EXTINDEREA LIBERALIZARII COMERCIALE

COMERTUL IN CONTEXTUL GLOBALIZARII

Comertul
un mecanism esential al circulatiei marfurilor si serviciilor in toata
lumea si este veriga centrala in transferurile de tehnologie

Comertul international
schimbul de bunuri si servicii intre natiuni ce a aparut
o data cu dezvoltarea statului-natiune

globalizarea
comertului implica existenta unor niveluri semnificative de
comert interregional, astfel incat pietele marfurilor tranzactionabile functioneaza la
un nivel mai curand global decat intraregional

piata globala
existenta unor niveluri semnificative de bunuri sau servicii la
scara interregionala in care barierele in calea schimbului, fie sub forma costurilor de
transport, fie sub forma protectionismului, au scazut destul de mult.

Extensiunea comertului global

globalizare

regionalizare intensitatea superioara a comertului desfasurat intre anumite regiuni

pe fundamente geografice

Intensitatea comertului= raportul dintre comertul national si PIB

modul in care a sporit comertul raportat la PIB privat (PIB-cheltuielile
guvernamentale)
estimarile vor trebuie sa aiba la baza preturi constante

deschiderea catre comert determina o crestere a productiei acelor bunuri pentru

care tara respectiva beneficiaza de un avantaj comparativ si evident o scadere a
productiei acelor bunuri pentru care tara are un dezavantaj relativ

Protectionismul

restrictiile importurilor faceau ca producatori interni sa nu puteau satiface cererea

interna

produsele erau de slaba calitate

preturi foarte mari

reducerea bunastarii

Liberul schimb

Adam Smith Avutia natiunilor

Teoria avantajului absolut

restrangerea importurilor duce la alocarea ineficienta a factorilor de productie

posibilitatea sporiri castigurilor reciproce ca urmare a comertului liber

Acordul pentru Tarife si Comert (GATT) un forum multilateral pentru

negocierea tarifelor
4 principii

nediscriminarea(principiul natiunii celei mai favorizate )

reciprocitatea
transparenta
salvgardarea
Noua arhitectura a comertului si aspectele sale controversate
In perioada postbelica, comertul a crescut mai repede decat venitul mondial.

Pana in anii 80, accentuarea tendintei de deschidere a comertului in cazul

tarilor industriale nu a fost acelasi cu cel al tarilor in curs de dezvoltare.

Din anii 80 a avut loc o schimbare majora in atitudinea tarilor in curs de

dezvoltare

Economia mondiala - sporirea inegalitatilor, o crestere economica mai redusa fata de cea
din deceniul anterior si prin deschiderea spre exterior a economiilor nationale

Dezideratul urmarit de catre toate tarile globalizatoare liberalizarea comertului.

Astfel, tarile in curs de dezvoltare si-au sporit ponderea in participarea la comertul
international.

Exista insa variatii destul de importante:

noile tari industrializate din Asia au inregistrat evolutii pozitive in

timp ce Africa a avut un trend descrescator

In anul 2000, exporturile tarilor cel mai putin dezvoltate a atins

nivelul record ca pondere in comertul international dar o treime
dintre acestea au cunoscut un declin al comertului lor exterior in
acelasi timp

Este remarcabil ca persista o polarizare a comertului international intre Nord si Sud,

un Nord in care tarile deruleaza schimburi mai ales intre ele si un Sud care
realizeaza schimburi mai ales cu Nordul si mai putin intre ele. Altfel spus, Nordul
este important pentru Sud, dar Sudul este mai putin important, de unde se poate
deduce maniera adoptata de Nord in cadrul negocierilor.

Concluzie: comertul international se desfasoara intre doi parteneri diferiti, un Sud

strict specializat si un Nord cu o specializare difuza care se concentreaza mai ales
pe importul si exportul de bunuri similare.

Liberalizarea comertului si a accesului la pietele externe cu ocazia Rundei Uruguay

Runda Uruguay prezenta angajamentele de reducere a taxelor vamale si de

eliminare a barierelor netarifare

Domeniul agricol continua sa ramana cel mai protejat si cauza multiplelor diferende
intre membrii OMC.

Tarile in dezvoltare si-au redus protectia tarifara medie cu aproape jumatate, de la

cca 30% la inceputul anilor 1980, la peste 15% la sfarsitul anilor 1990.

Totodata au avut loc mutatii si in orientarea exporturilor tarilor in dezvoltare

O atitudine agresiva fata de practicile neloiale devine necesara pentru sustinatorii

liberului schimb din 2 motive majore:

Masurile antidumping si antisubventii impiedica exportatorii sa practice

preturi foarte mici cu scopul de a anihila concurentii interni de pe piata de
export

2.Corectitudinea protejarea producatorilor interni de concurenta straina

neloiala
Eruptia protectionismului netarifar

In ciuda reducerii drastice a protectionismului tarifar recurgerea tot mai des la

protectionism netarifar a compromis comertul liber.

Justificarea accentuarii masurilor netarifare consta in necesitatea combaterii asazisului comert incorect sau neloial.

Daca barierele sanitare, tehnice si fitosanitare isi gasesc isi gasesc logica in
protectia consumatorului, scopul si eficienta celorlalte bariere netarifare sunt
discutabile

Paradoxal, din dorinta de prezervare a liberului schimb se ajunge la protectionism

care genereaza protectionism.

Recurgerea la masuri AD a cunoscut cea mai mare amploare in ultimii 25 de ani si

constituie cel mai serios impediment in calea comertului international.

