravegheati copilul cit tamp
el merg la cinema, dar bebelugul se
treze9te 91 incepe sa piinga. Ce
faceti?
a) inchideli up de la camera copilului
i mergeti sa citiji in bucatarie;

b) luau copilul in brace i ii cintai pentru a-I adormi;
c) verificad dace are nevoie de ceva.
Dace plinge degeaba, 7 lasati sa
plinga, sperind ca se va liniti.
vizita, dar tocmal urmariti un film 6. Cind aveti timp fiber, ce preferati
bun la televizor. Ce faceli?
sa faceli?
O a) inchideti televizorul i ii aratati mu- O a) sa merged la cinematograf cu prietesafirului dumneavoastra fotografiile
din vacant&;
b) va convinged oaspetele sa urmariji
filmul impreuna;
nii i sa comentati filmul cu acetia;
O b) sa daji o raita prin magazine;

c) sa ramineji acasa pentru a asculta
muzica.
Atribuili raspunsurilor alese de dumneavoastra punctajul corespunzator, conform tabelului. Faceli suma punctelor obtinute; aceasta poate vana intre 6 i 18
puncte.
Intrebare
b
c
3
1
2
3
2
1
3
2
3
2
2
1
Interpretarea rezu/tate/or
Daca aji oblinut intre 14 $i 18 puncte. Sinteli foarte sociabil, iar colegii
va
iubesc mutt; sinteli genul de om care i$i pastreaza totdeauna surisul $i care se gin-
de$te mai mutt la ceilalli decit la sine. Sinteli ca o raze de lumina in grupul dumneavoastra de prieteni *i in familie, constituind un adevarat noroc pentru cei din jur.
Dace all objinut intre 8 $i 13 puncte. Nu agreali sa ramineti singur,
simlili nevoia de a ti printre oameni. Va place sa faceli servicii celor din jur, dace
acestea
nu presupun eforturi prea marl. Cautali mai mutt sa fili iubit decit sa iubiti, ceea ce nu
este suficient. Trebuie se fill mai sociabil.
Dace aji objinut mai pujin de 8 puncte. Atenlie, traiti de-a dreptul
singur. Sinteti egoist i sa nu va mire faptul ca aveli atit de pulini prieteni. Trebuie sa
$titi sa va faceli util, sa fili un plc mai agreabil. le$iti din cochilie. Chiar $i dumneavoastra all putea deveni sociabil!
Perspectiva psihologica opereaza cu mai multe concepte refentoare la personaIitate,

din care amintim: imaginea de sine (perceptia de sine) - felul in care ne vedem, ne
percepem propria structure de personalitate; imaginea celorfalti despre propria
persoana felul in care ne vad, ne percep $i ne evalueaza ceilalli; perceptia imaginii
celorlalti despre not inine. Intre aceste trei imagini - care au structuri dife rite i, mai
ales, grade diferite de corectitudine apare o dinamica specifics i foarte interesanta, cu
efecte asupra satisfaceni trebuintelor psihosociale, functionarii rela tiilor interpersonale i
integrarii in microgrup.
Tinind seama de anumite Iegitaji psihosociale (prima: in principiu, cu persoanele ce
au o imagine supradimensionata despre sine se coopereaza destul de dificil; a
doua: imaginea celorlalti despre not inine

a celor care ne cunosc i cu care
interactionam relativ frecvent - este intotdeauna mai corecta decit imaginea de sine),
rezulta ca orice modalitate de a ne perfectiona relatiile cu ceilalti are ca premiss
cunoaterea modului in care ne vad ace*tia.
Reamintim ca pe baza celei de-a doua legi prezentate psihologii romani au avut
contributii metodologice deosebite: metoda aprecierii obiective a personalitatii (Gh.
Zapan), tehnica interaprecierii (V. Ceauu).

Cititi cu atentie fiecare intrebare i alegeti (bifati) - fara a va gindi prea mult varianta
de raspuns care va caracterizeaza in cea mai mare masura.
1. Cind va simtiti cel mai
bine in tim-
pul zilei?
a) Dimineata, imediat dupa ce m-am

trezit;
1 b) Dupa-amiaza i seara devreme;
I c) Inainte de a ma duce la culcare.
2. Cum este mersul dumneavoastra?

^7 a) Destul de rapid, leganat i cu pai
marl;
O b) Destul de rapid i cu pai mici;
C7 c) Mediu ca viteza, cu capul sus i privind in jur;
Cl d) Mediu ca viteza i cu privirea de
obicei in jos;
O e) Foarte incet.
3. Care este gestica in Limp ce vorbiti

cu cineva?
O a) Stau cu bratele incruciate;
b) Imi tin miinile in fats, cu palmele cuprinzindu-se una pe cealalta;
O c) Stau cu una sau ambele miini in
olduri;
d) Ating pe brat persoana cu care vorbesc;
O e) Imi frec uor barbia, urechea sau
ma pieptan;
f) Obinuiesc sa tin un creion sau o
tigara in mina.
4. Care este postura dumneavoastra

obinuita in timp ce va relaxati ci-
teva minute?
a) Cu genunchii indoiti ci picioarele Iipite;
O b) Picior peste picior;
31
c) Tin picioarele intinse in fats;

Cl d) Cu un picior indoit sub mine.
5. Cum reactionati
la o situalie sau la
o replica foarte amuzanta?

i7 a) Rid tare, apreciind astfel replica sau
situatia;
b) Rid, dar nu prea tare;

O c) Rid inceticor, mai degraba retinut;
I: d) Zimbesc Iarg;
(7 e) Zimbesc ucor.
6. Cum procedati cind ajungeti la o
petrecere cu un numar mare de invitati?
-7 a) Fac in aca fel incit sosirea mea sa

nu treaca neobservata;
O b) Intru linictit i caut cunoscuti;
O c) Intru linictit, discret, sperind sa ma

observe cit mai putina lume.
7. Cum reactionati cind va intrerupe
cineva dintr-o activitate dificila .71
de mare concentrare?
O a) Chiar ma bucura o intrerupere din
cind in cind, pentru ca astfel ma pot
relaxa putin;
O b) Ma irita foarte mult;
Cl c) N-ac spune ca am o reactie deosebita in astfel de situatii.
8. Care din urmatoarele culori va place cel mai mutt?

O a) Rou sau portocaliu;
O b) Alb;
0 c) Negru;
7 d) Indiferent de pozitie, dar cu capul
acoperit cu o mina;
e) Cu capul sub aternut sau sub perna, indiferent de pozitie.
O d) Albastru inchis sau purpuriu;

O e) Galben sau albastru deschis;
0 f) Maro, gri sau violet;
O g) Verde.
10. Care este visul dumneavoastra
9. Care este pozijia in care obi*nuiji

sa adormiji?
0 a) intins pe spate;
O b) Intins pe burta;
0 c) Pe o parte, intins sau uor ghemuit;
Intrebare
b
c
4
6
4
7
2
5
6
2
d
e
f
2
1
-
7
6
1
1
-
mai frecvent?
a) Visul in care cad;
O b) Visul in care sint implicat intr-o lupta;
:7
c) Ceutmnd ceva sau pe cineva;

d) Visul in care ma dezbrac sau agar
gol;
e) Zburind sau plutind:
f) Visez foarte rar;
g) in mod obinuit am vise placute.
10
4
3
4
2
2
4
2
7
6
4
2
3
5
2
-
3
5
1
2
1
-
7
5
6
Dace aji obtinut:

60 de puncte i mai mult. Ceilalti va vad ca pe o persoana fats de care trebuie
sa fie destul de precauti, pentru ca va considera vanitos, centrat pe sine i foarte dominant.
Unii vs admire i ar dori sA va semene cit mai mult, dar majoritatea cunotintelor nu va
trateaza cu incredere i ezite sA aibs relatii mai strinse cu dumneavoastra.
Intre 51 i 59 de puncte. Cei care vs cunosc bine va considera o persoana
colerica, impulsive, o persoana careia ii place sa conduce, gata oricind sA is decizii (deli
nu intotdeauna corecte). Sinteti apreciat ca o persoana cu gustul riscului i al aventurii,
o persoana careia ii place sA Incerce totul sau aproape totul Si care tie sa-i va lorifice
ansele.
Ceilalti prefers compania dumneavoastra tocmai pentru aceasta energie pe care o

iradiati.
Intre 41 $i 50 de puncte. Slnteli considerat o persoana dinamica, plina

de viata, Incintatoare, amuzanta i intotdeauna interesanta.
Sinteji constant in centrul atenjiei, dar suficient de echilibrat pentru a nu deveni
arogant. Amabil, cu Intelegere i consideratie pentru cei din jur, va oferili ajutorul on
de cite on situajiile o cer.
Intre 31 fi 40 de puncte. Ceilalli va percep ca pe o persoana sensibila, atenta

i in acelai timp practice, inteligenta, talentata sau cel pupn dotata, dar modesta. Nu va
facep prea uor prieteni, insa sintep extrem de devotat celor pe care ii avei i ateptap
acelai devotament din partea lor. In consecinta, nu va pierdeli uor increderea in prieteni,
dar o data aceasta inelata, va trebuie foarte mult pentru a restabili relajia cu persoana
respective.
Slnteti deci considerat un prieten adevarat, de nadejde i pe care se poate conta.
Intre 21 i 30 de puncte. Sinteji considerat un om meticulos, foarte atent
i foarte prudent. Ceilalti ar fi foarte surprinsi dace aji actiona, chiar qi o singura data,
impulsiv sau pe baza unei inspirajii de moment. Ei se ateapta ca dumneavoastra sa
examinati in detaliu toate informatiile disponibile, toate variantele decizionale qi
consecintele asociate i abia apoi sa decideti.
Acest stil comportamental se datoreaza, in concepjia celorialli, atit meticulozitatii de
care am amintit, cit i unui anumit grad de indolenja.
20 de puncte i mai pufin. Sinteji considerat o persoana timida, indecisa, incapabila de decizii $i implicare, o persoana de care intotdeauna cineva trebuie sa aiba grija.
Aveli tendinja de a vedea probleme acolo unde nu exists i de a exagera foarte
mutt dificultatea celor existente.
Unii va vad i ca pe o persoana tearsa, plictisitoare, dar cei care va cunosc foarte bine
tiu ca nu este aa. In pofida indeciziei i pasivismului, sint destui care prefers
compania i prietenia dumneavoastra tocmai datorita calmului pe care it inducep.
Indiferent de punctajul obtinut, va sugeram citeva probleme de reflectie: cum va
percepeji dumneavoastra Insiva? tiati cum va vad ceilalji? ce relatie exists Intre cele
doua imagini? i, mai ales, cine credeti ca are dreptate?
In functie de raspunsurile pe care le daji la aceste intrebari, reflectati i ac-
tionali...
Crede i c>dt oelilalfi
situps Mum"?
Puteli spune in ce masura va simpatizeaza ceilalti: prietenii, colegii, vecinii? Sin teji
sigur(a) ca aceasta autoapreciere este obiectiva, adica ea corespunde cu ceea ce cred
in realitate ceilalli despre dumneavoastra?
Simpatia este o variabila psihosociala complexa, cu o multitudine de determi nanji
individuali i interpersonali i, in acelai timp, cu numeroase efecte in planul relatiilor
noastre cu ceilalti.
Parcurgeti testul urmator - raspunzind cu DA sau NU la fiecare intrebare

i
veti descoperi lucruri interesante, daca nu chiar surprinzatoare, despre propria persoana
i despre felul in care sinteti vazut(a) de ceilalti. In plus, interpretarea rezultatelor din
finalul testului confine i citeva recomandari psihologice pentru ameliorarea relatiilor
dv. interpersonale.
O da
1. Va place sa fiti intotdeauna in cen-
O nu
trul atentiei?
da
nu
10. Daca Intr-o activitate cineva este

mai bun decit dv., o recunoa*teti
imediat i fara rezerve?
2. VI se Intimpla deseori sa vi vizitati

prietenii la ora prinzului fara a-i
O da
nu
anunja in prealabil?
O da
11.
O nu
3. Vi place sa spuneti bancuri, in special din cele grosolane?

da
O nu
4. Va certaji deseori Ia coada, intr-o

aglomerajie etc.?
Oda
da
L7 nu
12. Vi reamintiti ujor numele persoanelor care v-au fost prezentate

sau pe care nu le-all vazut de mult
timp?
da
nu
5. Primiji de ziua dv. cadouri de la

persoane neateptate?
da
nu
13. Simtiji adesea nevoia prietenilor

care sa va Incurajeze, sa va
inteleaga? I
O nu
6. Incercajl sa va asumaji responsabilitatea pentru un a ec de grup?
Oda
O nu
7.Obignuiji sa intirziati la Intiiniri?

da
O nu
8. Intr-o actiune comuna,
considerati
intotdeauna ca dv. sinteti principalul factor al reugitei?
O da
rl nu
9. imprumutati cu piacere unele obiecte prietenilor?
Intr-o discutle simtiti nevoia sa

avetl intotdeauna ultimul cuvint?
da
O nu
14.
Cautati sa raspundeti la invitatiile

prietenilor dv., chiar daca sinteti
ocupat(a) gi ei ar accepta scuzele
fara probleme?
Oda
O nu
15. Acceptati uor sa gazduiti peste
noapte pe prietenul unul prieten
care aitfel nu ar avea unde sa
doarma?
7 da
nu
16. Clnd va aflati Intr-un grup qi vorbiji, ceilalli fac linigte qi va asculta?
24. Va enerveaza o conversatie despre un domeniu in care sinteti insuficient pregatit(a)?
O da
Oda
7 nu
7 nu
17. Daca stricati un obiect imprumutat, Incercati imediat sa-l reparali
25. Va place sa birfiji?

O da
sau sa cumparati altul in loc,
chiar dace prietenul dv. spune ca

nu trebuie?
I da
, 71 nu
18. Cind o persoana apropiata are
probleme, o ascultali cu rabdare,
chiar daca va plictisegte?
71 da
7 nu
19.
Va amintili aproape intotdeauna

zilele de nagtere ale celor dragi qi
ale prietenilor?
O da
7 nu
O nu
26. Va manifestali exuberanua qi bu-
na dispozilie in preajma unor per-
soane care au necazuri? O

da
7nu
27. Va place (v-ar placea) sa-i impresionali pe ceilalti cu hainele dv.
frumoase qi scumpe?
Oda
7 nu
28. Mentineui legatura cu persoanele
cunoscute in vacante, concedil?
Ida
O nu
20. Intr-un grup faceji adesea glume
pe seama defectelor unuia sau altuia din cei prezen(i, stirnind risul
celorlalli?
O da
O nu
21. Va deranjeaza foarte mult glumele la adresa dv.?
29. Aveti obiceiul de a spune prietenilor ce nu merge intre dv. ql ei?

I da
71 nu
30.
O da
O nu
22. Intr-un grup, surideti qi persoanelor carora nu le-aui fost Inca

prezentat(a)?
r7 da
nu
23. De obicei, rideui la anecdotele spuse de ceilalui, chiar daca nu slnt
prea reugite?
O da
%l nu
Va simtiji stingher(a) in mijlocul

unui grup foarte mare?
Oda
7 nu
31.
Chiar daca nu posedali arta conversauiei, va place sa luaji parte

la o convorbire interesanta dintre
alte persoane?
71 da
O nu
32. Prietenii va viziteaza des?

7 da
O nu
33.
Daca fumati, cereti permisiunea

celorlalti cmnd vreti sa o faceti?
O da
O nu
34.
Dialogati adesea cu membrii familiei dv.?
O da
O nu
35.
Daca cineva exprima o opinie cu

care nu sinteti de acord, reactionati imediat?
da
7 nu
36. Rmdeli adesea cu familia, prietenii

de lucrurile amuzante, de incurcaturile prin care all trecut? 0
da
J nu
Acordati cite un punct pentru fiecare raspuns corespondent cu cele de mai Jos i
faceti suma: 1 Nu; 2 Nu; 3 Nu; 4 Nu; 5 Da; 6 Da; 7 Nu; 8 Nu; 9 Da; 10 Da; 11 Nu;
12 Da; 13 Nu; 14 Da; 15 Nu; 16 Da; 17 Da; 18 Da; 19 Da; 20 Nu; 21 Nu; 22 Da; 23
Da; 24 Nu; 25 Nu; 26 Nu; 27 Nu: 28 Da; 29 Da; 30 Nu; 31 Da; 32 Da; 33 Da; 34 Da;
35 Nu; 36 Da.
Intre 36 Si 28 de puncte: sinteti intr-adevar o persoana simpatizata I
probabil o titi deja. Nu numai in familie, ci i in grupul de prieteni, la serviciu etc.
ceilalti va apreciaza pentru cordialitatea i disponibilitatea dv., ca i pentru respectul pe
care-I manifestati fats de ei.
Va plac petrecerile in grup pe care le organizati cu placere i in casa dv. -, ca i
discutiile linitite cu cei mai apropiati.
O alts calitate pentru care ceilalti va apreciaza este capacitatea de a ti sa ascultati.
De asemenea, respectati opiniile celorlalti, chiar gi atunci cind acestea sint di ferite de
ale dv. In interiorul unui grup sinteti un lider indiscutabil, fapt pentru care multi doresc
sa va semene.
Intre 27 $i 15 puncte: sinteti o persoana placuta, mai ales cind va aflati in
mijlocul familiei sau in compania unor persoane cunoscute de mutt timp.
Prezenta dv. socials e buns, aveti disponibilitati pentru prieteni i le acordati cu

placere din timpul dv., chiar daca uneori sinteti prea entuziast(a) i deveniti uor
obositor pentru ceilalti. Este adevarat insa ca aceaea atitudine o aveti numai fats de
cei care va plac i care, la rindul lor, v-au aratat o atentie deosebita. Fats de per-soanele
foarte diferite de dv. manifestati rezerve, aveti chiar un disconfort i atunci va retrageti.
Ambele situalii sint insa exceptii; in general, ceilalti va considers o persoana
simpatica i un bun prieten.

Intre 14 Si 0 puncte: indiscutabil, aveti probleme de relationare
interpersonala i nu sinteli o persoana prea simpatizata. Daca raspunsurile la intrebarile
1, 2, 3, 8, 20, 25, 27, 33, 35 sint diferite de cele prezentate in grila de cotare, atunci
pozitia
dv. necorespunzatoare in sistemul apreciativ interpersonal se datoreaza unei

exuberante excesive i unei prezente prea active in viata celorlalti, ceea ce deranjeaza.
in familie acest lucru vi se iarta. insa in relaliile cu ceilalji nu, i s-ar putea sa vA
pierdeti multi prieteni. Nefiind atent(a) la exigentele celorlalti, manifestati in fond un

egocentrism accentuat.
Cautati sa analizati mai profund situatiile in care va aflali i personalitatea celor cu
care interactionati, astfel incit sa fill in consonants cu ei.
Dace raspunsurile dv. difera la intrebarile 6, 9, 13, 21, 30, 34, sinteti o persoans
nesigurs i excesiv de rezervata. Relatiile cu ceilalli va nelinitesc i pentru ca
gindili ca ei va considers sub nivelul lor.
Analizati i celelalte raspunsuri i reflectali la atitudinile i comportamentele
continute in ele.
Ave%i mai multa incredere in dv. gi modificali-va, pentru inceput, dour-trei din
comportamentele respective Veti vedea, surprinzator de rapid, o schimbare in atitudinea celorlalti fats de dv.
vVefi spirit de echipa?

Exists persoane care indragesc activity file colective, unde spiritul de camaraderie
i de intrajutorare devine reguts. La potul opus, sint persoane care prefers sa
acjioneze individual, regasindu-se singuri faja in taja cu ei inii.
Dumneavoastra ce tip de comportament adoptali in viaja?
Pentru o buns evaluare a modului propriu de actiune individual sau de grup
,
incercuiji varianta de raspuns care va caracterizeaza cel mai bine, pentru fiecare din
intrebsrile ce urmeaza.
1. Priviti fotografiile de mai jos. Care
din ete va stirnegte curiozitatea?
a) Fotografia nr. 1.
b) Fotografia nr. 2.
2. Care fotografie va suscita mai mutt

nostalgia?
a) Fotografia nr. 1.
b) Fotografia nr. 2.
3. Pentru ce gen de activitate optajt

in timpul dv. liber?
7 0 a) Coleclionarea de obiecte. :7
b) Gradinarit.
:l c) Jocul de carji.
4. Membrii familiei dv., cu care va injelegeji foarte bine, doresc sa va
faca o vizita de citeva zile. Acest lu-
cru va face placere?
7 a) Bineinjeles.
7 b) Da, dar ma deranjeaza pujin.
1 c) Nu, imi creeaza prea multe neajunsuri.
5. Aji avea dorinja sa va revedeti colegii de class zece sau cincispre-
zece ani mai tirziu?

a) Nu.
b) Cu siguran1d, da.
6. Va place sa vi ocupaji de organizarea muncii dv. *i a celor din anturajul dv.?
a) Nu, ceilalli tiu mai bine ce au de
facut.
3 b) Depinde de imprejurari.
c) Da, imi place foarte mutt.
7. Va place sa discutaji probleme care

jin de suf let?
a) Da.
b) Da, daca toata lumea participa.
c) Nu.
8.
9. Vi se pare atragator peisajul din fotografia de mai Jos?

a) Bineinjeles.
b) Nu, este prea monoton.
Ce aji reproa persoanelur din
anturajul dv.?
1 a) Incapacitatea (1: a ascult,,

b) Lipsa inijiativei.
c) Faptul ca nu imi imjartasesc par,

rile.
Intrebare
Total
pe variante
a
general
Daca all obtinut:
4 - 10 puncte
In mijlocul unui grup nu va simjiji deloc in largul dv. Cel mai adesea preferaji sa fiti
singur i sa evitati pe cit posibil munca in echipa. Cu o singura excepjie: atunci cind dv.
sinteji cel ce organizeaza i dirijeaza operatiile! In acest caz, aveli Insa tendinja de a
conduce in stil exclusiv, astfel incit colaboratorii dv. nu sint decit simpli figuranji.
Sfatul psihologului: invajaji sa Imparjiti responsabilitatile i sa transferaji sarcinile.
In caz contrar, cei din jur nu se vor simji luau in serios.
11 - 20 puncte
Nu va place cu adevarat sa lucraji in echipa. Totui, daca acest lucru este nece sar,
sinteli capabil sa contribuiti la reuita unei activitati comune. In asemenea situatii
dali dovada de energie i voinja mai ales cind coechipierii dv. nu depun suficient efort.
Sfatul psihologului: sinteji pe drumul cel bun, incercind sa participaji cu abne gajie
la o munca in grup. Perseverati! Va veil putea, in sfirit, debarasa de o sen sibilitate
care va marcheaza destul de mult.
21 - 30 puncte
Sinteti coechipierul ideal! Responsabil i activ, luau initiative, Stiji sa conduceti o
echipa. Investiti fara relinere Intreaga energie pentru reuita unei cauze i puneti
totdeauna binele colectiv deasupra interesului personal. $titi sa va faceti din fiecare
coleg de echipa un aliat, sa incurajali colaboratorii pentru a-i pune in valoare
talentul, in profitul intregii echipe.
Sfatul psihologului: continuali sa acjionaji astfel! Capacitatea dv. de a asculta qi de
a-i mobiliza pe ceilalii permite intarirea spiritului de echipa.
Peste 31 de puncte
Va simjiji confortabil doar in mijlocul unui grup, iar munca in echipa va convine cel
mai mult pentru ca va place sa fili indrumat i incurajat. Performanjele dv. cresc cind
tiji ca sinteti apreciat. Dimpotriva, de cite on tebuie sa va asumaji responsabilitati,
intrati in panics i aveii tendinja de a abandona activitatea.
Sfatul psihologului: incercati sa fiji ceva mai stapin pe dv., sa vA asumaji intotdeauna responsabititati. Veji objine astfel numeroase avantaje in viala de grup, Or munca dv.
va fi mult valorizata.
Ce ral juaa# In grup?

Printre fenomenele care caracterizeaza grupurile mici se numara i cel al
distribuliei rolurilor. Astfel, pe baza unor caracteristici personale Si interpersonale, a
percepjiei acestora, a dinamicii concrete de microgrup etc., unii membri ii asuma

anumite roluri - ceilalii recunoscind sau nu acest lucru -, iar altora li se atribuie de
catre grup.
Funclionarea in rolurile respective poate avea consecinje pozitive sau negative
pentru o persoana - facilitarea sau frinarea (blocarea) dezvoltarii unor aptitudini, a
unor stiluri interaclionale $.a., in funclie de o serie intreaga de factori (compatibilitatea
individ-rol, natura intrinseca a rolului etc.).
Acest test va ofera posibilitatea de a identifica rolurile Si comportamentele pe
care le aveii in grup. Deci nu este vorba de rolul i comportamentele de rol pe care
credeli ca le aveli, ci de cele pe care vi le recunoate grupul. Practic, avem de-a face
cu un test de percepjie interpersonale i care se poate aplica cel mai bine in
colectivitatile colare, studenteti, eventual ca suport al unor activitati de instruire
specifice; de asemenea, poate ft aplicat in grupul de prieteni.
Rugati sau stabiliji ca doi-trei membn ai grupului - care va cunosc foarte bine sa
parcurga testul, evaluindu-v& insa pe dumneavoastra; evident, ei vor opta pentru un

singur raspuns la fiecare intrebare.
Aplicaji-va i dumneavoastra testul, apreciind ce rol i comportamente credeli ca aveli
in grup ceea ce, repetam, presupune ca ceilalli recunosc ca atare acest lucru
- i nu rolurile pe care v-ar placea sau aji dori sa le jucati.
Prin compararea raspunsurilor al dumneavoastra i at celor care va apreciaza

-, veji afla, aa dupe cum se arata in final, destule lucruri not despre propriul profil
interpersonal.
Alegeli la fiecare intrebare rsspunsul care credeli ca vs caracterizeaza cel mai

bine sau in cea mai mare masura.
1.
Care credeli ca este rolul dumnea-
voastra in grup?
O a) liderul;
O b) prietenul tuturor;
c) un bun ascultstor;
O d) protectorul celor slabi;
e) birfitorul;
0 f) japut ispasitor;
O g) bufonul;
O h) omul bine informat;
O i) aitele.
2. Atitudinea proprie fats de activi-
tatea in grup este:
0 a) entuziasta;
O b) responsabila;
0 c) usor superficiala;
0 d) indiferenta;
0 e) expnma frustrarea, pentru cs sint
capabil sa fac aitceva mai bine.
3. Atmostera pe care o creati in grup
este:
i a) calda;
O b) cu o experienja si o maturitate
superioare virstei mete;
O c) cu o experienja si o maturitate inferioare virstei pe care o am.
6.
Cum va manifestaji faja de superi-
orl (Vefi) gi/sau fats de eel mal in

virst?
O a) cu respect;
0 b) cu precaujie;
O c) oarecum ca egalul lor;
O d) cu resentimente.
7. Cum ii tratati pe inferiori (subalterni) si/sau pe cel semniticativ mai
tinerl?
O a) cu condescendenja;
O b) pot spune ca destul de des Ti exploatez;
c) ii ajut;
O d) mi-e cam teams de competijia cu
ei.
O b) rece;
8.
0 d) canfuza;
0 e) sint oarecum izolat, ass ca nu con-
dumneavoastra personala?
a) sint doua lumi separate;
O b) se completeaza foarte bine;
O c) munca si activitatea in grup imi perturbs destul de must viaja personala.
O c) agitata;
tribui cu nimic la atmosfera de grup.

4. Ce fel de sef all fl in grupul din care
facets parte?
O a) perfect;
b) dominator;
0 c) cooperant;
O d) nu as interveni decit in problemele
de coordonare a eforturilor individuale.
5. Cum aclionall in grup?
O a) cu experienja si maturitatea specifice virstei;
Cum credeti ca afecteaza (ar afecta)

munca si activitatea de grup viata
9. Cum credeji ca influenteaza viata

dumneavoastra personals munca
si activitatea in grup?
a) sint doua chestiuni separate;
O b) viaja mea personals influen(eaza
negativ munca si activitatea in grup;
c) pentru mine, viaja personals constituie o buns premiss pentru munca
in grup.
1 0. Cum valorificati ansele, ocaziile
care vi se ivesc?
a) cu maximum de eficienta;
O b) destul de bine;
O c) sint o ocazie potrivita pentru discutii;

O d) reprezinta surse de mare disconfort.
12.
Care este prima impresie pe care
O c) ma sperie schimbarea, aka ca nu

fac mai nimic;
d) nu am prea avut anse deosebite
pins acum.
a) de om inteligent i care tie ce are

de facut;
11.
7 c) sint foarte insignifiant, aka ca...
Cum vedeti confruntarea, competitia?

O a) fac parte din viata i sint pregatit sa
lupt;
b) cedez destul de repede;
o creati celorlalti?
rl b) cu simtul umorului;
7 d) dei am destule calitati, nu reuesc

sa trezesc atentia celorlalti;
7 e) ceilalti ma Ad ca pe un om intere-
sant pe care ar dori sa-I cunoasca

Acordati cite un punct pentru fiecare raspuns care coincide cu cel al colegilor care
v-au apreciat.
Daca ati obtinut:
Intre 8 Si 12 puncte. Percepeti corect (sau foarte corect, in cazul celor cu 1112 puncte) imaginea pe care grupul i-a format-o despre dv. De asemenea. ceilalti va
cunosc foarte bine, inclusiv felul de a gindi.
Aceasta cunoatere reciproca foarte buns nu spune nimic insa despre continutul sau. Ce sinteti, un lider sau un tap ispaitor? Un entuziast sau un superficial?
Va invitam la analiza raspunsurilor i, in functie de situatia concreta, la adoptarea unor strategii de schimbare a comportamentefor, implicit a rolului in grup.
In fine, va mai sugeram o tema de reflectie: comportamentele dumneavoastra,
fiind bine cunoscute de ceilalti, sint i unor predictibile. Ce implicatii are acest fapt,
tinind seama i de pozitia oficiala a unei persoane intr-un grup?
Intre 0qi 7puncte. Cunoateti in mai mica masura sau chiar deloc felul in
care
va percep ceilalti. Prima conditie pentru o eventuala evolutie in structura apreciativa
a grupului este insa tocmai cunoaterea imaginii celorlalti despre dumneavoastra,
imagine intotdeauna mai corecta. In caz contrar, veti ramine prizonierul unui rot
marginal, al unor comportamente ineficiente sau disfunctionale.
$ti#i as vorbi#i Is telefon?

Debi pentru multi dintre not telefonul a devenit ceva obinuit, nu toti
tiu sa-I
foloseasca in mod corect din punct de vedere psihologic. Poate mai mutt decit in
comunicarea directs, face-to-face - unde particularitati i nuance ale mesajului nostru
sint sustinute i prin componente ecto-semantice - in comunicarea telefonica trebuie
respectate anumite reguli i trebuie adoptata o atitudine specifics.
Care sint aceste reguli? Care trebuie sa fie lungimea i structura unui mesaj
telefonic eficient?
Puteti afla raspunsurile la aceste Intrebari - i nu numai la ele aplicindu-va proba de
mai jos i citind recomandarile din final. Precizam ca Intrebarile testului se refers la
convorbirile telefonice in care realmente avem ceva de transmislreceptionat i nu la
cele facute in... Iipss de altceva mai bun!
1. In mod obignuit, cite convorbiri

telefonice aveti pe zi?
a) 1 - 3
b)4-6
c) 7 sau mai multe.
2. Telefonul se afla pe un birou. Care

este pozitia dv. preferata cind vorbiti?
a) Aplecat peste birou, rezemindu-ma

pe cot.
b) In picioare, aproape de birou.
c) Stau agezat confortabil la birou.
5. In timp ce aveti o discutie cit de cit

importanta cu cineva suns telefonul. Cum procedati?
E7 a) Ma angajez in convorbirea telefonica, lasindu-I pe interlocutorul de fats
sa atepte.
b) II informez pe cel care ma cheama ca
sint ocupat cu cineva i it rog sa-mi
spuna pe scurt despre ce este vorba.

c) Dupa ce interlocutorul s-a prezentat,
it spun politicos ca-I voi rechema
dupa ce termin discutia cu vizitatorul.
3. Ce faceti Inainte de a forma numarul dorit?

a) hi notez aspectele esenhiale pe care
6. Cum preferati sa fie "mediul dv. te-
le voi aborda.
b) Nu pregatesc nimic special, improvi-
-1 b) Ma adaptez bine la toate situatiile;
zez.
lefonic"?
7 a) Prefer, daca se poate, sa ma izolez.

zgomotul i alte discutii nu ma im-
piedics sa vorbesc la telefon.
c) Ma gindesc la doua probleme: ce

obiectiv trebuie sa ating i ce mijloace trebuie sa folosesc in acest sens.
7. Care este lungimea convorbirilor dv.
4. Cit de repede vorbiti la telefon?

