Sunteți pe pagina 1din 4

.

Regulamentele Organice - expresie a luptei dintre nou s i vechi


Organizarea centrala, in conformitate cu principiul separarii puterilor in stat
in Tarile Romane, opera de reformare a lui Constantin Mavrocordat
(inceputul modernizarii dreptului) si incercarile de formulare a unei legi
fundamentale (Cererile norodului romanesc, Constitutia carvunarilor) i-au
gasit implinirea in adoptarea Regulamentelor Organice, prima lege
fundamentala a Principatelor. Opera legislativa a lui Napoleon (Codul civil
francez) s-a bucurat de autoritate si in Tarile Romane, ca de altfel in intreaga
Europa. Regulamentele au fost redactate de doua comisii speciale care au
functionat la Bucuresti si Iasi, au fost aprobate de puterea protectoare si
puterea suzerana si au servit drept constitutie a Tarilor Romane pana in anul
1858 (cu intrerupere in Tara Romaneasca in perioada iunie-septembrie
1848). Regulamentele Organice reprezinta primele legi fundamentale de
organizare a Tarilor Romane, prin care, s-a stabilit, dupa modelul
constitutiilor burgheze, o organizare de stat intemeiata formal pe principiul
separatiei puterilor, prevazandu-se norme referitoare la alegerea domnului si
la limitarea intr-o oarecare masura a puterii domnesti. Infiintarea adunarii
obstesti, organizarea administrativa si judecatoreasca, precum si alte masuri
au contribuit la progresul Tarilor Romane si au creat conditii favorabile
pentru unirea lor. Regulamentele Organice au infiintat ministerele si au
organizat invatamantul in limba romana, care a fost declarata limba oficiala.
Prevederile Regulamentelor Organice pot fi nominalizate succint: -separarea
puterilor in stat: - puterea executiva era detinuta de domn, ales pe viata de
Adunarea Obsteasca Extraordinara;
acesta avea initiativa legislativa si guverna prin decrete-legi; - puterea
legislativa era detinuta de Adunarea Obsteasca care elabora legi si prezenta
rapoarte domnului; - sistemul judecatoresc reprezentat prin tribunalele
judetene, instantele de apel si instanta suprema Inaltul divan domnesc; s-a
infiintat corpul de avocati si procuratura; -reorganizarea administratiei
(crearea departamentelor); -modernizarea sistemului fiscal i instituirea
bugetului; -reorganizarea armatei; -reorganizarea colilor; -instituirea
Comitetului sanatatii publice; -instituirea Comitetului central al pensiilor si a
Casei milelor, destinata ocrotirii vaduvelor si familiilor sarace; -intocmirea
unui nou Regulament al temnitelor
Organizarea de stat in conformitate cu Regulamentele Organice
Adunarea Obsteasca Ordinara -In Valahia (Muntenia), Obisnuita Obsteasca
Adunare se compune din 42 de membri, iar aceea a Moldovei din 35 de
membri. Mitropolitii si episcopii erau membri de drept in adunari, datorita
functiunii pe care o detineau. Ceilalti deputati erau alesi dintre boieri, iar
corpul electoral era alcatuit numai din boieri, dupa cum arata art. 45 si art.
46 din Regulamentul Organic al Valahiei, ca si art. 48 si 49 din
Regulamentul Organic al Moldovei. Alegatorii deputati de judete erau
boierii si feciorii de boieri, in varsta de cel putin 25 de ani, proprietari de
mosie si domiciliati in judetul respectiv. Presedintele Adunarii era
Mitropolitul tarii.

Membrii erau: 1) episcopii; 2) 20 de boieri de treapta I in Muntenia si 6 de


treapta I si a II-a in Moldova, in varsta de 30 de ani, pamanteni sau
impamanteniti, dupa vechiul obicei si alesi numai in capitala de semenii lor;
3) 19 deputati ai judetelor in Muntenia (cate unul de judet si unul al
Craiovei), 16 in Moldova, boieri proprietari, feciori de boieri, in varsta de
cel putin 30 de ani. Adunarea isi constituia biroul alegand dintre membrii sai
doi secretari si doi secretari supleansi. Ministrii nu puteau fi membri ai
adunarii. Deputatii puteau fi numiti in orice alte slujbe ale statului, fara sa-si
piarda mandatul.
Domnul avea initiativa legilor, el trimite Adunarii proiectele de legi prin
pitac domnesc (art. 48 lit. e din Regulamentul Organic al Valahiei) sau tidula
domneasca in Moldova.

