Sunteți pe pagina 1din 27

ANATOMIA ANIMALELOR DOMESTICE ORGANOLOGIA

Diferente intre organele speciilor studiate


Gura. Cavitatea bucala. Orificiul bucal

BUZELE
Ecvine
-groase si foarte mobile servind la prehensiunea alimentelor
-buza maxilara prezinta pe linia mediana un sant vertical putin
adancit
-buza mandibulara prezinta o ingrosare submandibulara: motul
barbiei
Taurine
-mai groase si mai putin mobile, prehensiunea la aceasta specie
realizandu-se cu limba foarte mobila
-buza maxilara acopera partial comisurile si prezinta pe fata
externa, intre cele 2 narine, zona epidermica a botului (Philtrum)
-la nivelul comisurilor, mucoasa prezinta niste formatiuni conice
cornificate: papile odontoide
-comisurile au aspect angular
Ovine si caprine
-subtiri si foarte mobile- prehensiunea alimentelor
-zona epidermica redusa
-la capra, buza inferioara prezinta un smoc de peri lungi:
barbisonul

-si aici sunt prezente papilele odontoide


Suine
-buza superioara foarte dezvoltata constituind ratul
-zona epidermica apare circulara
Carnivore
-buzele sunt subtiri si mobile
-bot redus triunghiular
-in apropierea comisurilor, buza mandibulara apare cu marginea
festonata
-mucoasa buzelor este deseori pigmentata si prezinta niste cute
fraurile buzelor
Pisica
-buza maxilara prezinta un silon median vertical si pe partile
laterale peri lungi tactili, alcatuind mustatile

OBRAJII
Ecvine
-obrajiiunt lungi, papila parotidiana se deschide la nivelul
molarului 3 superior
Taurine
-la toate rumegatoarele, obrajii prezinta papile odontoide su vf
dirijat inapoi, care se intind de la comisura buzelor pana la
nivelul primilor molari

-la nivelul jgheaburilor gingivo-bucale dorsale, mucoasa prezinta


tuberculi redusi
-papila parotidiana se deschide la nivelul 2M superior
Suine
-mucoasa neteda, papila parotidiana se deschide la nivelul 2M
superior
Carnivore
-obraji scurti, mucoasa pigmentata, papila parotidiana se
deschide la nivelul 2M superior
-crestele bucosalivare dorsale lipsesc
-in dreptul ultimului molar se gaseste papila salivara accesorie (
deschiderea gl salivare molare superioare-canalul Nuck-lipseste
la pisica)
Leporide
-obrajii sunt foarte lungi si captusiti cu piele acoperita cu peri
pana in dreptul primului molar

BOLTA PALATINA
Ecvine
-foarte alungita si latita in treimea aborala
-16-18 arcuri transversale evidente in treimea orala
-papila incisiva mai dezvoltata la manz
-conductele vomeronazale NU au deschidere in cavitatea bucala
Taurine

-mai larga dar mai putin lunga( scurta si lata)


-prezinta o gatuitura intre bureletul incisiv si primul molar
-arcurile transversale mai evidente in 2/3 orale
-in locul incisivilor se gaseste bureletul incisiv
-papipa incisiva are forma triunghiulara si apare flancata de 2
fisuri mici sub forma lit T sau Y ce reprezinta deschiderile
organelor vomeronazale
Ovine si caprine
-bolta ingusta si excavata formand o gutiera
-14-15 creste transversale, putin dantelate si se intind pana la
nivelul PM3 superior
Suine
-bolta palatina stramta si alungita cu marginea ogivala
-latimea maxima se observa la nivelul caninilor
-papila incisiva redusa flancata de canalele vomeronazale
-20-22 arcuri transversale, evidente in treimea orala
-rafeu median evident
Canide
-mai larga in partea aborala
-8-10 creste transversale ce se reunesc median formand un fel de
acolada
-papila incisiva are aspect de mamelon , in partea sa orala
aflandu-se deschiderile canalelor vomeronazale