71 a) Vorbesc mai repede decit in mod
obinuit.
O b) Nu sint atent la trecerea timpului.
b) Vorbesc mai lent decit intr-o convorbire fats in fats.
telefonioe?
a) Variaza dupa natura convorbirilor.
c) Imi impun limitarea sistematica a du-
ratei convorbirilor, fara discutii inutile.
8. Telefonul suns la o ore destul de nepotrivita, insa persoana de la capitul

firului a gregit numarul. Cum reac- 12. Pentru care din serviciile urmitoare folosill telefonul?
tionaV?
O a) Informatii privind anumite numere de
O a) li accept cu calm scuzele.
telefon.
O b) Ii spun ca n-ar strica sa fie atent.
O b) Punctul a, plus chemarea unui taxi.
c) Punctele a qi b, plus telegrame tele9. Cum credeti ca trebuie procedat dafonate etc.
ce vi cheama geful in Limp ce disO d) Punctele a, b qi c, plus dife rite cumcutati la telefon cu un colaborator
paratuh ce se pot face prin telefon.
din alts localitate?
O a) li cer scuze colaboratorului i ma duc 13. Ce faced cfnd trebule sa agteptati
la
imediat la $ef.
telefon citeva zeci de secunde?
a) Ma gindesc la alte probleme pe care

le am de rezolvat in ziua respec tive.
O b) Parcurg in diagonals ziarul preferat,
o revista etc.
10. In timpul unei convorbiri telefoni- c) Atept cu nerabdare vocea interloce spar, Inevitabil, *i momente de
cutorului.
linl te, de pauza. Cum reaclionati
14. 0 voce necunoscuta va raspunde
la ele?
ca persoana cautata lapse*te. Cum
O a) Caut rapid sa le scurtez, revenind la
reactionaVi?
tema discutiei, pentru a nu pierde
a) Sint surprins, nu prea tiu ce ss
limp.
spun .i inchid telefonul.
b) Spun citeva banaiita1i pentru a um- O b) Imi exprim nemultumirea i inchid.
pie pauzele respective.
c) Improvizez un mesaj scurt, spun cs
voi reveni sau comunic unde pot fi
O c) $tiu sa folosesc momentele de pau9asit.
zs, ele puncteaza comunicarea.
O b) Ma scuz in fata erului i continui
convorbirea telefonica.
11. Sinteti nervos sau obosit. Cum va

O
comportati la telefon?
a) $tiu ss-mi disimulez dispozitia, sta-
rea.
O b) Unele semne, vocea ma tradeaza,
dar reuesc ss ma stapinesc.

c) Nu ma mai controlez, ridic tonul, omit
formulele de politete etc.
d) Ii explic in detaliu problema mea ce-
lui de la capatul firului.
15.
Ce pfirere avert de urmatorul enunf:

"Surisul se aude
ridepl"?
la telefon, deci su-
a) Seamans a slogan publicitar.

b) Este o afirmatie fare sens.
c) Din punct de vedere psihologic este
corect.
O d) In cazul videoteiefonului inteleg , dar
a'a...
Intrebare
a
1
1
2
1
3
4
4
1
5
1
6
1
7
6
b
c
d
4
2
-
3
6
-
1
6
-
6
-
3
6
-
6
-
1
3
8
6
9
1
10
3
11
6
12
1
13
6
14
1
15
2
1
-
4
-
1
6
-
3
1
-
2
4
6
3
1
-
3
6
2
1
6
3
Daca all obtinut:
Peste 65 de puncte. Stijl perfect sa comunicaji, atit fats in fats, cit i la tele-
fon. Cunoateji formulele care trebuie utilizate pentru stabilirea qi derularea interactiunii. Sinteli politicos, expresiv Si convingator in comunicarea prin telefon, acesta reprezentind pentru dumneavoastra un adevarat instrument psihologic. Felicitari!
Intre 40 fi 65 de puncte. Chiar daca nu cunoateji toate secretele de

utilizare a telefonului, sinteti contient de rolul i efectele unei bune comunicari.
Incercaji sa va faceti un mic plan inainte de orice convorbire telefonica; structuraji-va cit de cit mesajul, cautaji sa fiji mai concis i gindiji-va ca trebuie sa i re-fuzaji,
sa spuneji i "nu".
in fine, nu uitali ca telefonul tradeaza mult mai mult decit credeji din dispozijiile
dumneavoastra afective.
Sub 40 de puncte. Acest rezultat este obtinut atit de cei care-Si petrec viata
la telefon (!), cit i de cei care au o aversiune psihologica fats de el.
Persoanele din prima categorie nu tiu sa-i dirijeze convorbirile i sa le integre-ze
in momente favorabile, nu iii asculta suficient interlocutorul, nu respects intot-deauna
regulile principale de politeje.
Refugiul excesiv in telefon poate fi o forma mascata de egoism i/sau un indicator de
inadaptare on de incapacitate decizionala.
Pentru persoanele din a doua categorie, explicatiile sint multiple. Aversiunea fats de
telefon poate proveni din lipsa unor abilitaji generate de comunicare, dintr-o timiditate
peste medie, din experienje anterioare traumatizante etc.
Va asiguram insa ca prin proceduri psihologice adecvate
i destul de simple
puteji rezolva u*or mica dumneavoastra problems.
ArM
oonversaiei
Eficienja unei convorbiri, a unei intilniri de lucru depinde, in condijiile in care

exists on anumit grad de interes al interlocutorilor pentru problema puss in discupe, de
foarte multi factori: utilitatea in!ormajiilor schimbate, modul de structurare a mesajelor, concordanta dintre comportamentele nonverbale i conjinutul semantic
(asigurarea comunicarii totale), capacitatea de decodificare a acelorai components nonverbale ale partenerului i adecvarea la situatie etc.
Dumneavoastra tiji sa discutaji? Va oferim posibilitatea de a verifica acest lucru prin
testul pe care vi-I propunem, anume prin reactiile i comportamentele interlo cutorilor
dumneavoastra in timpul comunicarii.
f
140
De obicei, interlocutorul
meu...
Psihoteste
10.
Imi spune de-a dreptul sa tac atunci cind incerc sa ridic vreo obiectie.
I da
nu
1. Nu-mi da gansa de a ma pronunla;

eu am ce spune, dar nu am posibili-
tatea sa-mi expun informaliile qi/sau

opiniile.
11 .Imi spune parerea Iui numai dupa

ce Imi termin ideea.
da
Oda
Cl nu
2. Ma privete in fala in timpul disculiei

qi astfel pot s6-mi dau seama ca ma
O nu
12. Se ocupa de altceva in timpul disculiei - urmaregte pe furiq televi-
zorul, radioul, rasfoiegte presa, privete adesea la ceas etc. -, fund
asculta.
da
evident neatent la ceea ce-i spun.
nu
7 da
nu
3a Ma intrerupe foarte des in cursul
disculiei.
O da
O nu
4. Imi creeaza sentimentul unei discutii utile qi/sau interesante.
5.
da
O nu
Se agita in permanenla; creionul,
hirtia, alte obiecte reprezinta pentru

el mai mult decit cuvintele mele.
da
nu
Suride Incurajator, facindu-ma sa

ma simt in largul meu.
da
nu
7. Imi distrage mereu atentia cu intrebari qi comentarii.
Oda
nu
8 Incearca sa ma combats intotdeauna.
da
O nu
9L Denatureaza sensul cuvintelor mete

qi le da sensul care fl convine.
da
Cl nu
13.
Este foarte interesat de concluziile

pe care le trag.
O da
nu
14. Reuete intotdeauna sa plaseze

unul sau mai multe cuvinte in na-
ratiunea sau argumentarea mea.
da
nu
15. Ma privegte ca Si cum m-ar aprecia.

Oda
nu
16. Spune ca s-a gindit qi el la acelagi
lucru, on de cite on vin cu o propunere noua.
^7 da
7 nu
17. Da aprobator din cap, stimulindu-ma astfel in cursul disculiei.
7 da
Cl nu
18. Plaseaza glume, anecdote cind in-
cerc ss vorbesc despre ceva serios.
da
0 nu
Cunoagterea in
terpersonala
19. Impune ca toti sa fie de acord cu
el; orice enunt se terming cu o intrebare: "Nu sinteti de acord?",
"Aveti cumva altg opinie?" etc.
141
20. Se poarta ca *I cum I-a impiedica

sg facg ceva mal bun.
7 da
71 nu
CJda
O nu
Acordati cite un punct pentru fiecare raspuns dat de dv. care coincide cu gdla
urmatoare: 1 Da; 2 Nu; 3 Da; 4 Nu; 5 Da; 6 Nu; 7 Da; 8 Da; 9 Da; 10 Da; 11 Nu; 12 Da;
13 Nu; 14 Da; 15 Nu; 16 Da; 17 Nu: 18 Da; 19 Da; 20 Da.
Daca all obtinut:
Intre 14 Si 20 de puncte.
Aveji dificultati majore in comunicare: nu tiji sa va structurati mesajele, sa cap tali
i sa mentineti atentia interlocutorilor, sa trageti concluzii, sa va adecvati
comportamentul la stiiul partenerilor. In acelai timp, nici nu titi sa ascultati - orice
intrerupere sau interventie a interlocutorului este negativ distorsionata de susceptibilitatea
dumneavoastra exagerata.
In consecinta, va recomandam sa cautati parteneri de discutie cu interese i
preocupari cit mai aproape de ale dumneavoastra. Motivatia comuna ii va face sa
accepte mai upr deficientele majore de comunicare pe care le aveti. Apoi, va trebui sa
invatati sa comunicati, mai ales daca aceasta capacitate face parte din
instrumentarul dumneavoastra profesional. Problema nu este foarte upara, dar nici
foarte dificila - studiul unor Iucrari de specialitate, mull exercitiu i succesele vor veni
cu certitudine.
Intre 8 Si 13 puncte.
Aveti unele deficiente in comunicare, semnalate de Intrebarile la care ati obtinut
puncte.
Acordati mai multa atentie partenerului
i moduiui propriu de comportare in
cursul interactiunii, evitati concluziiie pripite - cu pr1vire la tema discutiei, is stilul i
persoana celui cu care stati de vorba i totul va fi foarte bine.

Fara discutie, sinteti un bun interlocutor. Aveti insa i dumneavoastra tendinta de a
neglija uneori interlocutorul, fapt pentrii care va reamintim ca dialog inseamna partener
prezent.
Felicitari! Stiti ce i cum sa comunicati, titi sa ascultati. Puteti fi un exemplu pen(J.S., F.S.)
tru ceilalti.
142
Psihoteste
Ave# putem do convingere?

Capacitatea de convingere este, in mod obiectiv, o calitate esenjiala
$i, in general, corect perceputs ca necesitate pentru multe profesii: cadru didactic, manager,
consilier, psihoterapeut, specialist in vinzari etc. Opiniile sint insa mutt diversificate in
ceea ce privete structure acestei calitati: de la considerarea aproape exclusive a unui
factor sau altuia (competenja profesionala, charisma, autoritarism, flexibilitate
interpersonala etc.) pins la acordarea unor ponderi diferite acelorai factori func%ionind
in regim de interacjiune. Aceasta din urms este, de fapt, $i concep jia specialitilor in
comunicarea persuasive.
Dv. aveji putere de convingere? Cit de mare este aceasta i pe ce se bazeaza?
Aveji succes intr-un proces de negociere economics, financiara etc.? Cu alte cuvinte,
care este nivelul dv. de competenja persuasive?
Alegeji, la fiecare din intrebari acea variants de raspuns care corespunde cel mai
bine concepjiei sau experienjei dv. in domeniul persuasiunii; la itemii ce pre zinta situajii
inedite proiectaji-va ca Si cum ar trebui sa acjionati "aici i acurn" Si indi caji (alegeji) una din
posibilitejile enumerate.
1. Care este opinia dv. despre urmatorul enunt: "Nu trebuie urmata niciodata prima impresie in rela jiile
cu ceilalti, pentru ca aceasta este,
in general, inadecvata"?
O a) Este un enunj pertinent.
O b) Prima impresie este adesea cea co-
recta.
c) Nu cred ca exists criteni precise in
acest sens.
2. La care din "instrumentele" de mai

jos recurgeji pentru a convinge pe
cineva?
O a) Puterea de seductie.
4. Dupe opinia dv., un specialist in
vinzari este:
a) Cineva care-i petrece timpul cam
fern rost.
b) Cineva care se scoals devreme i
muncete mutt.
0 c) Cineva care vrea ss citige multi

bani.
O d) Cineva care are o competenja specifics i complexe.
5. Dace ar trebui sa negociaji in numele institutiei la care sinteji anga-
jat, care ar trebui sa fie obiectivul

O b) Cunotinjeie mele de literature.
dv. principal?
c) Un umor reconfortant.
O a) SA pastrez, indiferent de ceea ce se
O d) Experienja psihologics.
intimpla, prestigiul institujiei mete.
3. Aveji, in general, ultimul cuvint in- O b) SA objin un contract cu drepturi i
obligajii foarte precise pentru institro discujie de nature financiara cu
prietenii, colegii, in familie?
tutia mea.
a) Adesea i fare nici o dificultate.
C7 c) SA-mi creez o imagine de individ
b) Depinde de forma in care ma aflu. O
sciipitor care tie sa argumenteze.
c) Foarte rar.
Cunoagterea
interpersonala
6. Cel pe care incercaji sa-I convingeti
va spune: "Ceea ce-mi propunejl
sugerati etc. mi se pare inadecvat".
Cum reacjionati?
O a) II intreb imediat: "Inadecvat? In raport cu ce?".

b) Propun o uoara modificare.
c) Accept remarca, adaugind: "$tiu ca
este mai greu aqa, dar in acest mod
veti realiza cel mai mult".
d) Admit remarca fara alte comentarii.
7. Cu care din enunturile de mai jos
sinteti de acord? Intr-o discujie, Indiferent de natura sa...
a) ... intotdeauna trebuie spus adevarul

i numai adevarul.
O b) ...anumite aspecte pot fi, uneori, disimulate, infrumusejate etc.
c) ...exists i minciuni scuzabile, mai
ales in situatii delicate."
8. In ce relalli va aflati cu vecinli?
a) Distante, ii salut politicos .5i atit.
Cl b) Amicale, discut deseori cu ei.

]Cc) Inexistente, uneori nici nu-i recunosc.
9. Unul din subalternii dv. este pe cafe
de a obtine un succes important intro negociere, dar in prealabil va
solicits o marire a salariului. Cum
procedati?
a) Discut cu el qi ii explic faptul ca procedeul sau nu este corect.
143
Cl d) Vorbesc in prealabil despre el i profesia (ocupajia) sa.
11.
Cartea pe care o cititi vi plictlse-te. Ce facets?

a) 0 termin, parcurgind-o in diagonals.
C7 b) Citesc ultimele dour capitole, in general finalul, pentru a o injelege.
c) Renunj, nu am timp de pierdut.
12. Stiti sa-1 readuceti la tema discutiei pe un Interlocutor care cam

bate cimpii $i aceasta fara ca el sa se
simta jignit?
a) Da, tiu, dar nu-mi prea place sa
procedez astfel.
7 b) $tiu i o fac foarte uor.
c) Nu tiu i nici nu cred ca a putea.
13.
Ce strategie utilizaji pentru a convinge pe cineva?

a) Pun mai multe intrebari interlocutorului pentru a-i cunoate opinia 4i a
alege argumentele adecvate.
b) Inainte de toate, imi sustin opinia cu
convingere.
c) Imi prezint punctul de vedere aparent neutru, neimplicat.

d) In principiu, nu-1 las sa-ji dezvolte
argumentele, spunindu-i de la inceput ca sint greite.
14. Care dintre calitajile de mai Jos
considerati ca este cea mal importanta in domeniul comunicarii per-
suasive?
Cl b) II asigur ca succesul sau va fi re- 7 a) Rabdarea.

compensat, dar qi in acord cu politica salariala a institutiei.
0 c) Discut cu superioni mei.

d) Retuz de la bun inceput, pentru a nu
crea un precedent.
10. Cum considerati ca este mai bine
sa procedati pentru a determina
un interlocutor sit vorbeasca?
a) Abordez o problems oarecare (fotbal, politics, vreme etc.).
b) Generozitatea.
J c) Credibilitatea.r
d) Spiritul deschis.
Cl
15.
Daca Interlocutorul repeta de 2-3
on aceeai obiectie, aceasta in-
seamna ca:
a) Nu are coerenta, logics.
O b) Insists, pentru ca are nevoie de informajii complete.
O c) Este indecis gVsau incearca sa ma

C b) Intru direct in subiect.
puns in dificultate.
O c) Vorbesc mai intii despre mine, pentru a-i insufla curaj.
144
Psihoteste
Intrebare
a
b
c
d
1
6
1
2
-
2
2
1
3
6
3
5
3
1
-
4
1
4
2
6
5
4
6
1
-
6
6
4
5
1
7
1
6
3
-
8
2
6
1
-
9
4
6
2
1
10
5
3
1
6
11
6
3
1
-
12
3
6
1
-
13
6
4
5
1
14
3
1
6
2
15
1
4
2
-
Daci ati obtinut:
Intre 15 Si 40 de puncte
Competenja dv. persuasiva este scazuta i - deli ii recunoateti necesitatea nici

nu stiti cum trebuie sa procedati pentru a va dezvolta aceasta calitate. Com petenta
strict profesionala nu este suficienta, mai sint necesare o oarecare deschidere spre
oameni, arta de a vorbi cu uurinta fara a emite banalitati, un "simt" al dialogului i,
mai ales, capacitatea de a argumenta.
Se pare ca problemele dv. sint esential de ordin psihologic. In primul rind, nu
aveti Incredere in procedurile de aceasta natura care va pot ajuta sa va dezvoltali
capacitajile, aspect evident mai ales daca aji obtinut punctaj minim la Intrebarile 1,
2, 6, 10, 12 i 13.
In al doilea rind, aveti dificultati de relationare interpersonale i/sau de adaptare la

situatii. Nu sinteti prea linitit in situatii Incordate, va temeti de confruntari care ar putea
afecta echilibrul dv.; va simtiti mai destins, mai protejat atunci cind lucrati singur i aveli
o activitate puternic structurata, rutiniera.
Fie ca va cunoateti, fie ca nu va cunoateti slabiciunile i explicatiile lor, sa titi ca
aceste puncte slabe nu sint de nedepait. Fiecare om se poate perfecjiona, cu
conditia sa vrea acest lucru i sa tie cum.
Aveti nevoie de o culture psihologica mai bogata, de un studiu mai riguros i mai
sistematic in acest domeniu. Apoi, contacte interpersonale mai frecvente qi mai
extinse, activitati care provoaca destindere vor contribui, treptat, la creterea
Increderii in sine, va vor permite sa va dovediti competenta in toate situatiile
profesionale Si socio-umane, chiar i in cele mai complicate.
Cunoateti bine regulile interactiunii eficiente, astfel Incit va descurcati i in situatii
delicate. Diplomat i in acelai timp "alergator de fond" , titi sa va stapiniti,
sa va gradati actiunile, obligind interlocutorul sa-i dezvaluie ideile i intenjiile; pe
acest fond, dv. alegeji apoi strategia persuasiva eficienta.
Realizati uor contacte interpersonale, aveli o conversatie interesanta i nu

confundati negocierea in sens foarte larg cu Infruntarea.
Totusi, aveti tendinta de a va lasa dominat, de a fi dezorientat de un interlocutor
tenace, care utilizeaza metode prea directe sau mai putin ortodoxe. Puteli redeveni insa
stapin pe situatie: reflectati rapid i schimbati strategia, instrumentele dv. fiind, aa cum
am aratat, destul de numeroase.
Intr-o negociere propriu-zisa, va trebui deci sa fiti atent, sa nu renuntali la vigilenta.
Cunoa.qterea interpersonala
145
61 de puncte sau mai mult

Intrucit stiji sa observaji, sa ascultaji si sa fiji expeditiv fara a fi repezit
, sinteti
un maestru in arta de a convinge, de a negocia. Vigilent, prompt in a sesiza din zbor cea
mai mica fisura in argumentatia sau in apararile "adversarului", stiti sa "scoateti din
mineca" atuuri incontestabile.
Sinteti bun psiholog si bun logician, ceea ce va permite sa va expuneti

argumentele concis si ciar, fara a agresa interlocutorul, fara a-I plictisi si, mai ales, fara
a-I subestima: apreciaji corect ca intr-un proces de convingere, intr-o negociere,
discutiile dintre parteneri trebuie sa se desfasoare ca de la egal la egal.
Perfectionati-va permanent strategiile psihologice si tehnicile de argumentare si nu
excludeji faptul ca puteji intilni oricind pe cineva la fel de competent daca nu chiar
mai bun - in persuasiune.
Pentru cei care au obtinut peste 80 de puncte, atentie (a pericolul supraeva(uarii

de sine, cu o consecinta posibi)a: superticialitatea.
(J. S., F.S.)
Capacitates do pez'suaaiune
A convinge este o arts. Cum o exercitati: cu siguranta, cu ardoare sau cu per-
severenja?
1. Conduceji o expedijie polara. Echipajul va apreciaza, deoarece...
a) Sinteti Indraznet.
0 b) Sinteti sincer.
0 c) Sinteti generos.
2. Va place un film, dar cel mai bun

prieten iI detests, ceea ce va face sa
fiji:
71 a) Furios.
0 b) Incapajinat.
0 c) Vorbaret.
3. Nereugind sa va convingeti vecinul

sa va imprumute pe loc pick-up-ul...
0 a) Asteptaji pins a doua zi dimineata.
0 b) Va adresati altui vecin.
0 c) Bateti cu pumnul in mass.
4. Cind eraji copil, ce spuneaji mamei

pentru a putea merge la o zi onomastics?
O a) "Ne va aduce acasa, cu marina, tatal unui coleg".
O b) TO de acord, mama, bineinteles!".
0 c) "Mamico, dar asta mi-ar face o placere deosebita"!
5. Cum procedaji pentru a-i cigtiga total pe cei din jur?
0 a) Ii convingeji ca actionati spre binele
lor.
!7 b) Ii luati prin surprindere.
I c) Le promiteji tuna de pe cer.

6. Daca aji fi un stralucit avocat, v-aji
apara clienjii, deoarece...
O a) Le cunoasteji temeinic dosarul.
0 b) titi sa pledati foarte bine.
71 c) Reusiti sa emotionati jurajii.
146
Psihoteste
7. Discuta%i ferm cu prietenii dumnea-
voastra. Sinteti influentat de cei care...

O a) Debordeaza de entuziasm.
O b) Sint mai obraznici decit dumneavoastra.
O c) Nu va cer parerea.
8. Oamenii care nu reu*esc niciodata
sa va amageasca sint...
10.
convinga sa sarii%l cu pareuta. Reugegte sa va convinga, deoarece

este...
7 a) Rezistent ca o broasca jestoasa. I

b) Rabdator ca un bitlan.
O c) incapajinat ca un catir.
11.
O a) Imprudenji.
O b) Ipocriti.
Varul dumneavoastra vrea sa vA
Sinteli sigur ca all reugit sa convingeti un adult able atunci cind

spune:
r7 c) Pretentioi.
O a) "Te cred!"
9. Sinteli un cavaler din evul mediu.

Ce faceli pentru a ci tiga increderea seniorului?
O a) Capturaji $eful dumanilor dumnea-
12. Visati sa fill ales capitanul echipei

de baschet. Ce le spuneli membrilor echipei?
voastra.
7 b) "De acord!"
i 1 c) "Ai cistigat!"
O a) Va voi face sa ci tigaji!"

O b) "Sint jucatorul cel mai putemic!"
O b) Va jineji cu fidelitate promisiunile.

O c) Aparaji pe cei sarmani i slabi.
O c) "Sint cel mai bun prieten al vostru!"
Consultind tabelul care urmeaza, incercuili litera care coincide cu raspunsul dat de
dumneavoastra.
Numarali literele bifate (cind litera este subliniata, numarali doua puncte). Citiji
interpretarea corespunzatoare liniei cu punctaj maxim.
Stijl s6 convingeji?
Cu siguranta
g a c b
Cu ardoare
Cu perseverenta
c
b
b
c
10
11 12
b b
b
a
c
b a Q
k a c a
a a g a
c
b
a Q
Cu siguranfa. Nu va place sa va lasali la voia intimplarii. Nu avansaji decit
atunci cind sinteli siguri de citig, avind toate atuurile de partea dumneavoastra. In mod
firesc, forla de care dali dovada ii impresioneaza pe ceilalli. Estimaji ca este suficient
sa le dali dovezi pentru a le obone increderea. in ochii dumneavoastra, faptele
valoreaza mai mult decit promisiunile. Deviza dumneavoastra este "a invin ge pentru a
convinge".
Cunoa$terea interpersonal.
147
Cu ardoare. Entuziasmul va face nerabdator: in Limp ce va aprindeti pentru o

idee, nu suportali ca ceilalti sa vi se opuna. Sinteli plin de energie pentru
neutralizarea celor care ar vrea sa va descurajeze. Puneti atita pasiune, incit ace*tia
terming prin a ceda. All fi capabil sa escaladali muntii pentru a-i ajuta pe cei care v-o
cer. Deviza dumneavoastra este "a indrazni pentru a convinge".
Cu perseverenfa. Renunjati rareori la ideile dumneavoastra sau la
scopurile pe care vi le-ali fixat. Sinteli obstinat, viclean i inventiv: nu ezitali niciodata
sa prelungiti tratativele pentru a-i convinge pe ceilalti. Va spargeti capul pentru a gasi un
argument care aduce decizia. Doar din cauza oboselii reuete cineva, uneori, sa va
smulga un acord.
Deviza dumneavoastra este "a rezista pentru a convinge".
(C.T., 1. D.)
Incercali sa aflali acest lucru raspunzind prin DA sau NU la iritrebarile care
urmeaza.
1. Vi s-a intimplat
deja sa nu va onorati un angajament pe care vi l-aji

asumat personal?
Oda
O nu
2. Va afecteaza daca ii dezamagili pe
ceilalti?
Oda
O nu
3. Un contract, o data semnat, trebuie

respectat intotdeauna ad litteram?
O da
nu
4. Poate fi promise, din pasiune, tuna

de pe cer?
O da
O nu
5.
vise intimpla sa le faceli anumite
servicii celorlalli?
O da
O nu
6. Va respectati angajamentele chiar

daca ceilalti nu le respects?
O da
O nu
7. S-a intimpl3t sa vi se aminteasca

direct ca nu v-aji respectat promisiunile?
O da
rl nu
8. Memoria dv. v-a impiedicat vreoda-
ta sa va tineli de cuvint?
O da
nu
9. Treceli, in anturajul dv., drept o persoana de incredere, pe care se

poate conta i care iii respects intotdeauna cuvintul dat?
Oda
7nu
10. Dati mare importanta promisiunilor facute?

Oda
O nu
148
Psihoteste

Acordaji-va un punct daca aji rAspuns cu DA la Intrebarile 3, 5, 6, 9 i 10 i tot un
Daca aji oblinut 10 puncte: nu numai ca sinteji o persoane de cuvint, ci

qi o persoana realists, de incredere i foarte credincioasa unor solide principii morale.
Daca aji objinut intre 7 Si 9 puncte: va jineji adesea cuvintul,
respectindu-va angajamentele i promisiunile i nu apreciaji faptul cA cineva nu isi
respects acest gen de Indatoriri.
Daca all objinut intre 3 i 6 puncte: vi se intimpla uneori sA nu vA tineli
promisiuniie. SA fie oare din pricina lipsei rigorii, a memoriei sau din simply neglijenje?
Daca afi oblinul mai pupn de 3 puncte: este timpul sA vA reveniji i sa
acordali mai multa importanja cuvintului dat, contractelor semnate i angajamentelor
morale Incheiate cu persoanele .pe care le respectaji.
(L.D.)
'qu'
Ce else psfliolcgfA oonduo+erfi pentru dv.?

Discujiile teoretico-metodologice reteritoare la natura conducerii i la factorii de
cretere a eficienjei acestaia - i, consecutiv, la calitetile conducstorului (liderului)
- au fost i sint Inca foarte numeroase i, nu de pujine on, contradictorii.
S-a conturat totui, intr-o perioada mai recenta, un anumit consens, conform
caruia conducerea este fundamental o categorie psihologice Si esential o interacjiune Intre conducator i subalternii sai.
Dei fiecare conducator este caracterizat de un anumit stil psihosocial de con-
ducere, nu toll (re)cunosc esenja conducerii i nu toji contientizeaza necesitatea

apelului la metode i tehnici psihologice i psihosociale eficiente de conducere.
Proba pe care v-o propunem in continuare ve poate oferi numeroase motive de
reflectie Si, daca doriji. o suits de recomanderi specifice referitoare la opiniile qi
conceptiile dv. privind:
esenta psihosocialA a conducerii
unele proceduri psihosociale i tipuri de comportamente folosite in conducere
utilitatea psihologiei ca instrument de formare a Iiderului.

Alegeti la fiecare intrebare varianta de raspuns care vA caracterizeazA in cea
mai mare masura, care corespunde cel mai mutt concepliei sau modului dv. de a
actiona in calitate de conducator. DacA nu aji avut Inca o functie de conducere, proiectati-vA "aici i acum" in acest statut ipotetic.
Cunoasterea
interpersonala
1. In curind veti avea un nou subaltern. Cum preferati sa fie acesta?
0 a) Sa aiba experienta i vechimea ne-
cesare, astfel incit sa-I pot pune la
treaba imediat.
b) Prefer sa fie un debutant pentru a-I
forma in functie de exigenjele funcliei i ale mele.
2. Ce considerati ca trebuie sa cunoasca un conducator despre subalternii sai?
"l a) Preferintele, ambitiile, modul de

petrecere a timpului Tiber.
O b) Problemele strict profesionale.
0 c) Motivatille i comportamentele profesionale, componentele semnificative ale personalitatii.
3. Considerati ca anumite probleme

ale conducerii, deci ale dv., pot fi
discutate 1 cu alte persoane (colaboratori, subalterni)?
0 a) Nu, aceste probleme tin numai de
competenja mea.
0 b) Anumite probleme pot fi i trebuie

discutate i cu colectivul condus; in
fond, viitorul institutiei (sectiei, unitatii etc.) ii intereseaza Si pe ei.
0 c) Unele probleme pot fi discutate cu
unul, doi oameni de incredere.
4. Unul dintre tinerii dv. colaboratori
are un stil defectuos de interactiune
cu ceilalti (permanent ostil, uneori
lipsit de politete etc.). Cum procedati?
' a) Voi aplica o strategie pe termen lung

de corijare a stilului sau.
7 b) Voi ruga o persoana cu experienta
sa se ocupe de corijarea sa.
0 c) Provoc un conflict pentru a-I face sa
reaclioneze Si apoi propun sancjio-
narea sa.
O d) II suport cu stoicism.
149
5. Considerati ca un conducator trebuie sa aiba Intilniri cu subalternii
pentru a discuta problemele Tor?
1 a) Da, i cred ca un sfert de ors pe Iuna
cu fiecare este suficient.

b) Un conducator trebuie sa fie foa rte
accesibil i sa-i asculte cu rabdare
subaltemii, indiferent de timpul necesar pentru aceasta.
c) Pentru problemele subalternilor
exists serviciul de personal.
d) Nu exists (nu vor exista) probleme

in colectivul condus de mine.
6. Cum lucrati (veti lucra) cu adjunctul
dv.?
a) Dupa un an, doi, voi cauta sa-I infocuiesc; imi place schimbarea.
O b) Cred ca ar fi bine ca el sa fie numit
ref dupa plecarea mea.
O c) Ma ocup (ma voi ocupa) personal de
formarea Iui ca viitor ef; de fapt,
i-am i spus aceasta.

7. Cum apreciati teoriile psihologice
moderne privind optimizarea conducerii?
O a) Rolul conducatorului este foarte clar:
sa dea dispozijii, sa controleze, sa
aprecieze.
b) Teoriile psihologice privind conducerea sint utopii.
C7 c) Teonile respective sint foarte utile i
am cautat (voi cauta) permanent sa
ma perfecjionez in acest sens.
8. Ce reprezinta psihologia pentru

dv.?
O a) Nevroza Iui Freud.
O b) Studiul "bolilor personalitatii".
c) Un ansamblu de conceptii i metode
pentru a cunoate i injelege came-
nii.
M d) Nu ma intereseaza acest aspect.
150
Psihoteste
9. Diferentele interpersonale constitu- O c) 0 pierdere de timp i de bani.

0 d) 0 investijie indispensabila.
te pentru un grup:
a) Un factor de progres pentru toji.
13. Cine credeti ca trebule sa is o de b) 0 sursa de dificulteji i de confuzii.
cizie privind instruirea/perfectio c) Nu se pune problema, oamenii fiind
narea personalului?
destul de asemenaton intre ei.
a) Numai cel interesat tie de ce are
nevoie.
10. Considerati ca in principiu zece

oameni pot avea idea mai multe Ipi
mai utile decit unul singur?
b) Un conducator trebuie se-i sensibilizeze subaltemii cu privire la nece-
sitajile actuale i de perspective pri-
a) Bineinjeles! Acesta este i unul din
vind instruirea.
sensudle muncii in echips.

b) Nu neaperat.
O c) Singurul care decide i in acest sens

este conducetorul.
O c) Daca toate lumea ii expnma ideile,
14.
se ajunge uor la haos.
11.
In mod concret, cind credeti ce

trebule sa se recurga Ia o instru-
Considerati ca forma de prezentaire/perfectionare a subalternilor?

re favorizeaza transmiterea unul
a) Atunci cind apare o necesitate imemesaj?
diate (dotarea cu aparatura etc.).
a) Numai argumentele bune confers O b) Numai in cazul schimbeni personavaloare unei comunican.
lului.
O b) Conteaza convingerea cu care se c) Este un proces planificat pe termen
comunica.
lung, in funcjie de cerinjele institujiei
7 c) Prea multa "forma" dilueaza mesajul.
i ale personalului.
d) Da, sint un adept al comunicarii "toO d) Numai atunci cind cer subaltemii.
tale".
15. Ce parere aveti despre decizia
colectiva?
CJ a) Consultarea colaboratorilor este
12. Un curs de pregatire este pentru

un conducator:
O a) Un prilej pentru a mai lipsi de la locul

de munca i de destindere.
O b) Un instrument pentru progresul instituVei.
uneori foarte utile.

b) Conducerea colective, chiar in forma consult5di celorlalji, este o iluzie.
O c) Nu cunosc aceaste problemfi.
Intrebare
10
11
12
13
14
15
C
d
Cunoagterea interpersonala
151
Dace ati obtinut:
Intre 15 ,si 40 de puncte.
Conceplia dv. despre conducere este aceea de a pretinde de la subalterni doar
concentrare pe activitate, fsra manifestarea profilului de personalitate specific fie-
caruia. Unicul criteriu de apreciere pe care-I folositi este eficienta, ceea ce, Intr-o
mare mesura, este corect. Dar titi cum se vs motivali i stimulati subaltemii in activitatea for pentru a-i face mai eficienti? Nu cumva pe termen lung ii descurajati?
Aptitudinile dv. psihosociale sint slab dezvoltate i, de fapt, nici nu aveli incredere in
astfel de metode $i proceduri - le considerati pur i simplu utopii.
Pe termen lung, stilul dv. de conducere nu poate da rezultate. Inevitabil vor apa-rea
situalii i probleme socio-umane de nedepait in actuala conceptie. Va invitam la
reflectie acum, Inainte de a vs intilni cu problemete mentionate!
Intre 41 i 60 de puncte.
Nu sinteti Inca total convins de necesitatea Owe acorda atentie qi problemelor
psihosociale ale subalternilor. Sinteti pulin, contradictoriu: uneori deschis, alteori
opac la necesitatile, aspiratiile i motivatiile profesionale i umane ale oamenilor pe
care-i conduceli, ceea ce creeaza destula contuzie in rindul lor.

