ARGUMENTARE

Managementul mediului are drept scop utilizarea responsabil a resurselor naturale, economice
i umane astfel nct mediul s fie protejat i mbuntit. O utilizare mai eficienta a electricitatii si a
combustibililor combinata cu niste costuri reduse de expediere a deseurilor prin introducerea masurilor
de reciclare, va rezulta in costuri reduse de operare. Experienta companiilor care au introdus deja
managementul mediului in productia lor, arata ca aceste companii au un avantaj competitiv. Profitariel
de pe urma costurilor reduse de oprare si a imbunatatirea relatiilor cu noii clienti, ca si cu vechi, sunt
mai mari decat costurile implementarii managementului mediului.
n momentul de fa vedem c tot mai multe organizatii si companii de toate felurile sunt din ce
in ce mai interesate sa realizeze si sa demonstreze o performanta ecologica sanatoasa prin controlarea
impactului activitatilor, produselor si serviciilor lor asupra mediului, ele efectueaz un numar crescut
de "remedieri" sau "auditri" pentru a aprecia performanta ecologica. Totusi, aceste remedieri si
auditri singure nu sunt suficiente pentru a asigura o organizatie ca performanta ei nu numai ca
intruneste, dar va intruni si in viitor cerintele legale. Standardele Managementului Mediului (cum ar fi
Comisia Europeana Eco- Management si Sistemul de Audit EMAS si seriile de standarde ISO 14000
constituie un etalon dupa care organizatiile si companiile isi pot masura performanta. Ele furnizeaza un
proces structurat care face posibila introducerea unui Sistem al Managementului Mediului viabil.
Sistemul de Management al Mediului (SMM) este un mecanism care se adreseaza unor teme
ecologice majore prin alocarea de resurse, desemnarea responsabilitatilor, si o evaluare continua a
practicilor, procedurilor si proceselor, care sunt organizate intr-un mod sistematic. De aceea, SMM se
distinge ca un instrument puternic care permite organizatiei sa realizeze si sa controleze nivelul
performantei ecologice pe care si-o stabileste. Astfel, devine parte integranta a sistemului managerial al
unei organizatii si este necesar sa fie coordonat cu eforturile sistemelor manageriale din alte domenii.
Omul traieste permanent ntr-un mediu n care este expus unei mari diversitati de situatii mai
mult sau mai putin periculoase, generate de numerosi factori naturali sau antropici. Manifestarile
extreme ale fenomenelor naturale cum sunt: furtunile, inundatiile, seceta, alunecarile de teren,
cutremurele puternice si altele, la care se adauga accidentele tehnologice si situatiile conflictuale, pot sa
aiba influenta directa asupra vietii fiecarei persoane si asupra societatii n ansamblu.
Poluarea mediului ambiant care-i extinde ameninarea asupra ntregii planete, a ajuns la un
punct n care atac dezlnuit omul i mediul su de existen. Trecnd peste limitele proprii de aprare
a naturii, de reglementare, de echilibrare, toi agenii poluani noi se rspndesc cu rapiditate n aer, n
ap, sau pe sol, apoi pe lan trofic la toate categoriile de veuitoare. genernd, dezvoltnd i propagnd
unul dintre cele mai grave pericole pe care 1-a ntmpinat civilizaia modem. Greelile care s-au facut
fa de imperativul pstrrii mediului ambiant au pltite scump i nu totdeauna de cei care le-au
provocat. Este timpul ca locuitori planetei noastre s depun eforturi comune pentru stvilirea
pericolului general de poluare a mediului ambiant. La ora actual, industria este considerat drept cea
mai important surs de poluare. Orizontul tangenelor polurii industriale este foarte extins, pornind de
la problemele de poluare a locului de munc i pn la consecinele ecologice care intereseaz globul
terestru n ntregime
Poluarea industrial va rmne i n viitor o problem ce trebuie s constituie preocupare
permanent nu numai a oamenilor de tiin, ci i a autoritilor locale, guvemamentale i chiar a
organizaiilor intemaionale
Protecia mediului este un concept care trebuie s se regseasc n fiecare domeniu de activitate:
industrial, agricol, comercial, de transport. Pentru o bun corelare ntre acest concept de protecia
mediului i domeniile de activitate amintite trebuie introdus un sistem de management de medi eficient.
Primul pas pentru ndeplinirea Standardelor Managementului de Mediu este introducerea unui
Sistem de Management de Mediu (SMM), care include structura organizatorica, responsabilitatile,
practicile, producedurile, procesele si resursele pentru determinarea si implementarea politicii
ecologice. Pentru ca o companie sa stabileasca si sa mentina cu succes un sistem de managementde
mediu, este necesar un interes real pentru imbunatatirea performantei ecologice pe o baza solida. SMM
1

trebuie facut, implementat si mentiunut astfel incat sa asigure indeplinirea politicii de mediu, a
obiectivelor si programelor pe care le-a adoptat compania. Trebuie sa stabileasca si sa revada si
revizuiasca periodic politica de mediu a companiei, obiectivle si programele. Pentru a indeplini aceste
sarcini, SMM prevede indrumari, care includ, dar nu sunt limitate, la urmatoarele subiecte:
1. Obtinerea recunoasterii de catre toti membrii organizatiei ca managementul ecologic este una
din prioritatile de frunte.
2. Stabilirea si mentinerea comunicatiilor cu partile interesate interne si externe.
3. Determinarea cerintelor legislative si aspectelor ecologice legate de activitatile, produsele sau
serviciile organizatiei.
4. Dezvoltarea implicarii conducerii si a angajatilor in protectia mediului, cu o indatorire clara de
contabilizare i responsabilitate.
5. Incurajarea planificarii ecologice pentru tot ciclul vietii unui produs sau proces.
6. Stabilirea unui proces de atingere a nivelelor de performanta tintite.
7. Asigurarea resurselor necesare si suficiente, inclusiv pregatirea, pentru atingerea nivelelor de
performanta tintite,pe o baza continua.
8. Evaluarea performantei ecologice raportat la politica de mediu a organizatiei, obiectivele si
tintele, si cutarea ameliorarii acolo unde este necesar.
9. Stabilirea unui proces de management de audit si revizuire a SMM si de identificare a
oportunitatilor de imbunatatire a sistemului si a performantei de mediu rezultante.
10. Incurajarea contractorilor si furnizorilor de a stabili un SMM.
Modelul SMM (Figura 1 -ANEXE) urmeaza vederea general a unei organizatii care subscrie
urmatoarelor principii:
1. Angajament si Politica. O organizatie trebuie sa-si defineasca politica de mediu si sa asigure
angajamentul sau fata de SMM.
2. Planificare. O organizatie trebuie sa formuleze un plan care sa-i indeplineasca politica de
mediu.
3. Implementarea. Pentru implementarea efectiva o organizatie trebuie sa dezvolte facilitatile si
mecanismele de sprijin necesare realizarii politicii ecologice, obiectivelor si tintelor.
4. Masuri si Evaluare. O organizatie trebuie sa masoare, sa monitorizeze si sa evalueze
performanta ecologica.
5. Analiza. Managementul trebuie sa revada si sa evalueze SMM la intervale definite pentru a-i
mentine efectivitatea si continua ameliorare.
6. Imbunatatirea. O organizatie trebuie sa-si imbunatateasca in mod continuu EMS, cu obiectivul
imbunatatirii performantei de mediu per total.
7. Avand acestea in vedere, SMM este cel mai bine privit ca o baza organizatorica care trebuie in
permanenta monitorizata si revizuita periodic pentru a oferi o directie efectiva pentru activitatile
ecologice ale unei organizatii ca raspuns la factorii variabili interni si externi. Fiecare persoana
din cadrul unei organizatii trebuie sa accepte responsabilitatea imbunatatirii mediului.
Implementarea unui SMM este un proces complex, care se extinde dincolo de aceste indrumari
generale si care are ca niste cerinte specifice sa fie adoptate de companie sau organizatie. ISO 14001 de
exemplu, contine cerinte specifice de sistem management care dau posibilitatea unei organizatii sa:
1. Stabileasca o politica ecologica potrivita pentru ea.
2. Identifice aspectele ecologice ale activitatilor trecute, existente sau planificate, produselor sau
serviciilor sa determine impacte ecologice semnificative.
3. Sa identifice legislatia relevanta si cerintele regulamentare.
4. Sa identifice prioritatile si sa stabileasca obiective si tinte potrivite.
5. Sa stabileasca standarde si programe pentru implementarea politicii si realizarea obiectivelor si
tintelor.