Felide
-6-7 creste transversale ce cresc in inaltime oro-aboral cu
crestaturi pe suprafata
Leporide
-bolta palatina lunga si ingusta cu 23-24 creste transversale
-rafeu median evident
-orificiile canalelor vomeronazale se afla situate pe un burelet
mucos asezat inaintea primei creste transversale

VALUL PALATIN
Ecvine
-foarte lung acoperind complet deschiderea buco-faringiana
-forma dreptunghiulara
-se sprijina cu marginea sa libera pe cuta gloso-epiglotica si pe
baza epiglotei=> Calul nu respira pe gura
-fata orala- mucoasa albicioasa cu cute longitudinale si riduri
transversale
-fata aborala- mucoasa roz- galbuie cu cute longitudinale
Bovine
-mai larg dar mai putin lung decat la cal
-inapoia cutelor gloso-palatine, mucoasa formeaza cate un fund
de sac dublu in adancime, in care se gasesc o serie de orificii care
conduc in criptele unei amigdale bilobate de 3-4 cm lungime
Ovine

-stalpii aboralii sunt mai dezvoltati si fosele amigdaliene apar


bifide
Suine
-lung si ajunge pana la baza epiglotei
-pe fata orala se intalnesc mici formatiuni eliptice, care prezinta
pe fata lor mici orificii- amigdalele palatine
-marginea ventrala prezinta un rudiment de lueta
Carnivore
-mai scurt decat la speciile mari de animale, totusi ajunge pana
la epiglota
-fata orala pigmentata si cutata
-intre cuta gloro-palatina si cea faringo-palatina se gasesc
numeroase orificii- veritabila amigdala, pentru prima data se
intalneste sub forma organizata la animalele domestice
Feline
-valul palatin mai scurt si mai lat decat la canide
-marginea libera prezinta o lueta redusa
Leporide
-valul palatin dezvoltat cu amigdala palatina ca la caine
Structura anatomica a valului palatina
Mucoasa-orala-pe suprafata ei intalnim orificii ale GL stafiline
-aborala- de tip respirator
Musculatura valului palatin

-m. palatin, aflat in plan median si in contact cu simetricul


-m. Palatofaringian, se insera pe aponevroza palatina si pe
cartilajul tiroid
-m.tensor al valului palatin, situat pe partile laterale ale valului
palatin si ale conductului faringotimpanic
-m.ridicator al valului palatin, este situat intre tensorul valului
palatin si conductul faringotimpanic

PODEAUA (PLANSEUL) CAVITATII BUCALE


Ecvine
-vestibul sublingual apical spatios iar cutele carunculare
dezvoltate
-carunculii sublinguali au aspectul unei papile latite iar la baza
lor se deschid canalele GL Mandibulare
-organul epitelial Ackernecht
Rumegatoare
-carunculii sublinguali sunt mai lati
-fraul limbii este orientat transversal
Suine
-vestibulul sublingual apical este redus, carunculi sublinguali
dezvoltati
-si aici, fraul limbii este orientat transversal
Carnivore
-fraul limbii bine evidentiat

-cutele carunculare si carunculii sublinguali-sab dezvoltati


Leporide
-se observa de fiecare parte cate o cuta evidenta, de la primul
molar inspre incisivi unde se termina printr-o papila rotunjita.Pe
partea mediala a acestor cute se gasesc 5-6 cute mai putin inalte

LIMBA
Ecvine
-varful limbii este latit si prezinta un sant median
-de la baza limbii se detaseaza o cuta glosoepiglotica
-cutele glosopalatine se reunesc formand Arc glosopalatin
-mucoasa prezinta papile filiforme subtiri si necornificate
-papilelele fungiforme sunt raspandite pe apex si pe marginile
limbii
-prezinta 2 papile caliciforme pe corpul limbii
-papilele foliate alcatuiesc organul foliat sau organul lateral al
gustului
Bovine
-groasa si aspra la pipait; portiunea libera ft mobila
-corpul limbii este masiv si prezinta o protuberanta linguala
-mucoasa este groasa si prezinta papile filiforme cornificate si
inclinate inapoi
-pe protuberanta linguala intalnim papile lenticulare
voluminoase