Unul din contraargumentele dv. este acela at Iipsei de timp. Ss tili ca rezolvarea unei
probleme umane este o "investitie" pe termen lung, deci infinit mai profitabila decit o
decizie administrative.
Peste 60 de puncte.
Ali Inleles foarte bine ca progresul subalternilor dv. este i progresul instituliei.
Sinteti atent la aspiraliile for, titi sa-i motivati, ii cunoateti bine i aveli Incredere
in cei care o merits.
Competenta dv. psihosociale va permite ss armonizati deosebirile interindivi-
duale ale subalternilor i sa depsili micite for defecte. Colectivul dv. este coeziv i cu
un moral ridicat. Stiti se va creteti *i se va educati subalternii Si colaboratorii...............
...Sau cel putin - dace nu sinteti Inca un conducetor aceasta este conceptia
(F.S.)
dv. despre conducere. Sintem convini ca veli avea succes!
KM
D POITORJM
au
taz*p
La nivelul limbajului cotidian - qi nu numai - persoana autoritara este cea care

manifests un anumit grad de agresivitate, de duritate in relatiile cu ceilalti. Nu are
importanle aici cum s-a constituit aceaste caracteristica atitudinala interpersonala; cert
este ca ea se manifests in situatiile noastre sociale, uneori cu rezultate neplscute.
Psihoteste
152
Cunoateti insa toate efectele posibile - mai ales pe termen lung - ale acestui
mod de interacjiune cu ceilalti? $i o intrebare mai specials pentru cei interesati de o
anumita problematica psihosociala: credeti ca o persoana autoritara este sau
devine intotdeauna lider?
Aplicaji-vs testul de mai jos i reflectati putin la semnificatia interpretarii. Multe din
reuitele i/sau insuccesele dumneavoastra, in special, vor putea fi astfel expli cate ,i
prin prisma parametrului pus in disculie. Decideli apoi dace trebuie sa schimbati
ceva in felul dumneavoastra de a fi.
Raspundeti cu DA sau NU la fiecare din intrebarile de mai jos.
1. Va este greu sa refuzati atunci cind

vi se cere sa faceti ceva?
Ida
9. Va pierdeti rabdarea cu persoanele

mai lente?
Ida
nu
2. Evitati confruntarea chiar i atunci
cind considerati ca aveti dreptate?
O da
nu
3. In general vorbind, va supuneti cu
usurinte regulilor Si regulamentelor?
Ida
nu
4. VA gasiti deseori in situatia de a va
cere scuze?
Ida
nu
5. Va framinte mutt o opinie negative

la adresa dv.?
da
nu
6. Cereti parerea cuiva atunci cind vi

cumperati ceva de Imbrecat?
da
nu
7. Aveti tendinta de a ridica tonul

atunci cind nu vi convine ceva?
da
nu
8. Vi se intimpla relativ frecvent se

apostrofati in public o persoana?
da
nu
nu
10. Folositi din cind in cind un limbaj
mai colorat?
da
nu
11.
Credeti ca exists multe persoane

care nu merits atentie pentru ca
sint insignifiante?
da
nu
12. Acordati multa importanta opiniilor exprimate prin televiziune?
da
nu
13. Dace un subaltern execute necorespunzator o lucrare, aveti curajul sa-i spuneti imediat ca nu sinteti multumit?
Ida
nu
14. Aveti tendinta de a spune ceea ce
ginditi, fare a ve preocupa de consecinje?
da
nu
15. Credeti ca sinteti o persoana intolerante?
-1 da
nu
Cunoaqterea in
terpersonala
153
da
nu
16. Va enervati atunci cind nu va
puteti impune punctul de vedere
intr-o discutie?
19.
7 da
Oda
nu
nu
17. Consultati pe cineva in deciziile
care va privesc?
da
O nu
18. Credeti ca este mai avantajos si

tineti banii la banca decit sa-i investiti intr-o afacere?
Credeti ca trebuie folosita orice

ocazie pentru a va remarca?
20.
Va simtiti in largul dv. atunci cind

sinteti unul dintre cei multi?
da
1 nu
Acordati cite un punct fiecarei intrebari la care ati raspuns conform grilei: 1. UA;
2. DA; 3. DA; 4. DA; 5. DA; 6. DA; 7. DA; 8. NU; 9. NU; 10. NU; 11. NU; 12. NU:
13. NU; 14. NU; 15. NU; 16. NU; 17. DA; 18. DA; 19. NU: 20. DA.
Daca ati obtinut:
14 - 20 puncte. In mod sigur nu sinteti o persoana agresivs - ceea ce nu e rau
-, dar va Iipsesc mijloacele alternative de a va impune (mai ales daca ati obtinut
puncte la intrebarile 2, 6, 13, 17, 19, 20), ceea ce nu e prea bine din perspectiva unei
viitoare functiide conducere. Va simtiti bine numai in situatiile in care sinteti condus,
dirijat, sfatuit. In momentele de criza preferati sa-i asume altcineva responsabilitatea, dei
sinteti foarte plin de solicitudine Si dispus sa faceti ceea ce vi se cere.
In functie de aspiratiile dv. profesionale trebuie sa luati o decizie: cum agresivitatea vs
este structural strains, iar un stil de conducere bazat pe aceasta atitudine complexa
este ineficient pe termen lung, pentru un post de conducere va trebuie neaparat un

program de formare psihosociala.
Sinteti bine integrat i apreciat in grupul de egali.
7 13 puncte. Aveti predispozitii i atitudini multiple. Faceti o analizs a intrebarilor la care ati obtinut puncte.
Oricum, sinteti in masura sa va asumati responsabilitatea conduceri - i va

place acest lucru -, dar nu recurgeti la agresivitate ca mijioc Si stil decit foarte rar, i
anume atunci cind va lipsesc alte mijloace.
Aveti premise pentru a deveni un conducator eficient pe termen lung; prin
cooperare, dirijare, intrajutorare, consiliere puteti obtine de la ceilalti ce doriti.
0 - 6 puncte. Aveli o personalitate puternics i nu va simtiti in largul dv. decit
atunci cind dati ordine, conduceti. Din pacate, mijiocul principal prin care credeti ca se
obtine sau se mentine autoritatea este agresivitatea. Insa, aa cum aratam mai sus, un
stil bazat pe agresivitate este eficient pe termen scurt i in situatii destul de putin
frecvente (situatii emergente, de crizs etc.). In situatii relativ obinuite i cu subalterni
maturi, responsabili i competenti, stilul autoritar da gre: nate, dupa
caz, ostilitate, refuz, izolare, revolts.
154
Psihoteste
Daca va este negata sau refuzats puterea, probabil va transformati intr-un rebel,
fenomen cu consecinte la fel de negative.
Plecati de la premisa ca Si altii sint la fel de buni, incercati-va rabdarea, invatati sa
i ajutati, sa construiti, nu numai sa negati. Evident, finalizarea acestor proceduri
(F.S.)
cere timp, dar merits: ati putea deveni un conducator foarte bun.
Va
pricep@# sa
negmiA#?
In ce masura sinteti de acord (sau nu) cu urmatoarele afirmatii? Analizati-vs

comportamentul in situatiile cotidiene i taspundeti fara nici o ezitare. Doar
dumneavoastra veti cunoate scorul la acest test. Nu vs autoamagiti:
Deloc Putin CiteodataAdeseaintotdeauna
(1 p.) (2 p.)
(3 p.)
(4 p.)
(5 p.)
Pregatesc cu grija intilnirea.

Imi cunosc bine parteneni
(personalitate, caracter,
sistem de valor).
Definesc in mod clar
obiectivele mele generale
i obiectivele intilnirii.
imi pregatesc argumentarea in

functie de psihologia partenerilor mei.
imp cunosc trasstunle dominante ale
personalitstii mele.
Imi stspinesc gestunle i
comportamentul.
$tiu sa-mi psstrez singele rece

in toate ocaziile.
Incurajez luarea de cuvint.
Tipul meu de disculie este

la fel de important ca al
celorlalti participanti.
Incerc clanficarea sentimentelor.
Relativizez interventiile
negative sau agresive.
Cuno&, terea in terpersonala
155
Recurg la minisinteze succesive.

Asigur progresul dezbateni.
Incurajez partenerii de discutie prin
atitudinea, gestunle i privirea mea.

Reformulez ideile for i le valorizez.
Accept tacenle.
Aprofundez dezacordunle, cautind
posibile puncte de convergenta.
Suspend Intilnirea atunci cind nu
mai stapinesc situatia.
La sfiqitul Intilnini rezum cele
spuse, amintesc punctele de acord i de

dezacord i expun pe scurt
solujiile retinute.

Numaraji de cite on aji raspuns: deloc, putin, citeodata, adesea, Intotdeauna.
Faceti suma punctelor obtinute.
Dace ati oblinut:
Mai pulin de 50 puncte - nu sinteti un bun negociator; pentru
dumneavoastra negocierea este doar o aparenta.
Intre 51 qi 70 puncte trebuie sa mai depuneji Inca efort...

Peste 70 puncte - va respectati partenerii i Iucraji bine cu ei. Sinteti tolerant,
deschis i constructiv, aa cum trebuie sa fie un bun negociator.
(A.Z.)
Ce lell de manWr nte# (dam slut.fL..)t

Mai jos sint prezentate 28 de afirmatii grupate in seturi de cite 7, fiecare dintre ele
corespunzind unui anumit stil de conducere. Propozitiile de la 1 la 7 caractenzeaza
stilul de conducere centrat pe analiza-control; de la 8 la 14 stilul expresiv-comunicativ; de la 15 la 21 stilul productiv-afectiv; de la 22 la 28 stilul permisiv-intuitiv.
Raspundeti daca sinteti sau nu de acord cu aceste afirmatii.
156
1. Durata carierei intr-o organizajie qi
loialitatea sint cele mai importante

elemente ale sistemului de recompense.
10.
realizarii lor.
O da
da
nu
nu
2. Regulile sint facute pentru a fi respectate.
. Aprecierea, recunoaterea i recompensa materials contribuie

cel mai bine la motivarea muncii.
O da
nu
3. Prefer activitajile care ma solicits
intens.
O da
O nu
4. Controlul sistematic al subordonajilor este o necesitate a conducerii

eficiente.
da
Oda
!7 nu
12.
eficient.
Oda
nu
5. Imi critic adesea propria activitate.

O nu
14.
ganizajiei, nivelurile de salarizare,

precum qi perspectivele profesionale.
da
municare, sarcinile i documentele
scrise.
da
Onu
8.
Discutarea planurilor *i proiectelor

este modalitatea cea mal eficienta
de a motiva subordonajii.
da
O nu
9. Prefer sa stabilesc directiile generale ale activitatii, iar detaliile sa le

precizez pe parcurs, pe masura derularii ei.
Oda
nu
Noilor angajati trebuie sa li se explice obiectivele i strategiile or-
6. Prefer modalitajile oficiale de co-
da
nu
7. Exists o modalitate corecta $i una
gregita de a-ji indeplini obligatiile,
dar exists intotdeauna cea mai
buns modalitate de a ji le indeplini.
Cei mai multi subordonaji Ii fac

datoria corect dace gtiu bine ce au
de facut.
O da
lnu
13. Un lider convingator este un lider
nu
da
Prefer sa las in seama subordonatilor detaliile activitatii, dar pretind rapoarte periodice asupra
O nu
15.
Admir gindirea originals daca are

aplicajii practice.
O da
7 nu
16.
In evaluarea activitatii important

este sa evidenjiezi elementele de
succes qi nu pe cele care au dus la
egec.
O da
O nu
17. Deciziile de grup sint intotdeauna
cele mai bune deoarece toji oamenii pot aduce o contributie qi o experienja valoroase.
O da
f7 nu
Cunoasterea in
terpersonala
18. Fiecare dintre not s-a nascut cu

capacitatea de a rezolva probleme
qi de a fi creativ.
da
nu
19. Pentru mine este important ss

desfagor o activitate plscuta qi ss
cigtig multi bani.
da
nu
20.
Varietatea ambientului fizic al

muncil ridica moralul qi producti-
vitatea.
da
nu
21. Cel mai impo rtant ajutor pe care-I

poti da unui nou angajat este familiarizarea cu ansamblul relatii-
lor din organizatie qi cerintele generate ale sarcinii; detaliile le va
afla ulterior, "din mers".

da
nu
22. Prin Incredere mutuals nevoile indivizilor qi cerintele organizatio-
nale pot fi integrate.
^7 da
nu
23. Activitatea se desfagoara cel mai
bine atunci cind fiecare persoana
Iqi stabilete modalitstile proprii
de a-qi Indeplini obligatiile.
157
da
nu
24. Succesul sau egecul efortului de-
pus de subordonati este cea mai

eficienta forma de evaluare.
da
nu
25. Clnd randamentul activity ii este

scszut, cel mai bine este sA renunti *i sA-ti dedici ziua plimbarii
sau vizionarii unui film.
L-7 da
i7 nu
26. Imi place sa am Intilniri de brainstorming cu colaboratorii mel,

spontan organizate, pentru formularea proiectelor de victor ale organizatiei.
da
J nur
27. Sedintele de consiliu, relatiile ierarhice oficiale ma irita qi Impiedica desfaqurarea fireasca a activitatii unei organizati.
i7 da
El nu
28. Ori de cite on intimpin rezistenta
la un proiect nou sau lucrurile au
demarat pe o piste false, cel mai
bine este sa am-in pins cind situa-
tia va deveni mai favorabila.

O da
nu
Cotarea i interpretarea rezultate/or

Din care grup de afirmajii ati realizat cele mai multe alegeri? Setul de afirmatii
selectate reflects preferinta sau dominanja dumneavoastra emisferica i reprezinta in

acelai timp viziunea personals asupra eficacitatii actului de conducere la nivel
organizational sau stilul de conducere.
Nu exists stiluri "bune" i mai "putin bune". Operind aceste alegeri, este important sA Injelegeti cA modul in care dumneavoastra vA raportati la activitate, vA orga-
158
Psihoteste
nezati propria munca i pe a altora sau va desfauraje propria viaja sint foarte
importante pentru un manager.
Stilul de conducere centrat pe analiza Si control. Specific
acestui stil este structurarea, programarea, ordonarea i controlul tuturor activitstilor.
Expresie a dominantei emisferice stingi tipice, cei caracterizati prin acest stil de
conducere vor proceda prin structurarea Si planificarea secventials, strict& atit a vietii
i activitatii personale, cit i a acelora care depind de ei.
Stilul expresiv-comunicativ. Acest stil exprims Si el preferin%a de a opera
in registrul cognitiv al emisferei stingi, dar intr-o maniera mai atenuats. Acest stil de
conducere se va sprijini pe acelai tip de strategic folosite de analizatori-controlo n; dar,
spre deosebire de acetia, comunicarea in dublu sens i personalizarea rolu rilor vor ti
preferate.
Stilul producfiv-afectiv. Este" caractenstec celor cu dominanja emisferica

dreapte. Dei comunicarea i planificarea continua sa joace un rol insemnat i in
cadrul acestui stil de comportarme nt i conducere, aceste activitati se realizeaza in
modaliteti mult mai putin structurate, in care imaginea joaca un rol esential.
Mentorizarea este partea preferate a activitatii de conducere, eficacitatea acesteia fiend
de regula apreciata dupe influenta directs exercitata asupra integrarii i adaptarii
organizationale.
Stilul permisiv-intuitiv. Expresie a dominantei emisferice drepte extreme,
acest stil va opera prin excelenta pe baza intuitiei, va lasa subordonatilor libertatea de
ai alege i negocia termenele, strategia de realizare a sarcinii, va incuraja autocon-
trolul i autoevaluarea.
(D.B.)
I
in zilele noastre, conducerea a suferit o transformare calitativa evidenta: binomului
"experienta-intuitie", specific unei conducere empirice, bazata preponderent pe flerul i

experienta aleatoriu acurnulata de manager. i se substitute cel reprezentat de "infor maperationament", ceea ce semnific;a rationalitatea procesului conducerii in toate componentele
sale.
Studiile i cercetsrile efectuate in sfera conducerii au demonstrat, fare echivoc, ca
preocuparea principals a conducatorului, la orice nivel de ierarhie a conducerii s-ar
afla, este omul; or, dace particularizarn aforismul "a conduce inseamna a ti", atunci
rezulta ca una din sarcinile majore ale fiecarui conducator este aceea de a-i
cunoate cit mai bine subalternii.
Cunoasterea in terpersonala
159
Cu cit un manager va cunoate mai adecvat aptitudinile, atitudinile, motivatiile,
preferinjele subordonatilor sai, cu atit mai eficient va putea s,&-$i desfaoare

activitatea de conducere.
In mod obinuit, oamenii ajung, in medie, la o cunoatere acceptabila a celorlalji: a
colegilor de munca, a efilor Vsau subaltemilor etc. Am spus in medie pentru ca unii
ajung la rezultate deosebite in acest domeniu, dupe cum alpi trebuie sA infrunte, aproape
permanent, consecinjele negative ale slabei cunoateri a partenerilor de interacliune,
motiv esential pentru care programele de formare/perfecjionare a ma nagerilor se
centreaza pe probleme de cunoatere i evaluare a personalitatii.

Dumneavoastra titi sa evaluati?
Parcurgeji testul urmator i veji descoperi, sintem siguri, aspecte interesante
despre capacitajile dv. de conducere.

Mai jos sint prezentate o serie de enunturi legate de fapte de munca. Va trebui sa
apreciaji aceste enunjuri in raport cu doua criterji.
1. Criteriul A: CLARITATE
- apreciali cu DA enunjurile care reprezinta fapte obiective, legate de rezultatele
propriu-zise ale activitatii, observate direct i recent;
- apreciali cu NU enunjurile care se bazeaza pe informatii indirecte, pe zvonuri sau
pe observatii efectuate cu mult timp in urma.
2. Criteriul B: COMPORTAMENT
- apreciali cu DA enunjurile care descriu un comportament specific;
- apreciali cu NU enunjurile care fac evaluari sau descriers ale personalitajii.
Enunjul
. A avut doer doua gregeli in materialul intocmit ieri.
2. A efectuat o lucrare suplimentara, realizind qi Iucrarile
curente.
3. A realizat 80% din sarcinile incredintate.
4. Am auzit ca nu folose*te Integral timpul de lucru.
5. Dace mi-aduc bine aminte, in timpul anului nu a manifestat Interes fats de munca sa.
6. A pregatit un raport de evaluare tehnica, fiind doar putin ajutat. Raportul a fost concis qi clar. Propunerile
facute au fost apreciate qi multe au fost aplicate.
7. A facut o prezentare tehnica in fata unui grup de speciali*ti; nu le-a captat atentia, prezentarile vizuale au
Post needificatoare, a vorbit cu voce monotone. Nu a
raspuns bine la intrebari. eful sau a trebui sa Intervina des pentru a clarifica diferite aspecte.
Aprecierea
(C cuDA sau NU)
A
B
160
Psihoteste
8. Atitudinea atotgtiutoare a specialistului respectiv dsu-
neaza activit5tii Iui.
9. Sapte din cei opt participanli la cursul de perfeclionare condus de specialistul respectiv afirms ca
acesta ii intrerupe cind vorbesc, nu rsspunde la intrebsri $i ii admonesteazs cind gregesc.
10. In activitatea de producjie nu repartizeaza corect
sarcini subalternilor.
11.
Unii subordonali sent supraincarcaji, iar altii sent

solicitaji sub capacitatea Ior.
12. Are excelente calita ji de conducstor.

13. Ii Iipsesc cunotinjele necesare pentru a-i conduce
pe tehniclenil aflali in subordine.
14. Intocmegte o documentatie privind rezultatele muncii subalternilor. Ii evalueaza trimestrial, iar subal-
ternii ii accepts evalusrile.

15. Nu este receptiv la critics.
Cheia testului
Enunjul Rsspunsul corect
A
B
1
2
3
DA
DA
DA
DA
DA DA
NU
NU
NU
NU
Explicajii
Acestea sint constatari Clare, obiective, faptice qi
specifice pentru comportament.
Enuntul se bazeaza pe un zvon.
Nu se poate avea incredere in memorie in cazul
observatiilor pe un an. Enuntul are la baza un rationament subiectiv Si nedocumentat.
DA
DA
DA
DA
DA NU
DA
DA
Sint descrieri comportamentale foarte Clare.

Enuntul nu descrie un comportament concret. Degi
informatiile sint indirecte, ele sint acceptabile in acest
caz; urmarirea permanents qi directs a unui
instructor nu este intotdeauna posibila.
Informatiile trebuie completate cu o verificare pdn

participare la cursurile de perfectionare.
Cunoasterea in terpersonala
161
10
DA NU
11
DA
NU
Este o constatare obiectiva, comportamentala.
12
DA
NU
Ar putea fi o afirmatie reala, dar ce inseamna concret i cum se reflects in rezultatele comportamentului respectiv?
13
DA
DA
Nu este un comportament, dar este un enunt specific, faptic, clar.
14
DA
DA
Este o constatare obiectiva, faptica, specific comportamentala.
15
DA
NU
Este un enunt clar, dar trebuie precizat cum se

manifests lipsa de receptivitate.
Chiar daca este clar, acest enunt nu este destul

de specific.
Cotarea ;i interpretarea raspunsurilor

Acordati cite un punct pentru fiecare raspuns care coincide cu cel din cheia testului.
Daca all obtinut:
Intre 26 Si 30 de puncte. Aveti o imagine clara qi corecta despre felul in care
trebuie sa desfaqurati activitatea de cunoatere a sublaternilor, despre recoltarea
datelor i interpretarea for ulterioara.
In conditii similare puteti fi i un bun instructor in formarea i perfectionarea
personalului.
Intre 18 Si 25 de puncte. Aveti deficiente in organizarea i desfaurarea
cunoa-terii subalternilor i colaboratorilor. Nu titi intotdeauna ce trebuie sa urmariti, acordati
atentie unor zvonuri despre ceilalti i nu unor constatari directe i obiective, nu notati
datele esentiale despre activitatea profesionala a subalternilor etc.
Sinteti Insa capabil de progres: stabiliti-va un set de criterii obiective, masurabile

(timpi, rezultate concrete) cu care sd-i apreciati pe ceilalti; stabiliti-va o metodologie
concreta de observare - la ce intervale, pe ce durata .a.

Sub 17 puncte. Activitatea de cunoatere a subalternilor Si colaboratorilor este
foarte defectuoasa. Sinteti subiectiv, cu multe erori de perceptie interpersonala, cu

contacte sporadice cu subalternii etc.
Va este absolut necesar un curs de formare in domeniul relatiilor umane; restructurati-va imaginea despre propria persoana. $i nu uitati: preocuparea dv. principals
(F.S.)
trebuie sa fie oamenii, cunoaterea, motivarea, coordonarea lor.
162
Psihoteste
Pentru a va afirma intre ceilaiti, pentru a objine prestigiu, stima publics nu este
nevoie sa va manifestali ostentativ superioritatea, cu orice prej i in orice imprejurare. In Faust, nemuritoarea capodopera a lui Goethe, intilnim urmatoarea refleclie:
Inteligenia, bunul simi pufine/efecte cer, caci se impun prin sine".
Aprecierea socials valorizeaza indivizii a caror personalitate se exprima prin fapte, prin
eficien-
js socials, printr-un comportament ponderat, constructiv i nu pe cei care recurg la

impulsivitate, brutalitate, la comportamente agresive. La fel de amendabil este i
stilul de comportament care se remarca prin incercarea de a-i manipula pe ceilalli, de
a-i utiliza ca .,instrumente" in scopul oblinerii unui avantaj personal. Numai

armonizarea aspirajiilor i fericirii personale cu dorinlele i nevoile celorlalji
reglementeaza rational" relaliile dintre oameni. Omul devine personalitate numai
daca se racordeaza sistemului de valori sociale, efortului comun, normelor
de vials ale colectivitalii. Cota socials a personalitalii este data de eficienta in
profesie, dar i de modul in care respects normele i valorile sociale.
Omul in context social, articularea sarcinilor i aspiraliilor personale, a dorinlei de
a-li racorda statutul social la ateptarile celorlalji - iata condilia interumana
constructive pentru care pledam. A coopera, a ajuta, a deveni un partener diligent
reprezinta astfel o noua resursa umana i se traduce printr-o tehnologie
comportamentala specifics: competenia interpersonala.
Dorim sa va ajutam sa va autodiagnosticali orientarea persoanei dumneavoastra in raporturile cu ceilalli. Care sint tendinlele comportamentale constante, ce orientari valorice va caracterizeaza, cum aclionali in relaliile cu ceilalli i ce semnificalie au aceste orientari - iata intrebarile la care va raspunde chestionarul pe care vi-I
propunem (tradus i adaptat dupe Dominique Chalvin, L'affirmation de so!).
in continuare va prezentam o serie de afirrnafii. Raspundeti in mod
spontan, cif mai repede posibil, insemnind cu 1 raspunsul mai
curind adevarat" (daca ac pionaJi astfel in cea mai mare parte a
timpului) qi cu 2 raspunsul mai curind fals" (in cazul in care nu faceii
Si nu gindiji decit rar ceea ce este descris).
1. Spun adesea ,da" cind aq vrea sa
zicnu".......................'7
2. Imi apar drepturile fare a le incalca
pe ale celorlalti.............................:7
3. Prefer sa ascund ceea ce gindesc
sau simt, daca nu cunosc bine per-
soana........................................... I
4. Sint mai curind autoritar qi decis
...........................'11
5. Este in general mal ugor qi abil si

aclionezi prin persoana interpusa
decit direct................................... O
6. Nu ma tern sa critic qi sa spun oameilor ce gindesc.......................O
7. Nu Indraznesc sa refuz anumite
sarcini, chiar daca nu intra in atributiile mele.................................. 71
Cunoagterea
interpersonala
163
8. Nu ma tem sa-mi exprim parerea,

chiar dace acest lucru este primit
cu ostilitate....................................7
9. Cind este o dezbatere, prefer sa
stau deoparte, pentru a vedea ce
curs va lua...................................I
10. MI se repro*eaza adesea ca am

spirit de contrazicere..............I
11. Nu-ml place sa ascult pe altii
........................:7
12. Caut sit flu in apropierea celor

marl; lucrul acesta mi-a adus adesea beneficii.............................. I
13. Sint considerat o persoana des-
tul de descurcareata i abila in

relatiile cu aljii ........... I
14. Intretin cu ceilalti raporturi inte-
meiate pe incredere, decit pe dominatle Vi calcul.................... 1
15. Prefer sa nu cer ajutor colegilor;

at gindi ca nu sint competent
16. Sint timid *i ma simt blocat de indata ce trebuie sa realizez o actiune neobi*nuita......................."7
17. Mi se spune papa lapte", lucru
care ma enerveaza *i 11 face pe
ceilalti sa rida........................... Cl
18. Ma stmt bine in contactele fats

in fats ..
C7
19. Joc adesea..................

comedie (ma prefac).
22. tiu, in general, pe cine trebuie sa

vad qi cind anume; acest lucru este
important pentru a reugi.............Cl
23. In caz de dezacord, caut compromisurl realiste, pe baza intereselor mutuale..................................
24. Prefer ,,sd joc cu cartile pe faja"
........................ 'I
25. Am tendinja de a amina ceea ce

trebuie sa fac............................
26. Las de multe on un lucru Inceput,
fara a-I mai terming.................. 1
27. In general, ma prezint aqa cum
sint, fara a-mi ascunde sentimen-
te l e........
. CI
28. Este grew sa flu intimidat ... Ti

29. A-i speria pe altii este un mijloc
pentru a obtine ceva.................
30. Cind m-am Iasat prins cu ceva,

gtiu s5-mi iau revanga cind se
ivegte ocazia........................... J
31. Pentru a critica pe cineva este mai

bine sa-i reproezi ca nu-i urmeaza propriile principii; it fortezi ast-
fel sa fie de acord cu tine . . .
32. tiu sa profit de pe urma unui

sistem de reguli; sint descurcaret
........................I
33. Sint capabil sa flu eu Insumi, continuind ss
flu acceptat de ceilalti
Cum sa fac pentru a ajunge la
scopurile mete?........................17
20. Sint cam vorbsret Vi retez vorba
celorlalji fara ss-mi dau seama la
timp........................ C7
21. Am ambitie i sint gata sa fac ce

trebuie pentru a reugi..............
34. Atunci cind nu sint de acord, indrsznesc s-o spun fara patima i
ma fac inteles......................... ^7
35. Am grilla
sa nu deranjez pe aitii
.........................El
164
36.
Psihoteste
Imi dau osteneala sa iau o hotarire i sa aleg............................I1
37. Nu-mi place sa am pareri deosebite de ale celorlalji din grup;
in acest caz prefer sa tac ... I

38. Nu mi-e teams sa vorbesc in public............................................. I
48. Imi dau osteneala sa fiu clar atunci

cind iau cuvintul..........................El
49. $tiu sa minuiesc ironia mugcatoare........................'7
50. Sint sensibil qi usor de condus;

adesea ma las pujin exploatat
........................ O
39. Viaja nu presupune decit rapor-
51. Prefer sa observ decit se particip
40. Nu mi-e teams sa abordez pro-
52. Prefer sa fiu in culise decit in
turi de fora !i de lupta............
bleme periculoase sau riscante
........................ O
41. A crea conflicte poate fi mai eficient decit a reduce tensiunea
10
........................E7
primul rind.................................r7
53. Nu cred ca manipularea altora

este o solulie eficienta
;7
54. Nu trebuie sa-1i anunji prea re-
pede intenjiile; aceasta este o

probe de neindeminare...........
42. A mima franchejea e un mijloc

bun de a objine incredere .. 1
55. $ochez adesea oamenii cu vor-
43. $tiu sa ascult qi nu inchid gura

altora.........................1
56. Prefer sa fiu lup decit miel .. ^7
44. Duc pine la capat ceea ce am hotarit sa fac................................ 7
45. Nu imi este teams sa-mi exprim

sentimentele, aqa cum sint acestea in realitate.............................
46. $tiu cum sa-i fac pe oameni sa

adere la ideile mete...................
47. A flata ramine Inca un bun mijloc
de a objine ceea ce vrei..........1
bele mete.....................................1
57. Sa manipulezi pe aljii e singurul

mijloc pentru a objine ce vrei
........................!7
58. $tiu in general sa protestez cu
eficacitate, fare agresivitate excesiva.......................DTI
59. Gasesc ca problemele nu pot fi

cu adevarat rezolvate dace nu
cauji cauzele profunde............1
60. Nu-mi place sa ma fac rau vazut

........................C7
Fiecare enunj corespunde unui exemplu de atitudine: de evitare, de Infruntare,
expectativa, constructive. Cele 60 de enunjuri au Post clasate in patru coloane,
corespunzlnd celor patru atitudini. Completaji tabelul de mai jos, trecind in dreptul
fiecarui enunj tin spajiul liber) cifra 1 sau 2, dupe cum aji raspuns. Totalul punctelor
objinute notate cu 1 arata gradul tendinjei dv. de a ve apropia de una din cele patru
atitudini. Faceji suma punctelor la care ati raspuns cu 1. Cu cit totalul este mai ridi cat, cu
atit tendinja este rnai intense.
Cunoagterea interpersonala
Atitudine
de evitare
Atitudine
de infruntare
1
7 ...
15 ...
4 ...
6 ...
10 ...
16 ...
17 ...
25 ...
26 ...
35 ...
36 ...
37 ...
165
Atitudine
ex ectativa
Atitudine
constructive
3 ...
5 ...
9 ...
2 ...
8 ...
14 ...
11
20 ...
21
28 ...
29 ...
30 ...
39 ...
12 ...
13 ...
19 ...
22 ...
31 ...
32 ...
41 ...
18 ...
23 ...
24 ...
27 ...
33 ...
34 ...
38 ...
50 ...
40...
42 ...
43 ...
51
48 ...
46 ...
44...
52 ...
49 ...
47 ...
45 ...
59 ...
55 ...
54 ...
53 ...
60 ...
56 ...
57 ...
58 ...
Total:
Total:
Total:
Total:
Coloana I - atitudine de evitare. Aveti tendinja de a va ascunde, de a fugi
mai degraba decit de a infrunta oamenii i lucrurife. Aceasta fuga" poate lua
diverse forme: exces de gentilete, spirit de conciliere (enunturile 1, 7, 50); tendinta de
a
trena, de a amina pentru mai tirziu sau de a nu fi suficient de informat pentru a lua o
hotyrire (25, 26, 36, 59); teams maladivs de judecata altora (15, 16, 35, 37, 60); teama
de a ocupa o pozitie prea in fats, de a avea responsabilitsti (51, 52), chiar supararea
intense pentru motivul de a nu putea rezolva o problems (17). Incon venientul acestei
atitudini este ca nu va face respectat nici de altii, nici de dv. iniva i vd poate provoca
sentimete de ranchiund, impresia ca sinteti exploatat.
Coloana a 11-a atitudine de infruntare. Un orgoliu rsu Inteles va impinge sa
vreti mereu ss fiti cel care are ultimul cuvint, care striga mai tare, care doming,
chiar dace acest lucru indispune pe ceilalti i chiar pe dv. iniva. Aceasta atitudine
is forme diferite: Incercarea de a-i domina pe altii, chiar Infricosindu-i (4, 29); dorinta de
a reui cu orice prej, chiar trecind peste altii (21, 39, 56); monopolizarea cuvintului in societate (11, 20, 48); placerea de a contrazice, de a oca (10, 55) sau de a
critica cu mutate, de a umili (6, 49); dorinta de razbunare pentru cea mai mica
ofenss, reald sau imaginary (30); tendinja de a-ti asuma riscuri excesive (40).
Aceasta atitudine suscita - bineinteles - riposta celorlalti sau macar antipatia for i va
face nefericit, deoarece aveti sentimentul ca nu sinteli iubit.
Coloana a 111-a - atitudine expectativa. Ateptaji ,momentul potrivit", preferaji
rolurile de culise, va ascundeti, urmariti clipa prielnica in loc sa spuneti ce aveti de
spus in mod deschis. Schimbati cuvintul dupe interlocutor. Va place sa fiti aproape de
cei marl, ss cunoateti amanunte ignorate de ceilalti, intentii ascunse. In aceasta
166
Psihoteste
atitudine globala, anumite aspecte sint mai evidente, dupe individ: unii doresc SA-i
puns pe altii sa face ceea ce ar vrea ei, chiar inelindu-i sau culpabilizindu-i (13,
31, 41, 42, 46, 47, 57); altii cauta, inainte de toate, sa nu se dea ,pe fats". ,sa nu-i
tie lumea", sa intoarca indeminatic totul in favoarea for (12, 22, 32) sau joaca cu
placere roluri straine (19). Pentru acest tip uman, problema se pune in felul urmator:
dace manevrele sale ies la lumina, ceilalti nu se vor mai increde niciodata in el i
exists riscul de a fi marginalizat.

