Sunteți pe pagina 1din 6

SPECIALITATEA BACTERIOLOGIE MEDICAL

GRAD SPECIALIST N BACTERIOLOGIE MEDICAL PENTRU BIOLOG I BIOCHIMIST

1.

I.

PROBA SCRIS:

1. Proprieti generale ale bacteriilor. Morfologia bacterian. Structura i funciile celulei bacteriene.
2. Fiziologia bacterian. Clasificarea bacteriilor dup necesitile de cultivare. Mediile de cultur. Clasificarea mediilor de cultur.
3. Chimioterapia antimicrobian. Antibioticele: definiie, clase, mecanisme de aciune. Tipuri de rezisten la bacterii. Rezistena bacteriilor la antibiotice.
4. Determinarea in vitro a spectrului de sensibilitate la antibiotice a speciilor microbiene. Metode calitative i cantitative de determinare a sensibilitii. Condiii standardizate de realizare a
antibiogramei difuzimetrice.
5. Microbiota normal a organismului uman. Rolul microbiotei umane.
6. Patogenitatea bacterian. Clasificarea microorganismelor n funcie de patogenitate. Factorii de patogenitate ai bacteriilor.
7. Condiiile de apariie ale procesului infecios i clasificarea infeciilor. Etapele procesului infecios.
8. Tipuri de imunitate. Antigenele (definiie, proprieti, clasificare). Imunoglobulinele (structura, clase i funciile lor).
9. Rspunsul imun celular.
10. Diagnosticul serologic in vitro, direct i indirect: latex-aglutinarea, seroneutralizarea (reacia ASLO), reacia imunoenzimatic (ELISA). Principiul metodei, etape i aplicaii.
11. Probe recoltate n scopul unei analize microbiologice. Faza preanalitic n diagnosticul microbiologic.
12. Coci piogeni Gram pozitivi de importan medical. Genul Staphylococcus. FamiliaStreptococcaceae (genul Streptococcus, genul Enterococcus): habitat, caractere generale
(morfotinctoriale, de cultura i de colonie, biochimice, de patogenitate, antigenice).
13. Coci piogeni Gram negativi de importana medical. Genul Neisseria: habitat, caractere generale (morfotinctoriale, de cultura i de colonie, biochimice, antigenice)
14. Bacili Gram negativi fermentativi de importan medical. Familia Enterobacteriaceae: genul Escherichia, genul Salmonella, genul Shigella, genurile Klebsiella, Enterobacter, Hafnia,
Serratia (KEHS), grupul Proteus, Providencia, Morganella, genul Yersinia. Habitat, caractere generale (morfotinctoriale, de cultura i de colonie, biochimice, de patogenitate, antigenice).
15. Bacili Gram negativi nonfermentativi oportuniti: Pseudomonas aeruginosa, genulAcinetobacter, Stenotrophomonas maltophilia, Burkholderia cepacia. Caractere generale (morfotinctoriale,
de cultura i de colonie, de patogenitate, biochimice).
16. Familia Pasteurellaceae. Genul Haemophilus: habitat, caractere generale (morfotinctoriale, de cultura i de colonie, biochimice).
17. Bacili Gram pozitivi sporulai. Genul Clostridium. Genul Bacillus: habitat, caractere generale (morfotinctoriale, de cultur i de colonie, de patogenitate, biochimice).
18. Bacili Gram pozitivi nesporulai. Genul Corynebacterium. Genul Listeria: habitat, caractere generale (morfotinctoriale, de cultur i de colonie, de patogenitate, biochimice).
19. Actinobacterii. Nocardia sp. Genul Mycobacterium: habitat, caractere generale (morfotinctoriale, de cultur i de colonie, biochimice).
20. Bacterii anaerobe rezidente n microbiota normal, altele dect genul Clostridium.Bacteroides sp. Fusobacterium sp., genul Actinomyces, genul Lactobacillus: habitat, caractere generale
(morfotinctoriale, de cultur i de colonie).
21. Bacterii spiralate de imporatan medical. Campylobacterii: habitat, caractere morfotinctoriale, de cultur i de colonie. Genul Treponema: diagnostic serologic.
22. Diagnosticul de laborator n infeciile produse de bacterii intracelulare. GenulChlamydia. Chlamydia trachomatis..
23. Diagnosticul de laborator n infeciile produse de microorganisme din genul Mycoplasmasi Ureaplasma.
24. Fungi de importan medical. Aspergillus sp. Candida sp.: habitat, caractere generale (morfotinctoriale, de cultur i de colonie, biochimice, antigenice).
25. Asigurarea calitii n laboratoarele de analize medicale:

25.1. Calitate:
Calitatea serviciilor prestate de laboratoarele medicale;
Asigurarea calitii rezultatelor analizelor medicale;
Controlul intern al calitii n laboratoarele medicale;
Managementul echipamentelor de analiz
Incertitudinea de msurare - noiuni teoretice;
Bugetul de incertitudine, surse posibile de incertitudine aprute n laboratorul medical;
Validarea metodelor de testare.
Trasabilitatea msurrii;
Controlul echipamentelor de analiza.

25.2. Gestionarea datelor


Sistemul Informatic al Laboratorului SIL (informatica medical, prelucrarea datelor i telecomunicaii); alegerea unit ilor de msur ale analizelor din laboratorul medical;
nregistrri de laborator;
Formular cerere de analize medicale;
Formular raportare rezultate

1.

II.

PROBA PRACTICA

1. Medii de cultur. Definiie, clasificare.


2. Coloraii uzuale: albastru de metilen, Gram, Ziehl-Nielsen. Principiu, tehnica de lucru.
3. Examinarea microscopic: preparate fixate i colorate din produse patologice i culturi de microorganisme, pure sau mixte.
4. Tehnici de nsmnare i izolare a bacteriilor pe medii de cultur solide i lichide.
5. Identificarea unei culturi bacteriene pe baza caracterelor morfotinctoriale, de cultur i de colonie.
6. Identificarea unei culturi bacteriene pe baza caracterelor biochimice. Metode de identificare.
7. Identificarea unei culturi bacteriene pe baza caracterelor antigenice. Identificarea serologic.
8. Determinarea sensibilitii la antibiotice a unei tulpini bacteriene prin antibiograma difuzimetric. Condiii standardizate de realizare a antibiogramei. Criterii de alegere a trusei de
antibiogram.

13. Coci piogeni Gram negativi de importana medical. Genul Neisseria: habitat,
caractere generale (morfotinctoriale, de cultura i de colonie, biochimice,
antigenice)