CAPITOLUL I
NECESITATEA INTRODUCERII UNUI SISTEM DE MANAGEMET AL MEDIULUI
1.1. Poltica de Mediu
O politica de mediu defineste obiectivele companiei si principiile de actiune referitoare la mediu,
inclusiv alinierea la toate cererile regulamentare privitoare la mediu. Politica ecologica formeaza baza
pe care organizatia isi stabileste obiectivele si tintele. Aceasta politica trebuie sa fie suficient de clara
pentru a fi inteleasa cu usurinta de partile interesate interne si externe si trebuie sa fie revazuta si
revizuita periodic pentru a reflecta schimbarea conditiilor si a informatiei..
Managementul organizatiei trebuie sa defineasca si sa documenteze politica de mediu. In plus, topmanagementul trebuie sa se asigure ca politica ecologica a organizatiei este potrivita cu natura,
marimea si impactele ecologice ale activitatilor sale, produselor sau serviciilor, ca include un
angajament pentru continua imbunatatire, prevenire a poluarii si alinierea la legislatia mediului
relevanta, este documentata si comunicata tuturor angajatilor sai si este disponibila pentru public.
1.2. Aspecte de mediu si impacte de mediu
Organizatia trebuie sa stabileasca si sa intretina proceduri de identificare ale aspectelor de
mediu ale actiunilor sale, produselor sau serviciilor, pe care le poate controla si cele asupra carora poate
avea influenta, pentru a le determina pe acelea care au sau care pot avea un impact semnificativ asupura
mediului.
Organizatia trebuie sa ia in consideratia la stabilirea obiectivelor sale ecologice toate aspectele
referitoare la aceste impacte semnificative. O organizatie fara SMM existent trebuie ca initial sa-si
stabileasca pozitia curenta cu privire la mediu prin intermediul unei revederi. Telul trebuie sa fie luarea
in consideratie a tuturor aspectelor de mediu ale organizatiei ca baza pentru stabilirea unui SMM.
1. Analiza trebuie sa acopere patru zone cheie si anume:
2. Cerinte legislative si reglementari.
3. Identificarea aspecetelor de mediu semnificative.
4. Examinarea practicilor si procedurilor managementului de mediu, existente.
5. Evaluarea preexistenta din investigatiile incidentelor anterioare.
1.3. Cerine legale i aspecte de mediu
O companie se conformeaza cerintelor ecologice legale daca se conformeaza tuturor legilor si
reglementarilor relevante pentru companie. O companie trebuie sa se conformeze tuturor cerintelor
legale relevante, chiar daca nu are un sistem de management ecologic (SMM). Pe de alta parte, o
companie poate sa nu se conformeze unor asemenea reglementari, de vreme ce in situatii diverse
autoritatile competente pot sa accepte neconformarea cu legislatia.
1.4. Stabilirea obiectivelor i intelor de mediu
Organizatiile trebuie sa stabileasca si sa mentina documentat obiective si tinte la fiecare nivel si
functie relevanta din cadrul organizatiei. Cand isi stabileste si revizuieste obiectivele, o orgnizatie
trebuie sa ia in consideratie si cerintele legale sau de alt fel, aspectele ecologice semnificative, optiunile
tehnologice, cerintele financiare, operationale sau de afaceri si parerile partilor interesate. Obiectivele si
tintele trebuie sa fie conforme cu politica de mediu, inclusiv cu angajamentul de prevenire a polutarii.
1.5. Implementarea politicii i realizarea obiectivelor i intelor
Organizatiile trebuie sa stabileasca si sa intretina programe pentru realizara obiectivelor si tintelor
stabilite.
Aceste programe includ:
1. Desemnarea responsabillitatii pentru realizara obiectivelor si tintelor la fiecare functie si nivel
relevant al organizatiei.
2. Mijloacele si intervalul de timp in care sa fie realizate.

3. Daca un proiect se refera la noi dezvoltari sau activitati noi sau modificate, produse sau servicii,
programul va fi modificat in punctele relevante pentru a se asigura ca managementul ecologic
se aplica unor asemenea proiecte.
1.6. Avantajele implementrii SMM
Organizatie care implementeaza un SMM eficient va ajuta la protejarea sanatatii umane si a
mediului de potentialele impacte ale activitatilor, produselor sau serviciilor sale si va ajuta la
mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului. Detinerea unui SMM poate ajuta o organizatie sa dea
partilor interesate increderea ca:
1. Exista un efort managerial de asigurare ca prevederile obiectivelor, tintelor si politicii sunt
realizate.
2. Accentul este plasat mai degraba pe prevenire decat pe actiune corectiva.
3. Evidenta ingrijirii necesare si a conformarii cu reglementarile poate fi asigurata.
4. Proiectul sistemului cuprinde un proces de continua imbunatatire.
Unitatea al carei management cuprinde un SMM are o baza de echilibrare si integrare a intereselor
economice si de mediu. O organizatie care a implementat un SMM, poate realiza un avantaj competitiv
semnificativ. Beneficii economice pot fi castigate din implementarea unui SMM. Acestea tebuie sa fie
identificate pentru a demonostra partilor interesate si clientilor, in special actionarilor, valoarea pe care
o are pentru organizatie un bun managementde mediu. Ofera de asemenea organizatiei ocazia de a lega
obiectivele si tntele de mediu de rezultatele financiare specifice si astfel, sa se asigure ca resursele sunt
disponbile acolo unde ofera cele mai mari beneficiii si in termeni financiari si in termeni de mediu.
Beneficiile potentiale asociate unui SMM eficient sunt:
-Asigurarea clientilor de angajamentul la un management de mediu demonstrabil.
-Intretinerea bunelor relatii publice / comunitare.
-Satisfacerea criteriilor investitorilor si imbunatatirea accesului la capital.
-Obtinerea asigurarii la un cost rezonabil.
-Marirea imaginii si a sectorului de piata.
-Satisfacerea criteriilor de certificare de vanzare.
-Imbunatatirea controlului costurilor.
-Reducerea incidentelor care rezulta din responsabilitati.
-Conservarea materiilor prime si energiei de alimentare.
-Facilitarea obtinerii permiselor si autorizatiilor.
-Favorirarea dezvoltarii si aport la rezolvarea problemelor de mediu.
1.7. Programul implementri managementului de mediu
Programul Managementului de Mediu este o descriere a obiectivelor si activitatilor specifice pe
care o companie trebuie sa le stabileasca pentru a asigura o mai mare protejare a mediului intr-un
anumit loc, incluzand o descriere a masurilor luate sau avute in vedere pentru atingerea acestor
obiective.
Crearea si folosirea a unuia sau a mai multe programe, este un element cheie pentru indeplinirea cu
succes a Standardelor de Managementde Mediu. Aceste programe descriu cum vor fi atinse obiectivele
si tintele organizatei, incluzand intervale de timp si personalul responsabil pentru implementarea
politicii de mediu a organizatiei. Programele pot fi impartite pentru a se adresa elementelor specifice
ale operatiunilor organizatiei. Ele trebuie sa includa o revizuire ecologica pentru activitatile noi si poate
include, acolo unde este practic sau necesar apreciere ale stadiilor de planificare, design, productie,
marketing si dispunere.
1.7.1 Structura i responsabilitate
Un program trebuie sa defineasca, sa documenteze si sa comunice rolurile, responsabilitatile si
autoritatile astfel incat sa facilliteze managementul ecologic efectiv. Managementul va furniza resursele
esentiale pentru implementarea si controlul SMM. Resursele includ resursele umane si cele financiare,
tehnologice si specializate. Top managementul organizatiei va numi un reprezentant (sau mai multi) de
4

management specifice, care, in afara de alte responsabilitati, va avea roluri, responsabilitati si o

autoriate bine definita pentru a asigura ca cerintele SMM sunt stabilite, implementate si mentiunute
conform EMS folosit, si pentru raportarea performantelor SMM catre top management, ca baza pentru
imbunatatirea SMM.
1.7.2 Competena i contientizarea pregtirii
Personalul care indeplineste sarcini care pot provoca un impact ecologic semnificativ trebuie sa fie
competent pe baza unei educari si pregatiri potrivite si/sau pe baza experientei. Este esential pentru
angajatii de la fiecare functie si nivel relevant sa fie constienti de:
1. Importanta si conformarea cu politica de mediu si cerintele SMM.
2. Impactul ecologic semnificativ, actual sau potential al activitatilror lor si beneficiile ecologice
ale performantei personale imbunatatite.
3. Rolurile si responsabilitatile lor in realizarea conformarii cu politica si procedurile de mediu si
cu cerintele SMM, inclusiv pregatirile de urgenta si cerintele de raspuns.
Se va construi un sistem de comunicare care va fi inzestrat cu informatii despre sistem si modul de
realizare al acestuia. Raportarea furnizeaza un mijloc de comunicare efectiv si din ce in ce mai
important al performantelor de mediu ale companiei, tuturor partilor interesate. Pentru ca un raport sa
fie eficient, el trebuie sa fie onest si direct si fondat pe o baza de informatii curente si adecvate.
Pentru a atinge calitatea dorita a raportarii, organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina
procedurile pentru comunicatiile interne intre variatele nivele si functii ale organizatiei si pentru
primirea, documentarea si raspunderea la comunicarea relevanta a partilor interesate externe.
Organizatia trebuie de asemenea sa formeze o responsabilitate crescanda la anchetele "externe" si sa-si
dezvolte abilitatea de a lua in calcul si de a inregistra informatii din sursele care reglementeaza
activitatile comune.
1.8. Analiza managementului
Pentru a mentine continua imbunatatire, potrivire si eficacitate a SMM si, prin aceasta, a
performantei sale, managementul organizatiei trebuie sa revada si sa evalueze SMM la intervale
definite. Procesul de revedere a managementului va asigura ca informatiile necesare sunt adunate
pentru a permite managemntului sa continue aceasta evaluare.
Aceasta revedere va fi documentata. Revederea managementului se va adresa posibilei nevoi de
schimbare a strategiei, obiectivelor, sau altor elemente ale SMM, in lumina rezultatelor sistemelor audit
de managementde mediu, schimbarea cirumstantelor si angajamentul la continua imbunatatire. Sfera
revederii trebuie sa fie extinsa, cu toate ca nu toate elementele unui SMM trebuie sa fie revazute
deodata si procesul revederii se poate intinde pe o perioada de timp. Revederea strategiei, obiectivelor
si procedurilor trebuie sa fie efectuata de la nivelul managerial care le-a definit.
Revederea trebuie sa includa: (a) rezultatele din audituri; (b) extinderea la care au fost atinse
obiectivele si tintele; (c) continua conveninenta a SMM in legatura cu conditiile si informatiile
schimbatoare; si (d) relevante printre partile interesate. Observatiile, concluzile si recomandarile trebuie
sa fie documentate pentru actiunea necesara.

