Sunteți pe pagina 1din 3

43. CODUL CIVIL AL ROMANIEI (a doua jum.sec.XIX-sec.

XX)
Dupa unirea Principatelor in domeniul legislatiei civile se cerea infaptuirea nu numai a unei
codificari unice ci si a unei codificari moderne de drept civil.
Alexandru Ioan Cuza a cerut Comisiei de la Focsani sa alcatuiasca un Cod Civil. Acest Cod a
fost criticat de junimisti deoarece nu a reglementat problema razeasca si mosneneasca, insa a fost
laudat de alti autori. Si astazi Codul Civil este principalul izvor de Drept Civil. Codul civil a fost
semnat in 1864 dat a intrat in vigoare in 1865.
Ca izvoare a dreptului civil au fost:
a) Codul lui Napoleon
b) Proiectul Codului Italian in care se tinea cont de criticile aduse codului Francez.
Codul Civil:

a)
b)
c)

avea 1914 articole


era alcatuit dintr-un titlu preliminar si 3 carti:
I carte-despre persoane
II carte-despre bunuri
III carte-despre diferitele moduri, prin care se dobindeste proprietatea.
Codul asigura libertatea personala a individului
Asigura protectia proprietatii private
Asigura egalitatea juridica a cetatenilor in fata legii
Interzicea incheierea contractelor de prestare a muncii pe un termen
nedeterminat
Capacitatea juridica a individului era in dependenta de virsta, sex si sanatate
psihica

In materie de obligatii, Codul reiesea din urmatoarele principii:


a) libertatea si egalitatea partilor in contract
b) autonomia de vointa
c) egalitatea in fata legii
Codul recunoastea 4 izvoare ale obligatiilor:
a) contractele
b) delictele
c) cvazicontractele
d) cvazidelictele
Codul se ocupa si de modul de stingere a obligatiilor:
a) prin plata
b) prin novatiune (inlocuirea unei obligatii vechi prin alta mai noua)
c) prin confuziune (reunirea asupra uneia si aceleiasi persoane a calitatilor
incompatibile, de ex.:creditorul a devenit mostenitorul debitorului).
Codul reglementa diferite contracte:
a) cumparare-vinzare (era calificat ca contract consensual, ce prevedea obligatii
reciproce din partea ambelor parti)
b) locatiune (erau de 3 tipuri:
locatiune a lucrurilor
locatiune a serviciilor
locatiune de antrepriza a intreprinderilor)
c) societatea
d) mandatul
e) imprumutul
f) depozitul

Casatoria (conform Codului Civil din 1865):


Femeia casatorita avea capacitate juridica restrinsa, fiind reprezentata de sot (in
justitie)
Adoptiunea putea avea loc doar daca sotii nu aveau copii si diferenta dintre
parintii adoptivi si copilul infiat sa fie de cel putin 18 ani. Copii adoptati erau
egalati in drepturi cu cei nascuti in casatorie.
Datorita Codului Civil, actele de stare civila au fost scoase din competenta
bisericii si au fost atribuite autoritatilor laice. La baza casatoriei erau puse
urmatoarele conditii:
a) liberul consimtamint al partilor, pina la virsta de 21 de ani era necesar
consimtamintul parintilor
b) o virsta anumita-nu mai mica de 18 ani
c) lipsa rudeniei chiar si a rudeniei prin alianta
d) sotii divortati nu se mai puteau recasatori
Continutul de baza al Codului se referea la proprietate:
- Dreptul de proprietate ea formulat ca dreptul asupra unui lucru.
- Posesiunea era determinata de stapinirea unui bun
- Folosinta era formulata ca insusirea roadelor unui bun
- Dispozitia se interpreta ca capacitatea de a hotari prin acte juridice asupra soartei
acelui bun
Codul reiese din cele 2 forme de mostenire:
1. mostenirea prin lege
2. mostenirea prin testament: testamentul putea fi efectuat in una din cele 3 forme legal
constituite:
- testamentul autentic (autoritatea judecatoreasca ii confirma autencitatea)
- olograf (este scris in intregime si semnat de autor)
- testamentul mistic sau secret (este scris de testator, sigilat si trimis tribunalului,
care nu face cunostinta cu continutul lui ci doar autorizeaza ca actul este al unei
persoane concrete.
Legislatia muncii- a avut ca obiect reglementarea relatiilor de munca si cele strins legate de
munca.
- apar primele reglementari in privinta conditiilor de munca a minorilor si a
femeilor
- legile sanitare din 1885
- legea din 1894 despre interzicerea muncii de noapte si in subteran a minorilor
(sub 14 ani) si a femeilor
- la 1897 este stabilit repausul duminical si la sarbatorile anuale
- la 1902 se prevedea posibilitatea incheierii contractului individual de munca si
ucenie
- din 1910 se prevede obligativitatea asigurarilor pentru patronii a caror intrepinderi
aveau motoare
- legislatia romana a recunoscut dreptul la greva ( nu pentru toate categoriile de
muncitori si functionari, minierii si functionarii publici nu aveau acest drept)
- legea intocmelilor agricole din 1866 prevedea relatiile contractuale de munca in
sfera agara ( posibilitatea de a incheia un contract nu mai mare de 5 ani)
Ca consecinta rascoalei taranesti din 1907 a fost Legea din 1907, care prevedea raspunderea
reciproca a partilor in caz de incalcare a obligatiilor.
- pentru proprietari pedeapsa era pecuniara

pentru tarani pedeapsa era privatiunea de libertate de la 15 zile la un an.

S-ar putea să vă placă și