49.

FORMAREA SFATULUI TARII SI ACTIVITATEA LUI IN BASARABIA (1917-1918)

Timp de 100 de ani, Basarabia a fost o colonie agrara a Imperiului Rus. Orice domeniu al vietii
in Basarabia era supus regulilor si principiilor ruse. S-a rusificat toate categoriile de persoane.
Monopolul in comertul Basarabiei apartinea Rusiei.
O astfel de situatie nu putea tine la nesfirsit. In Basarabia ia nastere miscarea de eliberare
nationala. Au inceput revolutii care au contribuit la trezirea constiintei nationale. Dupa revolutia
din 1917, autocratia tarista cade, viata politica a intregii Rusii, inclusiv si a Basarabiei este
activizata. Cel mai acceptat partid politic din Basarabia a fost: Partidul National Moldovenesc
care a avut ca obiectiv principal eliberarea nationala de sub influienta Rusiei.
Sfatul Tarii a fost propus in rezolutia despre autonomia teritoriala si politica a Basarabiei, si se
mentiona ca Sfatul Tarii va fi folosit pentru conducerea Basarabiei. El a fost convocat in sedinta
la 21 noiembrie 1917 si era considerat ca fiind unicul ce avea dreptul si obligatia de a pune capat
anarhiei in Basarabia.
Erau preconizati 120 de deputati in Sfatul Tarii: 70% erau rezervate pentru moldoveni iar 30%
pentre celelalte etnii de pe teritoriul Basarabiei. Erau alesi deputati din partea:
- zemstfelor
- dumelor
- Sovietului gubernial
- Sindicatelor
- Cooperatiei
- Congresului invatatorilor
- Taranilor
- Partidul National Moldovenesc
La 2 decembrie 1917, Sfatul Tarii a proclamat Republica Democrata Moldoveneasca.
Se mentiona ca forul suprem al Republicii este Sfatul Tarii (format din reprezentantii
tuturor organizatiilor democratice revolutionare).
Puterea executiva apartinea Guvernului Consiliului Directorilor Generali (responsabil
numai in fata Sfatului Tarii)
Erau declarate scopurile principale ale Sfatului Tarii:
- convocarea Adunarii Constituiente a Republicii Moldovenesti (aleasa prin vot universal,
direct, egal si secret)
- trecerea pamintului fara despagubire in miinile poporului truditor si folosirea lui in mod
egal.
- Organizarea alegerilor democratice in organele autoadministrarii locale
- Desfiintarea pedepsei cu moartea
- Consolidarea tututror libertatilor politice
- Inviolabilitatea persoanei si a locuintei
- Stabilirea judecatii publice si egale pentru toti cetatenii
- Egalitatea deplina in drepturi
- Asigurarea autonomiei cultural-nationale a popoarelor conlocuitoare pe teritoriul
republicii Moldovenestistabilirea duratei zilei de munca de 8 ore
Sfatul Tarii a format Guvernul (Consiliul Directorilor Generali) alcatuit din directorii
generali (invatamint, justitie, finante, agricultura, etc)
Sfatul Tarii si Consiliul Directoilor Generali isi desfasurau activitatea in conditii extrem de grele:
anarhie, soldati din partea Rusiei care provocau jafuri si nelegiuiri. Pentru a mentine ordinea
publica, Republica Moldoveneasca nu avea suficiente forte, prin urmare a apelat la reprezentantii
Antantei si comandantului rus a frontului roman. Romania a raspuns la acest apel prin punerea la
dispozitie a fortelor armate.
La 2 ianuarie 1918, Republica Populara Ucraina se proclama republica independenta. Astfel,
republica Moldoveneascaa devenit izolata de Rusia si la 24 ianuarie 1918, Sfatul Tarii declara
proclamarea Republicii Moldovenesti ca stat independent.