CAPITOLUL II
ANALIZA INIIAL DE MEDIU LA FABRICA DE CIMENT N SCOPUL
IMPLEMENTRII UNUI SISTEM DE MANAGEMENT A MEDIULUI
2.1. Descrierea activitii
La baza procesul de fabricare a cimentului st obinerea clincherului prin descompunerea
materiilor prime (inclusiv decarbonatarea calcarului) pn la oxizii de calciu, siliciu, fier i aluminiu i
mineralizarea acestora sub forma de clincher. Formarea clincherului este un proces complex, intens
energofag.
Societatea comercial de analizat, funcioneaz cu ase linii de obinere a clinkerului a cte 800
t/clinker/zi, o linie de 3000 t/clinker/zi, o secie de azbociment, o secie de var i var hidratat, n flux
continuu.(Foto nr.1- ANEXE)
Linia tehnologic I (6 x 800 t/zi) cuprinde urmtoarele secii:

Mrunire materii prime (concasare, reconcasare calcar);

Uscare marn i material de adaos (zgura);

Mcinare materii prime n mori cu bile;

Silozuri de omogenizare fin;

Ardere clinker n cuptoare rotative cu schimbtoare de cldur;

Transport i depozitare clinker n hal deschis;

Mcinare clinker n mori cu bile;

Depozitare ciment n silozuri nchise;

nscuire i expediie ciment;

Linia tehnologic II (linia de 3000 t/zi) cuprinde urmtoarele secii:

Uscare materii prime (marn);

Mcinare materii prime n mori cu bile;

Omogenizare i depozitare fin;

Arderea clinkerului n cuptor;

Mcinarea clinker n mori cu bil;

Depozitarea n silozuri nchise.

2.2. Materii prime i auxiliare

Materii prime: calcar, argil, pirit, azbest;

Adaosuri: gips, zgur;

Depozitarea acestor materiale se face n urmtoarele spaii ale fabricii:

Calcar i argil - n hala deschis (fabrica veche) i silozuri (fabrica nou);

Gips, zgur, i pirit n hale deschise;

Azbest: n magazie nchis (ambalat n saci).

a. Pentru fabricaie ciment: materii prime (calcar, argil, pirit) sunt mmnite prin concasare
i mcinare, apoi introduse n cuptoare rotative, unde la temperatur de 1450 C se obine
clinker. Prin mcinarea clinkerului n adaos cu gips i zgur se obine cimentul.
b. Pentm fabricaie var: materia prim (calcar) este ars n cuptoare tip MAERTZ la
temperaturi de 900 - 1150 C obinndu-se vaul bulgri.
c. Dup concasare, o parte se macin obinndu-se varul BCA, iar alt parte se hidrateaz.
2.3. Utiliti
Alimentarea cu ap potabil i industrial
Apa de alimentare provine dintr-un dren de captare pe malul stng al acumulrii Luga i este
asigurat n cantitate de 121 l/s.
6

Pentru utilizare n scop industrial apa este tratat prin instalaii de filtrare i schimbtor de ioni
catodici, prin care se asigur o duritate maxim de 0,1 grade duritate.
Transportul auto se utilizeaz pentru:
-transport calcar i argil din cariere la concasoare cu autobasculante de tip RABA 16 t, BELAZ 32 t,
BELAZ 40t.
-transport produse (ciment i var hidratat n saci, ciment vrac, plci azbociment cu mijloacele de
transport ale beneficiamlui;
-aprovizionare : cu diverse mijloace auto proprii.
-transportul pe linii ferate interne folosit pentru:
-expedierea cimentului i varului hidratat vrac;
-pentru aprovizionarea cu pcur se folosesc;
-expedierea cimentului i varului hidratat n saci;
Procesul de obinere a clinkerului emite n mod inerent CO 2 (gaz cu efect de ser), rezultat att
din decarbonatarea calcarului ct i din arderea n cuptorul de clincher a diversilor combustibili pentru
a obine energia termic necesar. Clincherul este apoi mcinat mpreun cu gips i transformat n
ciment Portland.
Pentru obinerea cimenturilor compozite, cu caracteristici mbunatite pentru anumite aplicaii,
clincherul este inlocuit parial de diversi compusi minerali:
- materiale naturale (roc vulcanic, calcar etc.);
- materiale reziduale (deeuri sau produse secundare din alte industrii: gura granulata de furnal, cenusa
de termocentrala etc.)
Factorul de Clincher indic procentajul de clincher utilizat la fabricarea cimentului. Din punct
de vedere a dezvoltrii durabile, reducerea factorului de clincher este una dintre metodele cele mai
eficiente aplicate de fabricile de ciment att pentru conservarea resurselor naturale (materii prime i
combustibili utilizai la fabricarea clincherului), ct i pentru reducerea emisiilor de CO2.
Societatea deintoare a fabricii de ciment analizat i propune s extind utilizarea compuilor
minerali n ciment n vederea dezvoltrii unei game largi de cimenturi compozite cu aplicaii din ce n
ce mai diverse. Utilizarea acestora n betoane aduce multiple beneficii, dintre care menionam:
- mbunatirea proprietilor betonului proaspat (lucrabilitate, reducerea segregarii, etc);
- pentru betoanele ntrite - creterea rezistenelor finale, scderea cldurii de hidratare i implicit a
tendinei de fisurare ale acestora, creterea durabilitii acestora
Producia de ciment necesita cantiti mari de energie electric i termic. Eficiena energetic,
definit ca energia termic total consumat pe tona de clincher produs i, respectiv ca energia
electric total consumat pe tona de ciment produs, este funcie aproape n intregime de tehnologia
aplicat n procesul de producie. mbunatiri importante ale eficienei energetice rezult din
investiiile facute n echipamente i tehnologii moderne i din nchiderea cuptoarelor vechi, mari
consumatoare de energie.
Pe lang reducerea costurilor de productie, cresterea eficientei energetice contribuie pozitiv att
la conservarea resurselor naturale (combustibili) ct i la reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser
(CO2) generate att prin arderea combustibililor n cuptorul de clincher, ct i prin producerea energiei
electrice.

CAPITOLUL III
SURSELE DE POLUARE DIN CADRUL FABRICI DE CIMENT
3.1. Emisii de poluani
Apele uzate rezult de la compresoare i mori de fin, de la separatorul de produse petroliere i
ape uzate menajere. Ape industriale uzate rezultate din procesul de producie sunt epurate n prealabil
n instalaii locale (separatoare de produse petroliere, decantoare, neutralizatoare). Apele menajere sunt
ntr-un decantor cu etaj tip INHOFF, dup care sunt dezinfectate cu soluie clorigen. Epurarea final se
face ntr-un decantor cu dou compartimente i un separator cu insuflare aer. Decantorul final este
format dintr-un bazin cu dou compartimente 4 x 2,3 x 80 m din beton armat, n amonte fiind prevzut
un cmin distribuitor cu un stvilar care asigur fe conducerea efluientului ctre bazinul de retenie, fie
ctre un canal deschis de ocolire a acestuia n caz de curtire sau reparare.
Apele, care trec prin decantorul final, intr n separatoml final de produse petroliere care este o
constmctie de beton armat cu un volum util de 69 m 3 i are timpul tehnologic de separare de
aproximativ 20 min. Transportul efluientului general spre emisarul din zon se face printr-un canal
trapezoidal deschis, pe care s-a montat o mir de nivel pentru msurarea debitelor evacuate. Debitul
evacuat este de maxim 47,5 1/s. De asemenea, n vederea creterii gradului de siguran n cazul unor
scpri accidentale de produse petroliere precum i pentru a mri eficiena de epurare a apelor ,s-au
montat trei grtare metalice ce constituie baraje susintoare ale materialului de absorbie pe tronsonul
evacuare general - pod CFR.
Sistemul de canalizare este de tip divizor, avnd o capacitate proiectat de 62 mc/h (ape
industriale) i 48 mc/h (ape menajere).
Fabrica de ciment evacueaz n atmosfer o serie de noxe care se pot mpri n dou categorii:
- Poluani rezultati n procesele tehnologice de obinere a cimentului, varului i produselor de
azbociment i anume: praf de ciment, praf de zgur, praf de var i pulberi de azbociment;
- Poluani rezultai n urma arderii combustibilului lichid (pcura) n centrala termic, cuptoarele de
clinker, usctoarele de zgur, usctoarele de loess i cuptorul de var i anume: S0 2, N02, funingine, C02,
i compui organici volatili.
Aceste surse pot fi:
- surse dirijate, caracterizate prin faptul c aerul impurificat sau gazele rezultate din
proces sunt colectate, transportate i exhaustate n atmosfer prin sisteme mecanice;
- surse nedirijate, caracterizate prin faptul c poluanii rezultai din proces sunt evacuai n mod liber n
atmosfer.
Sursele dirijate sunt la rndul lor de dou feluri:
- surse controlate, caracterizate prin faptul c sunt prevzute cu
instalaii de epurare.
- surse necontrolate caracterizate prin faptul c nu sunt prevzute cu instalaii de reinere a poluanilor.
Sursele dirijate controlate sunt aferente principalelor faze ale fluxului tehnologic care conduc la
emisii mari de poluani n aer. Sursele dirijate necontrolate sunt constituite de courile de evacuare a
gazelor de ardere de la centrala termic.
Sursele nedirijate sunt constituite de anumite operaii de manevrare a materiilor prime i a
produselor fnite. Poluantul principal evacuat n atmosfer de fabrica de ciment este constituit de
particule minerale, poluani specific industriei cimentului. Caracteristicile surselor i emisiilor dirijate
controlate de particule pentru situaia actual de funcionare este prezentat n tabelul alturat.
Poluanii evacuai n atmosfer conduc nu numai la deteriorarea calittii atmosferei, ct i a
celorlali factori de mediu, afectnd astfel direct sau indirect omul.
Principalul poluant atmosferic rezultat este constituit din amestecul S0 2 + SO2, (SO2, se afl n
proportie mult mai mare dect SO3), exprimat ca S02. Poderea sa principal n compoziia gazelor de
ardere se datoreaz coninutului de sulf n combustibilii ce nu au fost supui procesului de desulfurare.