-papilele fungiforme mai dezvoltate pe partile laterale


-papilele caliciforme sunt dispuse pe 2 randuri, cate 9-10 pe
fiecare parte
Ovine si caprine
-limba este mai redusa decat la bovine si mai putin mobila si
tuberozitate linguala mai redusa
-papile filiforme dezvoltate si mai putin cornificate decat la
taurine
-papilele caliciforme 20-24
Suine
-limba groasa cu protuberanta alungita
-baza prezinta cute glosopalatine evidente
-inspre baza papilele filiforme se maresc si iau aspect conic
-fose amigdaliene dezvoltate
-Apexul limbii este ogival
-papile filiforme reduse si necornificate
-p. Fungiforme sunt numeroase iar cele caliciforme in numar de 2
dispuse ca la cal
-prezinta si papile foliate
Canide
-subtire, lata si mobila, parcursa de un silon median
-pe planul ventral al partii libere prezinta un cordon fibroelastic
-p. Filiforme se gasesc pe intreaga suprafata a limbii

-p. Fungiforme se gasesc pe toata suprafata organului, mai putin


pe baza limbii
-p. Caliciforme, in nr de 3-5 dispuse la baza organului in forma
de V
-p. Foliate sunt in numar de 7-8 pe fiecare parte
Feline
-p. Filiforme sunt foarte dese si cornificate pe toata suprafata
limbii
-p. Fungiforme sunt situate mai mult pe marginile limbii
-p. Caliciforme-situate ca la caine; p.foliate sunt mai reduse
Leporide
-forma limbii este asemanatoare cu cea a ecvineului
-p. Filiforme fine si raspnadite pe toata suprafata organului ca si
cele fungiforme
-p. Caliciforme in numar de 2 dispuse ca la cal
-p. Foliate dispuse pe marginile limbii

GLANDELE SALIVARE
GLANDA PAROTIDA
Ecvine
-culoare alba-galbuie, capul divizat in 2 brate si asezat la baza
pavilionului urechii
-fata laterala este acoperita de m.parotido-auricular si prezinta o
excavatie oblica- amprenta venei maxilare

-fata profunda se gaseste in contact cu formatiunile din loja


parotidiana
-canalul colector( STENON), in sens oro-aboral are urmatorul
traiect: A.V.C , A.C.V, C.A.V si se deschide la nivelul 3M superior
Taurine
-mai putin dezvoltata decat la cal si de culoare rosiatica
-traiectul canalului Stenon este identic ca la cal cu deosebirea ca
se gaseste in imediata apropiere a marginii ventrae a mandibulei
Ovine si caprine
-gl parotida asemanatoare cu cea de la bovine
Suine
-gl parotida este voluminoasa, neregulata, alungita dinainte
inapoi, de la baza urechii si pana la intrarea pieptului
Carnivore
-redusa si asezata la baza urechii inapoia art
temporomandibulare
-are forma triunghiulara cu capul bifurcat
-deschiderea canalului Stenon la nivelul 2M superior nu prezinta
papila
Feline
-gl parotida este proportional mai mare
Leporide
-in general, slab dezvoltata

GLANDA MANDIBULARA
Ecvine
-Gl Mandibulara < decat parotida
-are forma unei benzi alungite, turtita lateral si recurbata dorsoaboral, este asezata la fata mediala a parotidei
-canalul Wharton ia nastere la coada organului apoi dupa un
traiect( vezi Pastea) se deschide pe partea laterala a carunculului
sublingual
Taurine
-are o culoare galben-palidsi este mai dezvoltata decat gl parotida
-glanda, prezinta si un canal accesoriu care se uneste cu canalul
principal(Wharton) in dreptul m digastric si se deschide la nivelul
carunculului sublingual voluminos
Ovine si caprine
-gl mandibulara este mai redusa
-canalul Wharton se deschide la nivelul fraului limbii
Suine
-voluminoasa si asemanatoare cu cea a rumegatoarelor
- canalul Wharton se deschide la nivelul fraului limbii
Carnivore
-mai dezvoltata ca parotida, de culoare mai deschisa si forma
globuloasa
-este asezata la marginea ventrala a parotidei, de aceea se poate
palpa usor prin traversul pielii