Regulamentele Organice, in esena coninutului lor, au reprezentat totui o


oper de progres netgduit. nlturind o serie i practici feudale, ele au creat
un aparat de stat modern i un climat mai propice pentru dezvoltarea noului.
n primul rind, au legiferat principiul modern al separrii puterilor in stat,
puterea legislativ fiind incredinat unei adunri obteti, cea executiv fiind
exercitat de domn, ajutat de un sfat administrativ extraordinar, compus din
ase membri i de un sfat administrativ, alctuit din trei membri. Sistemul
judectoresc a fost organizat pe baze moderne, recunoscindu-se autoritatea
lucrului judecat. Regulamentul Organic, in care revoluionarii din 1848 n-au
vzut decit un instrument de impilare i umilire, a fost un factor de progres, o
adevrat constituie, care a pus baza instituiilor Romniei moderne. N.
Blcescu afirma despre Regulamentul Organic: Regulamentul, cu toate
relele sale, aduse ins oarecare principiuri folositoare i se fcu instrument de
progres. El recunoscu in drept principiul libertii comerciale, desprirea
puterilor judectoreti, administrative i legiuitoare i introduse regimul
parlamentar. n una din scrierile sale economistul de coal liberal
Alexandru Moruzi afirma: eti izbit de uriaa dezvoltare a instituiilor
noastre Aceast dezvoltare, orice s-ar spune, o datorim dispoziiunilor
cuprinse in Regulamentul Organic de la 1832. Cu toate concesiunile fcute
spiritului vremii, obiceiurilor i situaiei rii, Regulamentul nu a fost mai
puin binefctor pentru noi. El pune capt cirmuirii bunului plac; aaz o
administraie regulat, statornicea contribuiile; garanta egalitatea in faa
legii in materie civil. Regulamentele Organice au reprezentat acte
fundamentale cu caracter constituional cum nu existau in nici unul din
marile imperii autocrate vecine. Nicolae Iorga afirma in lucrarea sa c
intocmirea Regulamentului Organic trebuia s inlture grijile constituionale.
Acest Reglement organique se dezvolt incet, dar metodic; trebuia s
cuprind nu numai Constituia, ci i tot ce era necesar pentru administraie.
Aceast Constituie impus in cea mai mare parte de Rusia e o copie
armonic i practic a dispoziiilor care se inceteniser in toat Europa in
noul veac, dup modelul francez. Aa-numitele pouvoirs fur i aici bine
desprite Cum au fost intocmite Regulamentele? S-a format cite o comisie
astfel incit comisia din Bucureti se alctuia sub preedinia consilierului de
stat Miniaki, pentru Muntenia din banul Grigore Bleanu, vornicul
Gheorghe Filipescu, numii de autoritatea ruseasc, iar logoftul tefan
Blceanu i hatmanul Alexandru Vilara alei de adunare, avind de secretar
pe vornicul Barbu tirbei. Pentru Moldova figurau vistiernicul Costache
Pacanu i vornicul Mihai Sturza numii de Kiseleff, iar vornicul Costache
Conache i vistiernicul Iordache Catargiu alei de obteasca adunare, i avind
ca secretar pe Gheorghe Asaki. Regulamentul alctuit dup instruciunile
ruseti, pentru organizarea politic, i sub supravegherea lui iseleff pentru cea
administrativ, de comisia mixt din Bucureti, este trimis la Petersburg
impreun cu o delegaie din trei membri care participaser la intocmirea
acestuia: vornicul Mihai Sturza, logoftul Alexandru Vilara i aga Gheorghe
Asaki. La Petersburg se intocmete o comisie compus din aceti boieri i doi

funcionari rui, Catacazi i Miniaki, sub preedinia secretarului de stat


Dakoff, aducind citeva modificri. Ambele Regulamente au fost apoi trimise
lui Kiseleff spre a le supune aprobrii i votrii adunrii extraordinare.