Genul Neisseria
- coci gram negativi dispusi in perechi de elemente reniforme asezate fata in fata prin partea lor
concava, imobili, nesporulati, oxidazopozitivi. Sunt saprofiti ai cailor aeriene ale omului(N. Catharralis,
N.flava), altii sunt patogeni strict pentru om (N. Meningitidis si N. Gonorrhoeae).
- sunt aerobe, speciile patogene necesita pentru crestere medii bogate in in substnte organice.
Criteriile de difderentiere ale speciilor sunt biochimice, in special fermentarea glucozei.
Specia Neisseria meningitidis:
- meningococul este un germen strict parazit al omului care creste greu pe mediile de cultura
obisnuite, ca gemen patogen, cauzind meningita cerebrospinala epidemica, boala infgectoasa acuta
- habitat in perioadele interepidemice se gaseste in nazofaringele persoanelor normale in proportie
de 5 30%
- caractere morfofunctionale are caracterele generale ale neisseriilor. In produsele patologice si in
culturile foarte tinere poate prezenta o microcapsula, care dispare in culturile vechi.
- caractere de cultura este un germen aerob, temperartura optima de dezvoltare este 37 grade
nerezistand la variatii mari de temperatura. Necersita la izolare medii speciale care trebuie sa contina
substante organice complexe(sange, ser, ascita, proteine animale). Tulbura uniform mediile lichide. Pe
mediile solide dezvolta colonii rotunde de 1,5 mm diametru , opace, cenusii, albicioase care dupa 48
ore se intind si devin vascoase. In culturi, tulpinile proaspat izolate cresc sub forma de S. Cultivat pe
geloza sange, produce dupa 2-3 zile o hemoliza de tip beta (diferentiere de gonococ).
- caractere biochimice meningococul nu are o activitate fermentativa bogata. Se deosebeste de
gonococ prin faptul ca fermenteaza maltoza si glucoza, pe cand gonococul fermenteaza numai glucoza
si xiloza. Acest caracter serveste la identificarea lui. Produce catalaza si da reactie pozitiva oxidazei.
- rezistenta este foarte putin rezistent in afara organismului. In LCR scos prin punctie ramane viu
numai 3 4 ore. Moare la temperaturi sub 25 grade si peste 40 grade. Fenolul 1% si sublimatul 1% il
distrug imediat.
- structura antigenica este heterogena si instabila. In perete s-a pus in evidenta o endotoxina
termostabila cu activitate letala la iepure prin injectare intra venos si dermonocronica prin injectare
intradermica. In capsula se descriu polizaharizi cu specificitate de grup, pe baza carora s-a intocmit o
clasificare serologica. Cele mai multe infectii sunt date de grupele A, B, C, D. In perete sunt descrise si
proteine dintre care unele asociate cu polizaharizi cu capacitate puternic imunogena. In perete se mai
descrie un lipopolizaharid hipersensibilizant.
Specia Neisseria gonorrhoeae:
-gonococul este agentul etiologic al gonoreei. A fost izolat de de Neisser in 1879.
- habitat gonococul este un germen strict parazit al omului gasindu-se numai la bolnavii de
gonoree(forme acute si cronice).
- morfologie aspect identic cu meningococul. In produsele patologice gonococii se prezinta in
formaa de coci reniformi, asezati in pereche, capsulati in produsele patologice si in culturile tinere,
nesporulati poseda pili, gram negativi, de regula intracelulari. Sub influenta antibioticelor alaturi de
formele normale apar forme gigante, uneori colorandu-se gram pozitiv. Acest polimorfism se observa si
in culturile vechi.
- caractere de cultura este un germen foarte pretentios, necesita pentru crestere medii complexe,
cu ser, ascita, sange uman sau animal, avand absoluta nevoie si de o serie de metaboliti ca vitamine
din grupa B si aminoacizi, ph optim de dezvoltare 7,4 7,6. Temperatura optima de crestere este 37
grade. In general, izolarea gonococilor din produse patologice este dificila, necesitand recoltarea
probei in laborator, incalzirea prealabila a mediului la 37 grade si incubarea in atmosfera de CO2, 10%.
Pe mediile solide dezvolta dupa 48 h colonii foarte mici, rotunde, cenusii, putin vascoase.
- caractere biochimice din seria zaharurilor, gonococul fermenteaza numai glucoza si xiloza, fara
producere de gaz, spre deosebire de meningococ nu fermenteaza maltoza. Este dtrict aerob,
oxidazopozitiv, nu produce H2S, nici amoniac.
- rezistenta gonococii sunt foarte putin rezistenti. In puroiul uscat mor in 2-3 ore, caldura mai ales
umeda(42 55 grade) ii omoara rapid. Culturile odata crescute, sunt tot atat de sensibile la actiunea
temperaturii, iar prin invechire mor in 4 6 zile. Antisepticele ca sublimatul 1/1000, nitratul de argint