Conform documentaiei ce a stat la baza acestei lucrri, combustibilul utilizat este pcura cu coninut de
sulf de 3.2%.
Urmtoarea nox semnificativ este N02, dup care urmeaz: CO, funingine i COV (compusi
organici volatili). Emisiile de poluani specifce pentru toate sursele importante care folosesc drept
combustibil pcura precum i compararea acestora cu normele legiferate n vigoare sunt date n tabelele
de mai jos.
Toate acestea sunt exemplificate n tabelele 3.1 , 3.2 , 3.3 , 3.4. ANEXE.
3.2. Procese tehnologice specifice
Pulberile constituie principalul poluant atmosferic rezultat n urma proceselor tehnologice
specifice din fabricile de ciment, var i azbociment. Pulberile n suspensie reprezint un amestec
complex de substane organice i anorganice. Pulberile n suspensie rezultate de la procesele
tehnologice ale fabricii sunt netoxice dar cu un coninut mare de compui de calciu, siliciu, fier,
magneziu, metan.
Aceste pulberi apar n urmtoarele etape ale procesului tehnologic:

Pentru fabricile de ciment:

concasare calcar;
omogenizare i depozitare fin;
cuptoare de clincher;
mori ciment;
usctoare zgur;
silozuri de ciment;
expeditie ciment;

Pentru fabrica de var

macmare var;
hidratare var;
expediie var
n secia de azbociment apar pulberi de azbociment cu un coninut de azbest de 8 18 % azbest.
Odat emise n atmosfer, fibrele de ciment pot cltori pe o distan considerabil datorit
proprietilor aerodinamice. Deorece aceste fibre nu interacionez chimic, singurul mecanism de
curare a atmosferei este n timpul ploilor sau a ninsorilor.
Emisiile nedirijate de particule au loc n timpul urmtoarelor operaii:

intrri i ieiri n /i din concasoare;

transport materii prime (Benzile de transport);

descrcare materii prime din mijloace auto;

transfer materii prime n/din silozuri, buncre;

transfer clinker pe benzi transportoare i n silozuri;

transfer amestec n mori;

transport ciment la elevator, buncr silozuri;

transfer ciment n saci;

Evaluarea debitelor masice de particule rezultate din aceste operaii este deosebit de difcil.
Este de menionat faptul c spectrul dimensional al particulelor evacuate n atmosfer este deosebit de
larg. Astfel, n cursul manevrrii materiilor prime rezult n primul rnd particule cu dimensiuni mari
(peste 20 m) care se depun repede pe sol, afectnd n principal zona de lucru.
n cursul manevrrii cimentului se emit n principal particule de dimensiuni mici (sub 20 m)
care se regsesc n atmosfer ca particule.
Toate acestea sunt exemplificate n tabelul 3.5 din ANEXE.
3.3. Surse de poluare sonor
Sursele productoare de zgomot i vibraii n cadml fluxului tehnologic sunt reprezentate de:
9


staiile de compresoare;

staiile suflante;

morile de fin i de ciment;

concasarea calcarului
3.4. Gospodrirea deeurilor
Principalul deeu care rezult din activitatea unitii este paciurina, provenit din cadrul
ateliemlui de fabricaie plci azbociment. Acesta conine azbest fibr foarte scurt i ciment inert, fiind
evacuat cu mijloace auto proprii la vechea carier de argil unde este depozitat ntr-o hald, n zona
escavat a unei cariere de argil. Nu s-a constatat pn n prezent poluarea zonei limitrofe carierei de
argil cu acest tip de deeu, dei depozitarea este necorespunztoare.
3.5. Gospodrirea substanelor toxice i periculoase
n procesul de exploatare a calcarului se folosete nitramoniu i astralit (pentru iniierea
exploziei). Aceste substane nu sunt radioactive.
La o explozie medie se consum aproximativ 20 kg. Depozitarea acestor produse se face n
spaii nchise, special amenajate cu paz pemianent. Odat ce aceti poluani ajung n aer, ei vor
influena negativ i calitatea celorlali factori de mediu i anume apa i solul. Praful degajat este depus
pe suprafaa solului sau n ape, fie atorit greuti particolelor, fie datorit precipitaiilor care cad.
Acesti poluani sunt depui pe suprafaa solului de unde sunt antrenai n sol modificnd proprietile
fizice, chimice i bacteriologice ale solului. Acela efect are i asupra apelor de suprafa din zon.

10

CAPITOLUL IV
ACIUNILE NECESARE IMPLEMENTRI SISTEMULUI DE MANAGEMENT
A MEDIULUI LA FABRICA DE CIMENT
Utilizarea eficient a resurselor naturale este un obiectiv important al companiei. Promovarea
eco-eficienei procesului de fabricatie a cimentului, prin conservarea resurselor naturale i valorificarea
materiilor reziduale (deeuri sau produse secundare) ale altor industrii, este una din modalitaile
utilizate pentru a pune n practic angajamentul de dezvoltare durabila asumat. Cresterea eco-eficienei
procesului, monitorizat atent prin diferiti indicatori de performan.
4.1. Monitorizarea i raportarea emisiilor
Arderea clincherului n cuptoare este nsoit inerent de emiterea in atmosfera a unor poluani.
Co-procesarea deseurilor in fabricile de ciment este de asemenea realizata numai daca suntem siguri ca
astfel de procese nu au efecte negative asupra sanatatii populatiei, asupra mediului inconjurator si
calitatii produsului. n vederea implementarii acestor principii, societatea fabricii de ciment a dezvoltat
si implementat la nivel de grup un standard de monitorizare si raportare a emisiilor rezultate la cosul
cuptorului de clincher (standardul MRE). Acest standard a fost implementat in cadrul fabricilor de
ciment Holcim (Romania) SA s-a realizat pana la sfarsitul anului 2003 si consta in:

Monitorizarea continua a emisiilor de Prat, CO 2, CO, NOx, SO2, VOC, C6H6, Hg, HCl, HF prin
instalarea echipamentelor de monitorizare continua a emisiilor la cosurile cuptoarelor de clincher.
Monitorizarea discontinua, o data pe an, a emisiilor de metale grele, dioxine si furani.
Raportarea rezultatelor masuratorilor si monitorizarilor de mediu demonstreaza:
demonstreaza conformitatea activitatii cu cerintele legale;
permit compararea emisiilor cu emisiile altor companii;
dovedeste progresul continuu realizat in ceea ce priveste performanta de mediu,
Performanta obtinuta prin sistemului de msurare i monitorizare se reflecta prin includerea si
evaluarea anuala a acestuia in cadrul indicatorul global de performanta de mediu.

