40.

UNIREA PRINCIPATELOR MOLDOVA SI VALAHIA INTR-UN STAT NATIONAL

UNITAR (a doua jum. a sec. XIX- sec. XX)
Sec. XIX-lea este considerat destul de important pentru unirea nationala a romanilor. Congresul de la
Paris (1856) a reunit puterile europene in vederea elaborarii tratatului de pace menit in a incheia
razboiul Crimeii. Tratatul continea si dispozitii referiotare la Principatele Romane:
1. trecerea Principatelor sub garantia marilor puteri Europene, astfel avind ca scop inlaturarea
protectoratului rusesc, dar ele (principatele) ramineau in continuare sub suzeranitatea Inaltei
Porti.
2. se prevedea revizuirea Regulamentelor Organice conform dorintelor romanilor.
3. convocarea, in fiecare Principat, a cite un Divan adHoc reprezentind toate clasele societatii.
4. Moldovei i-au fost retrocedate tinuturile Izmail, Bolgrad si Cahul, care in 1878 au fost, din nou,
reanexate Rusiei.
In septembrie, 1857, si-au efectuat lucrarile Divanurile adHoc care au hotarit:
a) Unirea Principatelor intr-un stat unitar
b) Recunoasterea autonomiei Principatelor
c) Numirea unui principe strain
d) Formarea unui organ reprezentativ si constitutional
Aceste prevederei au fost discutate de catre puterile Europene la Conferinta de la Paris (1858) care a
hotarit:
I.
unirea Moldovei si Valahiei sub forma Principatelor Unite
II.
dar fiecare Principat sa aiba organul sau de conducere
III.
Domnul sa fie numit dintre paminteni
IV.
Trebuia sa se formeze si unele organe unice, cum ar fi:
a) Curtea de Casatie Unica
b) Conducerea Armatei
c) Comisie Centrala la Focsani (care trebuia sa se ocupe cu elaborarea proiectelor de legi comune)
Puterile Europene nu s-au implicat amanuntit in procedura de alegere a Domnitorului, ceea ce a favorizat
Principatele Romane. Astfel, la 5 ianuarie 1859, Adunarea Electiva din Moldova l-a ales in calitate de
domnitor pe Alexandru Ioan Cuza, iar la 24 ianuarie-Cuza este ales domnitor si in Valahia. Astfel, statele
romanesti s-au unit in mod personal.
Cuza a infaptuit treptat unificarea organelor centrale ale statului:
in guvernul Moldovei erau numite si persoane originare din Valahia, si invers
in Adunarile Elective ale fiecarui principat erau alesi deputati din ambele principate
a creat o retea unica de transport, posta, serviciu sanitar comun, etc.
organele centrale ale ambelor Principate contactau direct si nu prin ministerele de externe
Cuza a facut un singur Guvern in decembrie 1861
A fost convocata o singura Adunare Electiva
Practic, de la inceputul anului 1862 uniunea personala s-a transformat in uniunea reala sta
statul national Romania a devenit stat unitar o data cu crearea unui sistem unic de drept.
Realizarea statului national unitar a fost meritul tuturor paturilor sociale, a intregii natiuni. Reformele
democratice se loveau insa de rezistenta marilor proprietari funciari, astfel Adunarea Electiva respingea
proiectele de legi reformatoare si foarte des acorda vot de blam guvernului. La 2 mai 1864, cind Adunarea
Electiva a refuzat sa voteze proiectul de lege electorala, prim-ministrul Kogalniceanu, din ordinul
domnului, a dat citire decretului de dizolvare a Adunarii. Mai tirziu, printr-o adresare catre popor, s-au
aprobat 2 legi, care au confirmat hotarirea poporului de a merge pe calea reformelor democratice:
1. Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris-se baza pe principiul separatiei puterilor in stat si
a permis adoptarea legilor care au stat la baza sistemului de drept modern in Romania, cum ar fi:
legea rurala
legile de administrare locala
legile de organizare judecatoreasca
2. Legea electorala
Reformele interne ale marelui domn al Unirii, Alexandru Ioan Cuza, i-au adus multi dusmani, in special
din rindurile mosierimii expropriate si a unor oameni politici, care il invinuiau de dictatura. Pe fundalul
acestor imprejurari, s-a creat un complot care l-a silit pe Cuza, in noaptea de 11 februarie 1866, sa
semneze actul de abdicare de la tron.