Principala justificare a acestor masuri legislative a fost ca producatorii externi

folosesc preturi ridicate pe pietele interne pentru a subventiona preturile scazute pe
piata tarii de export castigand astfel un avantaj competitional nedrept asupra
producatorilor interni

Multilateralism Regionalism in conditiile globalizarii

Regionalizarea

Liberalizarea relatiilor economice intragrupare

Integrarea activitatilor economice la scara regionala

Etapele regionalizarii

Zone de liber schimb

Uniuni vamale

Piete comune

Uniuni economice si monetare

Regionalizarea un pas necesar spre globalizare?

Gruparile economice integrationiste laboratoare in care sunt experimentate noi

norme de conduita privind colaborarea comerciala internationala.

Aparitia unor noi actori comerciali puternici

Ce se intampla cu cei care nu fac parte dintr-o astfel de grupare regionala?

Efecte ale regionalizarii

Contra

Crearea unor grupuri integrationiste:

Internalizeaza schimburile comerciale

Contureaza centuri protectioniste

Deformeaza fluxurile comerciale internationale

Pro

Crearea unor grupuri integrationiste:

Creeaza noi actori internationali mai puternici

Accentueaza concurenta

Produce o uniformizare a reglementarilor tehnice si administrative

Regionalizarea fluxurile comerciale se concentreaza intre tari cu dezvoltare

economica similara si care tind sa
fie continue din punct de vedere geografic
Globalizarea si Organizatia Mondiala a Comertului

OMC functioneaza de la 1 ianuarie 1995, bazandu-se pe structura institutionala a

GATT si pe Secretariatul acestui acord pe care le-a internalizat pana la 1 ianuarie
1996

Aderarea la OMC a cat mai multor state ale lumii constituie o garantie a continuarii
liberalizarii comertului

Daca provocarile cu care se confrunta OMC vor fi intelese si asumate, locul sau in
cadrul sistemului de guvernare globala se va redesena

OMC o institutie a tarilor dezvoltate?

Progrese inregistrate in plan institutional

Crearea de bunastare in tarile industrializate

Acomodarea economiilor rurale ale tarilor in curs de dezvoltare cu gigantii

comerciali supercompetitivi
Deschiderea perspectivelor pentru progres

Critici la adresa OMC:

Organism controlat de tarile dezvoltate

Impovararea lumii a treia

Uzurparea rolului guvernelor nationale

Interesele tarilor in curs de dezvoltare sunt neglijate

5. Fortarea statelor in curs de dezvoltare sa-si deschida pietele mult prea repede, in timp
ce tarile dezvoltate inca si le mentin pe ale lor inchise

6. Lipsa informatiilor si a suportului in ceea ce priveste acordurile pe care cea mai mare
parte dintre tarile in curs de dezvoltare nu le inteleg
Provocari ale OMC

OMC (1995)

Conferinta Ministeriala de la Doha

Conferinta Ministeriala de la Cancun

Noi problema abordate:

comert-investitii
comert-mediu
comert-concurenta

Reformulare a arhitecturii comertului global

Dreptul concurentei devine un domeniu tot mai preocupant

Rolul OMC esta acela de a mentine un echilibru intre concurenta si intervetionism

Statul natiune si globalizarea comertului

Statul, practic, asigur un cadru de drepturi i ndatoriri legale, nluntrul

crora ns alii influeneaz din ce n ce mai mult rezultatele.

 Sau, cum foarte plastic i semnificativ, spune aceeai Susan Strange: statele
pot s fie, foarte bine, arena, scena sau cupola circului sub care se joac, dar
asta nu nseamn c ele mai sunt i actori principali.

n concluzie, statele nu mai sunt singurii actori pe scena relaiilor

internaionale i, uneori, nici mcar cei mai importani. Statele nu mai sunt
nici actori omogeni.

Ele nu mai reprezint, de cele mai multe ori, un front unit, bazat pe un consens
n cadrul interesului naional. Ele negociaz cu alte guverne i, n acelai timp
sau mai ales, pe plan intern cu constituenii lor sociali, pentru a rmne la
putere.

Ca urmare, guvernele care au poziie intern slab nu pot aciona la fel de

decisiv, pe plan extern, precum un guvern solid. Poziiile statelor n negocierile
internaionale pot fi determinate, n mare msur, de echilibrul forelor
politice din interiorul rii.

Intrebari grile propuse

1. Care sunt obiectivele principale ale OMC?
a)

administrarea acordurilor comerciale

b)

liberalizarea progresiva a comertului

c)
urmarirea complementaritatii dintre liberalizare, dezvoltare economica si
eradicarea saraciei
d)

standarde AD tot mai permisive

2. Care sunt cele 3 motive principale ale cresterii protectionismului AD?

a)

liberalizarea comertului

b)

lipsa protectiei satisfacatoare a industriilor afectate

c)

standarde AD tot mai permisive

d)

a), b)

3. Principiul Sistemului comercial international care permite derogarea de la

angajamentele asumate este:
a)principiul reciprocitatii
b)principiul natiunii celei mai favorizate
c)principiul nediscriminarii
d)salvgardarea

4. O firma poate fi acuzata de dumping daca:

a) pretul de tranzactie este egal cu costurile de productie la care se adauga marja
comerciala de profit
b)pretul de tranzactie este superior pretului practicat de exportatorul vizat pe o piata
terta reprezentativa pentru el
c) pretul tranzactionat este sub pretul aceluias produs in tara exportatoare sau in tara
de origine a produsului

d) firmele au libertate deplina in stabilirea preturilor produselor tranzactionate

5. Crearea unor grupari integrationiste duce la:

a)
conturarea unor centuri protectioniste in calea importurilor din afara
gruparii
b)

creeaza noi actori internationali mai puternici

c)

nimic

d)

a) si b)