4.1.1 Monitorizarea emisiilor de CO2

Studiile estimeaza ca industria cimentului este responsabila pentru 5% din emisiile de CO 2 generate
de activitatea umana. Prin urmare, monitorizarea si reducerea acestor emisii reprezinta o prioritate
pentru compania noastra.
Sursele de CO2 din industria cimentului sunt (Figura nr.4.1 ANEXE):
Decarbonatarea materiilor prime
Arderea combustibililor fosili in cuptoare
Emisii indirecte din energia electrica achizitionata
Transport + procese netehnologice
Emisiile de CO2 pot fi reduse prin:
- reducerea clinkerului utilizat pe tona de ciment;
- inlocuirea combustibililor fosili;
- imbunatatirea eficientei energetice;
Pentru inventarierea emisiilor de CO2 folosim Protocolul CO2 al WBCSD pentru ciment,
instrument utilizat la nivelul intregului Grup Holcim.
Astfel, raportam urmatorii indicatori:
- emisii absolute brute cantitatea totala de CO2 emisa in urma activitatii de producere a
cimentului
11

- emisii absolute nete emisii absolute brute minus creditele pentru reducerile indirecte, cum
ar fi utilizarea deseurilor ca si combustibil
- emisii absolute brute cantitatea bruta de CO2 emisa pe tona de ciment
- emisii absolute nete cantitatea neta de CO2 emisa pe tona de ciment
4.2. Co-procesarea deeurilor
Co-procesarea deeurilor n fabricile de ciment este o metod des utilizat n diverse pari ale
lumii de a trata i elimina n condiii de deplin siguran deseurile cu un coninut energetic mare,
valorificate energetic ca i combustibili alternativi a caror compoziie chimic sau mineralogic le face
apte pentru valorificare ca:
- materii prime alternative la fabricarea clincherului;
- compusi minerali pentru fabricarea cimenturilor compozite
Metoda contribuie semnificativ la ndeplinirea obiectivelor majore ale dezvoltrii durabile
deoarece permite eliminarea deeurilor n condiii controlate, de deplin siguranta pentru mediul
inconjurator, pentru sanatatea si securitatea publica si pentru calitatea produsului finit (ciment).
Conservarea resurselor naturale prin inlocuirea partiala a combustibililor si/sau materiilor prime
traditionale cu unele alternative, provenite din deseuri ale altor industrii si din deseuri menajere sortate
la sursa. Reducerea emisiilor indirecte de gaze cu efect de sera generate in cazul depozitarii sau
incinerarii acestor deseurilor, prin eliminarea lor controlata, prin co-incinerare, fara a mari simultan
emisiile proprii.
Din pcate nu toate deeurile pot fi co-procesate n fabricile de ciment. Limitari sunt impuse de:
- cerintele specifice ale procesului de fabricare a cimentului;
- limitele de emisii atmosferice impuse pentru fabricile de ciment de HG 128 referitoare la
incinerarea deseurilor;
- normele de siguran i securitate a muncii.
Analizele fizico chimice complexe sunt de aceea o necesitate in vederea acceptarii deseurilor spre
co-procesare astfel incat sa poata fi efectuat un control strict al tuturor factorilor care ar putea duce la
depasiri ale acestor limite. Holcim (Romania) SA isi propune initierea unor parteneriate cu generatorii
de deseuri in vederea identificarii si implementarii unor solutii economic avantajoase, ecologice si
viabile de eliminarea a deseurilor. Holcim isi propune initierea unor parteneriate cu generatorii de
deseuri si pune la dispozitia acestora intreaga sa experienta internationala, in vederea identificarii si
implementarii unor solutii economic avantajoase, ecologice si viabile de eliminarea a deseurilor.
Holcim actioneaza activ in vederea extinderii capacitatilor de co-procesare a deseurilor in toate
fabricile sale din Romania, asigurand in acelasi timp ca va lua toate masurile necesare ca furnizarea
serviciilor de mediu sa nu aiba impact negativ asupra sanatatii si sigurantei publice, mediului
inconjurator si a calitatii produselor sale.
4.2.1. Deeuri co-procesabile
Experienta internationala vasta a grupului Holcim, de peste 30 de ani in acest domeniul, arata ca
urmatoarele categorii de deseuri pot fi co-procesate (pretratate, daca este cazul si co-incinerate) si
valorificate energetic drept combustibili alternativi, lista nefiind insa exhaustiva:

uleiuri uzate (motor, transmisie, industriale), inclusiv filtre ulei

lamuri, namoluri, gudroane acide/neutre, pamanturi decolorante, reziduuri parafinoase,

provenite in principal din prelucrarea petrolului si a produselor petroliere, etc.

cauciuc (inclusiv anvelope intregi/taiate),

lemn (inclusiv tratat cu conservanti pentru lemn, sau vopsit),

hartie (inclusiv tiparita), resturi celulozice de la productia de hartie sau de la reutilizarea

hartiei

mase plastice (inclusiv ambalaje uzate)

compui organici provenii din industria de medicamente si din industria chimica

compui organici provenii din industria de colorani, solventi, lacuri si vopsele

12

In ceea ce priveste valorificarea materiala, ca materii prime alternative, in fabricile de ciment se

pot co-procesa urmatoarele categorii de deseuri:

zgura de furnal, cenusa de termocentrala, cenusa de pirita,

fosfogipsul si rhea-gipsul (reziduu obtinut de ca neutralizarea gazelor sulfuroase de la

centralele termoelectrice )
4.2.2. Avantajele co-procesrii deeurilor (Figura nr.4.2-ANEXE)
Co-procesarea (pre-tratarea si co-incinerarea) deseurilor in fabrica de ciment se bucura de toate
avantajele oferite de conditiile tehnologice deja existente in procesul de fabricare a cimentului :
temperatura foarte ridicata a flacarii (2000 C)
timp de stationare in cuptor la temperaturi mai mari de 1100 C este de 5 - 6 sec
exces de O2 necesar procesului combustie totala
neutralizarea acizilor gazosi prin captarea lor de catre calcarul din materiile prime
Adaugand la acestea recuperarea totala a valorii calorifice a deseurilor, lipsa generarii altor materii
secundare (zguri, cenusi) care sa necesite depozitare ulterioara, putem afirma ca aceasta metoda
reprezinta o solutie ideala pentru rezolvarea problemei deseurilor, in conditii de deplina siguranta atat
pentru mediul inconjurator cat si pentru calitatea produsului nostru finit (cimentul).
Pentru generatorii de deeuri, ea ofera:
Garantia unei eliminari totale, relativ ieftine, in conditii de deplina siguranta pentru mediul
inconjurator.
Inchiderea ciclului de viata al produselor
Evitarea problemelor de mediu si penalizarilor aferente
Pentru producatorii de ciment, ea asigura:
Substituirea partiala a combustibililor si materiilor prime traditionale.
Cele mai mari beneficii le are ns societatea i mediul nconjurator, metoda avand ca rezultat :
Conservarea resurselor naturale: carbune, pacura, gaz, gips, calcar, argila, etc
Reducerea indirecta a emisiilor de gaze, care s-ar genera in cazul in care deseurile or fi tratate
prin depozitare sau incinerare in incineratoare amenajate special
Diminuarea riscurilor de mediu (depozitari necontrolate, poluarea solurilor, apelor etc)
Evitarea supraaglomerarii depozitelor controlat
4.3. Coincinerarea deeurilor n fabricile de ciment (Figura nr.4.3)
Coincinerarea deeurilor n fabricile de ciment are ca scop valorificarea lor energetice i/sau
materiale drept combustibili alternativi, astfel nct mediul inconjurtor s fie protejat corespunztor.
Exist o list a deeurilor care pot fi coincinerate cu impact nesemnificativ asupra mediului, deeuri
pentru care exist o vast experien n Uniunea Europeana i/sau n Romnia, astfel nct autorizarea
coincinerrii acestora se poate face mai uor i ntr-o perioad mai scurt de timp, urmnd procedura de
autorizare pentru activitile cu impact nesemnificativ asupra mediului.
Aceast list se actualizeaz periodic/anual, pe masura dobndirii unei experiene adecvate n
coincinerarea i a altor tipuri de deeuri, precum i a maturizrii pieii deeurilor.
Ele substituie fie materiile prime tradiionale, fie produsul intermediar (clincher), necesitnd o
eventual modificare a reetei de fabricaie, dar nu se supun legislaiei referitoare la coincinerarea
deeurilor, introducerea lor n procesul de fabricaie al cimentului avnd impact nesemnificativ asupra
mediului nconjurtor.
Urmtoarele categorii de deeuri nu sunt adecvate coincinerrii n fabricile de ciment:
a) deeuri explozive,
b) deeuri radioactive,
c) deeuri spitaliceti infecioase,
d) deeuri purttoare de germeni patogeni
e) deeuri menajere/municipale nesortate,
f) baterii ntregi,
13

g) deeuri de echipamente electrice i electronice nedezmembrate.