Coloana a IV-a - atitudine constructive. Dace ati obtinut un punctaj
mare pe aceasta coloana, tiji sa va afirmaji, sa va aparaji drepturile i opiniile, fare a fi
agresiv. Va place sa fiti voi iniva, fare stimulare (27, 33, 45); va bazaji pe incredere i
franchete (14, 24, 53) i titi sa-i ascultaji, sa jineji seama de punctul de vedere al
altora (23, 43), ceea ce nu va impiedica sa va afirmati cu o siguranta temperate,
linitita, sa va mentineti parerile i deciziile (2, 8, 18, 34, 38, 44, 58). Este cea mai
buns atitudine, cea care va permite, in cele mai multe cazuri, sa ajungeti la scopurile dv., fare a provoca resentimentele celorlalti i chiar atragindu-va stima lor.
Perseverati pe aceasta directie de conduits!
(A.N.)
INTELIGENTA,
CREATIVIT.9TE,
PERFORMANTA91
TJeleit do fntellfg en$ nonverbaM
Preocuperile de apreciere a inteligenjei au lost impulsionate cu precadere de
solicitarile adresate de coals i de armats. Dintr-o perspective se dorea clarifica-
rea gradului in care notele colare care evalueaze cunostinjete elevilor exprima in
acela$i timp i aptitudinea generals de invejare, deci inteligenja, iar din alts per-
spective se dorea asigurarea reuitei misiunilor militare prin stabilirea corespondenjei dintre complexitatea acestora i capacitatea indivizilor de a le satisface, mai
exact de inteligenja acestora.
In 1890, J. Cattell introduce termenul de mental test", termen care desemna un ir
de probe/teste menite a pune in evidenje structura mintale a unei persoane.

Complexitatea variabilei psihice denumita generic inteligenja a orientat cautarile
psihologilor in doue marl direcjii: pe de o parte catre elaborarea unor probe complexe, pe mssura complexitajii acestei aptitudini generate ce ste la baza cunoaterii i
invajerii umane, iar pe alts parte, catre realizarea unei diversitaji de teste care sa
rsspunde interpretarilor variate privind aspectele dinamice ale acestei variabite. Se vor
distinge astfel categorii de teste de inteligenja diagnostice pentru un nivel general al inteligenjei - i aici se includ indeosebi aka-numitele,,sceri metrice"; exists
168
Psihoteste
apoi teste de inteligents care sa releve diferentele individuale de dezvoltare, in ca drul
acelorai limite ale normalitatii, on teste care se evidentieze aspecte specifice ale
inteligentei, in speja orientarea spre domenii particulare, cum ar fi matematica sau
literatura. Indiferent de categoria in care se includ, testele de inteligents, prin
conceptie i structura, trebuie sa satisfaca exigentele de validitate, fidelitate i

sensibilitate. Nu este cazul sa insistam asupra acestor criterii, ci doar sa subliniem ca
intr-un examen psihologic complex se recomanda, in compunerea bateriei, alterna rea
testelor verbale cu testele nonverbale. Acest fapt asigurs excluderea influentelor
accentuate ale caracteristiciior socio-culturale ale mediului de provenienta a su biectilor.
In fond, atributul de verbal sau nonverbal se refers la modalitajile de prezentare a

temelor de rezolvat Si nu la operatiile intelectuale implicate.
Indiferent de forma prezentarii, factorul hotaritor in rezolvarea unui item it repre zinta
capacitatea de injelegere a temei i operatiile intelectuale implicate: judecarea prin
analogie, analiza, stabilirea raporturilor de identitate, clasificarea unor elemen te,
formarea unor scheme de relationare *i trecerea cu rapiditate de la o structura la alta,
injeiegerea semificatiei anumitor elemente i implicit realizarea unor operajii de
abstractizare sau identificarea unor elemente de esenta care sa permits efectu area unor
clasificari.
Intre autorii recunoscuti pe plan mondial prin valoarea diagnostics a testelor de
inteligents elaborate, cu excluderea factorului verbal, pot fi enumerati: J. C. Raven,
R. Pintner, D. Paterson, Kohs on R. Bonnardel. Dintre testele de inteligenja non-
verbale elaborate de profesorul R. Bonnardel - cum ar fi Bt01, B20-b on B.L.S. IV se remarca testul B,,3, editia publicata in 1972 acordind drepturile de traducere,
reproducere Si adaptare pentru toate tarile. In conditiile relansarii la not a psiholo giei
i ale unei nevoi resimtite de catre psihologii practicieni de a dispune de instrumente de

psihodiagnostic valide, facem cunoscut acest test.
Structura testului, potrivit conceptiei autorului, urmarete un triplu scop, i anume: a.
orientarea i surprinderea aspectului dinamic al inteligenjei, aspect solicitat in
rezolvarea unor probleme ale activitatii zilnice; b. evidentierea unor diferente sensibile de
nivel intelectual, cu accentuarea faptului ca testul se adreseaza predilect unor niveluri
ridicate de inteligents; c. realizarea unei economii de timp prin aplicarea colectiva i cu
limitarea timpului de lucru la 15 minute. Proba, aplicabila subiectilor peste virsta de 15
ani i cu o pregatire colara corespunzatoare studiilor medii sau superioare, dispune
de etaloane distincte fiecarei categorii. Noi am utilizat testul in examene psihologice

pentru formularea unor recomadari in situajia reconverisiei profesionale. In situatia
populajiei examinate am constatat relevanta rezul tatelor in conditiile timpului liber de
rezolvare (alternative recomandata i de autor) i raportarea rezultatelor la un etalon
propriu, realizat de noi. Valoarea diagnosticata a probei este subliniata de corelatia de
ordinul .70 cu testul RAVEN, etalonat in conditiile populajiei romaneti.
Testul de inteligents nonverbale B53 se poate rezolvh i individual; in acest caz
rezultatele sint orientative, fare valoare psihodiagnostica.

Descrierea testului B53
Testul se prezinta sub forma unui caiet care con fine 65 serii de figuri. Fiecare
serie (sau item) este compusa din doua grupe de figuri: o grupa de trei figuri i o
In teligen (a, creati vi Late, performan (a
169
grupa mai mare, formats din vase figuri. Analiza primelor trei figuri care constituie o
serie evidentiaza existenfa unei anumite Iegeturi intre acestea. Intre cele 6 figuri ale
grupei mai mari se afla o singura figure care, prin structura sa, se afla in
continuarea seriei primelor trei figuri. Descoperirea analogiilor i diferenfelor
conduce la identificarea figurii care completeaza seria. Pe foaia de notare a
raspunsurilor se marcheaza, in dreptul cifrei core spunzatoare itemului, cifra indicind
figura pe care o alege subiectul ca fiind continuatoarea seriei.
Primele 5 serif sint folosite ca exemple de rezolvare. Dupe distribuirea caietelor i
a foilor de raspuns se comenteaza de catre examinator rezolvarea primelor 5
exercijii. Astfel:
1. In prima grupa avefi trei litere: A-B-C; acestea sint de fapt primele trei litere
ale alfabetului (se insists asupra elementului de ordine). In grupa a doua sint 6 lite re,
dar numai una singura urmeaza ordinea alfabetica din prima grupa. Este figura
numerotata cu cifra 2, corespunzatoare Iiterei D. Pe foaia de raspuns in dreptul
seriei 1 se inscrie cifra 2.
2. Al doilea exercitiu evidentiaza ca in prima grupa sint trei figuri i fiecare dintre
acestea confine un numar diferit de cercuri. Fiecare figure difera dupe numarul i
ordlnea cercurilor. In a doua grupa, din cele 6 figuri una singura continua seria celor
trei. Este figura cu numarul 6 care completeaza ca numar i pozifie a cercurilor prima
serie. Deci raspunsul la seria 2 va fi cirfra 6.
3. La al treilea item se observe ca primul careu are 5 cruciulife, al doilea are 4, al
treilea 3. Deci cu fiecare careu din prima grupa numarul de cruciulife descre*te cu una,
urmind o anumita ordine descrescatoare. Analizind cu atentie cele 6 figuri din a doua
grupa observam ca figura notate cu cifra 2 continua seria primelor trei. In acest careu
sint doua cruciulite pe rindul de sus. Raspunsul va fi deci cifra 2.
4. Proba 4 este alcetuita din desene care reprezinta ceasornicul. Acele ceasornicului indica o anumita ors. In prima grupa, acum marcheaza ora 1, apoi ora 2, apoi
ora 3. Figura numerotata cu cifra 3 din a doua grupa de desene continua prima serie,
deoarece acul ceasornicului indica ora 4. Raspunsul la itemul 4 va fi cifra 3.
5. In primul careu din grupa 1
a itemului 5 se afla trei liniute ingropte sub forma
de sageata, pe al doilea rind de patratele; in al doilea careu se afla 4 linii ingroate, iar
in cel de-al treilea sint 5 Iinii ingroate. Se observe ca sensul este spre centrul
careului. Seria va fi continuata cu figura care confine 6 linii ingroate i care este
notate in a doua grupa cu cifra 5. Raspunsul la itemul 5 este deci cifra 5.
Din exemplele prezentate rezulta ca pentru gasirea solutiilor corecte la fiecare
item, subiectii trebuie sa descopere Iegea sau principiile succesiunii sau legaturii
primelor trei desene din seria mica; sa aleaga apoi, dintre cele 6 desene din a doua
grupa, cifra corespunzatoare desenului care continua seria. Cifra o va scrie pe
foaia de raspuns corespunzatoare itemului rezolvat.
punct. Punctajul maxim poate fi 60

(se exciud cele 5 puncte pentru exercitiile date ca exemplu de rezolvare). Interpre tarea
rezultatelor se face prin raportarea la etalon. in cazul examenului psihologic colectiv,
Pentru fiecare raspuns corect se acorda 1
la comanda examinatorului se incepe rezolvarea testului.

Constatati cu uurinta sporirea gradului de dificultate pe masura ce inaintati in
continutul testului. Relevanta diagnosticului oferit de acest test poate fi verificata, trecind
peste aprecierile teoretice emise, de catre oricare psiholog practician, cu conditia sa
respecte rigorile unui examen psihologic corect, iar in lipsa unui etalon autentic s5-gi
construiasca singer etalonul dupe rigorile statistice cunoscute.
170
1 A
Psihoteste
D M U
1
3
rf%
4
1
6
1
'TT
In teligen o, creativitate,
performan A
lf
171
0
4
10
00
11
00 00
c
13 Z
o 0
1
1
00
2
1c
-r
14
15
D
1
A
2
172
Psihoteste
n
18
00
0
0
00
00
00
0
ll
00
0
2
0
00
00
00 00
6
19
r
20
L
6
21
EL
II
22
23
In teligen (a. crea ti vi to te,

performan
173
24
25
27
28
29
30
31
3
1
Psihotes to
174
32
34
35
IL
In teligen (a, creati vi tate, performan d
1 75
40
41
42
o
4 o
47
J4
00
3
4
5
Psiboteste
176
48
49
50
51
52
53
551uu
0
r-'
U
5
0
6
In teligen fa, creativi tate, performan
177
56
fl
57
58
8
J
`.
3
3
3
3
o
1
59
60
li
61
62
63
0
4
4
4
S
5
5
6
6
6
6
Psihoteste
178
65
Orientativ, redam etalonul francez prezentat in manualul testului:
.Decile
Elevi anul I
Iiceu (de la
14 la 15 ani)
Elevi anul III
Muncitori call-
Ingineri
Iiceu We la
17 la '18 ani)
ticati We la
de la (22
la 25 ani)
20 la 30 ani)
COTE (Nr. puncte)

8
12
15
23
26
28
18
31
20
22
33
35
7.
8.
24
37
27
40
20
24
27
29
32
34
36
39
9.
30
43
42
53
43
50
1.
2.
3.
4.
5.
6.
10.
40
43
45
47
49
51
53
55
57
59
(A.G.)
Valet de ra
Va propunem spre rezolvare
t
cu intenjia de a va autoevalua
un test din cate-
goria celor folosite pentru estimarea mobilitatii mintale, supletii inteligenjei, capaci-
tajii de adaptare la situajii noi, de solu jionare a unor probleme intre care, la prima
vedere, nu exists nici o legatura.
Testul cuprinde, in total, 33 de probleme, grupate in patru serii distincte: de
cifre; de litere; de cifre i litere combinate; jocuri de cuvinte. Fiecare serie incepe
In teligen tA, creativitate, perform an fa
179
fara explicatii speciale. Exercitiile sint astfel concepute incit sa va determine sa

apelati la multe dintre mecanismele gindirii, dar ele nu epuizeaza metodele de
rationament pe care le utilizam frecvent in viata i activitatea noastra.
Destinati 15 minute pentru rezolvarea testului. Folosili in acest scop. neaparat, o
foaie de hirtie, pe care consemnali operatiile intermediare, acolo unde este ca zul, i
raspunsurile propriu-zise. In plus, procedind in felul acesta, dati i altora
posibilitatea sa-i verifice calitatea rationamentuluI.

Dupa ce raspundeti, verificati-v5 raspunsurile i calculati-va scorul cu ajutorul cheii pe
care v-o punem la dispozitie. Acordati-va un punct pentru fiecare raspuns corect,
indiferent de dificultatea problemei. Daca scorul dumneavoastra global este sub 17
puncte, va recomandam sa revedeti raspunsurile la fiecare exercitiu i sa analizati

unde i de ce ati greit. Daca veti acorda atentie i scorului la fiecare serie in parte, veil
putea sa sesizati at-it punctele dumneavoastra slabe, cit i pe cele forte i, astfel, cu un
efort organizat, sa le remediati sau chiar sa le eliminati pe primele. Succes!
A. Serii de cure
Fiecare semn de intrebare reprezinta un numar pe care trebuie s6-1 gasiti
pentru a completa seria:
1.
2.
13
28
19
21
25
14
?
?
?
?
9
3.
3
4.576 288
5. 12
17
12
6.
6
4
8
7.
8.
6
?
23
9. 14
10.
7
12
27
144
18
15
11
9
31
19
81
72
23
30
10
8
38
24
?
?
24
33
20
16
?
43
?
?
29
66
23
?
49.
48
48
36
11.
7
35
24
30
?
22
18
?
?
35
?
?
36
56
?
?
?
39
B. Serii de litere
Fiecare punct reprezinta o liters pe care trebuie sa o gasiji pentru a completa seria:
1. B F J N R
2. . X V T R P
3. Y W T P K
4. A G C E E C G
5. F
6. A Y BC
XW DEF VUT
7. DBAC HFEG LJIK
8. maramanor;
amar,
PNM
GHIJ
180
Psihoteste
C. Serif combinate de cifre qi litere

Fiecare punct reprezinta o Iitera sau un numar. Completali seria cu literele sau
numerele care lipsesc.

1. X 3 U
2. A 3 BC
8
6
R
DEF
3. 666(S)
389(T)
13
18
0 18. .
GHIJ .
972(N)
4. O 2 R 1 M 3 A 4 ROMA; S 5
5. 1 1 Vii 4 IX 3 XII 4 XXII 6 VIII
541 (C)
L 3 Z1
5 XXVII
6. Cotidian 6 5 3 4 2 4 7 8; 7 8 3 4
7. arms
surfs Iuptator femeie
4
707(.)
0 4 E 2..............
8
XVIII
6...........
D. Jocuri de cuvinte
Fiecare punct reprezinta o Iitera sau un numar. Completali seria cu numerele sau
literele care lipsesc. La exercitiile 5 i 6 vi se cere sa subliniati cuvintele care
consideraii ca reprezinta solutia.
1.
2.
3.
4.
5.
Avan, Amar; Nava,..............

Capul face, capul
Ore, secunde, minute; 24; 84600,.............
Vapor, apa; Avion, aer; Autovehicul.....................
Scaun, Fotoliu, Taburet, Mash, Canapea
Bivol, Om, $arpe, Leu, Balena
6.
Cald, Prietenos, Frig, Tandru, Brutal

Puternic, Negru, Slab. Robust, Alb
7.
Roia I Comestibila III Leguma II

Salbatic 3
Leui 1
Rezolvarea testului de rafionament

A. Serif de cifre
1. Serie crescatoare, la numarul precedent adaugindu-se cifra 6.
Raspuns: 31 fi 37
2. Serie descrescatoare, din numarul precedent scazindu-se cifra 7.
Raspuns: 7 Si 0
3. Serie crescatoare, numarul precedent fiind inmultit cu 3.
Raspuns: 243 Si
729
4. Serie descrescatoare. numarul precedent fiind impartit la 2.
Raspuns: 36 $i 18
5. Serie crescatoare, in care alterneaza numere pare cu numere impare (12-1824-30-? i, respectiv, 17-23-29-35-?). Se aduna 6 la numarul precedent din
fiecare serie.
Raspuns: 36 i 41
6. Serie crescatoare, in care alterneaza inmultirea cu 2 cu adunarea cu 3 a numarului precedent.
Raspuns: 69 Si 138
In teligen fa, crea ti vi to te. performan P
181
7. Serie neregulata, cu urmatoarea progresie:

4(x2 =) 8(+3 =) 11(-1 =) 10(x2 =) 20(+3 =) 23(-1 =) 22 x 2 = 44 + 3 = 47.
Raspuns: 44 i 47
8. Se rezolva la fel ca serfs 7.
Raspuns: 3 Si 19
9. Serie crescatoare, in care se aduna numarul precedent dintr-un fir cu numere
descrescatoare (9, 8, 7, 6, 5, 4, 3).
Raspuns: 44 Si 53
10. Serie crescatoare, in care al doilea numar (12) a fost obtinut prin adunarea cu
5 a primului numar (7), al treilea numar (19) a rezultat din adunarea primului
numar cu al doilea numar etc.
Raspuns: 91 Si 96
11. In fiecare numar, a doua cifra se obtine prin inmultirea cu 2 a primei cif re (4 = 2
x2;8=2x4;6=2x3).
Raspuns: 2 (2 x 1).
B. Serif de litere
Rezolvarea acestui tip de exercitii presupune cunoaterea perfecta a alfabetului
- succesiunea literelor in ordine normala (a, b, c, d, ... x, y, z) i in ordine inversa (z, y,
x, ... c, b, a).
1. Este o parte a alfabetului in sens normal, dar intre doua litere consecutive
Iipsqte un grup de trei litere.
Raspuns: V .i Z
2. Este o parte a alfabetului in sens invers, dar intre doua litere consecutive
Iipsete o Iitera.
Raspuns: Z Si N.
3. Este o parte a alfabetului in sens invers. intre doua litere consecutive Iipsete
un grup crescator de litere Y(x), W(vu), T(srq), P(onml), K(jihf).
Raspuns: E
4. Este o serie constituita dintr-o secventa a alfabetului in sens direct (A, C, E. G) i
una in sens invers (G, E, C). in fiecare secventa, intre doua litere consecutive
lipsete o Iitera pentru a forma succesiunea normala.
Raspuns: A Si !
5. Serie alcatuita din doua secvente distincte: prima este constituita din repetarea
unui grup de trei litere, din care primele doua sint intotdeauna aceleai (ET),
cea de-a treia liters din grup alcatuind o succesiune directs: I, J, K, . (L); a doua
reprezinta o succesiune in sens direct: F (prima Iitera), G (a cincea Iitera), H (a noua
Iitera), I (a treisprezecea Iitera), . (a aptesprezecea Iitera J).
Raspuns: L i
J
6. Sint doua categorii de grupe: prima A, BC, DEF, GHIJ, in care literele se succed in
ordine directs; a doua Y, XW, VUT,............ , in care literele sint dispuse in ordine inversa.
In cadrul fiecsrei grupe, combinatia precedents este suplimentats cu o Iitera.
Raspuns: S, R, Q, P
7. Ajungeli la solutie dacs sesizali logica aflata la baza alcatuirii celor patru
combinatii. Astfel, in prima combinalie, DBAC, A se afla in poziiia a 3-a, B in

poziiia a 2-a, C in pozilia a 4-a, D in poziiia 1; in combinatia a II-a, HFEG,
literele care urmeaza firesc in alfabet sint aezate astfel: E in poziiia a 3-a, F in
poziiia a 2-a, G in poziiia a 4-a i H in poziiia 1. In fiecare combinatie, Iiterele sint
dispuse in acelai mod.
Raspuns: 0
182
Psihoteste
8. Cuvintul amar este format din primete patru litere ale seriei. Din celelalte litere
se poate forma cuvintul roman.
C. Serii combinate de cifre *i Iitere
1. Seria este constituita din doua secvente: in prima, literele (X, U, R, 0, .) sint dispuse in sensul invers al atfabetului, lipsind de fiecare data doua litere pentru a
avea succesiunea fireascs; in cea de-a doua, numerele (3, 8, 13, 18, .) sint obtinute prin adunarea cu 5 a numarului precedent.
Raspuns: L Si 23
2. Fiecare cifra rezulta din inmultirea celei precedente cu numarul de litere care
separa numerele intre ete.
Raspuns: 72
3. S, T, N, C reprezinta i:nceputul fiecsrui numar exprimat in litere.

Raspuns: S
4. Cuvintul Roma este format din literele care it preced. Linga fiecare liters este inscrisa pozitia acesteia in cuvintul format. Procedind in aceasta maniera, veti obtine cuvintul ZELOS.
5. Fiecare cifra romans este insotita de un numar arab, care reprezinta, de fapt,
numarul de bare din care este formats fiecare cifra romans.
Raspuns: 7
6. Codul este dat dupa punct i virgula: fiecarei litere a cuvintului cotidian i s-a atribuit o cifra. Inlocuind cifrele cu litere, se obline cuvintul antic.
7. Cifrele de sub fiecare cuvint corespund numarului de litere care compun cuvintul respectiv.
Raspuns: 6
D. Jocuri de cuvinte
1. Se citesc cuvintele de la'sfirit catre inceput.
Raspuns: rama
2. Fiecare punct reprezinta o liters din ultimul cuvint al cunoscutului proverb.
Raspuns: trage
3. Raspuns: 24 ore, adica 84 600 secunde sau 1 440 minute.
4. Apa este pentru navy ceea ce este aer pentru avion i pamint pentru
autovehicul.
Raspuns: pamint
5. Cuvintul Masa a fost evidentiat in prima serie deoarece nu face parte din
aceeai categorie cu celelalte obiecte. Pentru a 2-a serie, raspunsul este carpe,
deoarece nu este mamifer.
6. Cuvintul Brutal a Post evidentiat in prima serie pentru ca se afla in contradictie
cu Prietenos i Tandru. In seria a 2-a cuvintul Slab este in contradictie cu Putemic i Robust.
7. Cu ajutorul cuvintelor din prima serie se poate compune propozitia: Roia este
leguma comestibila. Cu ajutorul celorlalte cuvinte obtinem: Leul este animal
salbatic.
Raspuns: animal, iar cifra este 2, daca jinem seama de numerotarea din
primul dir.
(N.L.)
Inteligen4, creativitate, performan$a
Antmna
183
t psihologio
Aceasta proba psihologica nu prezinta un grad de dificultate prea ridicat.

Dumneavoastra, cu siguranta, puteti sa o rezolvati! Ceea ce conteaza este timpul in
care reuiti sa raspundeti corect la toate probele. Ordinea in care abordati
Sirurile de figuri este fara importanta. Dati insa solutiile corespunzatoare, tiut fiind ca
raspunsurile incorecte va reduc punctajul. Rezolvati cit mai repede proba!
Exemplu de rezolvare
Simbolurile figurilor a, b, c i d se schimba in raport unele cu altele, dupa
anumite caracteristici. Cele 4 figuri sint, dupa felul i numarul acestor caracteristici,
foarte asemanatoare. Corespunzator gradului de asemanare, puneti simbolurile a, b, c
i d in ordinea fireasca Iogicii de formare a irurilor de figuri. Incepeti totdeauna cu
simbolul a!
Ce simbol - b, c sau d - urmeaza dupa a?
Trebuie sa observali directia i pozitia Iiniei din interiorul patratului. Simbolul c are,
ca qi simbolul a, aceeai directie, dar intr-o alts pozitie. Simbolurile b i d nu au nici
aceeai directie, nici aceeai pozitie. Deci simbolul c urmeaza in mod firesc simbolului a.
Acum trebuie sa aflati ce simbol - b sau d urmeaza dupa simbolul c.
Urmind acelai rationament, ajungeti la concluzia ca dupa simbolul c trebuie
plasat simbolul b. Aceasta inseamna ca raspunsul corect este cel inscris in caseta:
a, c, b, d.
Notati ora exacta i incepeti rezolvarea testului: care este ordinea simbolurilor?
ac bd
I
Psihoteste
184
El
In teligen P. crea ti vi ta te, performan a
185
Ia]
Comparati raspunsurile dumneavoastra cu cele din tabelul de rnai jos. Pentru
fiecare raspuns incorect sinteti penalizat cu 15 secunde. De exemplu, daca all completat proba psihologica propusa- de not in 2 minute i 45 de secunde, dar all dat
doua raspunsuri greite, atunci, adaugind la timpul utilizat Inca 30 de secunde,

inseamna ca aji rezolvat probele in 3 minute i 15 secunde.
N r.
1
2
3
4
5
6
7
Raspuns corect
abdc
adcb
adbc
acbd
adcb
acdb
adcb
adcb
Corespunzator duratei de rezolvare,

se acorda urmatorul punctaj:
Timp de rezolvare
Puncte
Mai putin de 2,16 minute
De la 2,16 la 2,30 minute

De la 2,31 la 3 minute
7
6
5
4
3
2
Mai mult de 6 minute
1
0
Daca ati obtinut 8 puncte, aveti, foarte probabil, o inteligenta deasupra mediei. Cu
7, 6 sau 5 puncte va situati in zona inteligentei medii a populatiei testate. Un scor de
4, 3 sau 2 puncte va plaseaza sub media de inteligenta. Mai problematic este daca nu
ati obtinut nici un punct.
Dar nu va necajiti. Proba nu a fost etalonata pe populatia din Romania, aa ca nu
reprezinta un test psihologic autentic, ci doar o proba pentru exersarea inteligentei.
(A.C.)
186
Psihoteste
Ca Si corpul, i inteligenja se fortifica. Astazi specialitii sint unanim de acord ca

pentru pastrarea facultajilor mintale intacte cel mai bun mijloc este de a gindi fara
incetare. Va invitam i pe dumneavoastra sa faceti acelai lucru.
1 . Toate obiectele
din desenul de mai

sus sint cite doua,
cu o exceptie.
Care anume?
2. Copiii, se tie, au obiceiul

sa faca troc. Priviti cu atentie
desenul alaturat; dupa ce
observati felul in care s-a
desfaurat schimbul in pri-
mele doua exemple, gasiti

cite pixuri trebuie sa se afle
in al treilea lot de obiecte.
3. Unde trebuie plasate
ultimele trei pioneze
pentru a forma trei aliniamente de cinci pioneze

(orizontal, vertical gi pe
diagonals)?
A B CD E FG H
1
10i
n
3
0 0
o o
oI(D
4
o 5
0
10
1010
4. De cite on a fost folosita cifra 2 pentru a numerota

paginile acestei carti de 222 pagini?
In teligen (a., crea ti vi to te, performan $.
187
5. Aranjaji volumele enciclopediei in ordine, executind de trei on la rind ur-
matoarea operajie: luati

trei volume alaturate Si
plasaji-le intre alte doua
volume.
6. Care tub dintre cele patru confine culoarea albastru, tiind ca galbenul nu se
afla linga rou, care nu se afla alatun de
verde, acesta din urma gasindu-se la una din
extremitaji, i mai tiind ca roul este mai la
dreapta fats de verde?
7. Cu ajutorul celor doua

cintare din desen, aezati
cele trei flacoane in ordine, de
la cel mai uor la cel mai greu.
Raspunsuri
1. Rigla.
2. 8 pixuri (1 tub de adeziv = 3 pixun; 2 pensule = 5 pixuri).

3. 3E; 4D; 4E.
4. De 69 de on.
5. Luati volumele 4, 2 i 6 i puneti-le intre 3 i 7. Luati volumele 2, 6, 7 i plasati-le intre 1 i 8. Luati volumele 3, 4 i 5 4i aezaji-le intre 2 Si 6. (Exists
variante la aceasta solutie.)
6. Tubul 2 (1 verde, 3 galben, 4 verde).
7. Flacoanele tnunghiular, pstrat, rotund.
(L.D.)
188
Psihoteste
c&ule oaaugdi"
Pune#i-v& la oont ibuf fe
Va amintiti de celebrul detectiv Hercule Poirot, care a rezolvat numeroase

cazuri in romanele Agathei Christie? Expresia sa preferata era: "Puneti-va la
contributie ,micile celule cenuii" incercati i dumneavoastra...

1. Creioanele pe care le
vedeti in imaginea alatura-
ta se afla fie pe o supra-
fata plans, fie pe alte doua

creioane. Toate sint orizontale. Unul singur face
exceptie. Care anume?
2. Numarati cite caiete au

fost puse pe mass inaintea
celui marcat cu un semn de
intrebare?
3. Gasiti cele doua umbrele
asemanatoare
(care au
acelai desen). Ele nu se

afla in mod necesar in aceeai
pozitie.
4. Care sint cele doua scoici

care ar trebui plasate in mod
logic in ultimul dreptunghi?
L?
1 2V 3
In teligenta, creati vi tate,

performan
189
5. $tiind ca suma numerelor in-
scrise pe pinzele barcilor ieite

invingatoare este egala cu 38 Si ca
numarul primei pinze minus
numarul celei de-a doua este
egal cu numarul celei de-a treia,
gasiji cele trei barcule cu pinze
care au ci*tigat regata.
6. Priviti imaginea alaturata.

Ce set trebuie ales pentru a
avea 4 lopajele, 3 galetue
i 2 greble?
7. Cui apaqine fiecare cabins, tiind ca Elena si

Gherase au cabinele alaturate; ca Dumitru qi Maria
au cabine identice; ca Maria este alaturi i la dreapta
faJA de Silviu i ca, in fine,
cele cloud fete nu se afla
8. $tiind ca pe cupa lui Ion se afla I

un numar par, ca
la una din extremitaji este plasata
cupa Iui Petre, iar
cupa lui Mihai se
gasete alaturi i
in dreapta celei a
lui Petre, care este
cupa Iui Vasile?
una Iinga alta.
Psihoteste
190
9. In ce ordine trebuie ase-
zate patratele din stinga in

grila din dreapta pentru a
reface imaginea?
C
2
10. Daca primul arca a
marcat 44 de puncte, al
doilea 24 de puncte Si
al treilea 38 de puncte,
cite puncte se marchea-
za atunci cind se trag

trei sageti in centru?
11. Gasi%i-i pe cei
trei motocicliti care
au ci tigat cursa.
Stiind ca suma numerelor inscrise pe
tricourile for este
egala cu 33.
12. Care dintre fluturaii
de badminton - A, B, C
sau D - continua seria
din rindul de sus?
4I
13. Cite siluete identice
puteli recunoate in desenul alaturat?
In teligena, creati vi tote, performan ta,
191
14. Urmind logica din exemplele date,

gasiti numarul care trebuie plasat in
cercul de Iinga ultimul patrat.
42
902
15. Alegeli trei grupe de fanioane

care sa conlina aceoai numar din
fiecare dintre cele trei modele.
Ras punsuri
1. Creionul nr. 11.
2. 12 caiete
3. Umbrelele 5 i 7.
4. 1 i 4 (dreptunghiurile precedente prezinta toate combinatiile de perechi de

scoici, fara a line seama de o anumita ordine).
5. 19, 16 i 3 (i alte combinatii au drept rezultat 38 - de exemplu 9, 13, 16 ,
dar nu poate fi scazut un numar din altul pentru a-I obtine pe cel de-al treilea).
6.2,4Si5.
7. 1: Dumitru; 2: Elena; 3: Gherase; 4: Maria; 5: Silviu.

8. Cupa nr. 3 (1: Petre; 2: Mihai; 4: Ion).
9.1: 1,a; 2: 11 c; 3:Id; 4:Ib; 5: 11 b;6:Ia; 7:Ic; 8:IId.
10. 60 de puncte (o sageata trasa in centrul = 20 puncte; in cercul intermediar
= 12 puncte; in cercul exterior = 6 puncte).
11. Motociclitii cu nr. 7, 9 i 17.
12. B (fluturaul se rotete un sfert de cerc in sens contrar acelor de ceasornic

de fiecare data Si numarul crete cu 1, apoi cu 2, 3, 4 etc.).
13. Trei (4, 6, 8).
14. 342.
15. Grupele 2, 4 i 6.
(L.D.)
192
Psihoteste
Ce sW de re olvare it problelmelor avefi?

Toll avem aptitudini, dar adesea nu ni le cunoatem. Acest test va va ajuta sa
descoperiti care este modul dumneavoastra de a rezolva problemele i cum sa va
imbunatalili aceasta strategie.
1. Automobilul dumneavoastra isi pierde direclia. Cum reactionali?

-1 a) Sinteli paralizat de frica.
b) Tipaji, dar intre timp incercali sa

opriti marina.
iT c) Ramineli calm, aclionind cu singe
rece.
O a) Incepeli sa va vaicariji impreuna cu

el.
b) Sinteti inspaimintat, dar ii ascun-
deli asta.
7 c) II linitili i verificali dace are nevoie

de un medic.
2. Cind sinteli in dificultate...
7. Un casier de la banca este pulin nepoliticos. Cum procedali in aceasta
Ti a) Sinteti deprimat.
I b) Sinteti furios.
I c) Va gasili de lucru.
a) Data viitoare veti schimba foaia.

iT b) II puneli la punct.
3. Cum depaiti confuzia create de

ceva neprevazut?
rl a) Nu titi ce sa faced.
situalie?
:7 c) Mergeji imediat sa-I reclamati la

director.
8. All decis sa cereli o cretere a sa-
Ti b) Va concentrail.
`7 c) incercali sa va distrati.
lariului. Cum va simlili imediat dupa aceea?

a) Un plc stinjenit.
4. Robinetul de la bale nu mai func-
b) Rememorali cele spuse.
lioneaza. Ce faceli?
-7 a) Telefonati parintilor.
;7 b) Chemati un instalator.
1 c) incercali sa-I demontati.
5. Un coleg de serviciu va repro*eaza
ceva subtil, fare sa ridice vocea.
Cum reaclionali?
I a) Nu va dali seama decit dupe un
timp.
b) Va sirnliti lezat, dar nu spuneli nimic.
7 c) Raspundeti cu o ironie acids.