- canalul Wharton se deschide la nivelul fraului limbii

GLANDELE SUBLINGUALE
Ecvine
-calul prezinta numai parte polistomatica(partea orala)
-canalul Rivinius (al gl polistomatice) se deschide la nivelul crestei
sublinguale
Taurine
-gl sublinguala este constituita din cele 2 portiuni
-portiunea polistomatica isi varsa produsul de secretie prin
canalul Rivinius la baza papilelor odontoide
-portiunea monostomatica isi varsa produsul de secretie prin
canalul Bartholin la nivelul fraului limbii
Ovine si caprine, la fel ca la bovine
Suine
-portiunea polistomatica isi varsa produsul fie direct in cavitatea
bucala prin 8-10 canale, fie prin intermediul canalului portiunii
monostomatice cu care jonctioneaza prin alta serie de canale
Carnivore
-canalul portiunii monostomatice este satelit canalului Wharton
si se deschide in vestibulul sublingual oral, alaturi de acesta
-portiunea polistomatica( orala) este constituita din lobuli
glandulari redusi si diseminati si se deschide prin multe canale
excretoare in vestibulul sublingual lateral
Leporide- la fel ca la cal

GLANDELE MOLARE
Ecvine, rumegatoare si suine
-glandele molare dorsale sunt mai dezvoltate
-glandele molare ventrale sunt constituite din lobuli mai redusi,
asezati in apropiere de comisura buzelor
Carnivore
-gl molare dorsale formeaza o masa glandulara intre arcada
zigomatica si teaca oculara (Glanda zigomatica sau orbitara)
-canalul NUCK se deschide deasupra ultimului molar la nivelul
unui tubercul
Leporide
-gl molare dorsale sunt reduse iar cele ventrale formeaza la
nivelul comisurii buzelor o masa compacta vizibila la exterior
GLANDELE SALIVARE DISEMINATE
-sunt reprezentate de Glandele labiale, Glandele linguale,
Glandele palatine

FARINGELE
Muschii faringelui:
-M. Palatofaringian
-M. Hiofaringian
-M. Tirofaringian
-M. Cricofaringian
-M. Stilofaringian

Ecvine
-tub cilindric si alungit
-peretele oral reprezentat de valul palatin acopera complet
comunicarea bucofaringiana
-orificiile de deschidere ale conductelor faringotimpanice au
aspect de fanta verticala
-orificiul esofagian este foarte stramt si situat la baza unui
infundibul
Rumegatoare, ovine si caprine
-apare mai alungit si mai stramt in partea dorsala
-orificiile faringotompanice au forma de fanta semilunara
acoperite de o cuta mucoasa
-orificiul esofagian este foarte larg
-Muschii hio-, tiro- si cricofaringian sunt uniti pe linia mediana
-m. stilofaringian este dublu, iar m. Hiofaringian este format din
m. Cerato- si m. Condrofaringian
Suine
-pe peretii laterali se gasesc numerosi foliculi limfatici constituind
amigdalele faringiene
Carnivore
-orificiul nazofaringian este relativ ingust si alungit
-orificiile faringotimpanice se deschid la baza si inapoia carligului
pterigoid
-cutele faringopalatine sunt reduse

-limita dintre mucoasa de tip digestiv si cea de tip respirator este


diferita

ESOFAGUL
Muschii esofagului:
-M. Aritenoesofagian
-M. Esofagian longitudinal dorsal
-M. Cricoesofagian
Diferente:
Ecvine
-peretele organului prezinta 2 ingrosari, cervicala cu un diametru
de 5.5cm si caudala( langa orificiul cardia) cu 6.5cm
Taurine
-organul are culoare rosie si este ft dilatabil
-Lumenul-cranial-diametru de 13.5cm
-caudal-diametru de 17cm
-musculatura striata se intinde pana la cardia
Ovine
-ft dilatabil cu grosimea peretelui de la 2cm(origine) la
3.5cm(cardia)
-Lumenul organului creste de la 7.5cm la 9.5 cm
Suine
-deschiderea faringiana si cardia au acelasi diametru