Fiind amenintata de Ucraina ca ii apartine din punct de vedere etnologic, economic si politic, si
neavind forte militare suficiente pentru a se impotrivi, tinara Republica Moldoveneasca ia
amploare miscarea pentru unirea cu Romania. Din 138 de deputati: 86 au votat pentru unirea cu
Romania, 3 impotriva, 36 s-au abtinut si 13 au fost lipsa.
Unirea se facea pe urmatoarele baze:
1) Sfatul Tarii ramine mai departe pentru rezolvarea problemei agrare si aceste hotariri vor fi
acceptate de guvernul Romaniei
2) Basarabia isi pastreaza autonomia provinciala avind un Sfat al Tarii (ales prin vot
universal, secret, direct si egal)
3) Legile in vigoare si organizatia locala (zemstfa si orase) ramin in putere
4) 2 reprezentanti ai Basarabiei vor intra in Consiliul de Ministri al Romaniei
5) respectarea drepturilor minoritatilor din Basarabia
6) liberatatea personala, a tiparului, a cuvintului, a credintei vor fi garantate prin Constitutie
7) infractiunile savirsite din motive politice in vremuri tulburi din urma sunt amnistiate
8) recrutarea armatei se va face in principiu pe baze teritoriale.
Aceasta declaratie a fost salutata si recunoscuta ca fiind legitima de Anglia, Franta, Italia.
Guvernul Rusiei a declarat Sfatul Tarii ca fiind un organ mosieresc.
- Prin componenta sa, Sfatul Tarii era reprezentantul diferitelor paturi sociale, diferitelor
partide si forte politice.
- Prin activitatea sa, Sfatul Tarii se prezenta ca un organ revolutionar democrat.
Activitatea Sfatului Tarii:
1. la 27 noiembrie 1918 se adopta Reforma Agrara: prevedea exproprierea de pamint a
proprietarilor (bisericesti) daca aveau mai mult de 100ha de pamint. Paminturile de stat,
de udel, a bancii taranesti, a zemstfelor erau expropriate si folosite pentru
improprietarirea taranilor (pe baza rascumpararii efectuata de concursul statului care
platea 75% din suma de rascumparare)
2. fiind indeplinite revendicarile centrale din 27 martie 1918, Sfatul Tarii, in sedinta din 27
noiembrie 1918 adopta Hotarirea despre unirea neconditionata cu Romania.
3. Dupa unirea Basarabiei cu Romania, au avut loc unificarile legislative (pina la ael
moment, existau diferite sisteme de guvernare, administrare si de drept)
4. Sfatul Tarii mentine legea Oficiilor Guberniale (care conferea guvenratorului puteri
administrative si judiciare). Dupa unirea cu Romania, administratia suprema a Basarabiei
o constituia ministrul Basarabiei, domnul Ciugureanu, care trimitea in inchisoare orice
persoana ii parea suspecta. Presedintele Curtii de Apel a observat ca in penitenciarul din
Chisinau se aflau multe persoane inchise fara manadat de arest, ci doar din dorinta
ministrului. Astfel, dupa multe straduinte, s-a renuntat la legea Oficiilor Guberniale.
5. prin decrete regale, asupra Basarabiei a fost pus in vigoare (in 1928) intreg Codul Civil al
Romaniei.
6. dupa unire, in Basarabia a fost organizat si sistemul judecatoresc comform legislatiei
romane: judecatoriile de pace si judecatoriile in circumscriptii.
7. in fiecare judet a fost infiintat Tribunalul de Judet, iar la Chisinau a fost infiintata Curtea
de Apel. Ca instanta de recurs era Inalta Curte de Justitie si Casatie.
8. notariatul a fost stabilit comform legislatiei romane (pe linga fiecare tribunal de judet
functiona cite un prim-notar)
9. au fost instituiti procurorii (care conduceau si coordonau instructiunea, sesizau instanta si
sustineau invinuirea in judecata)
10. corpul avocatilor s-a constituit pe linga Curtea de Apel din Chisinau.