6. Fiul dumneavoastra cade i se taie
la mina. Ce faceli?
1 c) Beli un paharel.
9. Vi s-a furat portofelul in timp ce
erati in autobuz. Ce faceti?
7 a) Nu titi cum sa spuneli acasa.

I b) Faceti o plingere la polilie.
iT c) De acum inainte veil fi mai atent.
10. Exists ceva ce all dori foarte
mutt, dar nu indrazniti niciodata
sa o faceli?
Ti a) Foarte multe lucruri.

b) Tot ceea ce este cu adevarat nepermis.
O c) Se intimpla uneori, dar este numai
o chestiune de timp.
In teligena, creativi tote, performan to
193
Pentru fiecare raspuns de tip a, atribuiji-va cite un punct, cite doua puncte pentru
fiecare raspuns de tip b i cite cinci puncte pentru raspunsurile de tip c. Calculali totalul
obtinut.
Daca all obtinut:
Intre 10 i 16 puncte. Stilul confuz: vs considerati un tip slab, fara
aptitudini, dar in realitate vs este doar teams de a alege Si preferali ss o faca altii pentru
dumneavoastra. Problema dumneavoastra? Aveli prea putina incredere in fora i
curajul de care sinteti in stare. Daca trebuie sA va aparali ideile, va blocati. Amintili-vs,
atunci cind vi se pare ca nu reu$iti ceva, ca altora nu le lace intotdeauna placere sa
decids in locul dumneavoastra i ca va vor stima mai mult daca all ti sa mai spuneli
i "nu".
Intre 17 Si 25 de puncte. Stilul inconstant: nu aveli incredere in
dumneavoastra Iniva pentru ca nu reaclionali mereu in acelai mod. Va temeti de
situaliile in care va simlili fragil, dar tili sA alegeli cind va doriti mult ceva. Aceasta ar
trebui sA va sugereze ca sinteti putin apatic i probabil cereli prea must de la
dumneavoastra. Incercati sA va analizali: fill autocritic fats de lipsuri i bucuros atunci
cind vs comportati cum trebuie.
Intre 26 qi 34 de puncte. Stilul filozofic: sinteti plin de fantezie qi tiji sA
planificali. Dar uneori faceli gate, sinteli imprecis qi va Iasali sarcinile incepute la
jumatatea drumului, constringindu-i pe ceilalti sa le duca la bun sfirit. Faceli efortul
de a vs Indrepta. Incepeli cu o lists de cheltuieli pe care sa o respectali cu strictete i
rabdare calitate pe care, intr-adevar, trebuie sA v-o cultivati.
Intre 35 Si 43 de puncte. Stilul pragmatic: sinteti o persoana cu bun simt
i care tie aproape intotdeauna sA Infrunte dificultalile, pentru ca va cunoateli bine
limitele. Dar sinteti mai pulin antrenat sa riscati. Tindeli sa va subevaluali, chiar
atunci cind Stiti ca all putea face fats. Aadar, mai mult curaj! Incepeti sA va impiicali,
demonstrindu-v& imaginalia i facind uneori i cite ceva nebunesc.
Intre 44 i 50 de puncte. Stilul flexibil: nu sinteti perfect i cunoateli asta,
dar tili sa profitati cel mai bine de capacitatile dumneavoastra. Bravo! Nimic nu va poate opri; all injeles ca orice problems are o solulie ad-hoc. Chiar i dumneavoastra
aveli insa momente de teams i de Indoiala. Sint semnale care va indica zonele de
(C.T., 1. D.)
real pericol, care trebuie evitate cu atenlie.
as
slut eacur ile do
a,utotortura"?
Psihologia umanista, considerate a treia forts in psihologie, sustine ca omul are
resurse i puteri interioare nebanuite care trebuie actualizate, puse in valoare,

crescute pentru ca individul sa se simta realizat i fericit. Abraham Maslow considera
ca aceste puteri "potentiale" sint cuprinse in acel "inner core" i ele Incep sa se
manifeste Inca de la natere.
Individuarea, acel proces de creare i "recreare" a personalitatii, cum spunea
C.G. Jung, cunoate de-a lungul existentei obstacole care tin atit de mediul extern in
care ii duce viata omul, cit i de viata psihica interioars. Individuarea ca proces rezulta
din sinteza a cel putin trei logici: logica biologics, logica psihologica i logica socials.
Actualizarea i realizarea de sine - sustin umanitii - este un proces dificil care cere
"perseverenia, efort i munca din greu".

In acest proces al individusrii i devenirii avem aliati - gindirea creative, inteligenta, capacitatea empatics , dar i sabotori.
Studiile noastre din domeniul psihologiei creativitstii, motivatiei, empatiei ne-au
evidentiat existenta unor fenomene psihice care functioneaza ca bariere sau capcane
in calea creterii i afirmsrii capacitatilor omului. Aceste fenomene sint de numite de
unii psihiatri "excursii de autotorturs" (Janet Rainwater, 1991).
Prin ele Intelegem gindurile negre cu privire la viitor, antrenind emotii i stari
afective negative, sau imaginarea unor Intimplsri cu efecte dezastruoase pentru
propria persoana, fantezii negative, ce induc o stare de neincredere, dezarmare,

regrete i in general dispozijii afective negative. De exemplu "gindurile" pe care i le
fac unele mame cind propriul copil are de dat un examen (ca subiectul va fi greu, ca vor
ti aljii cu pile, ca nu va ti, ca nu se va putea concentra etc.), sau monologurile interioare
ale unora cind considers ca sojul, solia sint infideli, sau previziunile negative cu
privire la viitor, pe care le facem fiecare cind vedem cit de repede se schimba totul in
jurul nostru i nu toate au efecte benefice etc.
Antrenarea pe plan mintal in astfel de demersuri se asociaza cu "vizualizarea" (a
vedea cu ochii minjii) a efectelor i dezastrelor ce se vor produce, care sint insojite de
emojii i dispozijii negative, totul avind un efect de bumerang, denumit autotortura.

Dei se deosebesc de reverii, care de obicei sint Insojite de imagini luminoase,lumea
vazuta in roz i stari afective stenice, au totui un efect comun: sint cronofage. In plus,
excursiile de autotortura fac sa ne autoprogramam negativ, sa ne Isssm invadaji de
teams, gelozie, invidie, neincredere in forjele proprii, sa nu vedem ce puteri interioare
avem. Intr-un cuvint, gindurile negre i fanteziile negative sint sabotori ai
manifestarii personalitajii noastre.
Ele sint cauzate de nesatisfacerea trebuinjelor interne primare - cum sint
trebuinja de securitate (siguranja), trebuinja de dragoste, nevoia de recunoatere i
apreciere socials , de frica i neincredere in forjele proprii.
Cei ce doresc sa cunoasca daca i cit de mult se lass antrenali in astfel de
"excursii mintale", adevarate capcane ale gindirii Si imaginajiei, sint invitati sa se

pronunje in Iegsturs cu enunjurile din proba urmatoare.
La fiecare enunj puteji opta pentru urmatoarele posibilitaji de raspuns: foarte
frecvent, uneori, rar, foarte rar, niciodata, tiind ca foarte frecvent inseamna 5
puncte; frecvent = 4 puncte; uneori = 3 puncte; rar = 2 puncte; foarte rar = 1 punct;
niciodata = 0 puncte.
1. Ma gindesc la cutremure, inundajii,

foamete ji alte fenomene naturale ce
ar putea avea consecinle negative
pentru mine qi familia mea..............J
2. Imi Imaginez ca vol ramine gomer,

ca nu vol putea intrellne familia qi nu
voi putea face fata greutalilor vietii
de zi cu zi............................................J
3. Ma "vad" prezentind gefilor (profesorilor) creajiile mele qi ei ma privesc cu ironie, chiar rid de mine qi
ma ironizeaza................................... J
4. Ma antrenez in jocul intoarcerii in

trecut, gindindu-ma cum ar fi fost
daca eram insurat, divortat, mai

bogat, mai cunoscut de cei din jur
etc.............................J
5. Cind and vorbindu-se despre oameni bolnavi sau despre o maladie
incurabila, ma surprind intrebinduma cu teams ce voi face daca ma
imbolnavesc.....................................:J
6. Ma surprind gindind ca sint prea
gras, prea slab, prea malt, prea
scund, prea blond, prea brunet ..J
7. Gindul ca nu am reugit sa fac tot

ceea ce mi-am propus in viaja imi
creeaza stari de enervare, supirare,

regrete .....................J
202
8. Cind trebuie sa iau o decizie, ma

intreb si chiar imi imaginez ce vor
spune parinjii mei, solla, prietena,
colegii etc.
9. In anumite situalii, cind ma gindesc
la mine, imi trece prin minte ca
mama it (o) favorizeaza pe fratele

sau sora mea, ca seful ii aprecieaza
mai mutt pe colegii mei si imi imaginez situatii care imi alimenteaza
aceste ginduri................................ J
10. Cind un cunoscut sau coleg de
serviciu are un succes profesional,
imi este greu sa nu-I invidiez ...J

11. Cind realizez ceva, ma gindesc si
chiar imi imaginez ce vor spune si
cum se vor comporta seful sau cei
apropiali...........................................J
12. Rapiditatea cu care se produc
evenimentele in zilele noastre ma
ingrijoreaza, ma fac sa ma gindesc

ca ele ma depasesc, ca ramie in
urma celorlalli.................................J
13. Cind se intimpla un eveniment in

familia mea, ma intreb ce vor
spune vecinii, ce va spune seful.
ce vor spune cunoscujii...............J
14. Ma compar in gind cu cei asemeni

mie si sint nemullumit de mine J
Psihoteste
18. Cind cineva din cei apropiaji mie
copil, sotie (sos), mama, tats, prieten(a) - au de depasit un obstacol

(examen. conflict etc.), imi imaginez cele mai marl pericole si ese-
curi ce i s-ar putea intimpla..........J
19. Succesele altora ma pun pe ginduri si ma fac s5-mi vad lipsurile

ce ma impiedica sa fiu ca ei..........J
20. Cind imi dau seama ca un prieten
mi-a facut rau intenlionat, ma supar Si imi reprosez ca n-am stiut
sa-mi aleg prieteni........................J
21. Ma necajeste gindul ca prietenul
(colegul, solia) cigtiga mai mutt
decit mine......................................... J
22. Traiesc multe clipe (momente)
imaginindu-mi reprosurile pe care

cei din jur (sau sefii) ml le-ar face
in diferite situaiii de esec (picat la
examen, intirziat o lucrare, pierdut
ceva de valoare etc.).....................J
23. Fac glume (clevetesc) pe seama
celor care au succese profesionale,
materiale........................................J
24. Cind trebuie sa merg la doctor sau
sa fac un control de rutina, amin
cit pot deoarece imi imaginez ca

voi afla vesti rele despre sanatatea mea................................................J
15. Ma surprind gindind ca prietenul
25. Ma gindesc ca nu sint iubit(a),
meu este mai iubit de solia (prie-
apreciat(a) de nimeni si aceasta
tena) lui decit sint eu de solia
(prietena) mea...............................J
16. Ma gindesc ca organismul meu
este sensibil, putin rezistent si s-ar
putea sa ma imbolnavesc..............J
17. Chiar fara motive evidente, imi

imaginez ca sotul (prietenul) este
infidel, ma inseala i-mi fac ginduri
negre, planuri de razbunare..........J
imi creeaza o permanents proasta dispozitie.................................... J

26. Traiesc momente de invidie cind
vad ca altora le merge din plin J
27. Dupa ce am o discutie cu prietenul (sotul, sojia. partenerul de
afaceri), ma trezesc gindindu-ma
ca el ma inseala, ca ma va parasi
pentru altcineva............................J
In teligen ta, crea ti vi to te, p erform a.n (ii
28.
Nutresc ginduri de razbunare,

chiar dace nu le pun in practice
..........................J
29. Am tendinta de a-mi reaminti "si

diseca" lucrurile neplacute care
mi s-au intimplat, momentele in
care am facut gate *i de a-mi
203
face reproquri..............................;u
30. Cind intru intr-o incapere qi oamenii se opresc din vorbit sau
schimba vorba. cind sint pe stra-
da Si vad oamenii ca se uita la

mine si rid, Imi imaginez ca vorbesc i rid de mine qI ma intreb
de ce............................................. J
Interpretarea raspunsurilor
Cei care au objinut pins la 45 de puncte
Nu se Iasa antrenati in excursii de autotortura. Au probabil un stil de apreciere
detasat, sint putin empatici, au capacitate de decizie, fundamentindu-i deciziile pe
date precise, sint oameni de actiune, hotariti, curajosi, deseori duri. Ocolesc
metatora, nu se Iasa antrenati in capcanele imaginatiei, prefers strategiile
algoritmice de rezolvare a problemelor, dar se descurca si in cele euristice.
Rareori tin seama si ii intereseaza ce spun altii. Au preponderenta emisferica stings,
actioneaza ca lideri autoritari. Sint buni pentru profesii de medic, managed in
domeniul economic, administrativ.
Isi cunosc fortele Si actioneaza ca un centru de putere, au o personalitate
putemica in cele mai multe situatii. De obicei simt nevoia sa fie sprijiniti, sa
colaboreze cu cei ce se remarca prin fantezie, preferind ca aceatia sa fie de sex opus.
Fumeaza uneori de placere, dar Si pentru a intreline atmosfera la o cafea. Se
pot Iasa usor de fumat.
In ce priveste sexul, in cursul preexperimentarilor arty obtinut o pondere usor
crescuta a sexului masculin.
Persoanele care au obtinut un punctaj situat in acest interval se Iasa antrenate in
excursii mintale la un nivel moderat. Intrarea in "capcana" autotorturi se face uor.
uneori pornind de la o clips de reverie, cind, printr-o asociere a gindurilor sau imaginilor,
aluneca spre fantezii negative.
Sint in general oameni cu predominanta emisferica dreapta, persoane
imaginative, sensibile. empatice. Tin seams de parerile celor din jur si rezoneaza
interior cu evenimentele ce au loc in mediul familial, scolar, profesional etc.
In viata unora este mai prezenta gelozia, la altii isi fac loc invidia sau anxietatile
de diferite nuance. traiesc frecvent momente de neincredere in ei si in cei din jur.
Preexperimentarea probei a evidentiat ca marea majoritate a celor ce au
obtinut acest punctaj fumeaza mutt in stari tensionate (nu de placere, ci mai mutt de
teams). Se intilnesc frecvent printre educatori, profesori, scriitori, artisti. Femeile se
plaseaza mai frecvent in aceasta categorie.
Peste 90 de puncte (pins la 150)
In aceasta categorie am intilnit putine persoane. Ele se Iasa puternic si frecvent
antrenate in excursii de autotortura Unele traiesc sentimente de culpa, altele nu-si
204
Psihoteste
mai gasesc axa spirituals interioare datorita unor epcuri repetate, trairii unor
evenimente sau Intimplari foarte stresante (divort, moartea cuiva foarte apropiat,
faliment etc.).
Sint persoane cu imaginajie i capacitate de vizualizare mare, foarte sensibile,
afective, cu nivel ridicat al capacitati empatice, dar orientate spre a proiecta un
viitor sumbru.
Intre cazurile Intilnite, majoritatea Sint de sex feminin i unele trecute de prima
tinerete. Totui apar i femei tinere (mame cu copii mici, femei divortate, absolvente de
facultate i fare serviciu). In general, oameni in deruta, puternic loviti de soarta, care iau pierdut Increderea in capacitatile lor, in posibilitatea de a se adapta.
CIteva remedii
Primul pas II constituie orientarea gindurilor cetre imagini i sotujii pozitive. Prin
antrenament individual sau de grup, Insuiti-va metodele i tehnicile de abordare
creative a problemelor prin care se formeaza abilitatea de a privi faptele, evenimentele, intimplarile dintr-o pluralitate de perspective: deprinderea de a gindi
solutii multiple la orice problems, capacitatea de a alunga frica, aceasta adevarata
maladie indusa de o societate in schimbare accelerate, puterea de a vA utiliza
inteligenta, imaginatia, afectivitatea, capacitatea empatica Intr-un demers creativ.
Remediul cu cel mai puternic i rapid efect este acela de a vA imagina ca un
adevarat "centru de puteri". Pentru aceasta, imaginaji-va ca un soare, eul dumneavoastra fiind in centru, i in jurul centrului duceti raze, fiecare semnificind ce puteri
aveli (ce puteri face). Prin autocunoatere i obsevare atenta, veli actualiza i vizualiza puterile pe care le aveti i care, prin cretere i asociere, va fac un centru de
puteri. Repetaji zilnic acest exercitiu i veti vedea ca puterile vA cresc, vA simtiti
mai bine.
,Evrika" al
Omenirea a avut mutt de ci tigat de pe urma strigstului de bucurie
geniilor atunci cind descopereau ceva nou: o idee, o teorie, un principiu, o unealta etc.
Astazi creativitatea, acest fantastic capitol al psihologiei, a devenit o activitate de
mass, demonstrindu-se tot mai mutt ideea ca, spre deosebire de alte procese psihice,
creativitatea poate fi educate i dezvoltata in cele mai variate domenii: Iiterar, artistic, tehnic etc. Fiecare dintre not dispunem de un anumit potential creativ,
cercetarile moderne infirmind teza ca acesta ar fi un privilegiu at savanjilor, al ginditorilor, al artitilor sau at promotorilor de idei. Cheia succesului in crealie consta
alaturi de o serie importanta de aptitudini native in munca tenace de punere in valoare a potentialului creativ. ,Aurul" psihologic al personalitatii noastre, creativitatea,
presupune in primul rind imaginatie, care, operind cu reprezentari, concepte, imagini,

asociatii i cunotinte, permite elaborarea facile de idei i ipoteze noi.
Exists, desigur, o vasty tipologie a ,creativitatii potentiale". Aceasta tinde ss se

diversifice intr-o imenss variabilitate de ,creativi" in domenii in care solicitarile stimuleazs continuu activitatea, ducind la realizarea de bunuri materiale qi spirituale
originale.
In contextul acestor aspecte privind tipologia creativitatii trebuie considerat i
acest test, tradus i adaptat dupe Jean-Louis Sellier.
Prin cei 57 de itemi ai testului se urmarete surprinderea diferentelor dintre creativii potentiali ,novatori", "imaginativi" i ,cercetatori".
Cititi fiecare intrebare cu mare atentie i raspundeti marcind fie raspunsul,,Da", fie
raspunsul Nu". In unele cazuri, intrebarile se prezinta sub doua forme: A" Si B".
Alegeti-o pe aceea care vi se potriveste mai bine.
In cazul in care nu puteti alege raspunsul, treceti la intrebarea urmatoare. Evitati
totui sa lasati fara raspuns prea multe intrebari. Atentia trebuie Indreptata mai ales catre
prima parte a propozitiei. Raspundeti fara a reflecta prea mult.
1. All avut vreodata imboldul de a
scrie sau de a crea o opera de arts,

chiar dace ar fl fost destinata doar
placerii personale?
O da
O nu
2. VI se intimpla adesea ca, Insistind

indelung asupra unei probleme, fara
sa-i intrevedeti solutia, sa constatati
ca aceasta se ivete dintr-o data,
intr-un moment in care nu va agteptati, fara sa puteti sa va dati seama
pe ce cai anume vi s-a impus?
da
4.
Sim i o vie admiratie pentru un om

a carul activitate este de mare autoritate qi din care v-ati facut un fel de
model?
Oda
nu
5. Dati dovada de singe rece in situatii

neagteptate, critice, in care este necesara alegerea imediata a unei soIutii, dar care apoi va uimete?
O da
O nu
6. Cind cititi un articol care expune o

teorie noua, va .ambalali" ugor ci
nu
Incercati imediat se aflati Inca alte
3. A) Vi deranjeaza in general obimulte aspecte, mai complexe, in
ceiurile, uzanteie qI convenientele a
problema respective?
caror necesitate nu vi se pare eviO da
denta (de exemplu sa adresati feliO nu
citari, sa asistati la ceremonii etc.)?
V-ar placea mai mutt se fiti dispen- 7. Observind evolutia moravurilor,
sintem obligati sa constatam ca
sat de acestea?
morala este relativ schimbatoare.
B) Chiar dace obiceiurile, uzanteie,
Credeti ca anumite subiecte qi conconvenientele nu va deranjeaza,
duite considerate tabu odinioara au
credeti ca este bine sa va sustrageti
devenit, in zilele noastre, demodate
de la diferitele obligatii ce ve revin
pe acest plan?
OA
OB
(de exemplu, conduita galanta ex-
cesiva a barbatilor fate de sexul

opus), in timp ce in alte domenii
(cum e cel al respectului vielii), contemporanii notri iji fac probleme

de congtiinta. care nici nu le-ar fi tre-
13. Vise intimpla sa va puneti intrebari cu privire la evolutia societajii. de pilda sa va intrebaci cum
cut prin minte stramosilor nogtri?
vom trai peste 20 de ani?

da
7 nu
O da
nu
8. Sinteli intotdeauna in mijlocul evenimentelor, va place sa fiti la curent

cu progresul, cu cit mai multe din
14. Cind intimplarea va pune in fata

unui audltoriu politicos, disponibil, profitati qi dezvoltati in fata lui
idei care vii sint dragi, chiar dace
simtiti ca atentia ce vi se acorda
se datoreaza mai degraba curtoa-
cele ce se intimpla in zilele noastre?

i da
r7 nu
9. Cind trebuie sa realizali ceva, credeti
ziei decit interesului veritabil

pentru ceea ce spuneti?
ca este bine sa va bizuili doar pe dv.
da
nu
ingiva, considerind ca nimeni nu este
in stare sa rezolve in locul dv. problemele ce va privesc personal?

O da
'l nu
10. Sinteti capabil sa intrelineli o
conversalie, in orice problems,
chiar daca nu sinteti foarte bine
informat, gssind in genere cite
ceva de spus?
.Ida
Ti ntu
11. Prietenii v-au marturisit adesea ca

le vine greu sa va inceleaga, sa sesizeze fondul personalitatii dv., cu
toate ca nu sinteti nici fantezist(a),
nici aiurit(a). Explicalia consta.

probabil, in faptul ca nu aveti aceIeagi interese cu ei *i ca nu acor-
dali aceeagi importanta lucrurilor.
O da
Onu
12. Uneori. parca sinteti .,c&zut din

nori" din cauza ca all ignorat o noutate care este mult comentata de
citeva zile?
I da
O nu
15.
All ramas intotdeauna fidel(a)

principiilor, idealurilor pe care vi
le-ati insugit i pe care le-ati adoptat in anii copilariei qi ai primei ti-
nereli?
Ida
^l nu
16. Mai degraba aveli tendinla de a
interveni ca mediator intr-un conflict (in care nu all fost amestecat la
inceput) decit de a va alia uneia
dintre partile aflate in conflict?
da
r7 nu
17. Vi s-a intimplat sa fiti izbit(a) de

coincidence surprinzatoare i sa
faceti apropieri intre fapte care la
prima vedere nu au nici o legatura intre ele?
Oda
7 nu
18. Aveti reputalia de a ti practic(a) qi

de a qti sa faceli face" ugor micilor probleme de fiecare zi?
Ida
7 nu
19. Din cite va amintiti, nu v-ati indoit

niciodata de capacitajile dv., ali
gtiut intotdeauna ca mai devreme
sau mai tirziu veti realiza ceva
neobignuit? (Se considers accentul de alegere pe prima pro-
pozitie a alternativei.)
i da
7 nu
20. Va conduceti dupe principiul ca
nu trebuie sa acordali decit o mica atenlie tucrurilor marunte, detaliilor secundare? Credeti ca problemele vitale sint singurele demne de a trezi un interes durabil?
^7 da
Ti nu
21. Cind ascuttati o conferinja sau cititi un articol, va situati pe pozitia
unui public dificil - adica simtiti
ca spontan acjioneaza spiritul
dv. critic i va impinge sa depistaji inconsecvenjele, chiar subtile, de ralionament?
1 da
-7 nu
22. Sinteti, in genere, insensibil la
bani; dace at avea multi, i-aji

cheltui cu uurinta, daca all avea
pujini, v-aji descurca?
Ida
i nu
23. Cinstit vorbind, care dintre informatiile care urmeaza va afecteaza mai mutt?
A) 0 mare catastrofa ce s-a petrecut undeva pe glob.
B) Creterea simlitoare a prejurilor

la unele articole de care v-aji putea
dispensa, dar la care tineti.

A
24. Admiteti greu ca o persoana dintre cele ce se AS in anturajul dv.

sa se opuna sau sa exprime o
slabs injelegere fate de problema ce
va privegte?
'-1 da
7 nu
25. Aveti sentimentul ca oamenii, in
cea mai mare parte a lor, nu gtiu sa

profite de viata, ca acorda prea
mult timp, energie qi resurse inte-
rioare unor
facile?
activitaji inutile sau
(ida
7 nu
26. Vi s-a intimplat deseori in copilarie
i in adolescents sa fiti in dez-
acord total cu opiniile dominante in

familia dv. (fara ca aceasta sa va
impiedice ss mentineti cu ea legaturi afective satisfacatoare)?
I da
'71 nu
27. Adoraji copiii qi acordati o mare

importanis legaturilor familiale in
genere; nu uitati datele aniversare ale copiilor, parintilor, prietenilor; titi ca le veji face placere
oferindu-le un cadou, de pilda?
Ida
.gnu
28. Aveti oroare de zgomot, de agi-
tatie, nu suportati sa fiti deranjat

cind lucraji qi considerati ca se-
menii dv. nu tiu sa va respecte

linitea?
`Ida
rzu
29. Considerati ca ar ti bine sa se

puns capat obiceiurilor al caror
sens s-a demodat, formalitajilor
ce nu au nici un rost?
a
I no
I d
30. Sinteti mai
degraba sceptic, nu
aveti incredere decit in ceea ce
all verificat dv. iniva?
O da
nu
31. Considerali ca sinteti cel putin tot

atit de ordonat(a), prevazator (oare) Si punctual(a) ca majoritatea
oamenilor pe care ii cunoagteti?
36. Vi se intimpli in mod obi*nuit sa

fill distrat(a) sau sa fill absent(A),
plerdut(a) in gindurl, in timp ce vi
atlall la o reuniune?
Oda
7 nu
37. De'i nu incercaji deloc sa Vocati

sau sa provocati pe allii, vi se in-
da
timpla sa va faceli remarcat(a), si
O nu
atrageji atentia, sa surprindeji pe

allii prin modul dv. de a acliona
sau de a vorbi?
32. Vi s-a spus uneori ca nu faceli

nimic aqa cum fac altii, ca modul
dv. de a proceda chiar in viata de
O da
fiecare zi se distinge net de com-
portamentul obinuit al oamenilor care va inconjoara?
O da
O nu
33. Credeji ca ar trebui sa se acorde

mai multa atentie respectarii anumitor reguli, cind acestea sint
bune, astfel ca ele sa fie intru totul
aplicate (de exemplu, legile care
vizeaza suprimarea anumitor abu-
nu
38. Progresaji mai mutt prin experienle i observatii personale Vi
nu prin studiul teorillor altora? r7
da
nu
39.
zuri sau delicte)?
Cind simlill ci cineva incearca sa

va influenleze, sa vi atragi intr-un
mod insidios, reactia" dv. spontana este de a acliona in sens
invers?
da
O da
O nu
O nu
34. Cind desfaurati o activitate ceva 40. Daca all avea de ales intre doua
mai complexa sinteji putin nelarubrici de ziar, care ar avea mal
multe ganse sa va intereseze:
A) Un reportaj viu privind viata
murit(a) la inceput, pentru ca apoi

Ideile sa inceapa sa se organizeze
treptat?
universitara.
O da
B) Un articol privind stadiul cercetarii in domeniul noilor surse de

energie.
nu
35.
Preferati sa lucraji in echipa, in-
tr-un grup de prieteni sau de colegi care se cunosc qi se apreciaza, decit sa depuneti efort de
unul singur, bizuindu-va doar pe
propriile dv. forte?
Oda
O nu
OA
41.
Daca v-all analiza profund sentimentele, all admite ca purtali un

respect autentic numal parinjilor
dv.?
da
O nu
42. La marile dezbateri de idea (po- 47.

litice, filozofice etc.) ce furnizeaza temele a numeroase conversauii, aveti adesea tendinla de a
nu lua parte, de a nu va angaja
sustinind opiniile ce se dispute,
raminind in afara disculiei, chiar
dace vi intereseaza de fapt?
48.
O da
nu
43. Aveli
sentimentul ca proiectele qi
aspirajiile dv. v-au contrariat ade-
sea familla?
Oda
obignui1i:
A) SA ,devorali" cu o oarecare
aviditate informaliile pe care le
ceea ce va intereseaza Vi sa nu
sint apropiali sau ca v-all neglijat
prietenii?
da
( 1 nu
50.
acordali decit o atentie secundare restului?
OA
OB
45. V-all gindit ce all

i
O da
O nu
51.
46. All activat continuu in funclii alese in organizali, asociatii etc.,

participind la actiunile programate de acestea?
O da
O nu
Vi se intimpla sa profitali de bunavointa altuia, fare sa va dali

seama, fiind de buns credinja?
O da
Oda
nu
Aveli intotdeauna replici prompte

in cursul conversallilor *i cele
mai bune riposte le deli in focul
disculiilor? Reu*itl sa gasiji de
obicei in primul moment formularea cea mai buns pentru ideile pe
care le aveli?
fi fecut dace circumstanlele ar fl Post altele decit

cele care sint gi dace un eveniment nea*teptat (un ci*tig neaqteptat sau o mo*tenire neprevazuta) ar fi modificat cu totul existenta pe care o duceti?
Din punct de vedere profesional,

ceea ce ceutati este mai ales o
activitate captivanta gi atragatoare, chiar dace nu va aduce consideralie mal mare din partea celorlal;i qi nici venituri mat marl?
O da
49. Vi s-a repro$at uneori ca nu all

consacrat destul timp celor ce vi
conhine, incercind sa extrageji tot

ce e posibil din lecture?
B) Sa nu insistati decit asupra a
L7 da
O nu
O nu
nu
44. Cind citili o carte sau un articol,
Va considerall o persoana mai

degraba emotive (chiar dace nu
lasall sa se vada acest lucru), lar
criticile care vi se adreseaza vi
afecteaza mutt?
Cl nu
52.
Vi se intimpla rar ca, atunci cind

atacati o problems arzatoare, prima solulie ce va vine in minte se
nu fie cea mai buns, sa gasiji dupa aceea uVor cheia problemel?
Oda
O nu
53. Aveli
reputalia unei persoane

care are siml practic *i abilitate in
rezolvarea problemelor?
O da
nu
54.
Nu sesizati intotdeauna enuntul
unei teorii la prima Iectura; pentru a o injelege bine trebuie sa o
reconstituiti in felul dv.?
56. Ati constatat ca adesea ideile

eronate sint propagate qi inradacinate in opinia oamenilor datorita argumentelor de autoritate
(datorita reputatlei celor ce le-au
emis pentru prima oars)?
Ada
Ada
nu
nu
55. Daca trebuie sa schimbali brusc
mediul sau activitatea, va simtiji

putin dezorientat(a) is inceput, va
trebuie un anumit timp pentru a
vi familiariza cu noul mediu sau
noua activitate?
Ada
gnu
57. Exists probleme in care sintell cu

totul ignorant, anumite domenii
care va sint relativ inchise, dar
aceasta ignoranta nu vi tulbura

mutt, deoarece nu consideralji
esential sa aveli clarificate toate
lucrurile?
71 da
O nu

Rezultatele ob(inute la proba se raporteaza la tabelul de mai Jos; daca raspunsul
dat de dv. (da, nu sau A, B) corespunde cu rubrica din tabel, incercuiti-!. Daca nu
corespunde, nu scrie(i nimic. Face(i apoi totalurile raspunsurilor incercuite pen tru
fiecare dintre cele 3 coloane.
,1
NovatorImaginativCercetator
Novatcr ImaginativCercetatorIntrebare
Ir ,trebare
1
2
3
da
A
nu
5
6
7
8
da
12
13
da
da
14
15
da
nu
16
da
17
nu
22
23
24
25
nu
27
nu
da
10
18
19
20
21
nu
11
da
da
26
28
29
30
nu
da
da
da
da
da
34
nu
da
nu
da
31
32
33
da
nu
da
da
da
da
da
Inteligenta, creati vi Late, performan (A

Intrebare Novator ImaginativCercetator
35
36
37
nu
da
38
39
da
da
40
41
42
43
44
45
46
B
ff
da
da
I
Intrebare NovatorImaginativ Cercetator

47
48
49
da
211
da
da
da
50
51
da
52
53
da
nu
nu
54
55
56
57
Total:
nu
6
da
nu
da
da
da
da
Numarati raspunsurile incercuite din tabel. Raportati rezultatele obtinute (N =

novator, I = imaginativ, C = cercetator) la urniatoarea scars de evaluare:
f. slab
slab
7
7
11
10
10
-Putemic_
tauternic
14
12
17
15
21
19
13
18
26
mediu__
Se poate sa nu ti obtinut un rezultat important la nici una din scarile de evaluare. in

orice caz, scorul cel mai mare reprezinta tipul creativ ce va caracterizeaza cel mai mutt.
Va prezentam mai jos descrierea psihologica a fiecarui tip creativ in parte.
Novatorul potential, ca tip creativ, este activ i poate provoca modificari,
schimbari, uneori foarte importante, acolo unde se afla (bineinleles daca nu i se
impotrivesc puternic circumstantele). El este in genere un partener original, ce se lass
putin influentat i iii exprima dezaprobarea cind au loc modificari pe care le considers
inoportune. Cind nu reucete sa-i impuna ideile la care tine, nu depune eforturi sa
convinga pe nimeni, ii ajunge doar senzatia ca are dreptate. Dei este pri etenos i
cooperant, nu se lass dominat de ideile la mods, de conformismul obi*nuit i nici de
tendinta altora de a-I influenta i de a-I supune modelului lor. Nu dorete, in genere,
schimbarea pentru schimbare. Dar rutina, monotonia qi repetarea acelu iat;i lucru ii sint
deosebit de neplacute i greu de suportat. Poate reui i poate avea succese creatoare
in domenii diverse: geologie, profesii artistice, oganizare etc. Este capabil sa lanseze
o idee noua, o micare, un curent de opinii Si in domeniile social, economic, juridic,
administrativ. Are mai intotdeauna propuneri de formulat cu privire la viala in colectiv, la
locus de munca etc. Se lass rareori antrenat in activi tali in care este obligat sa ramina un
simplu executant. Cind simte ca este pe punctul de a deveni acaparat de o pozitie sau
activitate, o abandoneaza cu orice rise i cauta not preocupari, orientari, domenii.
Imaginativul poten(ial este un tip creativ mai mult in plan artistic, fiind mai putin
ancorat direct in evenimentele curente ale vietii. El nu este preocupat de schimbarea qi
inovarea a ceea ce nu merge bine in jurul sau la locul de munca, acasa etc. -, ci
este mai degrabs un poet, un fel de Don Quijote, avind o oarecare detaare fajs de tot
ce-i preocupa pe cei mai multi dintre oameni. Este mai mult un tip de idei decit de actiune.
Are o bogata imaginajie, dar pujine dintre idei le finalizeazs. Refugiat intr-o viata
interioara, el are satisfactii daca se poate exprima intr-o activitate meditativ-in-
telectuala sau artistica. Poate reui in aceste domenii de activitate daca are aptitudini i o
tehnica de expresie, pe care sa le stapineasca i care sa fie personale. Daca nu dispune
de aceste dimensiuni ale personalitajii, riscs sa se refugieze in imaginativ pentru
propria sa satisfactie, fare realizari valabile pentru altii. I se poate reprosa faptul ca este prea visator. Faptul ca atare are la baza o detapre pregnanta de relatiile
neobinuite i, in egala masurs, de cele normale. Imaginativul poate avea mutt mai
multe idei decit alte persoane creative, deoarece el nu recunoate alte limite decit
dorinja sa de a scapa de banalitate i de prozaicul viejii cotidiene. Ca sci poata va-
lorifica in mod creator ideile sale, trebuie sa evite "vagabondajul" intelectual - ce are
tendinja ss-l acapareze i sa-i impuna o discipline personals, o metods de invatare
(insuire) a unei tehnici sau sa se asocieze unei persoane mai realiste, care-I va
indruma sa duce la bun sfir*it ceea ce a intreprins.