4.3.1. Descrierea general a proceselor
Procesul de fabricaie a cimentului const n extragerea materiilor prime din cariere, mrunirea
i omogenizarea lor n morile de materii prime, obtindu-se aa numita fain. Aceasta se introduce in
cuptorul rotativ unde prin ncalzire la aproximativ 14500C, datorita reactiilor chimice ce au loc, se
formeaza clincherul de ciment.
Clincherul, rcit brusc la ieirea din cuptor, se macin impreuna cu gipsul i cu alte adaosuri n
morile de ciment, obinandu-se astfel produsul finit cimentul. Producerea clincherului de ciment are
loc de obicei n cuptoare rotative, prin procedeul uscat cu schimbator de caldura n trepte (cu cicloane).
Producia de clincher poate fi realizat, n anumite cazuri, folosind procedeul umed sau semiumed.
Indiferent de metoda de fabricare, obinerea clincherului este, de fapt, un proces de conversie n care
materialele introduse n proces (combustibili i materii prime) sunt consumate sau integrate n produsul
final.
Combustibilii convenionali (carbune/cocs de petrol, pcur sau gaz metan) sau materiile prime
convenionale (calcar, argil, marn, loess, bentonit) utilizate traditional n procesul de fabricare a
cimentului se pot nlocui parial cu deeuri cu o compoziie corespunzatoare cerinelor procesului
tehnologic, cerinelor calitative i de protectie a mediului.
n cazul procesului de fabricaie a cimentului pe procedeu uscat, cu schimbator de caldura n
trepte cu/i fr precalcinator deeurile sunt introduse prin urmatoarele puncte de alimentare (Figura
nr.4.4):
a) arzator principal
b) camera ascendenta (la capul rece al cuptorului rotativ)
c) precalcinator, dac cuptorul este prevazut cu acest echipament.
n cazul procesului de fabricaie a cimentului pe procedeu umed, deeurile pot fi introduse fie
in arzatorul principal, fie la mijlocul cuptorului (n zona de calcinare). (Figura nr.4.5). Punctele de
alimentare menionate anterior sunt aplicabile n cazul coincinerarii deeurilor cu putere calorifica
relativ ridicat, care, n principal sunt valorificate prin recuperarea valorii lor energetice. Exist i tipuri
de deeuri, care au o putere calorific relativ scazut, dar datorit faptului ca au un coninut mineralogic
similar cu al materiilor prime convenionale, pot fi valorificate prin recuperarea att a valorii lor
energetice ct i a celei materiale. n cazul procesului de fabricaie a cimentului pe procedeu uscat,
aceste deeuri pot fi alimentate att n camera ascendent (capul rece al cuptorului), n precalcinator sau
n moara de fina (materii prime). Ultimul punct de alimentare poate fi folosit n cazul n care
coninutul organic al deeurilor alimentate este mai mic de 5%.
4.3.2. Avantajele coincinerrii deeurilor n instalaii de fabricare a clincherului
Caracteristicile tehnice ale procesului de fabricare a clincherului, n cazul
coincinerrii deeurilor, sunt urmtoarele:
a) timp de staionare al gazelor reziduale n cuptorul rotativ de cca. 3-5 secunde la temperaturi
de peste 11000C;
b) timp de staionare a gazelor reziduale n al doilea focar de ardere (precalcinator daca este
cazul) de minim 2 secunde la o temperatura de peste 8500C;
c) absorbia componenilor gazoi, cum ar fi HF, HCl i SO2 n materia prim alcalin i o
puternic fixare a particulelor de metale grele la nivel de urme n clincher;
d) cenua rezultat n urma combustiei totale este inglobat ca parte component a clincherului
format, rezultnd simultan o recuperare att material ct i energetic a deeurilor
e) fixarea din punct de vedere chimic i mineralogic n clincher a elementelor aflate n
concentraii foarte mici (urme).
Coninutul organic al deeurilor coincinerate este distrus n totalitate datorit temperaturile
nalte din cuptorul de ciment.n ceea ce privete gazele reziduale, coincinerarea deeurilor n fabricile
de ciment nu trebuie s conduc la emisii mult mai ridicate de poluani comparativ cu utilizarea
combustibililor convenionali.
14

4.3.3. Coincinerarea altor tipuri de deeuri

Condiia esenial este ca valorificarea acestor deeuri s nu conduc la o cretere semnificativ
a emisiilor de noxe i a coninutului de substane nocive n produsul finit.
Aceasta se realizeaz, i prin limitri cantitative ale cantitilor de poluani coninute de
deeurile introduse spre coincinerare, limite care se stabilesc de ctre operatorul instalaiei de
coincinerare, n funcie de specificul fiecrei instalaii i a procesului tehnologic de obinere a
clincherului. Pentru verificarea conformitatii pentru fiecare din esantioanele prelevate la receptie se
determina : puterea calorica, continutul de sulf, continutul de apa. Esantioanele se pastreaza in
recipienti etanseizabili, etichetati pentru a permite identificarea fara echivoc a provenienei, tipului i
datei de livrare. Din probele prelevate la fiecare transport, pentru fiecare tip de deseu si fiecare furnizor
se efectueaza o proba compozit pentru fiecare 1000 t deeu receptionat. Aceasta proba se analizeaza
detaliat: putere caloric continude S, Cl, ap,metale grele. n cazul depairii unei (unor) valori se
analizeaza daca depasirea este sistematic sau accidental prin luarea in consideraie a depairii valorii
maxime cu cel mult 20% din totalul probelor analizate.
Procedura de esantionare i analizare a deseurilor se aplica la acceptarea deeurilor spre
coincinerare n fabricile de ciment i, dup caz - n cazul unei pretratri efectuate n fabrica de ciment
nainte de coincinerare (de exemplu prin mrunire, amestecare, omogenizare etc) .

15

CAPITOLUL V
ANALIZA I MBUNTIREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT A MEDIULUI

Pentru a pstra un echilibru ntre mediul natural, resursele acestuia i om, este necesar o
planificare strategic a dezvoltrii, astfel nct s existe, n permanen, un raport stabil ntre habitatul
natural i populaia uman.
Necesitatea susinerii simultane a dezvoltrii economice concomitent cu dezvoltarea mediului
natural, impune o evaluare a impactului asupra mediului n fazele incipiente ale planurilor i
programelor, n scopul susinerii dezvoltrii durabile, conform HG 1076/2004 privind stabilirea
procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Evaluarea impactului asupra
mediului identific, descrie i evalueaz, n mod corespunztor i pentru fiecare caz, efectele directe i
indirecte ale proiectului. Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdus n legislaia romneasc
n vederea alinierii prevederilor sale la dispoziiile legislaiei internaionale i comunitare.
Evaluarea impactului asupra mediului constituie unul din instrumentele de baz ale politicilor i
legislaiilor moderne de mediu. Cea mai bun politic de mediu const n prevenirea generrii polurii
la surs, ca prim opiune, n defavoarea ncercrilor ulterioare de tratare a rezultatelor polurii.
Legislaia naional prevede c, evaluarea impactului asupra mediului trebuie realizat ct mai
devreme posibil astfel nct, pe de-o parte, s existe toate premisele c nu se vor irosi resursele
materiale i de timp pentru proiectarea unei activiti, iar pe de alt parte, informaiile despre proiect pe
care titularul acestuia le poate furniza autoritilor competente s fie suficiente pentru realizarea
evalurii impactului asupra mediului.
Pentru a se atinge obiectivul dezvoltare durabil, autoritile competente pentru protecia mediului
utilizeaz instrumente de planificare cum ar fi evaluarea impactului asupra mediului. Luarea n
considerare a efectelor asupra mediului ale unui proiect/investiie nc din primele etape ale planificrii
acestuia, conduce la identificarea i evaluarea din timp a posibilului impact asupra mediului. Astfel se
pot stabili msuri de minimizare a efectelor negative nainte de a deveni ireversibile.
Att autoritatea competent pentru protecia mediului, ct i titularul au obligaia de a informa
publicul despre orice solicitare de acord de mediu pentru proiectele supuse EIM i, n continuare,
asupra ntregii proceduri.
Att autoritatea competent pentru protecia mediului, ct i titularul de proiect au obligaia s
analizeze propunerile/observaiile publicului i s le ia n considerarepe toate acelea care sunt
justificate.
Procedura de informare i participare public este coordonat de autoritatea competent pentru
protecia mediului, dar aciunea propriu-zis de informare i oferirea oportunitilor de participare face
parte, n general, din responsabilitatea titularului de proiect.
Aceasta include:

obligativitatea informrii publicului cu privire la orice solicitare de acord de mediu pentru

proiectele supuse EIM (evaluarea impactului asupra mediului);

identificarea publicului interesat;

specificarea locului unde pot fi consultate informaiile disponibile;

specificarea mijloacelor de informare a publicului;

determinarea modalitii de consultare a publicului;

obligativitatea analizrii comentariilor i recomandrilor publicului la fiecare etap a

procedurii care implic participarea publicului;
16

posibilitatea lurii n considerare a observaiilor pertinente i justificate ale publicului la

luarea deciziei finale cu privire la realizarea unui proiect;

fixarea unui interval limitcorespunztor pentru diferite etape de procedur.