1/400 omoara germenii in cateva minute. Gonococii au o mare sensibilitate la numeroase antibiotice,
in special loa cele din grupul penicilinei si cele cu spectru larg ca si la sulfamide. In masura in care
aceste sunbstante au fost folosite in tratamentul gonoreei, s-a observat insa aparitia din ce in ce mai
frecventa a tulpinilor rezistente(pana la 85 90%). Pentru aceasta, aplicarea unei terapii corecte
impune efectuatea prealabila a unei antibiograme.
- structura antigenica exista numeroase antigene de grup si de tip evidentiate prin reactii de
aglutinare, fixare de complement sau imunofluorescenta. Se remarca polizaharidul K, o haptena de tip
capsular cu specificitate de specie. Exista si o endotoxina similara endotoxinelor bacililor gram
negativi, hipopolizaharidica, letala pentru animalele mici, ce pare sa fie raspunsul la starea de
hipersensibilitate care se instaleaza in infectia cronica. Cea mai inportanta sursa de infectie o
constituie bolnavii cu forme inaparente care sunt mult mai frecvente la femei(90% fata de barbati).
Intalnite adesea accidental la persoane nesuspectate sunt lipsite de semne clinice si diagnosticabile
numai printr-un examen citobacteriologic atent, insotit de culturi din probe recoltate din endocolul
uterin. In oftalmia purulenta a nou nascutului, contaminarea are loc in momentul nasterii. In
vulvovaginita fetitelor mici, transmiterea este indirecta.

14. Bacili Gram negativi fermentativi de importan medical. Familia


Enterobacteriaceae: genul Escherichia,
genul Salmonella, genul Shigella, genurile Klebsiella, Enterobacter, Hafnia,
Serratia (KEHS), grupul Proteus, Providencia, Morganella, genul Yersinia. Habitat,
caractere generale (morfotinctoriale, de cultura i de colonie, biochimice, de
patogenitate, antigenice).
Caractere generale ale enterobacteriaceelor:
-familia cuprinde un numar mare de specii care traiesc in intestinul omului si animalelor, unde isi au
habitatul obisnuit. E.coli face parte din flora normala a intestinului fiind patogene numai in anumite
cazuri. Salmonella typhi si Sschigella shigae sunt in mod obisnuit patogene pentru om.
- se intalnesc in mod frecvent si in meddiul exterior unde sunt eliminate de oameni si animale odata cu
dejectiile.
- germenii au urmatoarele caractere comune sunt bacili gram negativi, sunt mobili(poseda cili
peretrihi ) sau imobili, aerobi, facultativ anaerob.
- utilizeaza glucoza prin metabolism fermentativcu
sau fara producere de gaz, sunt oxidazonegativi, reduc nitratii si nitritii si se cultiva pe medii obisnuite.
- enterobacteriaceele se diferentiaza de alti bacili gram negativi intalniti in patologia umana.
- habitatul comun(intestinal) face ca in familia E. sa existe un numar mare de reprezentanti, pentru
clasificartea carora au fost propuse mai multe criterii taxonomice.
- caractere morfologice - diferectierea genurilor din cadrul familiei enterobacteraceelor prin
examen microscopic nu este posibila, din cauza asemanarilor morfologice. Enterobacteriaceele au o
lungime de 2 4 microni si o latime de 0,4 0,6 microni, manifestand un polimorfism accentuat, in
special in cazul genului Proteus. Speciile din cadrul genurilor Schigella si Klebsiella sunt imobile,
germenii din velelalte grupuri sunt mobili, cu unele exceptii. Enterobacteriaceele sunt necapsulate, in
afara de grupul Klebsiella si unele specii din cadrul genului Escherichia.
- caractere de cultura se dezvolta pe medii obisnuite, aspectul culturilor proaspat izolate din
prelevare fiind de tipul S. In culturile vechi, acest aspect poate evolua catre tipul R, cu modificarea
antigenului specific O.
- caractere biochimice pentru diferentierea biochimica a genurilor se folosesc mai frecvent
urmatoarele teste: degradarea lactozei, zaharozei, glucozei(cu sau fara producere de gaz); producerea

de H2S; testul ureazei; reactia fenilalanindezaminazei, reactia lizindecarboxilazei, producerea de indol