Cercetatorul potential este, de cele mai multe on, antrenat in profesii de cercetare.
El poate fi un erudit sau un inventator. Da dovads de o pasiune aproape exclu sive pentru
un anumit domeniu de cunoa*tere pe care I-a ales pentru a-I exploata. Este la fel de
tenace ca i novatorul, la fel de detaat de tot ceea ce nu are tangenje cu preocuparile
sale ca i imaginativul. Spre deosebire de novator, nu are insa de propus idei pentru
toate problemele; el are doar unele, elaborate cu rabdare, inde lung alimentate de
gindire i de probe. Deosebirea fats de imaginativ consts in fap tul ca nu se Iasa antrenat
de himere, intrucit el supune toate ideile i ipotezele sale indoielii metodice i
experimentarii. El nu critics principiile ca principii, ci ii impune ss le injeleaga. Vrea
sci puns in evidenta ceea ce nu se vede, ss gaseascs un mijloc sirnplu de a explica

un numar cit mai mare de tapte. Cercetatorul este neobosit in investigajiile sale, dar ii
trebuie timp. Stringe informatii prin tatonari inteligente, deoarece el are tin fel de intuitie
a solujiilor. El cunoate piesele componente ale mozaicului, punind-o pe fiecare la
locul pe care trebuie ss-I ocupe in ansamblu. Cu toate acestea, nu are nici o certitudine
atita vreme cit nu sint la locul for toate piesele. Daca ar avea o idee preconceputa
privind rezultatele cercetarilor sale nu ar avea rabdarea de a agtepta momentul in care se
produce certitudinea, iar intuitia gasete ceea ce *tie ca mai trebuie.
Alto tipuri de creativitate. in afars de tipurile combinate din cele trei descrise
mai sus, exists si aitP numeroase tipuri de .,creativi-potenjiali", neabordate prin testul
(A.N.)
prezentat.
Propunem parinjilor i educatorilor o listfi de caractenstici pentru identificarea copiilor

preFolari supradotaii i/sau talentali.
Marcati in casuja corespunzatoare fiecarei intrebari (in funclie de intensitatea,
frecventa sau gradul de adecvare al fiecarui enunt): 1 - pujin; 2 mediu; 3 mult.
. At-it familia, cit qi alti adulti au remarcat cele mai multe dintre calitatile deosebite ale copilului.............J
2. Ii place
mal mult sa lucreze cu tatal
sau qi pare mai atagat de acesta
3. Este foarte ope.ra.t.iv.. in.. t.o.t. c.e.e.a.. ce

face (insa nu in detrimentul calitatii)
qi cere acelagi lucru qi celorlalti
4. Parintii copilului sint tineri se ocupa

de acesta, sint apropiati ql toleranti
cu el.............................J
5. A Inventat pentru jocurile sale personaje qi lumi imaginare, la care face apel qi in viata reala, dar cu umor
i cu o anumita detaare................J
6. in jocurile sale solitare sau cu alti
copii, introduce mereu schimbari gl
not reguli, complicindu-le; cigtiga
adesea..............................................J
7. Este uor de remarcat avansul lui, in
toate sau in multe domenii, fats de
colegli de virsta sau din gradinita
8. Uneori pare distrat, dus cu gindul in
alts parte, dar revive repede la reali-tate dace ceva it intereseaza ...J
9. Se revolts protestind fats de nedreptate, neadevar, exigence nerezonabile sau nerespectarea reguIilor......................................................J
10.11 plac glumele *i are qi el mutt
umor...........................J
11.
Se tine de cuvint, este punctual,

responsabil *i exigent atit cu sine,
cit qi cu ceilalti .............0
12. Nu-I plictisesc discutiile adultilor
despre subiecte ca istoria, calatoriile, politica, cosmosul, natura,
teatrul etc......................................0
13. Nu ezita sa se angajeze in activitati care sint peste nivelul virstei
sale...................................................J
14. La gradinita se plictisete repede

la activitatile mai monotone, mal
putin interesante sau derulate intr-un ritm prea lent pentru el, deranjind grupa sau pe educatoare
15. Face colectii (de ma*inute, cutii,

capace, frunze, insecte, timbre
etc.) ....................... J
16. Este permanent in mi*care, parind chiar agitat *i neastimparat
.........................J
17. Nu se ptictisegte sa lucreze singur
..........................J
18. Iqi autoapreciaza corect qi realist
activitatile sale............................. :]
19. Dace-I intereseaza ceva, poate remine mutt timp foarte atent i concentrat, examinind, ascultind sau
lucrind.............................................. 0
20. Are o memorie foarte buns ...J

21. Observe la lucruri i la amblanta
cotidiana mai multe detalii decit
ceilalti copii...................................:
22. in permanents vrea sa *tie si este
curios de ceva.............................."J
23. Are citeva domenii in care poseda

foarte multe cunotinje...............J
24. Este perseverent in realizarea

unei activitati i iii place sa duce
singur lucrul pine la capat..........J

25. Are initiative, Incepe not activitati,
organizeaza..................................J
26. Este foarte motivat din interiorul
sau - pentru tot ceea ce face ..J
27. A spus primele cuvinte la o virsta
39.
A descoperit singur sau a invatat

si utilizeaza adesea - diferite metode de calcul rapid, formule de
memorare sau tehnici de asociere
mintala.............................................J
40. Intelege usor si repede explicatiile

cauzale.............................................J
41. Pentru virsta lui tie multe poezii,
glume, proverbe sau replici celebre.................................................J

42. Are o mare capacitate de sinteza,
foarte mica...................................... =1
reusind uneori in citeva cuvinte

sa spuna esentialul.......................J
28. Vocabularul lui pasiv *i activ este
43. Poate u$or sa spuna asemanarile
foarte bogat, calitativ si cantitativ
29. A invatat de timpuriu sa citeasca
singur sau cu un ajutor minim, la

cerere............................................J
30. Da raspunsuri originale, perspicace si pune intrebari ingenioase si
neasteptate...................................J
31. Vorbeste corect gramatical ... J
32. Se arata interesat de Invatarea
unei limbi straine gi face progrese

rapide...............................................J
33. Utilizeaza adecvat si cu usurinja
cuvintele in exprimare.................J
34. Utilizeaza creativ limbajul; face jocuri de cuvinte si inventeaza expresii not pentru a exprima mai
exact unele nuance........................_!
35. Este tentat deseori sa compuna
povestiri i poezioare sau sa povesteasca cu placere...................J
36. ii plac mult cartile si revistele cu

fotografii si desene......................J
37. ii plac toate jocurile de irnaginajie

si exercitiile de fantezie...............J
38. A invatat rapid si usor sa numere

si sa face socoteli simple in minte
..........................J
Si deosebirile dintre obiecte sau
sa-i evalueze pe oameni..............U

44. li plac sunetele, asculta mutt anumite genuri muzicale, are simtul
ritmuiui. cinta sau exerseaza la un
instrument muzical........................J
45. Deseneaza cu placere si price-
pere, dovedind un simt spontan

pentru culoare, redarea formelor
sau pentru perspective; are simt
estetic..........................J
46. invata poezii Si scenete, imita anumite persoane, "interpretind" rolurile, mai ales in fata mai multor
persoane........................................J
47. li plac sportul si miscarea in gene-
ral si este perseverent in "antrenamentele" sale...........................J

48. Urmarete foarte interesat la televizor programele de balet si le imi-
ta cu pricepere si perseverenta
.........................U
49. ii place ss "mestereasca" tot felul
de lucruri si jucarii; este curios de
modul de functionare a mecanismelor................................................I
50. intr-un grup devine spontan conducatorul acestuia si este ascultat
de ceilalti.........................................J
Faceli totalul raspunsurilor.
La un rezultat de peste 100 de puncte, ipoteza supradoterii sau talentului are

panse de a se dovedi exacta.
(M.J.)
Ce !el do fntW#fe ave#i?

Intuitia - vedere cu ochii mintii", fler, al aselea simt, perceptie extrasenzoriala...
Expresii ce incearca sa surprinda specificul fenomenului intuitiv, i anume la sesizarea
i inteiegerea brusca, chiar de la prima vedere, a esentei Iucrurilor, caracteristicilor
fundamentale ale unei situatii, persoane, ale unui fenomen. in conceptia filozofilor,
intuitia este privilegiats in raport cu rationamentul logic, matematic, unde demonstratia
este necesara. Intuitia suprima inlantuirile, deducible, discursurile. Ea se manifests ca
presentiment, ghidind i nuantind cu predilectie conduitele femeilor in special, sau ca
iluminare, revelatie a marilor adevaruri, a solutiilor unor probleme greu descifrabile,
mijiocind uneori actul creator sau pe cel mistic, deschizind alteori portile profetiei.
Literatura furnizeaza numeroase exemple de scriitori vizionari care, in operele lor,
descriu cu uimitoare detalii evenimente ce par simple fictiuni, dar care, dupe un
interval de timp mai lung sau mai scurt, I4i gasesc corespondentul in realitate. in
secolul al XIX-lea, Jules Verne descrie in romanul "De la Pamint la Luna" lansarea
unei rachete de pe coastele Floridei chiar din locul de unde NASA lanseaz6 azi
navetele spatiale (Cape Canaveral). In 1896, rornancierul englez M.P. Shiel scria o
nuvela in care nigte indivizi sinitri instaurau teroarea asupra Europei, nimicind familii
intregi. Titlul nuvelei: "SS-itii".
Morgan Robertson, scriitor american, a descris, in 1898, in romanul "Futility",

naufragiul unei nave gigantice imaginare. Ea se numea Titan i transporta 3 000 de
pasageri. 14 ani mai tirziu, in 1912, Titanic transporta i el 3 000 de persoane,
scufundindu-se in aceleai circumstance: ciocnirea cu un aisberg intr-o noapte de
aprilie. Rezultatul naufragiului este i el similar cu cel din nuvela lui Robertson: 1 500
de victime. $i exemplele ar putea continua.
Intuitia, acest fenomen bizar, mutt controversat, mereu imbogatit cu semnificatii Si
valence, Inca mai cocheteaza cu rigoarea explicatiei tiintifice ce nu o poate
cuprinde exhaustiv. in ciuda incomprehensibilitatii ei tiintifice, intuitia ramine, la nivel
uman, un instrument psihic cu certa valoare operatorie in cimpul cunoaterii. 'Primele
impresii sint acelea pe care le traim de la bun inceput in prezenta unei fiinte, a unui
eveniment. a unui obiect cu care nu am mai avut de-a face. Elaborarea unei judecati
fiind lenta i dificila, in general ne multumim cu primele impresii. adica cu sugestiile
intuitiei pure" scria Gustave le Bon in "Opinii i credinte".
Dar nu orice persoana poseda o dezvoltata capacitate intuitive. Dr. Hachette
sustine ca persoanele dotate cu o gindire operatorie sint mai ermetice la acest simt
special, in timp ce persoanele nevrotice, emotivii, sensibilii sint mai inclinali sa

mediteze asupra vietii decit sa o traiasca, au mai multa intuilie, dar i la ei aceasta se
manifests in mod diferit.
Cit de intuitiv sinteti i care sint particularitalile intuiliei dv. puteli afla parcurgind
testul care urmeaza. Alegeli din variantele propuse la fiecare item pe cea care va
corespunde, fara sa chibzuili prea mult; daca aveli indoieli, apelati la... intuitie!
1. Intuitia este:
7 a) un barometru interior
7 b) o sfera de cristal
7 c) un fulger pe un cer fara non 7
d) o bagheta magica
7. Un ciocan viii aminte*te de:

a) cuie
7 b) secera
O c) perete
l d) pansament
2. Acordati intuijiei o importan1d: I

a) cruciala
8. Copilul din dv. se manifests prin: 7
7 b) relativa
c) nesemnificativa
d) aleatone
7 b) spontaneitate O
c) incredere
7 d) cruzime
3. Sinteli renit in amorul propriu dace:

a) nu sinteti inteles
7 b) decid altii pentru dv.

7 c) sinteli contrazis
El d) se ignora ceea ce spuneti
4. Nu va simtili in largul dv. cu o persoana:
:7 a) foarte misterioasa :7
b) foarte sigura pe ea 7 c)
care va critics mereu .7 d)

care va admira
5. Credeli ca barbatii:
a) se tem de temei
El b) nu vad mai departe de virful nasului

c) infricoeazs femeile
l d) sint infantili
6. La o figure necunoscute observati

mai intii:
7 a) fruntea
i b) ochii
r7 c) nasul
7 d) gura
a) candoare
9. Intul is rimeaza cu: O
a) indiscretia
b) deviatia
Cl c) inspiralia
"7 d) premonitia
10. Primevara vi se pare:

7 a) tulburatoare ca un fluture
7 b) nepasatoare ca un melc
c) zumzaitoare ca o albins
d) agreabila ca o rindunics
11.Optali pentru o exprimare:

O a) percutanta ca un proiectil
1 b) diversificata ca o piala ;7
c) precisa, riguroasa
7 d) imprevizibila ca trasnetul
12. Ali fi dorit sa fiII muza Iul:
a) Don Juan
b) Nostradamus r7
c) Maigret
O d) Don Quijote
I1
13. Se poate recunoagte o femeie cu

intuilie bogata cind:
O a) are o personalitate dubla

O b) merge direct la tinta
17. Intuitia ar putea fi cauzata de:

7 a) o dereglare a simturilor
El b) conexiuni mistenoase ale spiritului

O c) existenta unui al pselea simt
O c) tie sa jongleze cu calitatile ei
l d) o hiperactivitate speculative, fulguranta
O d) inspire multa incredere
14. Principalul punct slab al dv. este:
18. Imedlat dupe o revelatie incercali
O b) susceptibilitatea
un sentiment de:
71 a) pace interioara
O a) reveria
O c) nerabdarea
Ti b) eliberare
O d) Iaudaroenia
TI c) entuziasm
`.1 d) fericire
15. Principalul punct forte al dv.

este:
O a) fidelitatea
O b) eleganta
19. Dupe un timp, reaclia dv. va fi:
Ti a) scepticismul
"1 b) respingerea
O c) capacitatea de concentrare
O d) diplomalia
7 c) autocritica
r1 d) aprobarea
16. All putea sa va depasiti limitele

prin:
O a) disperare
O b) incapalinare
O c) provocare
20. Cel mai important verb pentru
dv. este:
a) a ti
7 b) a putea
iT c) a avea
O d) nebunie
d) a simti
Cotarea Si interpretarea raspunsurilor

Stabilili, pe baza tabelului, punctele corespunzatoare raspunsurilor dv. i apoi
calculali suma lor. Rezultatul va ofera posibilitatea identificarii tipului dv. de intuitie.
1
10 11
2
-
12
13 14
15 16 17 18 1920
Dace ali oblinut:

Mai pujin de 9 puncte - Intuitia dv. este un instinct imptt:vi1 ibr'
Confruntati cu incertitudini qi ambiguitati, le rezolvali cu uurinta, fare sa va lasali
cuprins de nelinigte la gindul consecinleior posibile ale alegerii pe care ati facut-o
calauziti de instinct. Tracasarile vietii cotidiene nu va dezarmeaza; va sustineti cauza
fara a dramatiza situatia. Accentuata dv. receptivitate va sporete perspicacitatea.

Exists in dv. un siml intern care va instiga i vii ajuts sa gasiti drumul cel bun prin
labirintul intrebarilor i al evenimentelor ambigue. Ceea ce va displace in cel mai
inalt grad este sa fiti victima iluziilor sau sa actionati in grabs in situatii imprevizibile.
Gratie inteligenlei dv. instinctive, puteti ajunge la esenta lucrurilor. Stiti sa primili
adevarul in stare bruta, in orice situatie. Aceasta intuitie va face sa jucati adesea rolul
de confident caruia ne adresam pentru a descoperi fata ascunsa a lucrurlor.
De la 10 la 19 puncte Intuijia dv. este dominata de afectivitate
Aveti o rezonanta emotionala ridicata, vibrind intens chiar i in situalii obi*nuite. Mai
curind sensibil decit cerebral, acordati maxima importanta torentelor pasionale pe care
le traiti cu voluptate sau cu disperare. Invadat de sentimente, percepeli u*or bogatia
sufletelor celor din jur. Tot ceea ce emana irational este pentru dv. un mijloc de a ajunge
la intelegerea lumii Si a oricarei fiinte. Exploatati intregul arsenal al limbajului nonverbal
care pentru dv. transmite mesaje distincte, permeabile unui decodaj riguros. Posibilitalile
dv. sint aproape oculte i le folositi cu darnicie pentru binele celor ce au tiut sa va
apropie.
Intuitia,
pentru
dv..
este
esenliala.
Ea
aparli-
ne forului dv. interior, unde contrarietalile se limpezesc, tensiunile se descarca,

pentru ca apoi bateriile sa se reincarce pentru o noua confruntare cu viata. Feriti-va totui sa nu cadeli prada impostorilor in entuziasmul dv. spontan i generos!
De la 20 la 29 puncte Intuijia dv. este un ghid prudent
Flerul dv. este atit de activ incit uneori va surprinde i pe dv. i anturajul. Dar nu
va lasati bulversat. Exploatati momentele proprice producerii declicului revelator

acordindu-va ragazul necesar pentru plimbari solitare, reverie, meditalie, cind
impresiile se reorganizeaza, deblocind mecanismele cerebrale. Ali invatat sa
decelati semnalele relevante de cele nesemnificative i sa supuneli controlului flashurile intuitive. Astfel nu greiti drumul Si mergeli direct la esenta lucrurilor. Aceasta
capacitate va face indispensabil in cercul prietenilor, pe care nu-i dezamagiti atunci
cind va solicits parerea. Gralie dv., tensiunile se estompeaza, optimismul i speranta
renasc. Intuitia va dinamizeaza viata socials i va face viabile proiectele.
Mai mutt de 30 puncte Intuijia dv. este demna de a unui profet
La Eel ca un medium, plecind de la un minimum de informatii, gasiti aproape
intotdeauna solulia corecta. Sub impactul revelaliei sau delinind un savoir-faire

special, Stiti sa cititi ca intr-o carte in inimi i ginduri. Cerebral i exigent, nu ezitali sa
va autoanalizati o noapte intreaga pentru a gasi explicatia unui comportament, unei
neintelegeri, unui conflict. Stiti sa recunoateti sinceritatea celorlalti, in special a
barbatilor. Permanent in miezul evenimentelor, va place sa surprindeti prin pertinenla previziunilor. Constient insa de riscurile posibile Si de consecintele lor, va
straduiti sa Eiji sigur de prezicerile pe care le lansati. Pentru dv., destinul este un joc
plin de arade pe care le dezlegati cu placere i precizie. Cind ali atins adevarul, va asumati riscul de a nu ti inteles sau de a nu fi luat in serios, stiind ca aceste
"iluminari" pot provoca spaima sau ostilitate.
(R.L., A.Cr.)
hituitiv sau ra-onal?

Intuijia este, inainte de toate, o experienjs personals, o iluminare brusca, o informajie
aparuta spontan nu se tie de unde i cum, o certitudine interioara dificil de comunicat.
In dicjionare intuijia este definite astfel:
- o percepjie rapids i spontana a unei informajii, fare atenjie contienta sau
rajionament;
- o forma de cunoagtere imediats, clara Si directs sau o capacitate de a cunoa-te, care nu recurge nici la deducjie, nici la rajionament;
- o cunoatere innascuta sau instinctive, aka-numitul Fier sau al aselea simj, care
permite simlirea i ghicirea lucrurilor;
- un lei de simpatie cu obiectul cunoagterii (H.B. Bergson);
- faptul de a gasi o solujie sau de a objine un rezultat folosind minimum de informajii
care, in mod obinuit, nu sint necesare (definilie operajionala);

- o funcjie de explorare a necunoscutului, care presupune posibilita ji i implicajii
aparent dificil de surprins (C. Jung).
Dupe Jung, incontientul colectiv i arhetipurile sint concepte utile pentru
injelegerea intuijiei. lncontientul colectiv este "ansamblul informajiilor reale sau
imaginare transmise din generajie in generajie de grupuri de oameni din timpuri
stravechi. Este o parte a psihicului care se distinge de incontientul personal prin

faptul ca nu este o achizijie personals".
Arhetipurile Sint "imagini i
oscilajii de informajii provenite de la incontientui
colectiv, care se exprima prin mituri sau legende i influenjeaza reprezentarea simbo lica
i funcjionarea gindirii".
Pentru Jung, "intuitivii" au "capacitatea de a percepe in ei inii arhetipurile i de
a extrage de aici anumite date pentru injelegerea a ceea ce se petrece in fume".
Va propunem un minichestionar pentru evaluarea capacitajii dumneavoastra
intuitive, elaborat de Michel Giffard (Developpez votre intuition et celle de votre
equipe, ESF editeur, Paris, 1992).
Iata citeva intrebari care solicits raspunsuri binare. Pentru fiecare intrebare alegeji raspunsul DA sau NU: rezultatul global va conduce la o masurare cantitativa a
intuijiei dv.
1. In general aveji o buns vedere de
ansamblu qi acordaji pujina atenjie
detaliilor?
71 d a
TL u
2. Va piac faptele precise i cifrele?
Ada
nu
3. Va place sa jonglaji cu idei sau teorii?
"_l da
71 nu
4. Se spune adesea despre dumneavoastra: "Nu este un om grabit, presat de timp"?
da
nu
5. Inovajiile qi ideile bizare va pasioneaza adesea?
da
nu
6. Aveji nevoie de mutt timp pentru a
raspunde la Intrebarile care vi se
adreseaza?
da
O nu
7. Mai curind
sinteji idealist?
da
O nu
14.
Sinteti mai curind lacom decit

pofticios?
O da
nu
15. $tiji ce este acela un kvan?

da
Onu
16. Slnteti nonconformist?
O nu
8. Va place sa vi Iamuriti Incertitudinile qi sa va Inlaturati ambiguitajile?
O da
77 nu
9. Adoptaji cu uqurinja punctele de

vedere ale celorlalti?
Oda
nu
10. Aveji
O da
pujina incredere in fortele
proprii?
da
nu
17. Rareori vi amintiji visele?
O da
r7 nu
18. Sinteji ambijios, uneori chiar artvist?
O da
nu
19. Cind aveti un moment liber, profi-
ta ji de el ca sa va puneti la curent
cu noutajile din ziare qi reviste?
da
da
nu
11. Nu vi place sa fiti deranjat in proiectele dumneavoastra?
Oda
O nu
12. Chiar dace aveji indoieti, cauta ji sa
va aparaji punctul dumneavoastra
de vedere?
O nu
20. Cunoagteji citiva oameni intuitivi?

O da
nu
21. Vi
nou?
O da
Oda
nu
nu
13. Slnteji sensibil la ceea ce se petrece in jurul dumneavoastra gi la
zvonuri?
entuziasmati ugor de ceva
22. Intelegeji utilitatea acestul chestionar?

O da
nu
Cotarea ;i interpretarea raspunsurilor

Socotiji cite un punct daca aji raspuns cu DA la intrebarile: 1, 3 ,4 ,5 ,7 ,9 ,13,
15, 16, 21 i 22, i cu NU la intrebarile: 2, 6, 8,
10, 11, 12, 14, 17, 18, 19 i 20.
Daca aii objinut mai mult de 15 punt, fotosiji mai mutt intuijia in
activitatea dumneavoastra. De aitfel, tiji acest lucru i am impresia ca nu v-a placut
acest test.
Daca obfinefi intre 11 i 15 puncte, utilizati ambele moduri de gindire, intuitiv i

rational, cu preferinta pentru cel intuitiv.
Daca obfinefi Intre 6 i 11puncte, de asemenea, utilizati ambele moduri de
gindire, intuitiv i rational, dar cu preferinla pentru gindirea rationale.
Daca obfinefi mai pufin de 6 puncte. de obicei nu aveti incredere in intuilia dumneavoastra i aveti dreptate, deoarece nu este prea bine construita, dar ar ti momentul sa va propuneli Si dezvoltarea acestui nivel de gindire, cel intuitiv.
(M.R.)
V-$fi ales blue profesia?

Care sint valorile dv. profesionale? Profesia la care v-aji gindit sau pe care o practicati
corespunde inclinatiilor, intereselor i aspirajiilor dv.?
Chestionarul de mai jos (adaptat dupa D. Super) va va ajuta sa va cunoateji mai
bine in acest sens. Pentru aceasta acordati note de la 5 la 1, in functie de gradul de
importanta pe care iI atribuiti fiecarei caracteristici profesionale descrisa in enunturile de
mai jos: 5 = foarte important; 4 = important; 3 = de importanta medie; 2 = putin
important; 1 = neimportant.
Ce grad de importan1b acordafi
pentru:
1. 0 profesie in care trebuie sa rezolvati mereu probleme not...............:1
2. 0 profesie in care sa ajutaji pe aljii
...........................=.j
3. 0 profesie in care se obtin retributii mai marl .................J
4. 0 profesie in care munca este foarte variata......................................... J
5. 0 profesie in care trebuie sa va in-
depliniji sarcinile deplasindu-v5 de

la un loc la altul .............J
6. 0 profesie care contribuie la prestigiul dv. personal...........................U

7. 0 profesle in care se cer aptitudini
artistice..............................................U
8. 0 profesie in care se lucreaza in

echipa.................................................J
9. 0 profesie care prezinta perspective de dezvoltare............................U
10. 0 profesie in care sa vii puteti

realiza aka cum doriti.................J
11. 0 profesie in care sa lucrati cu un
ref care sa se poarte la fel cu toa-
ta lumea Si sa acorde aceeagi incredere tuturor subalternilor ..U
12. 0 profesie in care mediul in care

lucrati sa fie placut.......................]
110 profesie care sa dea prilejul de
a putea aprecia in fiecare sears

realizarile din timpul zilei respective................................................"J
14. 0 profesie in care sa va puteti

exercita autoritatea asupra altora
..........................]
15. 0 profesie in care sa se experimenteze idei qi sugestii not ..J

16. 0 profesie in care sa se creeze
unele produse not........................J
17. 0 profesie in care rezultatele muncii dumneavoastra sa fie cunos-
cute pentru a va putea da seama

de modul cum lucrati...................J
18. 0 profesie in care geful dumnea-
voastra sa aiba masura in aprecieri i critici ................J
19. 0 profesie care sa fie solicitata qi

sa ofere numeroase locuri de
munca.............................................J
20. 0 profesie in care sa puneti in valoare gustul dv. pentru frumos

..........................J
21. 0 profesie in care sa puteti Iua

decizii personae......................... 1
22. 0 protesie in care sa existe largi
posibilitati de promovare, cu obtinerea de retributii corespunzatoare...........................J
23. 0 profesie in care gindirea sa fie

intens solicitata in rezolvarea de
probleme not i cu solutii nuantate....................................................J
24. 0 profesle in care sa va puteti pune in valoare insuirile de conducator..........................J

25. 0 profesie care sa se desfaoare
intr-o cladire in care conditiile de
ambianta sa va poata asigura sanatatea..........................................J
26. 0 profesie in care sa nu fiti impie-
dicat de a trai viata aqa cum doriti
..........................J
27. 0 profesie care sa ofere prilejul

de a lega prietenii trainice cu colegii dv. de munca........................J
28.0 profesie in care Importanta

muncii dv. sa poata fi apreciata
de altii............................J
29. 0 profesie in care sa nu faceti intotdeauna acela*i lucru...............J
30. 0 profesie in care sa aveti sentimentul ca puteti ajuta pe altii
.........................J
31. 0 profesie in care sa puteti contribui la bunastarea altor persoane......................................................J

32. 0 profesie in care sa puteti efectua mai multe activitati diferite
33. 0 profesie in care sa puteti fi ad-
mirat de altii................................. J
34. 0 profesie in care sa aveti relatii
bune cu colegii dv. de munca J
35. 0 profesie in care sa vi puteti trai

viata in modul cel mai placut J
36. 0 profesie in care sa aveti prilejul

de a lucra intr-un mediu corespunzator (bine iluminat, Iinitit,
curat, spatios)..............................J
37. 0 profesie in care sa puteti planifica *i organiza munca altora
.........................J
38. 0 profesie in care sa se face apel

in mod continuu la capacitatile
dv. intelectuale..............................J
39. 0 profesie in care sa puteti realiza o retributie care sa va asigure
un trai corespunzator dorintelor
dv.....................................................J
40. 0 profesie in care sa depindeti de

cit mai putine persoane.............j
41.0
profesie in care sa produceji
obiecte care atrag prin aspectul

for estetic.....................................J
42. O profesie in care sa puteji fl sigur ca, in cazul disparijiei ei, puteji objine o alta in cadrul aceIeia.7i intreprinderi.......................U
43.0
profesie in care sa aveji un *ef
politicos.......................................J
44.0 profesie in care sa puteji vedea
rezultatele eforturilor dv............J

45.0 profesie in care sa puteji contribui la elaborarea de idea noi
.........................J
Interpretarea
raspunsurilor
Chestionarul cuprinde 15 factori, fiecare factor descriind o caracteristica esenjials,
specifics unui ansamblu de profesii sau activitaji, prin intermediul a 3 itemi. Astfel:
1. ALTRUISM (2, 30, 31) - profesii care privesc lucrul cu oamenii i contribuie la
ameliorarea viejii acestora: medicina, relajii umane, asistenjs socials, invajamint,

comer] etc.
2. SIMT ESTETIC (7, 20, 41) profesii care permit realizarea unor obiecte esteti-
ce: arts, design etc.
3. CREATIVITATE (15, 16, 45) - activitaji care permit crearea de noi produse,
aplicarea de idei noi, inventarea de lucruri noi: profesii tehnice, gtiinjifice, artistice,
literare, organizatorice etc.
4. STIMULARE INTELECTUALA (1, 23, 38) - activitaji ce ofera posibilitatea de a

invaja ceva nou i solicits o gindire independents, reflecjii abstracte.
5. REUITA OBIECTIVATA (13, 17, 44) - munci cu caracter executiv, finalizate prin
produse concrete i care genereaza sentimentul de satisfaclie prin buns executare a
sarcinilor profesionale.
6. INDEPENDENTA (5, 21, 40) - ocupajii care permit persoanei sa lucreze dupa
propriul ei ritm i sa aplice propriile idei (concepjii).
7. PRESTIGIU (6, 28, 33) - ocupajii cu un statut social ridicat i care confers
importanja i impun respect.
8. CONDUCEREA ALTORA (14, 24, 37) - profesii care dau posibilitatea de a
planifica i organiza munca altora.
9. AVANTAJE MATERIALE (3, 22, 39) - valoare asociata unor munci cu remu nerare
mare. Tendinja de orientare dupa citiguri materiale.
10. SIGURANTA (9, 19, 42) - valoare asociata unor profesii care prezints
certitudinea menjinerii lor, asigurarea aceluiai tip de munca i garantarea veniturilor
materiale.
11. AMBIANTA DE LUCRU (12, 25, 36) - ocupajii caracterizate prin condijii bune
de munca, curajenie, caldura, lipss de zgomot.
12. RELATII CU SUPERIORII (11, 18, 43) - alegerea locului de munca in
funcjie
de cadrele de conducere din domeniul respectiv.