Participarea public - cadrul legislativ:

OM 860/2002 privind procedura de emitere a acordului de mediu;

OM 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii

cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

HG 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului i

pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri.
Evaluarea de mediu a planurilor i programelor care pot avea un impact semnificativ asupra
mediului se realizeaz n scopul promovrii dezvoltrii durabile i asigurrii unui nalt nivel de
protecie a mediului. n Romnia, pe parcursul ultimilor ani, s-a trecut la aproximarea legislaiei UE,
care influeneaz att legislaia ct i politicile naionale, regionale i locale n domeniul proteciei
mediului. O preocupare special a constituit-o (i continu s fie) elaborarea, interpretarea i punerea n
aplicare n mod corespunztor a regulilor privind evaluarea impactului asupra mediului. Astfel, EIM ca
instrument legal deine o egal importan pentru fiecare dintre componentele acestei relaii trilaterale
(nivel global-UE - legislaie naional. n termeni generali, EIM poate fi definit ca un proces gndit s
asigure c potenialele impacturi semnificative asupra mediului sunt evaluate satisfctor i sunt luate
n considerat n planificarea, proiectarea, autorizarea i implementarea tuturor tipurilor de aciuni
relevante.
Evaluarea impactului de mediu face parte din SMM. Acest proces poate fi un instrument flexibil
pentru prevenirea impacturilor negative asupra mediului, cu condiia s fie planificat cu atenie, s fie
stabilite clar etapele de parcurs i s fie n concordna cu prioritile naionale i resursele disponibile.
Principala regul a evalurii impactului asupra mediului este cea c nainte de aprobarea oficial a
unui proiect trebuie luate toate msurile pentru a asigura c proiectele care ar putea avea impact
semnificativ asupra mediului sunt supuse evalurii acestui impact.
n procesul de implementare a SMM se ofer publicului posibilitatea ca, prin dezbateri publice i
comunicarea opiniilor, s fie implicat n luarea deciziilor la toate nivelurile. Publicul poate influena
coninutul SMM i poate comenta asupra informaiilor produse n raportul la studiul de impact.
n general, problemele legate de evaluarea impactului sunt: incertitudinea asupra viitorului, lipsa de
cunotine necesare, lipsa datelor i informaiilor, subiectivitatea, dificultatea n a compara impacturile
i a determina pe cele semnificative. Un alt aspect care influeneaz n mod esenial procesul de SMM
l reprezint contradicia existent ntre scopurile i interesele diverselor pri implicate: investitori,
autoriti, ceteni, etc
Rolul SMM const n:
ajutor n luarea deciziei: clarificarea avantajelor i costurilor aciunii propuse;
baz pentru formularea aciunilor de dezvoltare: luarea n considerare, n mod sistematic, a
aciunii, impactului ei asupra mediului i a alternativelor posibile;
surs pentru cooperarea inter i multidisciplinar: colaborarea ntre specialiti din domenii
foarte diverse i o abordare multidisciplinar;
sprijin pentru implicarea publicului: asigurarea informaiilor necesare i a cadrului de
participare n procesele de planificare i de luare a deciziei;
instrument pentru dezvoltarea durabil: relevarea impactului advers i a nerespectrii
politicilor de mediu stabilite.
Evaluarea impactului asupra mediului are ca obiectiv evidenierea efectelor negative i a celor
pozitive, ale exercitrii unei aciuni proiectate sau existente deja asupra mediului. Depistarea efectelor
negative va sta la baza msurilor necesare a fi luate n limitele parametrilor admii pentru mediu.
Elaborarea studiilor de impact asupra mediului este obligatorie pentru o evaluare ct mai corect a
consecinelor pe termen scurt sau lung asupra mediului. Prezint interes, n evaluarea impactului, starea
mediului naintea nceperii activitii preconizate prin proiectul propus. Se vor avea n vedere populaia,

17

aezrile umane, fauna, flora, apa, clima, geologia, hidrologia, patrimoniul arhitectural i arheologic,
cile de acces, ca i eventualele interelaii ntre factorii mai sus enumerai.
Impactul produs de fabrica de ciment se refer la efectele negative pe care unitatea prin procesul
tehnologic; extragerea materiei prime, transportul, prelucrarea i depozitarea produsului le poate
produce asupra apei, solului, aerului precum i asupra locuitorilor din zon. Impactul produs poate fi
cauzat att de fabrica de ciment ct i de carierele din care se extrag materiile prime.
5.1. Impactul produs de fabrica de ciment asupra factorilor de mediu
5.1.1 Impactul produs asupra apelor
Apa este unul din factorii de mediu fr de care nu se poate concepe nici un fel de activitate. n
general, se consider c poluarea apei reprezint o alterare a calitilor fizice, chimice i biologice ale
acesteia, produs direct sau indirect de activitatea uman, n unna creia, apele devin improprii pentru
folosina normal n scopuri n care aceast folosire este posibil nainte de a interveni alterarea.
Poluarea apelor de suprafa se datoreaz surselor de poluare concentrate sau organizate i sunt
reprezentate de apele uzate oreneti ce deverseaz continuu dup eventual o prealabil epurare, sau
apele uzate precipitaii care spal suprafeele localitilor, terenurile cu reziduuri depozitate, terenurile
agricole pe care s-au aplicat ngrminte i pesticide. Necesitatea luptei contra polurii pentru
protectia calitii apei rezult din cerinele de calitate ale tuturor folosinelor i din efectele polurii
asupra surselor de ap. Sensibilizarea opiniei publice, protectia mediului n general i cea a resurselor
de ap n special, este o aciune cu caracter permanent n care fiecare membm al societii trebuie s-i
aduc contribuia, un aport contient i responsabil. n acest scop, prin toate mijloacele de informare
sau de educare este necesar s se dezbat importana social, economic, ecologic a problemelor i
aciunilor de combatere a polurii resurselor de ap. Interpretarea calitii apei recirculate i epurate s-a
efectuat n raport cu normativele n vigoare (STAS 4706/88) pentru ape de suprafa i uzate. Apa
amestec de la compresoare i mori fin prezint, un aspect limpede cu o reacie a apei situat n
domeniul slab alcalin (pH = 7,5) i o rezerv de alcalinitate total sczut. Duritatea total cu o medie
de 8,98 grade reprezint o ap de tip "slab moale".
Mineralizarea apei este de asemenea sczut i se afl n corelaie cu cantitatea de sruri
dizolvate . Oxidabilitatea fa de permanganat de potasiu indic valori mici (5,68 mg/1) care nu indic
probleme. De asemenea, formele de azot i fosfor, precum i coninutul de metale grele se afl cu mult
sub limita admis.
Analiza de substane extractibile cu eter de petrol a nregistrat o valoare de 3,6 mg/1, uor
ridicat. Aceleai caracteristici au fost semnalate i pentru apele reziduale de la separatorul de produse
petroliere cu meniunea c valorile nregistrate pentru indicatorul substane extractibile a prezentat
valori ridicate cuprinse ntre 15,6-17,4 mg/1, indicnd o impurificare accentuat a apei cu produse
petroliere.
Apa de la evacuarea general reprezint apa epurat n staia de epurare final, compus dm
dou decantoare longitudinale i un separator de produse petroliere. Din analizele indicatorilor fizico
-chimici determinai, se remarca calitatea corespunztoare a acestora din punct de vedere al
mineralizrii i ncrcrii organice. Coninutul de substane extractibile a nregistrat valori de 3,1 - 3,12
mg/1, ceea ce evideniaz o bun funcionare a staiei de epurare final, n special al separatomlui de
grsimi. n plus. Din punct de vedere al ncrcrii biologice au fost evideniate asociaii de organisme
fitoplanctonice care a inclus diatomee, euglenofceae, cloroficeae. Densitatea acestora a fost sub
100.000 cel/dm3, iar biomasa a nregistrat valori modeste.
n ceea ce privete calitatea apei subterane, examenul microscopic al probelor de ap a scos m
eviden o uoar depreciere a calitii acestor ape utilizate pentru procesele industriale i pentru alte
folosine n cadml combinatului.
5.1.2. Impactul produs asupra aerului
Angrenarea comunitii umane n cadrul activitilor industriale reprezint principala activitate
uman - ca rspndire i intensitate - rspunztoare de ncrcarea atmosferei cu un complex de poluani
gazoi i lichizi de natur anorganic i organic. n cadml acestui complex se remarc n primul rnd
18