Carnivore
-grosimea peretelui creste in treimea craniala, apoi scade catre
treimea caudala iar in dreptul cardiei se ingroasa din nou
Leporide
-esofagul are grosime uniforma, cu exceptia cardiei unde
grosimea este dubla

STOMACUL
Conformatia stomacului- vezi Pastea
Ecvine

-este asezat transversal fata de planul median, intr-o directie


oblica de sus in jos, de la stanga la dreapta, fiind situat mai mult
spre stanga
-cardia este situata pe mica curbura, orificiul este stramt si foarte
bine inchis
-pilorul prezinta o cuta mucoasa denumita valvula pilorica
Rumegatoare Stomacul propriu-zis este precedat de 3
compartimente pregastrice: rumen, retea si foios-vezi Pastea
Cheagul

- este stomacul propriu-zis al rumegatoarelor


-are forma de para alungita cranio-caudal

-asezat sub foios cu care vine in raport prin mica curbura


-prezinta 2 curburi: mica curbura, de pe care se detaseaza lig
hepatogastric, si marea curbura, pe care se insera marele
epiploon
-capul organului este asezat sub foios si vine in raport cu reteaua
iar vf este orientat dorso-caudal si se continua cu duodenul
-cheagul comunica cu foiosul prin orificiul omasoabomasic
situat la baza sa.
Suine

-forma ovoida, turtit cranio-caudal

-fundul de sac stang prezinta un diverticul ventricular de forma


unui capison
-fundul de sac drept prezinta de asemenea o dilatatie- antru
piloric
-la nivelul pilorului se gaseste un dop mucos pediculat
-mucoasa- portiunea esofagiana este redusa iar cea cardiaca este
foarte dezvoltata acoperind in intregime sacul stang

-de tip digestiv-fundul de sac drept


-portiunea de tip piloric este mai redusa insa contine mai multe
glande decat cea fundica
-marele epiploon, foarte bine dezvoltat, se intinde pana la intrarea
in bazin ca apoi sa se indoaie pe el insusi si sa continue pe colon
Carnivore

-alungit transversal cu aspect piriform


-cardia este larga la caine si ingusta la pisica

-pilorul este delimitat de un sfincter puternic


-Mucoasa- gastrica prezinta portiunea esofagiana pe o mica zona
in jurul orificiului cardia
-portiunea fundica si cea pilorica sunt ft bine
dezvoltate, ultima ocupand mai bine de jumatate din suprafata
mucoasei gastrice
-marele epiploon apare dublu
Leporide
-la fel ca la cal dar cu o curbura mai accentuata
-esofagul se deschide la mijlocul micii curburi
-mucoasa este rosiatica

INTESTINUL SUBTIRE
Ecvine Duodenul
-prezinta la origine ampulla duodenala , asezata la fata caudala a
lobului drept al ficatului
-de la nivelul unei prime curburi se continua cranial, apoi, dupa
un scurt traiect se orienteaza caudo-dorsal spre regiunea
sublombara dreapta unde vine in raport cu colonul ascendent si
cu carja cecumului pe care o inconjoara de la dreapta la stanga,
trece apoi caudal de artera mezenterica craniala, intretaie planul
sagital si se continua cu jejunul
Ligamentele duodenului
-gastroduodenal
-hepatoduodenal, leaga duodenul de fata caudala a ficatului