13. RELATII CU COLEGII DE MUNCA (8, 27, 34) - alegerea locului de munca pe
criteriul unor relajii bune in colectivul de munca. De importanja majors in ocupajiile
semicalificate i la funcjionarii administrativi.
14. STILUL DE VIATA pe care it implica profesia (10, 26, 35) valoare asociata la
tipul de munca ce permite desfaurarea unei vieti corespunzatoare imaginii fau rite de
persoana respective. Profesii cu program neregulat, care implica deplasare, calatorii
etc.
15. VARIETATE (4, 29, 32) - profesii care permit activitati diverse, variate,
nerepetitive. Orientare spre satisfactii personale.
Se poate face suma notelor acordate pentru fiecare factor la cei trei itemi. Scorul
poate varia de la 3 la 15, deoarece fiecare dintre factorii enumerati are 3 itemi cu o scars
de evaluare de 5 grade. Apoi se stabilete ordinea ierarhica a factorilor. Primii 3-
5 factori la care ati obtinut punctajul cel mai mare descriu domeniul de activitate in care
puteli obline succes qi va puteli realiza din punct de vedere profesional.
(A.N.)
ao a
mlunafi
Unele posturi sint, cu siguranta, mai interesante i aduc mai multe satisfactii
decit altele. "Satisfactia muncii" este data, printr-un lant complex de interactiuni, de
compatibilitatea individ - post i individ - institutie.
Testul pe care vi-I propunem vizeaza, in Iinii generale, aceste doua surse de satisfactie (sau insatisfactie) fats de actualul dv. loc de munca. Nu exists raspunsuri
corecte sau greite; marcati, in dreptul fiecarei afirmatii, varianta de raspuns care
descrie cel mai bine situatia in care va aflati.
Enunturi
1. Activitatea de la locul de munca este unul
din hobb -urile mete.
2. Activitatea pe care o desua or la locul de

munca este suficient de interesante pentru
a nu ma plictisi.
3. Se pare ca prietenii mei au posturi mai
interesante.
4. Postul pe care it ocup it apreciez
ca fiind mai de raba neplacut.

5. Timpul petrecut la lucru este mai placut
decit cel liber.
6. Sint adesea plictisit de locul meu de munca.
7. Sint destul de multumit de postul pe care
it ocup.
8. in cea mai mare parte a timpului trebuie
sa "ma oblig" se merg la serviciu.
9. Deocamdata sint multumit de postul

pe care it am.
Acord
total (AT)
AcordNedecisDezacordDezacord
(A)
(N)
(D)
total (DT)
230
Psihoteste
Enunturi
Acord
total (AT)
AcordNedecisDezacor Dezacord
(A)
(N)
(D)
total (DT)
10. Cred ca postul pe care it ocup nu este mai
interesant decit altele pe care le-a putea

obline.
11. In mod categoric, imi displace ceea ce fac.
12. Cred ca sint mai fericit decit multi altii
in ceea ce prive to locul de munca.
13. In cele mai multe zile ma duc cu entuziasm
la serviciu.
14. Orice zi de lucru pare cA nu se va mai
termina niciodata.
15. Imi place ceea ce fac mai mutt decit
unui an a'at obi nuit.
16. Serviciul meu este destul de neinteresant.
17. Am marl satisfac ii in activitatea desfa urata.
18. Regret ca am acceptat acest post.
Interpretarea
raspunsurilor
Pentru enunturile 1, 2, 5, 7, 9, 12, 13, 15 i 17 acordati-va puncte dupa cum
urmeaza: AT=5, A=4, N=3, D=2, DT=1; pentru celelalte, respctiv 3, 4, 6, 8, 10, 11, 14,
16 i 18, in mod invers: AT=1, A=2, N=3, D=4, DT=5.
Apoi, totalizati punctajul obtinut la cele 18 enunturi; cu cit este mai mare punctajul total, cu atit mai satisfacuti sinteii de postul pe care it ocupati.
(D.T.)
Reaeptfftt$tea 1$ 8abimbar9
Pentru fiecare din urmatoarele enunturi, indicati gradul in care sinteii de acord (sau
dezacord), scriind in casuta cifra corespunzatoare variantei de raspuns pentru care all
optat:
+1 daca sinteii intrucitva de acord; +2
daca sinteii de acord;

+3 daca sinteii intru totul de acord;
-1 daca manifestati dezacord partial;

-2 daca manifestali dezacord;
-3 daca manifestati dezacord total.
1. in aceasta lume complicate in care
traim, singurul mod in care putem

Vti ce se intimpla este sa avem incredere in manageri qi experti ..J
2. Sint revoltat cind o persoana refuza cu incapAtinare sa admits ca
gre*ecte..........................................J
11. Viaja unei persoane are injeles

numai cind qi-o dedica unei Gauze sau unei idea nobile................J
Cei mai multi dintre oameni "nu

dau un ban" pe ceilalti...............J
Un compromis cu adversarii no*tri politici este periculos, deoarece duce, de obicei, la tradarea
ideilor noastre.............................J
3. Exists doar doua feluri de oameni
in aceasta lume: cel care sint pentru adevar i cei care sint impotriva
Iul........................................................
14. Este de dorit sa aminam luarea
4. Cei mai multi dintre oameni nu tiu

ce este bine pentru ei...................a
..........................J
5. Dintre toate sistemele filozofice

existente in lume, probabil ca doar
unul este corect...............................J
6. Cea mai inalta forma de guvernamint este democratia qi cea mai

inalta forma de democratie este un
guvern condus de oameni foarte
inteligenji ..................J
7. Cel mal important lucru in viaja
pentru cineva este sa vrea sa face
ceva important...............................J
8. Mi-ar placea sa gasesc pe cineva
care sa-mi spuna cum sa-mi rezolv
problemele......................................J
unei hotariri pins cind ne consultam cu cei la a caror parere jinem
15. Prezentul este prea plin de nefericire; nu conteaza decit viitorul

.........................J
16. SUA qi Rusia nu au nimic in co17.
mun...............................................:.
De obicei, intr-o discutie gasesc
18.
pentru a ti sigur ca am fost bine

inteles...........................................J
Neplacindu-mi sa admit ca cine-
necesar sa repet ceea ce sustin
va este egal cu mine. ambitia
mea ascunsa este sa fiu o personalitate precum Einstein, Beethoven, Shakespeare....................... J
19. Degi libertatea cuvintului pentru
toate grupurile politice este de
9. Multe dintre cartile ce se editeaza

astazi nu valoreaza nici hirtia pe
care sint tiparite.............................J
dorit, ar trebui, totui, sa se restringa libertatea pentru unele din
10. Un om pe picioarele lui este o

fiinja neajutorata.........................J
20. Este mai bine sa mori ca erou
ele.................................................J
decit sa fii un laq in viata..........J
Cei care au objinut scoruri marl la acest test tin cu incapatinare la parerile lor,
impotriva oricaror dovezi sau argumente. Ei resping rapid atitudinile opuse, chiar cu
riscul de a fi ilogici sau incoerenti. Cu cit scorul este mai mare, cu atit sinteti mai
putin receptiv la schimbare.
Ali gasit o concordanta intre scorul objinut i imaginea pe care o aveati despre
dumneavoastra in ceea ce privete receptivitatea la schimbare?
(T.C.)
D
BAROMETRUL
SENTIMENTELOR
Ne este greu uneori sa ne recunoatem miciie slabiciuni i defecte, dorim uneori

sa disimulam propriul comportament, din dorinja de a face o impresie buns. Este interesant
totui sa ne cunoatem simjul autocritic, gradul de automultumire.
Dupa unii autori, valoarea acestui parametru nu depinde de cultura, ci, in mod
special, de sex i virsta. Persoanele tinere i mai ales barbatii tined prezinta valori mai
scazute.
Raspunzind la intrebarile de mai jos, vom putea constata sinceritatea de care sintem capabili in relajiile interumane, modul in care putem fi o persoana de incredere.
1. Cind luaji masa singur purtarea

dumnevoastra este mal putin ingrijita decit in societate?
I da
0 nu
2. Citeodata aveti ginduri de care ar

trebui sa vi fie ru$ine?
C7 da
7 nu
3. V-ati agezat vreodata cu miinile
13. Ali mintit vreodata?
I da
O nu
murdare la mass?
Oda
O nu
4. Ali fost intotdeauna punctual la

gcoala, la serviciu?
O da
nu
5. V-ati infuriat vreodata?
da
14. Intre cunogtintele dumneavoastra

exists unii oameni care nu va plac
*i va sint antipatici?
da
r"1 nu
15.
!7 da
nu
6. Ali gresit vreodata in viata?
Oda
71 nu,
16. Citeodata sinteli morocanos Vi

prost dispus?
nu
da
O nu
7. In copilarie, vi s-a Intimplat uneorl

sa umblati pe furi la dulciuri?
O da
Inu
8. De obicei, in societate, va comportali mai bine decit acasa?
da
17. Ali facut intotdeauna ceea ce all

sfituit pe altii sa faca?
Oda
nu
18. Ali fost vreodata indragostit?
Oda
Onu
9. Credeli ca orice om simte nevoia sa

se laude din cind in cind?
da
nu
10. Vi se intimpla sa Iasati pe mime ce
puteli face astazi?

da
nu
11. Ali intirziat vreodata la intiniri sau

la serviciu?
Oda
O nu
12. Considerali ca sinteli un om sincer?

da
nu
Uneori se intimpla sa vii bucurati

un pic de necazul altuia?
O nu
19.
Va plac oamenii pe care-i cunoa-teti?
LI da
O nu
20. Daca ati facut o gre"ala, o recunoagteti intotdeauna?

da
nu
21. Rideli uneori de o gluma grosolana?
O da
nu
22. Ali spus intotdeauna numai adevarul?
O da
C7 nu
23. Vi s-a intimplat ca uneori sa fili

plin de energie 11 dornic de actiune, iar alteori sa nu fiji in stare sa
vi apucali de nici o treaba serioasa?
O da
O nu
24. V-a venit vreodata sa injuraji?
O da
O nu
25. Vi place mai mutt sa ci*tigali decit sa pierdeli?

da
O nu
Acordali-va cite un punct pentru fiecare raspuns afirmativ dat la intrebarile: 1, 2,

3, 5, 6, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 19, 21, 22, 23, 24, 25 i pentru fiecare
raspuns negativ la intrebarile: 4, 10, 17, 20.
Daca all oblinut:
Intre 20 Si 25 de puncte: sinteti o persoana sincera, cu spirit autocritic.
Firea dumneavoastra este deschisa i nu prezinta puncte intunecoase, nici fala de
dumneavoastra i nici fate de ceilalli. Sfatuili-i i pe allii sa fie la fel de sinceri, aceasta
inlesnind posibilitalile de autocunoatere (a fi sincer cu tine insuli) Si de cunoatere a
celorlalli.
lntre 15 Si 20 puncte: sinteti o persoana mai putin sincera, cu un spirit
autocritic putin dezvoltat. Uneori aveti tendinta de a disimula, de a va ascunde
adevarata dumneavoastra fire. Doriti ca unele aspecte ale personalitetii

dumneavoastra sa nu fie cunoscute, orientind uneori impresia celorlalli despre
dumneavoastra pe cal gresite. Revizuiti-va aceasta atitudine, deoarece ar putea ingreuna
chiar relaliile cu ceilalli.
Sub 15 puncte: sinteti o persoana de-a dreptul nesincere, care incearca sa
induce in eroare prietenii i pe cei din jur. Incercati sa priviti adevarul in fats.
Nesinceritatea nu va aduce decit neplaceri in relaliile cu ceilalli. Cautati sa va
invingeli relinerile pe care le aveli in a ve recunoate propriile defecte sau greseli, cu
scopul de a le corecta. Incercati i veli avea satisfaclii nebenuite!
(C.I.-S.)
VA pierde fi u$or ou Arm?

Pentru a afla acest lucru, raspundeli prin da sau nu la cele zece intrebari de
mai jos.
1. Vorbiji cu uqurinta in public?

'l da
l nu
2. Vi se intimpla sa va bilbiiji atunci
cind sinteli tulburat(a) de cineva

sau de ceva?
'7dat
nu
3. Va pierdeli cu firea complet sau
aproape cu totul atunci cind tre-
buie sa dati un examen important?
Ida
nu
4. Va emolionali cu adevarat foarte

ugor?
da
nu
5. Sinteli mai degraba timid, chiar
complexat(a)?
d
a
7
1
n
u
6. Sinteli genul care este impresionat

de cel (cea) care striga cel mai tare
"am ci$tigat"?
Cl
nu
da
7. Transpiraji mult atunci cind nu vi

simlili in largul dv. undeva (la
restaurant, la teatru etc.)?
da
8.
nu
In societate, vorbiji cu indrazneala,
indiferent de locul in care va

aflaji?
i7 nu
da
9. Va aparaji intotdeauna ideile i

proiectele pine la capat?
da
nu
10. Roiji cu uurinja atunci cind

sinteti provocat(a)?
^7
71 nu
da

Acordati-va un punct daca all raspuns cu da la intrebarile 2, 3, 5, 6, 7 i 10 i tot
un punct daca all raspuns cu nu la intrebarile 1, 4, 8 i 9.

Daca all oblinut:
9 sau 10 puncte: sinteti, incontestabil, o persoana foarte emotiva i
complexata, care se pierde cu uurinta (complet) in fata celei mai neinsemnate situatii
noi. Este nevoie de foarte putin pentru a va destabiliza emotional.
Intre 6 Si 8 puncte: vi se Intimpla adesea sa va "pierdeti" cu firea.
Aceasta depinde de Imprejurari i de persoane. In acele momente, mai Intotdeauna
vi se intimpla sa nu va simtiti in largul dv.
Intre 3 i 5 puncte: uneori va simtiti in largul dv.; sinteti sigur(a) Si aveti
Incredere in fortele proprii. Dar daca cineva va tulbura sau va provoaca, va
pierdeti stapinirea de sine i intrati in panics.
Mai pujin de 3 puncte: nu este uor sa va tulbure i sa va emotioneze
cineva, indiferent daca este vorba de lucrun neinsemnate sau de probleme importante.
Sinteti
(L.D.)
contradul unei persoane timorate i putin sigure pe ea.
"Dragoste violents", "dragoste linitita", "dragoste acaparatoare" etc. sint expresii ce

definesc un anumit mod de relationare afectiva cu reprezentantele sexului frumos. Cu alte
cuvinte, fiecare iubete in felul sau, particularitate care contribute i ea la conturarea
unui stil afectiv interpersonal. Cunoaterea acestor particularitati este deosebit de utila,
tinind seama de faptul ca multe a ecuri sentimentale sint determinate, in pofida unei
afectiuni putemice, de stilul deficitar sau incompatibil cu cel al partenerei.
Testul se adreseaza deci barbatilor.
Modul de prezentare a testului este inedit: zece secvente situationale reunite Intro scurta povestire. Dupa fiecare secventa va trebui sa indicati modul propriu de
comportare in respectiva situatie, alegind una din cele zece variante posibile de
raspuns. Incercuiti deci litera corespunzatoare variantei pe care o apreciali ca vi se
potrivete in cea mai mare masura, pe care all adopta-o i treceti la secventa
urmatoare.
Liters pe care all ales-o de cele mai multe on corespunde stilului dv. afectiv,
descris succint in finalul testului.

Dupa ce veti citi caracterizarea, va invitam la... ref lectie!
Astazi ies din casa ceva mai devreme. Sint invitat la prinz la familia B.
gi inainte de a ma Indrepta catre Iocuinta for vreau sa fac o plimbare qi sa
ma bucur de aceasta frumoasa dimineata de primavara. Abia ie*it in strada, un om care alearga este gata-gata
sa ma trinteasca la pamint.
Ce fac?
A. alerg dupa el sa vad cine este;
B. incerc sa-l opresc;

C. imi aranjez jinuta i-mi vad de drum;
D. ma intorc Si privesc lung dupa el;
E. imi inchipui ca este o persoana
amuzanta;
F. ma intristez pentru lipsa lui de edu-
catie;
G. ii strig citeva cuvinte urite;
H. incerc sa ghicesc cine poate fi;
1. fac o gluma oarecare;
J. it urrnez la pas, poate se va opri i ii
voi vorbi.
Imi spun insa ca nu am iegit pentru a
ma certa. Imi vad de drum *i iau autobuzul spre familia B. In autobuz este
multa lume eleganta i placuta.
La ce ma gindesc privind aceste persoane?
A. mi-ar face placere sa le cunosc;
B. incerc sA le observ *i sa identific
mirosul parfumului;
C. ma refugiez intr-un colt pentru ca
ma simt prost imbracat;
D. imi aranjez discret tinuta;
E. ma gindesc ca se duc la o sarbatorire;
F. le simt reci i ostile;
G. a vrea sa le insotesc;
H. urmaresc mai atent modul for de a
se imbraca i de a vorbi;
1. incerc sa intru i eu in discutie;
J. intreb discret persoana cea mai

apropiata unde se duc.
Cobor din autobuz i vad ca multe

magazine sint deschise, de'i este sirbatoare. Intru Intr-unui care mi se pare ca
are lucrurl foarte frumoase.
Ce fac imediat dupe ce intru?

A. caut un vinzator simpatic pentru a-i
vorbi;
B. ating, pipai obiectele expuse spre

vinzare;
C. privesc in jur curios;
D. atrag atentia unui vinzator oarecare;
E. ma gindesc la ce a putea cumpara;
F. ma invirt detaat prin magazin;
G. Gaut un obiect deosebit, rafinat;
H. intreb pe cineva cum de este deschis magazinul;
1. atept ca unul din vinzatori sa ma
Intrebe ce doresc;
J. vad daca preturile sint accesibile.
Cumpar un bibelou pentru a-I darui
prietenilor B. Pachetul este foarte fru-
mos i ies din magazin tinindu-I sub

brat. Vad ca multa Iume privegte pachetul cu atentie.
Ce fac?
A. it arat celor care ii privesc;
B. string mai tare pachetul sub brat;
C. incerc sa-i ascund, ma ruinez de

privirile lor;
D. desfac putin pachetul;

E. II aranjez sa arate i mai frumos;
F. imi vad de drum, dei ma deranjeaza privirile trecatorilor;
G. ma intorc la magazin i cer o punga

de plastic pentru a pune pachetul
Inauntru;
H. II arat doar primului care-I privete,
apoi nu-i mai bag in seams;

1. despachetez bibeloul i-I duc aa;
J. nu ma intereseaza privirile celorlalti.
Trec printr-un parc unde multe femei qi

multi barbati discuta intre ei.
Ce cred despre discutiile lor?
A. ii aranjeaza tot felul de intiiniri pentru saptamina urmatoare;

B. disculiile sint un pretext pentru a sta
putin la aer curat;
C. au dispute amicale;
D. vind i cumpara ceva;
E. este un spectacol experimental:
F. discuta politics;
G. organizeaza ceva;
H. sint colegi, cunoscuti ce participa la o

manifestare (culturala, tiinjifica etc.);
1. abia au iqit de la cinema;
J. este un -rup aflat in excursie.
Imi vad de drum qi tntilnesc o fosta
colega de Vcoala.
Care este primul lucru pe care aq
vrea sA i-I spun?

A. o intreb daca a dorit sa ma reintil-
neasca;
B. o intreb daca pot sa o sarut;
C. o intreb cum sty cu sanatatea;
D. ce face prin partea aceea a oraului;
E. cum ii merge in dragoste;
F. daca ii reamintete multe din trecut;

G. ce frumoasa era coala noastra:
H. ce va face in urmatoarele saptamini:
1. ar fi placut sA ne revedem;
J. daca se intilnqte cu vechii prieteni.
Dupa ce ne Iuam ramas bun, imi

reamintesc faptul ca am in buzunar o
scrisoare pe care trebuie sa o pun recomandat. Po*ta centrals este singura
deschisa in aceasta zi de sarbatoare.
Intru qi ce fac?
A. ma uit dupa un ghieu;

B. caut un ghieu cu o functionary draguta;
C. intreb daca scrisoarea pleaca astazi;
D. intreb cum trebuie sA procedez;
E. sper sa ma imprietenesc cu una din
functionare;
F. caut sa termin cit mai repede;
G. sint atent sa nu greesc adresa;
H. de curiozitate, privesc de jur-imprejur;

1. intru in vorba cu persoanele care
ateapta la rind;
J. intreb persoana de la ghieu despre
munca ei.
les ci ma indrept spre locuinja prietenilor mei, fiind aproape ora prinzului.
Ajung, sun 'i...

La ce ma gindesc?
A. sper sa nu fi uitat ca m-au invitat;
B. cind imi vor deschide sA spun o banalitate oarecare;
C. eram gata-gata sA greesc etajul;

D. sA am grija sa le fac o impresie pla-
cuta;
E. ma gindesc la meniu;
F. sper sa nu-i deranjez prea tare;

G. a fost destul de obositor sa ajung
pins la ei;
H. sint mullumit ca am reuit sa economisesc un dejun;

1. sper sA fie cit mai draguji cu mine;
J. ma bucur ca voi petrece citeva ore
frumoase.
Sintem la mass. Dupa discutiile prealabile, se face Iinite in timp ce mincam.
La ce ma gindesc?
A. as dori sa maninc tot;
B. imi place ceea ce se servete la
mass;
C. nu trebuie sA maninc prea mult;
D. sA nu observe ca imi place aka de

mutt ceea ce s-a servit;
E. ce momente placute se petrec la
mass;
F. e jenanta tacerea aceasta;

G. timpul petrecut la mass este aproape sacru;
H. le exprim aprecierile mele pentru
meniu;
1. imi manifest prin gesturi placerea
mesei;
J. sA fac astfel incit sA ma invite din
nou.
A sosit ora plecaril. Imi iau ramas
bun, ies i iau autobuzul spre case. De

data aceasta, lumea din autobuz mi se
pare obignuita.
La ce ma gindesc?
A. la ce a putea sa fac in continuare;
B. sa beau o bere intr-un loc linitit;
C. sa telefonez prietenilor B. pentru a
le multumi;
D. cum a putea sa ma revanez pentru acest dejun;
E. dejunul mi-a produs o dispozitie deosebita;

F. cine *tie cind ii voi mai revedea;
G. ma gindesc la sentimentele mele

fats de prieteni;
H. la un dejun pe care sa-I servesc la
alti prieteni/cunoscuti;
1. la sentimentele ciudate pe care le
traiesc;
J. la felul in care-mi voi petrece seara.
Stabiliti care este litera dominants in raspunsurile dv.
mai jos.
i citili caracterizarea de
Sinteti (aveti tendinta de a ti):

A. Pasional, capricios, uneori absurd; instabil in relatii* in pas cu moda; nu respectati regulile de interactiune.
B. Senzual; contrar oricarei Iegaturi stabile; doriti sa va bucurati la maximum,
dar pe moment; uneori sinteli crud.
C. Prudent, temator fats de dragoste, calculat; preferati chiar sa renuntati la dragoste pentru a nu risca sau pierde.
D. Retras, rezervat; va ascundeti sentimentele, dar cereti mereu sa vi se acorde
atentie.
E. Visator, rafinat, adesea spiritual, considerati dragostea o evadare.
F. Solitar, uneori disperat, considerati dragostea un izvor de suferinta; va doriti
o dragoste pura, de unde i multe deziluzii.
G. Sinteti pentru dragostea sublima, totals, sacra, aspiratie care va provoaca
tensiuni foarte putemice.
H. Sinteti un fluture ce zboara din floare in floare, cautati mereu ceva mai complex, mai deosebit, sinteti orgolios, vreti mereu sa va impuneti.
1. Ginga, liric, romantic, dragostea va face expansiv, plin de forts.
J. Curios, fire de explorator, cautati mereu sa descoperiti ceva la partenera dv.,
de unde qi o efervescenta afectiva, dar i ruperea legaturilor Baca nu mai
puteti descoperi ceva.
Exists mai muite grade de manifestare a geloziei i diferite grade de intensitate a

acestui sentiment pemicios. Unele persoane sint macinate de o gelozie feroce. La
extrema, tigrii - posesivi i devoratori. La celalalt pol, strutii imposibili prin "miopia" lor.
Dumneavoastra unde va situati pe aceasta scars bipolara?
Pentru a va putea aprecia pozitia este suficient sa alegeji din tabel gradul de
acceptare a afirmajiilor de mai jos, in conformitate cu felul dumneavoastra de a fi, apoi sa
faceti totalul punctelor obtinute i sa cititi interpretarea rezultatului.
1. Am tendinta de a ma indoi de lo-
ialitatea sau cinstea prietenilor sau

colaboratorilor mei.
2. Sint reticent in a face destainuiri;
ma tem sa nu fie folosite impotriva
mea cele aflate.
3. Port ranchiuna celui pe care 7 sus-
pectez ca mi-ar fi pricinuit un neajuns.

4. Ma simt stingherit atunci cind nu
sint in centrul atentiei.

5. Cind doresc ceva, vreau sa obtin
acel lucru cit mai repede; nu suport
aminarile.
6. Pentru mine conte aza foarte mult

sa pot trezi atentia qi admiratia prin
aspectul fizic.
11.
Ma straduiesc sa-mi folosesc banii qi timpul pentru a-i ajuta pe ceilalti doar atunci cind acest lucru
nu-mi afecteaza cigtigul.
7. Am adesea sentimentul ca anumite

lucruri mi se datoreaza; mi se pare
12. Am tendinta de a pastra obiecte

uzate chiar qi atunci cind ele nu
normal sa beneficiez de favoruri.
8. Nu sint un bun psiholog; fac eforturi deosebite pentru a afla sentimentele celorlalti.
au o valoare sentimentala.
13. Sint incredintat ca muncesc mult

mai bine decit apreciaza ceilalti.
9. Nu ma las convins de argumentele

celor din jur, chiar dace acestea
sint mai bine organizate logic sau
sint evidente.
14.
10. Sint foarte susceptibil la critics;

detest sa fiu contrazis.
Reactionez violent on de cite on

am sentimentul ca sint luat drept
naiv.
15. Cred ca totul are un sens, ca hazardul nu exists.

1
10 11 1213 1415
Cu siguranta NU
Uneori NU
Mai curind DA
2
3
2
3
2
3
2 2
3 3
2
3
2
3
2
3
2
3
2 2
3 3
2 2
3 3
2' 2
31 3
Intotdeauna DA
A. Intre 15 Si 27 de puncte gelozia este aproape inexistenta

On sinteti naiv sau indiferent, on sinteti convins de superioritatea dumneavoastra.
Chiar in fala unei dovezi evidente de incalcare a credintei conjugale, increderea dum-
neavoastra in partener nu este tulburata. Dovezile de admiratie ale cunoscutilor fats de

sotul (sotia) dumneavoastra va magulesc sau va lass indiferenti mai curind decit va irita.
B. Infre 28 i 40 de puncte gelozia se incadreaza in limite normale

Rareon va infuriati, va manifestati gelozia doar ocazional (mai ales cind sinteti provocat,
cind exists probe certe de infidelitate). Nu sinteti sciavul prejudecatilor i at normelor
rigide in casnicie, dar nici nu admiteti incalcarea legaturilor conjugale, pe care o
sanctionati fara drept de apel.
C. Intre 41 Si 50 de puncte gelozia atinge pragul nevrozei
Sentimentul de gelozie este liantul cotidian al legaturilor dumneavoastra amoroase.
Pe scara geloziei mergeti de la indoiala la suspiciune i numai arareori la certitudini. Cind
va lasati copleit de banuieli, deveniti opac Ia once argumente i recurgeti la presiuni

morale asupra partenerului, amenintindu-I ca 7 veil parasi, ca 11 veil inela sau, in
extremis, ca va veil sinucide.
D. Intre 51 Si 60 de puncte gelozia atinge limita tulburarilor patologice

A trai cu dumneavoastra este un intern. Vazind doar raul, reprosindu-i necontenit
infidelitatea celuilalt, sfiriti, adesea, prin a-I provoca, a-I arunca in bratele altuia. Obositi i sfiiati partenerul cu permanente suspiciuni neintemeiate, absurde i cu o tira-
nica dorinta de posesiune absoluta. Astfel, distrugeti orice legatura de iubire i va

( R.L., A.Cr.)
automutilati sufletete.
Cititi cu atentie intrebarile din acest test preluat din revista Psychology Today.
Incercuiti cifra corespunzatoare situatiei dumneavoastra.
intrebari
1. Profitati de ocazie pentru a cotrobai prin lucrurile partenerului (parte-
nerei) dupa nume, adrese, telefoa-
Uneorl Adesea Frecvent
Niclodata
Rar
ne etc.?
2. Va uitali intentionat prin insemnarile artenerei (partenerului)?
3. Va sunati la telefon in mod nea-totat partenerul (partenera)?
4. Ii ascultati in mod intentionat convorbirile telefonice?
5. Ii puneti multe intrebari privind vela iile romantice din trecut?
6. Faceti comentarii critice cu privire
la calitatile sufleteti ale unei persoane pe care i dv. v-ati dori sa le
ave i?
7. Invidiati persoanele care au mai
mutt succes profesional decit dum-
neavoastra?
8. Cautati sa aflati lucruri rele, compromitatoare despre persoanele mai

apreciate decit dv.?
9. Faceti observa%ii ironice cu privire
la persoanele mai atragatoare decit
dv.?
10. VA supravegheati discret partenerul (partenera) cind discuta Cu
persoane de sex opus?
Pentru a va autoevalua gradul de gelozie sau absenta acestui sentiment, insumati cifrele
incercuite. Cu cit scorul este mai mare, cu atit sinteti mai gelos (geloasa). (B. V.)
IDEALURI, ASPIRATII
,,Cel ce se cunoate bine *tie sa-i menjina echilibrul psihofizic in orice imprejurare de viaja" este deviza dr. Maurice Rubin, specialist in domeniul medicinei naturiste i coordonator tiinjific al Centrului de Studii "Energie-Sanatate" din
Paris. Impreuna cu un grup de psihologi, dr. Maurice Rubin a realizat un test care va
poate ajuta sa va descoperiji natura energetics responsabila de capacitatea dv. de
mobilizare, acjiune, dinamizare. Testul, prin cele patru secjiuni ale sale, releva patru
profiluri energetice distincte qi corespondentele for morfopsihologice. Tipologia dr. Rubin are, ca punct de plecare, ca i biotipologia lui Sheldon, dezvoltarea
embrionara. Pe parcursul evolujiei lor, cele trei straturi ce formeaza embrionul
uman sufera un proces de determinare, de la o diferenjiere foarte mica pins la o
specializare extrema. Astfel, ectodermul embrionar va genera pielea, cu glandele
anexe, i sistemul nervos central; din endoderm vor deriva organele digestive i
respiratorii, iar in mezoderm iii au onginea aparatul locomotor (schelet, articulajii,
musculatura), aparatul cardiovascular, singele, limfa qi aparatul urogenital.
In ontogeneza, funcjionarea diferitelor subsisteme este inegal solicitata i

fiecare etapa de virsta poarte amprenta originii embrionare a subsistemului
predominant. Copilaria, centrata pe nutrilie, poate fi considerate faza endodermica;
adolescenta, in care prevalente sint maturizarea aparatului muscular, circulator i
genital, reprezinta stadiul mezodermic; batrinejea corespunde etapei ectodermice, iar
virsta adults - in care functionarea subsistemelor rezultate din cele trei straturi
embrionare - este armonioasa, reprezinta stadiul echilibrului Si desaviririi. Frecvent

insa, la aceasta virsta, ca urmare a influenjei factorilor ereditari sau a factorilor
externi, echilibrul este perturbat. In acest caz, numeroase persoane se fixeaza,
morfologic i fiziologic, la un stadiu de dominajie endo, mezo sau ectodermic. Prin
testul ce urmeaza puteji afla singuri in care stadiu va situati Si ce masuri trebuie sa
luaji pentru a restabili armonia organismului dv.
4 energii - 4 morfopsihotipuri
Parcurgeji cele patru secjiuni ale testului. Acordaji cite un punct afirmajiilor care
corespund felului dv. de a acjiona in mod constant. Baca pentru o secjiune ati
oblinut mai mutt de apte puncte, atunci, cu siguranja, aparjineji morfopsihotipului
corespunzator. Un scor de patru puncte pe sectiune releva un profil secundar:
traversali o etapa de modificari, suprapuneji mai multe tipuri. Optaji pentru tipul
spre care tindeji instinctiv mai mutt i intariji-l, urmind regimul de dinamizare propriu
acestuia, recomandat de dr. M. Rubin. Nu uitaji! Fiinja umana este Intr-o continua
transformare: azi impetuoasa, miine temperate...
Secfiunea I
Combatantul
1. La o petrecere ati intilnit o persoana care v-a trezit interesul Vi dorinja

de a o cunoagte mai bine. Nu o abordati insa direct. Agteptati momentul
favorabil pentru a o contacta............
2. Vi petreceti cu placere weekend-ul
ci concediul in mediul rustic. Desfacuraji cu indeminare i pricepere activitsji manuale in aer liber. Reparaji
singur obiecte de uz casnic i me'teriti tot felul de produse artizanale
4. Preferati maratonul alergarilor pe

distanta scurta....................................
5.Cel mal mult va plac preparatele pe
baza de carne de vacs, pete, sosuri
picante................................................
6. Flul dv. a fost batut in recreatie de
un baiat mai mare. Nu reclamaji bataucul, ci ii arataji baiatului dv. cum sa
se apere...........................................
7. 0 persoana draguja, dar fare prea

mults minte, vi solicits in mod starui-
tor. 0 tratatl cu ingaduinja, situindu-vs

la nivelul ei de injelegere..................
3. Armoniile lui Bach ci Mozart vi di-
namizeazs i incints, in timp ce muzica lui Michael Jackson sau Klaus

Schulze va creeazs o senzatie de iritare sau de nelinicte..........................
8. Un membru al familiei este banuit a
fi complice la o crime. Nu va desolidarizati de el; depuneti toate eforturile gl
incercaji prin toate mijloacele ss-I

disculpaji i sa-I reabilitati................
9. Sinteti invins intr-o partida de tenis. Niciodata nu spuneti: "nu am fost

in forma!", ci, mal curind: "felicitari, all
jucat mal bine ca mine!" sau "ce tehnica imbatabila!"................................O
7. Intr-o relatie sentimentala sinteti

atras in special de aspectul corporal,
de alura atletica qI performantele fizice
ale partenerulul..................................O
10. Dati curs placerilor sexuale ar-
8. Va simtiti irezistibil atras de spatiile
dente, dar fare sa recurgeti la jocurl

erotice sofisticate..............................
Secfiunea 11 Impetuosul
1. Energla dv. debordanta va face sa
zburati din aventura in aventura, pine
cind intilniti o persoana la fel de tumultuoase ca Vi dv. Atunci energiile
voastre se conjuga $i formati un cuplu
"exploziv", pasional, inflacarat ...
2. Adolescent intirziat, aveti cu copiii
dv. raporturi mai mutt amicale decit
parentale.............................................
3. 0 grea incercare (doliu, un accident etc.) va face sa vi maturizati ji sa
va canalizati pozitiv tumultul de energie, Impetuozitatea.............................O
4. Intreprinzator Vi mereu tensionat,
conducell qi realizati zeci de proiecte
in acelagi timp....................................O
5. Va place corpul dv. II intretineti per-
manent 110 bucurati de ascendentul

pe care-I aveti asupra celorlalti din
acest punct de vedere......................O
6. Sintetl apt sa conduceti o echipa
intr-un anumit domeniu; o faceti cu
competenta, cu optimism, dar uneorl
*i cu manifestari de autoritate excesiva......................................................0
marl, va plac constructiile grandioase,

monumentale ci muzica trlumfala . O
9. Jucator de echipa (rugby, fotbal,
baschet, volei), va place in egala masura sa fiti vedeta echipel, dar sa vi ql
sprijiniti coechipierul aflat in dificultate.................................................... 1
10. Arta de avangarda Vi modalitatile
de expresie cocante va incite interesul
i va stimuleaza creativitatea...........O
Secflunea III
Jovialul
1. Pentru dv., o mass buns nu este de

conceput fare o companie placuta,
mincaruri gustoase, un vin fin i deli-
cioase produse de patiserie..............O
2. Inlocuirea materialelor traditionale

cu cele plastice in executarea produselor de larg consum va ofenseaze
gustul pentru frumos ci calitate ... O
3. Sinteti mare amator de celatorii,
bridge, belota, cah, muzica...............
4. Spirit altruist, vi mobilizati ucor
pentru marile cauze umanitare (cer-
cetari pentru combaterea bolilor incurabile) Vi sinteti un constant revoltat

Impotriva genocidulul.........................O
5. Fire ospitaliera, primiti intotdeauna

cu caldura qi un aperitiv pe cei care va
trec pragul..........................................O
6. in munch se poate conta pe dv.