prin degradarea triptofanului, reactia la rosu de metil(prin determinarea concentratiei ionilor de H prin
procesul de degradare a glucozei), folosirea citratului ca unica sursa de carbon, reactia Voges
Proskauer, cercetarea prezentei acetil metil carbinolului ca produs terminal de fermentare a glucozei.
- structura antigenica la enterobacteriaceae se disting 3 felui de antigene, care permit clasificarea
dupa cruterii serologice a numeroaselor specii din cadrul acestei familii.
- antigenul O se gaseste in peretele bacterian fiind prezent la toate enterobacteriaceaele. Dpdv
chimic este constituit din macromolecule care cuprind o fractiune proteinica raspunzatoare de
capacitatea antigenica(de a induce producerea de anticorpi); o fractiune plizaharidica care acorda
specificitatea intrwegului comnplex antigenic si o fractiune lip[idica, lipsita de specificitate, dar care
legata de polizaharid este responbsabila de toxicitate.
- complexul glucidolipidopolipeptidic reprezinta endotoxina microbiana, este
termostabil, rezistand 2 ore la 100 grade, rezista la actiunea alcoolului de 50 grade. Aglutinabilitatea
cu seruri anti O este impiedicata de formol 5%.
- prin injectarea la animal, antigenul O produce fenomenele acaracteristice febrei
tifoide umane: febra si leucocitoza cu limfopenie si eozinopenie; injectata intr-o cantitate mare la
animale, produce socul endotoxic fenomen de hipersensibilitate si eventual produce un soc letal(in
2 ore) de care ste responsabila fractiunea lipopolizaharidica a acestui complex. La necropsie se
constata hemoragii masive gastrointestinale. Folosindu-se metoda imunofluorescentei, endotoxina se
evidentiaza in peretii vaselor sanguine si in tot sistemul reticuloendotelial. Acelasi soc letal poate
surveni si la omul bolnav in cazul unei revarsari masive de endotoxina in organism. La bolnave gravide,
cu infectie urinara, endotoxina poate produce hemoragii deciduale, contracturi uterine, avorturi sau
nasteri premature.
- antigenul H se gaseste in flageli, deci lipseste la speciile imobile. Este de natura proteica, este
distrus de alcoolul de 50% si de enzimele proteolitice. Rezista la actiunea formolului. Este termolabil
fiind distrus la temperatura de 70 grade. Nu are rol in patogenitate.
- antigene de suprafata antigenul K(capsular) este un antigen care se intalneste numai la
unele specii, fiind dispus la suprafata caorpului bacterian. La Klebsiella si la unele tulpini de
Escherichia se gaseste sub forma unei capsule veritabile. Este de natura polizaharidica. Are rol
antifagocitar.
- antigenul Vi(de virulenta) este prezent la Salmonella typhi si
Salmonella paratyphi sub forma unui invelis de suprafata invizibil la microscop. Este de natura
polizaharidica. Este un factor de virulenta, opunandu-se fagocitozei. La 60 grade antigenul isi pierde
capacitatea aglutinanta, stfeca tulpinile respective redevin O aglutinabile.
- caracterele de patogenitate se datoreaza actiunii endotoxinei(antigenul O somatic), de natura
glucidolipidopolipeptidica. Speciile din familia Enterobacteriaceae dpdv al patogenitatii pentru om de
impart in 2 grupe: unele sunt totdeauna patogene(genurile Salmonella, Shigella, Yersinia), iar celelalte
sunt conditionat patogene pentru om, dar constant patogene pentru diferite specii de animale.
Germenii conditionat patogeni fac parte din flora intestinala normala, sau provin din mediul extern.
Sub actiunea unor factori care pot modifica virulenta germenilor sau prin modificarea rezistentei
organismului, acesti germeni pot deveni patogeni pentru organism. Din aceasta categorie fac parte
germenii din genurile Escherichia, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, Providencia.
Genul Escherichia