gazele acide S02 i S02, oxizii de azot, monoxidul i bioxidul de carbon. Alturi de acestea apar
pulberile i unii compui organici volatili, hidrocarburi,( n principal, metan, aldehide i acizi organici).
Poluanii rezultai din arderea combustibililor fosili conduc nu numai la deteriorarea calitii
atmosferei, ci i a celoriali factori de mediu, biotici i abiotici, afectnd astfel direct sau indirect omul.
Efectele asupra organismelor umane sau animale apar fie prin aciunea direct prin ptrunderea
n sistemul respirator, sau indirect prin ptrunderea noxelor n organism prin intermediul hranei i
apei, datorit modificrilor produse asupra parametrilor naturali ai solului, apei i vegetaiei, dar i
datorate ploilor acide.
Impactul direct al poluanilor evacuai n atmosfer de o surs, are loc n arii relativ apropiate de
aceasta, pe distane de la civa zeci de metri, la sute de metri sau chiar kilometri, in funcie de
parametrii fizici i de puterea sursei. Aceast poluare la scar local se caracterizeaz prin apariia celor
mai mari concentraii n atmosfer att pe termen scurt, ct i pe termen lung. Atunci cnd sursa este
amplasat ntr-o zon urban, dens populata, cel mai umportant factor expus la aciunea direct a
poluanilor este factorul uman care preia noxele din atmosfer prin inhalare. Pentru o zon urban, al
doilea factor important care poate fi afectat de poluare, l reprezint materialele de construcii i
instalaiile. Alturi de primii doi factori trebuie menionat i vegetaia, apele de suprafa i solul.
5.1.3. Impactul produs asupra solului, vegetaiei i faunei
Solul, matrice complex din punct de vedere al compoziiei minerale, organice i organo minerale, reprezint sursa principal de aprovizionare a plantelor cu elemente nutritive, asigurnd
perpetuarea florei i faunei n numeroase lanuri trofice. Solul este constituit din punct de vedere fizic,
din particule solide, ap i aer, acestea, mpreun cu depunerile de materie organic i anorganic pe sol
conduc la accelerarea proceselor fizico - chimice care au loc la nivelul solului, n mod continuu.
Coloizii (particule minerale, organice i organo- minerale cu diametrul sub 0,002 mm) constituie partea
cea mai dinamic a matricei solului ntreinnd procesele de adsorbie i de schimb ionic cu soluia din
sol.
Compoziia lichid a solului se formeaz datorit precipitaiilor care antreneaz totodat
poluanii din atmosfer (pulberi i gaze) pe sol, schimbnd concentraia i compoziia soluiei din sol.
Aerul are o deosebit importan pentru dinamica solului i a vieii plantelor ocupnd toate spaiile
libere din structura solului. Aerarea solului se face n mod natural, datorit permeabilitii, iar n cazul
unei atmosfere poluate, aerul coninut n structura solului va avea un rol poluator i la acest nivel. Este
cunoscut faptul c o atmosfer cu un coninut sczut de oxigen, este duntoare rdcinilor i
microorganismelor, deci florei care se dezvolt pe sol. Industria fabricrii materialelor de construcii,
prin tehnologia care o caracterizeaz, elimin n mediul nconjurtor cantiti mari de gaze i de pulberi
sedimentabile, care influeneaz calitatea i funciile solului.
La noi n ar, n momentul de fa, norme privind concentraiile de poluani din sol prevd
limitele maxime admisibile n sol cu urmtoarele valori:
Cadmiu - 3 ppm;
Zinc-300ppm;
Cupru - 100 ppm;
Mangan - 1500 ppm;
Crom - 100 ppm;
Nichel - 50 ppm;
Plumb - 100 ppm;
n ceea ce privete influena pe care o are funcionarea obiectivului analizat, asupra florei i
faunei n zon, poluantul principal care poate pune n pericol dezvoltarea normal a acestora, este
reprezentat de pulberile n suspensie, emise n atmosfer i depuse pe sol.
Prezena acestor pulberi n aer, conduce la acoperirea plantelor cu un strat fin de praf, care
conine n principal silicai, determinnd procese fiziologice anormale cu urmri nefavorabile att la
nivelul creterii i dezvoltrii plantelor, ct i a verigilor din lanurie trofice. Fa de cele menionate se
poate aprecia c factorul de mediu sol, nu este afectat aa de puternic fa de flora i fauna aceste fiind
afectate de particulele de praf din aer, fapt ce conduce la modificri n aspectul vegetaiei,
19

mpiedicndu-se procesul de fotosintez; n consecin, rezult un impact negativ asupra acestor factori
de mediu datorat activitii.
Este de menionat c cercetrile efectuate pn n prezent nu au condus nc la stabilirea unor
limite de protecie certe pentru un sistem n globalitatea sa. Nu sunt legiferate norme referitoare la
protecia vegetaiei i faunei terestre, solului i construciilor,(n cazul construciilor exist doar
standarde privind clasificarea zonelor dup agresivitatea polurii combinat cu umiditatea aerului). n
cazul obiectivului studiat, noxele specifice emise n atmosfer, prin natura i concentraiile lor n emisie
produc un impact negativ asupra vegetaiei i faunei terestre.
n cazul impactul produs asupra peisajului, aezrilor umane i a altor obiective se menioneaz
urmtoarele:
n cadrul peisajului zonelor din vecintatea fabricii de ciment apar modificri ale microreliefului
i un peisaj care reflect activitatea industriei de ciment;
n privina aezrilor umane i a altor obiective, pe construciile i cldirile existente n
mprejurimi, se observ depuneri de praf, pe acoperiurile caselor din mprejurimi.
Se apreciaz un impact negativ asupra aezrilor umane din zon i ca urmare a zgomotelor
produse de activitatea desfurat. Se poate spune ca fabrica de ciment are un impact negativ asupra
factorilor de mediu din zon, sigur nu se cunoate exact intensitatea acestui impact. Acest impact poate
fi compensat financiar i social.

20

ANEXE

Figura nr.1

Imbunatatirea Continua

Politica ecologica

Revederea Managementului

Actiuni de verificare si corectare

Planificare

Implementare si operare
Foto nr.1

21

Emisiile de poluani rezultai n urma arderii combustibilului

cuptoarele de cliker de 3000 t/zi
Tabel nr.3.1
Nr.

Sursa

Poluant

Crt.

Concentraia de emisie

Norma

(mg/mc)

Ordinul 462

Cuptor chlinker

SO2

832,7

(mg/mc)
1700

3000t/zi

NO2

86,9

450

CO

9,1

170

COV

8,5

Emisiile de poluani rezultai n urma arderii combustibilului n

cuptoarele de cliker de 800 t/zi
Tabel nr.3.2
Nr.

Sursa

Poluant

Crt.

Concentraia de emisie
(mg/mc)

Cuptor chlinker

SO2

222,7
22

Norma
Ordinul 462
(mg/mc)
1700

3000t/zi

NO2

23.7

450

CO

5.7

170

COV

1.07

Emisiile de poluani rezultai n urma arderii combustibilului n

centrala termic
Tabel nr. 3.3
Nr.

Poluant

Debit gaze ardere

Concentraia de emisie

particule

9850

57,3

Norma
Ordinul 462
(mg/mc)
50

Mc/h

(mg/mc)

SO2

9850

321,71

450

NO2

9850

4157,0

1700

CO

9850

39,06

170

COV

9850

7,61

Crt.

Emisiile de poluani rezultai n urma arderii pcurii pentru uscarea zgurei i

pentru cuptorul de var
Tabel nr. 3.4
Nr.

Sursa

Poluant

Concentraia de emisie

Cuptor de

SO2

2396

Norma
Ordinul 462
(mg/mc)
1700

var

NO2

18,13

450

Uscare

SO2

950,68

1700

zgur I

NO2

71,87

450

Uscare

SO2

611,15

1700

zgur II

NO2

46,20

450

Crt.
1

(mg/mc)

Sursele de poluarecu pulberi n cadrul fabricii de ciment

Tabel nr.3.5
Nr.
crt
1
2
3
4
5

Sursa de poluare
Mcinarea materii prime
Mcinarea clinker
Cuptoare i mori fin
Rcitor grtar
Uscare zgur

Concentraia de pulberi la
emisie (mg/mc)
430
98
150
250-300
250-300
23

Observaii
**
*
**
**
**

6
7
8
9
10
11
12

Mori ciment
150
Silozuri ciment
100-150
nscuire ciment
100
Silozuri fin
100-150
Expediie vrac
100
Fabrica de azbest
100-150
Instalaie siloz praf
200
ciment
13 Uscare marn
150
14 Cuptor moar
150
15 Uscare zgur
150
16 Maciare i hidratare var
100
* se ncadreaz n normele de reglementatare admise
** - nu se ncadreaz n normele de reglementare admise
Figura nr.4.1
Sursele de CO2 din industria cimentului

Figura nr. 4.2

**
**
*
**
*
**
**
*
**
**
**

Co-procesarea deeurilor n cuptoarele de ciment

24

Figura nr. 4.3

Co-incinerarea deeurilor n fabricile de ciment

25

Figura nr. 4.4

Figura nr. 4.5

Procesul de fabricatie a cimentului pe procedeu uscat

Procesul de fabricatie a cimentului pe procedeu umed

26

BIBLIOGRAFIE

1. BOTNARIUC N., VLDINEANU A. 1982 Ecologie. Editura Didactic i Pedagogic

Bucureti.
2. CIPLEA I., CIPLEA A, - 1978 - Poluarea mediului ambiant. Editura Tehnic Bucureti.
3. DALEA A., - 2003 Auditul de mediu, protecia factorilor de mediu. Editura Universitii
din Oradea
4. JELEV I. 2001 - Managementul mediului nconjurtor. Editura Gheorghieni.
5. JELEV I, BREJEA R. 2006 Sisteme aplicate de management ale mediului
nconjurtor. Editura Universitii din Oradea
6. MLACEA I., - 1969 - "Biologia apelor impurificate" Editura Academiei Bucureti.
7. MOHAN GHE, ARDELEAN A. 1983 - Ecologia i protecia mediului. Editura Scaiul
Bucureti.
8. RU C, CRISTEA S., - 1979 - Poluarea i protecia mediului. Editura tiinific i
Enciclopedic Bucureti.
9. SERGIU M. 1982 - Chimia sanitar a mediului vol 1 i II. Editura medical Bucureti.
10.STRUGHEN B .- 1994 - Ecologie teoretic. Editura Sannis Bucureti.
11.TRIFESCU V., TRIFESCU M. - 1981 - Ecologia i activitatea uman Editura Albatros
Bucureti.
12.VESPREMEANU E.E. 1981 - Mediul nconjurtor, ocrotirea i conservarea lui. Editura
tiinific i Enciclopedic Bucureti.
13.LEGISLAIA DE MEDIU A MAPPM n domeniul evalurii i autorizrii impactului de
mediu.

27