Sinteti punctual, contiincios *i ordonat. Nu vi tenteaza functiile de conducere; de regula, optati pentru rolurile
secunde........................................... 7
7. Nu va uimiti partenera prin manifestari amoroase delirante; cautati mai

curind s6-i oferiti sentimente profunde
i durabile............................................
8. De fiecare data cind trebuie sa ur-
4. Cercurile de creativitate (brainstorming, panel etc.) pun in valoare fecunditatea dv. intelectuala, artistica... In
acela*i timp, prea dezordonat Vi fugind de responsabilitate, aveti nevoie
sh fiti condus pentru a va putea pune

in practich ideile................................
5. Poezia ermetica, proza fantastica,

pictura suprarealista vh satisfac apetitul pentru straniu........................... 0
mati un regim alimentar, va pierdeti mai

mult veselia decit kilogramele..............7
9. Tolerant, binevoitor, aveti prieteni

de toate categoriile, toate culorile qi
toate religiile.........................................
10. Evitati ermetismul romanului modern, Indreptindu-vh preferintele spre
operele clasice.
Secliunea IV
Cerebralul
1. Experientele halucinogene, sexuale, revelatiile metafizice, terapiile cognitive... va hrhnesc qi va amplifics do-
6. lubiti qi practicati sporturile elegante, care necesita coordonare perfecta,

ca, de exemplu, scrima, echitatia, patinajul, tenisul.........................................
7. Dornici de independents gi individuali$ti tipici, refuzati sa apartineti
unei gcoli, migcari, sindicat etc ...
8. Pasionatl cslatorl, va mobilizeaza

oricind expeditiile inedite, chiar peri-
culoase. De altfel, credeli ca lumea

este prea mica pentru a va satisface
curiozitatea perpetua.........................
rinta de cunoagtere.........................
2. Sinteti un rafinat seducator al sufletelor, obtinind un ascendent net prin
raporturite trainice i profunzimea sentimentelor pe care le declangati ... 7
3. Increzator in propriiie forte, va an-
gajati in eforturi de lunge durata sau

in competitii sportive epuizante, dar
va trebuie mult timp pentru a vh restabili echilibrul.........................................:7
9. Atragi de fenomenele paranormale,
cochetati cu ideea reincarnarii dupe
moarte.............................................
10. Modalithtile de modificare a nivelului de constiints (meditatia, contemplarea yogina...) va deschid perspective not asupra marilor intrebari metafizice: pentru ce existam?; care este
locul nostru in Univers? etc................
Interpretarea
rezultatelor
Combatantul, impetuosul, jovialul, cerebralul au nevoi energetice diferite sustine dr. M. Rubin. Fiecarui tip ii corespund un mod specific de alimentalie, anumite
plante, anumite puncte energetice; deci poate aplica retete proprii de dinamizare.
Caracteristic celor care au raspuns afirmativ la cel putin 7 itemi din prima
sectiune a testului.
Combatantul are corpul bine proportionat, bine legat, talia mijlocie. Degaja o
impresie de forts, de echilibru, de rezistenta Si de mare stapinire de sine. Are
mersul decis, Perm i, in aceeai mssurs, ritmic. Calm, tenace, serios, muncitor,
optimist i metodic, poate fi lipsit de fantezie. Are o mare capacitate de adaptare, cu
posibilitati de sinteza remarcabile qi tie sa-$i utilizeze bine energia potentials.
Agresivitatea sa competitive, gustul pentru risc. aptitudinile sale practice ii confers un

aspect cuceritor, ceea ce nu exclude o sensibilitate accentuate. Manifests predilectie
pentru alimente "calde" (energetice i u*or condimentate). Este o persoana nocturns,
care poate munci cu eficienta pins !a patru dimineata, i ii priete clima temperate.
Sfaturi alimentare: beneficiind de o ssnatate buns, poate conta pe un organism
care asimileazs fars probleme alimentele qi elimina repede produsele de dezasimilalie i toxinele. Cind prin statutul de lider este solicitat intens, limitindu-i-se timpul de
relaxare i micare in aer liber, este expus, prin suprasolicitare, maladiilor civilizatiei: hipertensiune, afecjiuni cardiace, alergii, calculi renali. diabet. In afara
situatiilor menjionate, echilibrarea energetics nu ridics marl probleme combatantilor.
Plantele combatanfilor. Atit timp cit duce o viata foarte active, agitate, dar fsra
momente afectate sportului, combatantul se intoxics. Pentru eliminarea toxinelor are
nevoie de plante depurative ca: papadia, rozmarinul, plante diuretice gi purgative
(cruinul, frasinul, volbura, aloe).
Aveti cel putin apte raspunsuri pozitive pentru cea de-a doua sectiune a
testului? Sinteti un impetuos!
Impetuosul este bine construit i musculos. Pozitia corpului este dreapts, cu
umerii un plc rigizi. Mersul sau are o alurs tinereasca, sportive, cu o uoara balansare
a umerilor. Impulsiv, inflacarat, indraznet, este mereu in fierbere, gata sa
explodeze. Simpatic, sociabil, se inflacsreazs repede on de cite on curiozitatea-i vie
ii este incitata. Dificultatea pe care o intimpina in construirea unui cuplu provine din
imaturitatea sa afective. Acest perpetuu adolescent nu iii controleaza de fapt
pulsiunile. In munca, nu-i economisete eforturile; se lass uor antrenat in
activitsji diverse, csutind fsra incetare noutatea. Adore sporturile in care se cere un
consum mare de energie: boxul, luptele, rugby, karate. Umiditatea i frigul ii displac
total. Anotimpurile sale preferate sint primavara i vara. Este un mare amator de
alimente bogate in proteine i in vitamine i un mare consumator de fructe. Foarte
activ dimineata devreme, el pare inepuizabil in cursul zilei *i se culcs in forma
seara. Este singurul psihotip pe care inceresrile vietii i chiar eecurile it calesc.
Aceasts temerara persoana este adesea afectats de traumatisme musculare i
osoase. Solicitarea permanents a coloanei vertebrale poate conduce la afecliuni ca
torticolis sau lumbago. Este expus i la colite prin dezechilibru alimentar
(consums prea multe proteine).
Sfaturi alimentare: impetuosul, un adeverat exploziv care se aprinde prea tare,
va fi orientat spre o alimentatie alcalins cu efect antispasmodic. I se recomanda
deci produsele lactate, fructele uleioase (arahide, nuci, simburi de migdale),
fructele proaspete, dar bine coapte. Trebuie sa evite cafeaua, ceaiul, ciocolata i
alcoolul. Proteinele necesare troficitatii musculare nu trebuie neglijate.
Plantele impetuosului. Acest pasionat de orice, mereu tinar, va profita din plin,
in vederea restabilirii echilibrului energetic, de edincele de relaxare i de plantele
antispasmodice: valeriana, levantica, busuiocul.
Daca all raspuns pozitiv la mai mult de gapte Itemi pentru cea de-a treia
sectiune a testulul, Inseamna ca aceasta vi este tendinta dominants.
Jovialul are talie mijlocie, forme rotunjite, schelet *i musculatura slab dezvoltate i
picioare scurte. Merge in ritm lent, intr-o maniera grava. Surizator, ospitalier, pri-etenos,
generos, raspindete cu uurinca mullumirea i voia buns in jurul sAu. Se ataeaza
profund de cei pe care-i iubete *i resimte acut cea mai mica jignire, fara a lasa insa sa
se observe acest lucru. In caminul sau cauta intotdeauna calmul, confortul, bucuria.
Centrat pe activitate, o desfaoara cu sirguinta i cu economie de efort; in munca i in
viata, manifests retinere fats de schimbare *i de curentele radicale. Se scoala greu
dimineaca, devine activ in timpul zilei $i se culca devreme. Maninca cu placere i pofta,
mai ales alimente bogate in grasimi. Iqi desfaoara in ritm lent activitatea, de aceea nu-i
poate consuma rezervele nutritive. Sufera de maladii legate de excesul de greutate:
insuficienca cardiaca, diabet, tulburari circu-Iatorii (arterita, edeme), afecliuni cutanate
(psoriazis, eczeme, urticarie) i respira-torii (sinuzite, laringite, rinofaringite, bronite
astmatiforme).
Sfaturi alimentare: adultul jovial va avea tot interesul sa opteze pentru o hrana
bogata in proteine qi substance acide ce vor regla echilibrul endocrin i vor stimula
eliminarea toxinelor i a produselor de dezasimilatie. Mirodeniile, mutarul, otetul de
mere, lamiia vor activa mecanismele somnolente ale jovialului, iar brinza fermentata,
fructele proaspete (mai ales cele acide), legumele verzi (in special macriul) ii vor
accelera digestia. In schimb, va trebui sa suprime produsele zaharoase, uleiul,
sosurile, produsele de patiserie i sa consume cu moderatie cartofi, orez, paste
fainoase.
Plantele jovialului. Acest nonalant va fi dinamizat de plante stimulative ca
genciana, scaietele i cele diuretice ca mesteacanul, mararul, ienuparul.
Daca all raspuns afirmativ la mal mutt de gapte Intrebari din cea de-a patra
sectiune a testulul, atunci profilul dv. dominant este cerebral.
Cerebralul este zvelt, are membrele lungi i fine, musculatura slab dezvoltata,
cavitatile corpului reduse. Mersul sau rapid, silentios, elastic este insotit adeseori de
uoare oscilatii, de parca ar pai pe un teren valurit. Spiritul sau clocotete de idei,
este creator i original. Foarte activ in cursul diminetii, spre sears resimte acut
oboseala. Fragil din punct de vedere nervos, este frecvent expus la stari anxioase,
depresive, la slabire generals i spasmofilie.
Sfaturi alimentare: cerebralul are nevoie in primul rind de produce care-i

regleaza activitatea sistemului nervos central Si care-i frineaza spasmofilia. Alimentele
bogate in calciu, fosfor, magneziu raspund acestor exigence. In paralel, trebuie sa
consume i produse cu continut energetic ridicat: zahar, cartofi, paste fainoase,
cereale, carne, pete, ficat, leguminoase, unt, brinzeturi.
P/antele cerebralu/ui. Persoanelor apartinind acestui psihotip Ii se recomanda
infuzii din plante bogate in calciu, fosfor i magneziu ca: mugurii de pin, porumbarul, frunzele de castan. Actiuni benefice au i valeriana (odoleanul), prin efectul ei
sedativ asupra sistemului nervos, i captalanul, prin efectul antispasmodic. (A.Cr.)
Idealuri, aspirafii
277
InV#fafi s VA claonwntrap
Capacitatea de concentrare este esenjiala pentru atingerea oricarui scop i aceasta mai ales in situajiile in care deciziile trebuie luate in condijii de stres, de suprasaturare informationala sau, dimpotriva, de deficit informational, de dinamica foarte
mare a realitajii evaluate etc., aka cum sint in genere multe din situatiile pe care le treim azi,
fie ele profesionale sau personale.O capacitate de concentrare ridicata contribuie deci la:
indeplinirea foarte buns a sarcinilor timp de reactie/executie mai redus
posibilitatea abordarii mai multor probleme (prin stabilirea unor prioritaji adecvate,
rezolvare rapids etc.) autodezvoltarea personalitajii. Aceasta vanabile psihologice
complexa este determinate nu numai de calitati ale atentiei, aka cum s-ar putea crede la
prima vedere, ci qi de motivatie, stabilitate emotionala, toleranta la frustrare '.a.
Care este capacitatea dv. de concentrare? Parcurgeti testul de mai jos - stabilindu-ve
in final punctajul (autodiagnoza capacitatii de concentrare) - i cititi apoi recomandarile
care va pot ajuta sa va dezvoltati aceasta calitate complexa qi extrem de importanta
pentru orice tip de activitate profesionale. Bifati varianta de respuns adec vate dv. pentru
fiecare situatie prezentate, cu referire la ultimele 5-6 luni.
Intotdeauna
1.Incerc sa rezolv mai mull de doua sarcini
in acelai timp.
2.Neintelegerile i conflictele ma afecteaza

i imi dezorganizeaza activitatea.
3.Lucrez multe ore qi arareon am timp pentru
o gustare sau chiar pentru o pauza.
4.Aloc foarte putin timp pentru activitati fizice
sau de destindere.
5.Conditiile in care invat, Iucrez etc. imi distrag

atentia, colegii ma stingheresc.
6.Nu pot sa-mi organizez activitatea.
7.Instruirea (activitatea profesionale) nu ma mai atrage,
m-am plictisit $i nu sint interesat sa rezolv acele sarcini.
8.Lucrez pins noaptea tirziu pentru a-mi termina

sarcinile de studiu/profesionale.
9.Sint mai iritabil i mai capricios in ultimul timp.
Nu mai am rabdare cu altii qi ma infurii cu uprinta.
10.La sfirgitul zilei de munca am impresia ca sint mai
in urma decit eram la inceput.
FrecventUneori
odata
Nici-
278
Psihoteste
Intotdeauna Frecvent Uneori Niciodata -
10 puncte
7 puncte
3 puncte
0 puncte
Capacitatea de concentrare este o variabila temporala, astfel Incit diagnoza de
mai jos se refers la perioada specificate - ultimele 5-6 luni.
Pentru perioada anterioara, aplicati-va chestionarul in mod corespunzator.
Daca all obtinut:
Intre 0 Si 25 de puncte. Aveti un comportament adecvat i titi foarte bine
sa va concentrati.
Intre 26 qi 50 de puncle. Sinteli uor vulnerabil la factori perturbatori, dar
va controlali destul de bine; capacitatea dumneavoastra de concentrare este
satisfacatoare.
Intre 51 Si 85 de puncte. Irosili o buns parte din timp din cauza
distragerii atenliei; trebuie sa folosili i tehnici de concentrare cele recomandate mai
jos sau altele.
Intre 86 Si 100 de puncte. Capacitatea dumneavoastra de concentrare
este ingrijorator de scazuta. Faceji o analiza serioasa a cauzelor pentru care aveji un
rezultat atilt de slab (un punctaj atilt de mare) i adoptati strategiile qi masurile adecvate
de remediere. In caz contrar, eficienta activitalilor dumneavoastra va fi in curind
compromise, dace acest fenomen nu s-a produs deja.
Recomandari
In funclie de intrebarile la care all oblinut punctaj mare - i care, analizate, va
semnaleaza cauzele eventualei lipse de concentrare - aplicali una sau mai multe din
reomandarile de mai jos:
Analizati-va nivelul de motivare. Punctul strategic de la care trebuie sa plecali
consta in analiza serioasa Si sincere a motivatiei pentru activitatea de instruire sau cea
profesionala. Daca incapacitatea de a va concentra provine din lipsa de satis faclie in
acest domeniu, cereti ajutorul unor persoane semnificative: profesori, psiholog, prieteni
apropiali etc.
Organizati-va activitatea. incepeli fiecare saptamina cu un plan de munca
detaliat pe zile. Enumerati sarcinile ce trebuie indeplinite in ordinea importanlei sau
termenelor; apreciali timpul necesar pentru rezolvare i marili-I apoi cu 1015% (marja de eroare, datorata unor factori aleatori).
Rezolvaji contlictele. Daca situajiile interpersonate neclare, neintelegerile sau
conflictele va perturbs activitatea, cautati sa le clarificati i rezolvati.
Apreciali corect ansele de succes /elec. Nu traiti cu spaima a ecului. Teama ca
nu veil putea realiza sarcina devine, uneori, o prediclie care se reatizeazs!
Sinteti original sau conformist? Va raliati cu uurinta parerilor majoritatii? lubiti

provocarea sau preferaji sa treceti neobservat? Rezolvati testul de mai jos i veil
afla, poate, raspunsul.

1. Dupa parerea dv., ar trebui ca opiniite personate sa fie:
a) Aparate cu incapatinare in once imprejurare.
C7 b) Exprimate numai daca reflects parerile majoritatii.
O c) Exprimate, dar cu diplomatie.
2. VS este prezentat cineva. Ce faceli?
a) Cautati sa faceti o impresie buns.

O b) Incercati sa atrageti atentia asupra
persoanei dv.
O c) Nu intreprindeti nimic pentru a va face simpatic.
3. Care dintre urmatoarele afirmatii vi
se pare mal veridica?
O a) Un cuplu fericit are multe afinitati.
O b) 0 femeie poate iubi dot barbati in

acela*i Limp.
c) Un cuplu care ii petrece separat

concediul are probteme.
4. In apartamentul dv. este mare dez-
ordine, tar nigte prieteni suns la

u$a. Ce faceti?
1 a) Inventali un pretext pentru a nu deschide.
X77 b) Va cereli scuze, dar ii primiti. L l
c) Nu va simliti deloc jenat.
5.
Care dintre urmatoarele afirmatii vi

se potrivegte?
I a) A-i face pe altii sa rids nu este speciatitatea dv.
b) $titi sa-i faceti pe altii sa rids.
I c) Nu va face placere sa flit tachinat.
6. Doctorul dv., ddspre care presupuneti ca ar avea o viaja de familie fericita, are o amanta. Care este parerea dv.?
a) II stimati la fel de mutt.

O b) it apreciati in continuare din punct
de vedere profesional, dar iii pierde
stima dv. in plan moral.
C7 c) Pentru dv. nu mai reprezinta nimic.
7. Vi aflati la o petrecere i va distrati

foarte bine, spre deosebire de partenerul dv., care va propune sa plecati.
Un prieten se ofera sa va conduca
acasa ceva mai tirziu. Ce faced?
11.
Fetita dv. de vase ani se joaca

"de-a doctorul" cu un baietel de
virsta el. Ce faceti?
O a) II certati pe baiat inainte de a discu a) Insistati ca partenerul sa ramina.
ta cu fiica dv.
O b) Acceptati propunerea prietenului.
b) 0 certati pe fetita, explicindu-i ca
O c) Va resemnati i plecati imediat.
anumite lucrun nu se fac.
8. 0 prietena, cu o viata sentimentala
c) Sinteti intelegatoare deoarece ti%i
tumultuoasa, se hotaragte sa se c aca nu este vorba decit de un joc nesatoreasca cu un barbat mat tinar
vinovat.
decit ea. Care este parerea dv.?
12. Nu purtati niciodata imbracaminte: O
O a) Se iubesc foarte mult i vor fi, poate,
a) Pe corp.
fericiti.
b) Ea I-a "vrgjit", profitind de naivitatea Iui.
O b) Demodata.
c) Un cuplu de acest gen nu poate dura.
c) "Tinereasca".
9. Dupa parerea dv., viata ar putea fi

comparata cu:
a) Un tren care alearga pe dine.
b) 0 grading in care in fiecare zi inflo-
13. Ati primit o educatie sexuala:

a) Putin refulatg.
b) Mai degraba deschisg.
c) Foarte ngida i represiva.
rete un trandafir.
c) Un arbore supus succesiunii anotimpurilor.
10. Care este, dupa parerea dv., situatia cea mat putin grave?
O a) El v-a inelat o data i prietenii dv.
tiu asta.
b) El v-a inelat de trei

aflat nimeni.
on, dar nu a
O c) El nu v-a inelat niciodata, dar toata

lumea crede contranul.
14. Casatoria intre sexagenarl este,

dupa parerea dv.:
a) Ceva ce vg face sa rideti.
b) Va inspira un sentiment de tandrete. Cl
c) Va pare anacronica i absurda.
15. Prietenii va invite la cinema, dar
dv. ati dori sa petreceti o sears
linigtita, acasa. Ce faceti?

a) Refuzati, spunind ca sinteti obosita.
O b) Refuzati, pretextind ca sinteti ocupata.
c) Acceptati, pentru a nu-i deceptiona.
Calculati-va punctajul cu ajutorul tabeiului de mai jos:

Nr.
Nr. a
6
Nr. a
11
12
13
14
10
15
Daca all oblinut:
60 de puncte i mai mutt. Va place sa iqiti din comun. Aveti o personalitate
putemica i sinteti gata sa luptati cu banalitatea i stereotipurile. Nonconformist(s),
alegeli in mod deliberat drumurile nebatute; parerea celorlalti nu va preocupa.
Rezultatul: un caracter deschis, capabil ss inteleags i sa justifice slabiciunile celorlalti
i gata mereu ss accepte situatiile neobignuite.
Intre 45 Si 60 de puncte. Refuzati conformismul Si locurile comune.
Personalitatea dv. nu se lass influenlats in mod excesiv. Sinteti "original" in masura
in care vs deosebiti de "banal". Totui aveti tendinta de a nu atrage prea mult atentia
asupra dv. Acceptali faptul ca traiti in societate, in contact cu ceilalti, i va adaptati
imprejurarilor folosind diplomalia i adoptind comportamente care reflects vointa
majoritatii.
Intre 25 Si 44 de puncte. Va potrivili comportamentul dupa al celorlalti,
admirind in acelai timp persoanele care se disting prin originalitate i carora nu le
prea pass de alte pareri. Pareri care insa sint foarte importante pentru dv. in asemenea
masura incit Incercati sa oferiti despre dv. numai imaginea ateptata. Aprobarea celor
din jur, anumite reguli sociale va sint necesare. Nu va lipsete personalitatea, dar va
complaceti in scheme rigide.

Mai pujin de 25 de puncte. Ali primit, probabil, o educatie mai degraba rigida.
Va este teams sa deviali de la ceea ce considerali a fi "normalitate" deoarece va lipsesc punctele de reper. Aveti nevoie de un stil de viata "standard". Nu numai ca nu
inlelegeli persoanele care gindesc diferit i care atrag atentia prin originalitatea lor, dar
le Si priviti cu ochi critic. Aveti grijs totui sa nu-i vorbiti de rau pe cei carora, in
(L.D.)
realitate, doriti sa le semsnati.
itef f o persoaz t muf uiufta de sine?

Fiecare dintre not s-a gasit, nu o data - mai ales in preajma unor repere impor tante
din viata -, in situatia de a-i face bilantul activitatii, de a enumera plusurile i
minusurile de pins atunci.

$i daca acceptam uor chiar revendicam succesele, admitem foarte greu
nereuitele i destul de rar putem analiza cu obiectivitate factorii personali care le-au
provocat.
0 diagnoza corecta a gradului real de satisfactie fats de propria persoana, fats
de propria activitate, este insa absolut necesara daca dorim cu adevarat sa progresam.
Satisfactia iluzorie, protejarea cu orice pret a imaginii favorabile despre sine, atribuirea
cauzelor eecurilor in totalitate catre exterior
altor persoane sau situatiilor
intotdeauna potrivnice etc. - ne condamna iremediabil la stagnare, la ineficien ta, la

inadaptare.
Testul de mai jos va poate ajuta in masurarea gradului de satisfactie fats de propria
persoana, in identificarea Si intelegerea unor factori personali de a ec i in intelegerea
unor strategii de actiune mai eficiente.
Alegeti varianta de raspuns, da sau nu, care se potrivete in cea mai mare masurd, dar fara a va gindi prea mutt. In final veil gasi modul de cotare i interpretarea
rezultatelor.
1. Mi-ar placea sa flu o persoana diferita de cea care sint.
r7 da
71 nu
2. De multe ori am considerat ca nu
am realizat mare Iucru in viaja (pine
acum).
Oda
O nu
3. Relatiile mete cu ceilalti - rude, prieteni, colegi sint in general pozitive.
da
Jnu
4. Multi dintre cel pe care ii cunosc imi
sint net superiori din multe puncte
de vedere.
O da
O nu
5. Cind am Intilnit obstacole numeroase in actiunile mele, de cele mai

multe on mi-am schimbat planurile.
O da
nu
15. Ma intreb adesea care este valoarea mea reala.
7 da
C7 nu
6. Pot sa-mi sustin opiniile in fata unei
adunari.
da
O nu
7. Multe din componentele caracterului meu ar trebui schimbate.

da
nu
16. in conflictele cu ceilalti ma simt

deseori vinovat(a).
da
nu
17. Laudele pe care mi le aduc ceilalti

sint, in marea for majoritate, sin-
cere.
da
O nu
8. Am mare incredere in deciziile mete.

da
nu
9. in general sint o persoana simpati-
18. Resimt un disconfort psihologic

in prezenta unor persoane necu-
noscute.
zata.
da
nu
10. Am o parere buns despre propria
mea persoana.
O da
O nu
19.
am sint in stare sa realizez ceea
ce doresc.
Oda
da
nu
11. Ma jenez de unele din actiunile

mele din trecut.
da
nu
12. Ma simt o persoana foarte utila al-
tora.
da
O nu
13. Criticile altora sint pentru mine

mai degraba un stimulent decit o
ofensa.
da
O nu
14. Cred ca arat mai bine in realitate

decit in fotografii.
da
O nu
Datorita capacitatilor pe care le
C7 nu
20.
In general, ma consider o persoana superioara celor din anturajul
meu.
da
nu
21. Seara sint de obicei multumit(a)

cu ceea ce am realizat peste zi.
7 da
nu
22. La examene, concursuri etc., ma

prezint fare nici un fel de complexe.
da
nu
23. Am avut profesori foarte buni in

colile pe care le-am urmat.
da
nu
24. efii mei mi-au recunoscut intotdeauna meritele.

O da
nu
30.
da
incurajat permanent.
nu
71 nu
31.
26. Ceilalli profits de multe on de bunatatea mea.
O nu
O nu
32. Sint o persoana ghinionista.
C7 da
nerals (tizica, vestimentara).

O da
nu
28. Cred ca uneori in viaja este bine
7 nu
33.
Situatiile nefavorabile prin care a

trecut familia mea mi-au influentat
negativ cariera.
C7 da
nu
34.
In general, cred ca Intimplarea
sa ai $i pujin tupeu.
^7 da
C7 nu
29. Am folosit deseori in favoarea

mea situatiile care au apsrut.
Clda
O nu
Responsabilitajile din cadrul families mi-au limitat aspirajiile Vi

realizarile.
da
:7 da
27. Sint mullumit(s) de jinuta mea ge-
aptitudinale ridicate, motivalia

mea este destul de scazuta.
25. Psrinjii mei m-au Injeles qi m-au

da
De'l am capacitaji intelectuale i
joacs un rol important in existenta

cuiva.
Oda
L7 nu
Acordaji cite un punct pentru fiecare raspuns corespondent cu cele de mai jos:
1. NU: 2. NU; 3. DA; 4. NU; 5.NU; 6. DA; 7. NU; 8. DA; 9. DA; 10. DA; 11. NU;
12. DA; 13. DA; 14. NU; 15. NU; 16. NU; 17. DA; 18. NU; 19. DA; 20. DA; 21. DA;
22. DA; 23. DA; 24. DA: 25. DA; 26. NU; 27. DA; 28. DA; 29. DA; 30. NU; 31. NU;
32. NU: 33. NU; 34. NU.
Dacs ati obtinut
Intre 26 i 34 de puncte. sinteti o persoana foarte multumita de dv.
Iniva, aveti multa Incredere in capacitatile proprii. In raporturile cu ceilalti manifestati
siguranta, disponibilitate *i altruism; la rindul Ior, ceilalti va stimeaza i va apreciaza,
ceea ce va face placere.
Sinteli in stare sa va apreciati in mod obiectiv propriile limite
i dificultatile
obiective; de aceea deciziile dv. au mai multe variante de rezolvare. De aici i reuitele
numeroase pe care le aveti.
Se pare ca va apropiaji foarte mult de modelul psihologic al eului pe care vi I-aji

format in copilarie i adolescenja i la care v-aji conformat tot mai mutt in cursul
maturizarii dv.
Exists $i un pericol potenjial in ceea ce va privete, anume supraevaluarea.
Cautaji un set de criterii stricte de autoapreciere i apreciere a celorlalli i reflectati
pujin asupra tor.
intre 15 Si 25 de puncte. sinteji o persoana foarte exigenta cu dv. insive,

fapt pentru care nu va satisfac rezultatele objinute; jinta dv. este de fapt... perfecjiunea!
Bilanjul va este negativ pentru ca v-aji propus scopuri foarte greu de realizat,
aspect i mai pregnant daca all raspuns invers decit in gnla de cotare la intrebarile
1, 7i15.
Totui, din moment ce aveli aptitudini i capacity ji ridicate, de multe on reuiji chiar daca situatiile de rezolvat sint dificile -, momente in care aveji o parere mai buns
despre dv. iniva.
Reduceli pujin nivelul de autoexigenja i mai ales nu va comparaji intotdeauna i
numai cu cei mai buni ca dv. Premisele realiste de la care veil pleca va ofera mai multe
Manse de succes.
intre 0 $i 14 puncte: nu aveli o parere buns despre dv., nu-i aqa? Vi se pare
ca niciodata nu va comportali adecvat intr-o situalie, ca-i deziluzionati pe ceilalti i pe
dv. iniva. Probabil unele din insuccesele dv. sint cauzate de lipsa de incredere in
fortele proprii, ceea ce va pune chiar de la inceput in pozijie de inferioritate, inclusiv in
ochii celorlalti.
La rindul sau, lipsa de incredere in forcele proprii poate fi multiplu determinate: daca
la intrebarile 23-26 all raspuns invers decit in gala de cotare, aveji tendinta de a atribui
altora cauzele insucceselor personate; raspunsurile diferite la intrebarile
27-30 arata ca aveji tendinja de a va vedea numai defectele, nu i calitatile pe care, in
mod real, le aveli. In fine, raspunsurile inverse la intrebarile 31-34 denote o tendinta
puternica spre fatalism, apreciind "soarta" ca potrivnica.
Strategia indicate pentru dv. rezida in vechea zicala: "Ajuta-te singur daca vrei
(J.S., F.S.)
sa to ajute cel de sus!".

Adina Chelcea Psihoteste

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Adina Chelcea Psihoteste

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PSIHOTESTE

Cunoaterea de sine i a celorlalli

Chestionarul ce urmeaza este destinat sa evidentieze unde plasati dv. - in interior

b. Cred ca ceea ce mi s-a intimplat in

b. "Fie ce-o fi", acesta este motoul

meu in vials. Sint un om vulnerabil, aflat

viata a fost ceva firesc pentru mine.

2. a. Am incredere in capacitajile mete.

bine prin anumite situalii.

10. a. Din cind in cind, ma las in voia

b. Imi planific zilele, saptaminile, lu-

intotdeauna luata in seams.

13. a. Vocea mea se aude in cadrul unei

8. a. Oamenii sint buni cu mine fiindca ii

a. Joc mutt la loto, practic jocuri de

cursuri cu premii in bani. Sper ca ma voi

16. a. Sint intotdeauna In jelegator cu cei

b. Ma simt de partea invingatorilor.

17. a. Oricine, cu oarecare talent i cu

21. a. Imi place competitia. Daca ci tig

zeu nu m-a ajutat".

b. imi place competijia pentru ca

22. a. Cred ca ar trebui sa ne ajutam unii

19. a. Unii oameni orbecaie in bezna, in

cred ca sint in stare sa fac once vreau.

timp ce pentru alltii soarele stralucete.

ma unor forte misterioase.

Iii, unii oameni au capacitajile necesare

fice; altii, pur i simplu, nu au aptitudinile

b. Daca am suficient timp i informatiile necesare, sent in masura, de obi-

b. Pentru a face fats solicitarilor vie-

lucruri se intimpla doar

i se folosesc de ele cum trebuie; altii au pentru a ma necaji; pur i simplu nu le

20. a. Viata este deosebit de complexa.

Este nevoie de oameni de excepjie pentru a se descurca cum trebuie.

cei, sa descopar sensul oricarei situatii.

25. a. Se pare ca not sintem victimele

b. Daca omul poate merge pe Luna, el

Cotarea ;i interpretarea rezultatelor

18.b; 19.a; 20.a; 21.a; 22.a; 23.b; 24.a; 25.a.

jurul for se deosebesc foarte mutt in privinja comportamentului. Deoarece persoanele

Psihologii au evidentiat o posibilitate mai mare de neadaptare sau de proasta

barea vorbirii, a gindirii) i cu posibilitatea aparitiei depresiei, de'i aceasta este in

- de la "nevinovatele" tigari Si pins la stupefiante - poate fi explicat prin faptul ca

4. Care dintre urmatoarele

O b) sint bizare i ameninlatoare O

sistenta qi inexplicabila atunci

cind trebuie sa va reamintili ceva

O c) cind sint obosit.

8. Ali avut vreodata dorinla de a vi

O a) este un mit abstract

b) fidelitatea hranete dragostea

10. Postul pe care iI ocupati corespunde calitetilor dv.?

c) imi este superior.

11. Ali fost tentat de a Incerca sa va

retrageti departe de Iume?

c) ideea de a ma retrage intr-o zi imi

14. Care este tonalitatea afective a

15. Cum ve apreciati cartierul in care

O b) ma obinuiesc cu el putin cite putin

16. O viata reugite este un vis de copil realizat la maturitate." Aceaste

O a) realizabila prin vointa

17. Fare un trecut favorabil via ta este

Din punct de vedere intelectual,