-duodenocolic, leaga duodenul de ansa a IV a a colonului


ascendent
-duodenoparietal, fixeaza duodenul de peretele lateral al cav abd
-duodenocecal, de cecum
-duodenorenal, de rinichi
-duodenotransvers, de colonul transvers
-orificiul pilor este larg si delimitat de o cuta mucoasa semilunara
-canalul coledoc se deschide in comun cu canalul
Wirsung( pancreas) la nivelul papilei duodenale principale,
situata la 15-20 de cm de pilor
-calul prezinta si canalul pancreatic accesoriu- Santorini
Jejunul
-continua duodenul de la nivelul lig duodenotransvers
-formeaza o multime de anse
-este situat in jumatatea stanga a cav abdominale unde ansele
sale vin in raport cu colonul descendent
-de asemenea mai vin in contact si cu: peretele abd stang,
stomacul, splina si colonul ascendent
Ileonul
-are o pozitie rectilinie si este situat pe partea dreapta a cavitatii
abdominale
-deschiderea sa in cecum este relativ redusa
Taurine
-are o lungime de cca 40 de metri

Duodenul
-de la pilor are un traiect ascendent pe fata caudala a ficatului
unde prezinta o inflexiune dubla in S, apoi, atingand vena cava
caudala se flexeaza spre regiunea lombara, avand un traiect de-a
lungul cav abd pana la nivelul unghiului lateral al iliumului drept
de unde se flexeaza din nou in sens ventral, de unde se continua
cu jejunul
-orificiul canalului coledoc, 50-70cm de pilor, iar canalul
pancreatic principal se deschide caudal de coledoc la 40cm de
acesta.
-la taurine pancreasul NU prezinta canal Santorini
Jejunul
-este situat pe partea dreapta, suspendat pe marele mezenter iar
ansele sale au aspect de ghirlanda
Ileonul
-scurt si situat la marginea caudala a marelui mezenter
-se deschide in cecum, la limita dintre acesta si colon prin
orificiul ileocecocolic
Ovine
-se aseamana mult cu cel de la rumegator
-duodenul- orificiul hepatopancreatic se deschide la 30-35cm de
pilor la nivelul unei papile duodenale reduse-impreuna
-jejunul si ileonul au acelasi traiect, iar ultimul are un diametru
mai mare
Suine

Duodenul
-de la pilor coboara spre dreapta apoi, dupa ce face o inflexiune,
urca spre regiunea sublombara unde face o noua inflexiune,
continuandu-se cu jejunul
-orificiul canalului coledoc se deschide singur pe mica curbura a
duodenului , la 2-3cm de pilor iar canalul Wirsung la 20-25cm de
pilor
Jejunul
-situat pe flancul drept, unde formeaza o masa voluminoasa si
este suspendat de marele mezenter
Ileonul
-situat in partea dreapta a colonului, aproape paralel cu cecumul
-deschiderea in intestinul gros se face in unghi ascutit si la limita
dintre cecum si colonul ascendent
Carnivore
Duodenul
-aici lipseste dilatatia initiala si prezinta o ansa in forma
unghiulara cu deschiderea spre inainte- aici se afla situat
pancreasul.
-la 4-12cm de pilor se afla deschiderea canalelor coledoc si
Wirsung iar la 4-5cm de precedentele se deschide canalul
accesoriu al pancreasului( Santorini)
Jejunul
-este situat in centrul cav abd, suspendat de un mezenter
puterniciar ansele sale vin in raport cu portiunea ventrala a cav
abd,separate de acesta prin marele epiploon

Ileonul
-redus si se afla in portiunea caudala a marelui mezenter
-20 de vilozitati intestinale
La pisica, mucoasa duodenului prezinta valvule conivente(ca la
om)
Leporide
Duodenul
-dilatatie initiala foarte redusa. De la acest nivel, organul se
orienteaza caudal pana la intrareacav pelvine unde formeaza o
flexiune si se dirijeaza apoi cranial. In aceasta ansa cu
deschiderea inspre inainte se afla situat pancreasul
Ileonul
-in apropierea deschiderii in cecum prezinta o dilatatie (Sacullus
rotundus ) ce contine in structura sa formatiuni limfoide

INTESTINUL GROS
Ecvine
Cecumul
-forma de sac alungit si curbat ca o carja
-situat intre regiunea sublombara si stern, directie oblica ventrocranial
-extrem de boselat, datorita a 4 tenii
Se descriu 3 portiuni: carja, corpul si varful-vezi Pastea
Colonul