Sunteți pe pagina 1din 3

35.

Organizarea Administrativa si conducerea basarabiei 1812-1828


Izvoarele principale care au reglementat relatiile administrative in Basarabia
din 1812 pina in 1828 au fost urmatoarele:
1. Legea din 23 iulie 1812
2. Legea din 2 februarie1813
3. Decretul imperial din 26 mai 1816
4. Asezamintul constituirii regiunii Basarabia din 29 aprilie 1818
5. Decretul sin 16 martie 1820 despre Consiliul Suprem al Basarabiei
6. Instructiunile din 2 septembrie 1824 prin care s-a introdus o noua ordine
de instituire a administratiei locale
7. Legea din 29 februarie 1828
Cit si alte hotariri, decrete emise ait de autoritatile provincial, precum si de
cele central.
Proiectul legii referitor la administrarea noului teritoriu a fost elaborate de
catre Capodistria si sanctionata de catre Alexandru 1 la 23 iulie 1812 cu
denumirea de Infiintarea administararii provizorii in olasteia Basarabiei
In fruntea administartiei provincial se situa guvernatorul civil
Prin decretul imperial din 7 august 1812 in fruntea noii provincii a fost numit
boierul moldovean Scarlat Sturza. Sturza n-a functionat decit un an (18121813)
In calitate de adjunct al guvernatorului civil a fost numit Matei Krupenskiunul dintre reprezentantii boierimii basarabene
Guvernatorul civil avea urmatoarele atributii:
1. Dirija toate ramurile administratiei locale interne si se subordona doar
comandantului-sef al armatei de la Dunare
2. Avea dreptul sa stabileasca legaturi directe cu sefii gubrniilor invecinat, ci
domnii Moldovei si Valahiei in toate problemele ce tin de competent
administrarii sale
3. Guvernatorul civil selecta din rindurile boierilor consilierii in guvernul local
stabilindu-le functia. Elibera pasapoarte si foi de drum.
Cu atributii executive a fost inzestrat guvernul . El era format din doua
departamente si adunarea lor cumuna.
Departamentele aveau cite 3 colegii (sectii)
Departamentul 1 avea urmatoarele colegii:
1. Colegiul pentru pricini civile, Format din 4 consilieri di rindurile mosiilor
localnici
2. Colegiu pentru cercetari si pricini penale, alcatuite din 4 consilieri(3 din
mosieri localnici si un ofiter rus)
3. Colegiul pentru administrarea politiei municipal si provincial conduse de
un ofiter rus)

La examinarea dosarelor civile si penale, colegiile trebuie sa se conduca


dupa obiceiurile si legile locale. Colegiile nu dispuneau de dreptul de a lua
decizii, ci efectau numai lucru de pregatire, hotarire urmind sa fie luata de
catre adunarea departamentului cu o majoritate de voturi.
Departamentul 2 si-a inceput activitatea la 2 februarie 1813 fiind la fel
compus din 3 colegii:
1. Pentru statistica (tinea evident statistica a populatiei tinutului, a fondului
funiciar, a imobilului de stat)
2. Pentru Finante, care era raspunzator de colectarea impozitiilor de la
populatia tinutului
3. Pentru comert si industrie
Fiecare colegiu era condus de catre un ofiter rus sau de un boier localnic. Ca
si in primul department, colegiile efectuau pregatirea deciziilor, ele urmind
sa fie aprobate la adunarea departamentului.
Guvernul provincial, dupa structura si competent sa, amintea divanul
Moldovei
Administratiea locala a fost mentinuta fara schimbari.
Tinuturile erau conduse de ispravnici numiti pe un an , dupa obiceiul
moldovenesc de catre guvernatorul civil la recomandarea adunarii generale
din rindurile boierilor locali credinciosi rusilor: Catargiu, Chica, Blas, Leon,
Virnav.
Ispravnicii aveau atributii administrative, judiciare si executive. In fiecare
ispravnicie, era numit din rindurile moldovenilor cite un vames (secretar) sau
casierul tinutului
Tinuturile erau subimpartite in ocoale, in component carora intra un numar
anumit de state.
Sistemul Administrativ al Basarabiei stability in anii 1812-1813 se caracteriza
prin urmatoarele trasaturi:
1.era provizori
2.Administratie civila se afla in subordonare celei militare
3.Functionau obiceiurlie si limba maternal a bastnasilor, numita
moldoveneasca.
4.Introducerea unui system administrative unic pe intregul teritoriu
5.introducerea unui anumit contro asupra activitatii functionarilor publici
Prin decretul imperial din 26 mai 1816, in basarabia a fost introdusa functia
de namesnic plenipotentiar (resident imperial). Comform decretului dat,
Basarabia a fost pusa in subordinea guvernatorului plenipotentiary military al
Podelei, care a debvenit rezidentul provinciei. In functie de namesnic a fost
numit general-locotenetul Bahmetiev. El a concentrate in miinele sale
puterea civila si militara.

Organul principal din provincie, care detinea autoritate autoritatea


superioara executive si judecatoreasca era CONSILIUL SUPREM(sfatul
suprem)
Consiliul supreme detinea puterea administrative si judecatoreasca, fiind
imputernicit cu functii organizatorice, administrative, economice, judiciare.
Consiliul adopta hotariri cu majoritatea de voturi. Ele erau definitive si fara
drept de apel.
Guvernul provincial era format din: guvernator, viceguvernator, patru
consilieri, adminstratorul financiar si doi asesori. Guvernatorul provincial era
divizat in doua departamente: executive si economic
Departamentul executive se ocupa de problemele administrativeorganizatorice si active in baza regulilor prescrise pentru Directia guberniale
rusesti.
Departamentul economic intra: preceperea impozitilor, controlul vamal,
patrimonial provinciei si recensamintul
Consiliul regional
se convoca de doua ori pe an si includea sapte mebri. Consiliul regional avea
o competent limitata, deliberind in problem de dispozitie administrativa
financiare si economice , dispunea de 10 % din bugetul aprobat al
provinciei .I
Intocmea bugetul si infiinta impozite agricole construia si repara drumurile,
construia edifice, acorda credite pentru imbunatatirea situatiei populatiei.
Activitatea Consiliului regional era doar un organ consultative atributiile lui
deosebindu-se cu mult de cele ale Consiliului Suprem
Guvernul regional fiind suprimat, organul executive al regiunii devine directia
regional. Pe linga directia regional se instituiau urmatoarele institutii:
serviciul asistentei sociale, adunarea deputatilor nobilimii, directia sanitara,
serviciul architectural procurorul, regional.