Sunteți pe pagina 1din 10

Cele mai periculoase 12 cuvinte pe care le

poate auzi un copil de la parintii lui


Esti prost? Nu vezi ca trebuie sa faci asa?
De-ai sti cate sacrificii am facut pentru tine
Daca nu apareai tu, as fi fost astazi o mare actrita
Te porti mereu ca un copil!
Sa nu te vad in ochi!
In procesul de comunicare cu copilul, de multe ori,
cuvintele ies din noi fara sa ne mai dam seama ce
mesaje transmitem. Si putini sunt parintii care sunt
constienti de influenta pe care cuvintele lor o au
asupra dezvoltarii psihice a micutului.
Poate ca simti ca ai facut anumite sacrificii ca sa te
ocupi de copil, poate ca ai avut si inca mai ai de
indurat multe lipsuri, frustrari si suparari si poate ca nu
te-ai putut manifesta pana acum la intregul tau
potential. Toate aceste frustrari se aduna si se
suprapun peste stres, lipsa de odihna, lipsa de timp si
atunci apare probabilitatea sa spui lucruri care il
pot afecta pe copil pe termen lung.
Cu siguranta, nu sunt lucruri pe care sa le crezi cu
adevarat, dar pe care mintea copilului le preia ca atare
si apoi incearca sa le transpuna in realitate in cele mai
neprevazute moduri.
Terapeutii americani Robert si Mary Goulding au
denumit aceste lucruri injonctiuni, definindu-le

dreptmesaje transmise de catre parinti in


comunicarea cu copilul, izvorate din
circumstantele propriilor suferinte: nefericire,
dezamagire, furie, frustrare, dorinte secrete.
Cei doi terapeuti au prezentat in lucrarile lor 12
tipuri de injonctiuni:
1. Nu (face). Aceasta injonctiune vine din partea
parintilor dominati de frica. Parintii nu-i permit copilului
sa faca lucruri normale precum: nu te apropia de scari,
nu te urca in copac, nu merge cu rolele etc. Si ii
spun: Nu fa asta, e periculos!, Nu fa asta, asteaptama pe mine, Nu te grabi, nu fa asta. Gandeste-te
bine, dar daca Uneori, acesti parinti devin excesivi
de protectori si chiar fobici dupa ce au pierdut un copil
mai mare. Cand copilul creste mare, parintele isi face
griji excesive in legatura cu orice propunere a
copilului. In schimb, copilul crede ca nimic din ce face
nu este bine. El nu stie ce sa faca si cauta mereu pe
cineva care sa-i spuna ce e bine sa faca. Devenit
adult, acest copil va avea mari dificultati in a lua
decizii.

2. Nu exista. Potrivit autorilor, acest mesaj este cel


mai malefic dintre toate. Acesta poate fi transmis in
diferite moduri, cum ar fi: Daca nu erati voi, as fi
divortat de tatal vostru, sau As fi vrut sa nu te fi

nascut, Nu am nevoie de un copil obraznic ca tine,


Ne-a fost foarte greu atunci cand te-ai nascut.
Atunci, nu ar fi trebuit sa ma casatoresc cu tatal tau,
sau nonverbal, cand parintele iti tine copilul in brate
fara a-i arata afectiune si privindu-l incruntat. Aceasta
injonctiune poate veni din partea parintilor, dar si din
partea bunicilor, bonelor sau a fratilor mai mari. Aceste
mesaje, repetate in prezenta copilului, ii induc gandul
ca, daca el nu ar fi existat, viata celorlalti ar fi fost mai
buna. Si atunci, el preia comanda parinteasca si isi
doreste sa dispara, sa nu existe, sa moara, sa se
autodistruga prin cazaturi, lovituri, zgarieturi, maini si
picioare rupte, iar mai tarziu prin alcoolism, droguri,
suferinte.
O alta reactie a copilului la aceasta injonctiune este
atunci cand copilul se simte atat de vinovat in fata
parintilor sai incat nu poate face nimic fara aprobarea
lor, crezand ca fara mama sunt nimeni.
3. Nu fi apropiat. Daca un parinte descurajeaza
copilul sa se apropie, inclusiv prin lipsa atingerilor si a
mangaierilor fizice, copilul va interpreta mesajul ca
Nu fi apropiat. Copilul poate ajunge singur la aceasta
concluzie, in cazul divortului parintilor sau a decesului
parintelui de care se simtea mai apropiat, spunandusi: Ce rost are sa fii apropiat de cineva, oricum va
pleca din viata ta. Si decide sa nu mai fie apropiat
niciodata de nimeni.

4. Nu fi important. Atunci cand copilul este


desconsiderat in mod frecvent, cand i se spune sa
taca, el poate percepe mesajul ca Nu fi important.
Acest mesaj poate fi preluat si de la scoala, in special
in comunitatile unde exista discriminare pe diferite
criterii.
5. Nu fi copil. Acest mesaj este transmis unui copil
atunci cand parintii sau ii cer sa aiba grija de copilul
mai mic sau atunci cand parintii incearca sa-i invete
pe copii prea devreme sa faca la olita, sau spunandule, cand inca sunt copii, ca doar copiii plang. Mai
poate fi dedus si din mesaje precum: Te comporti ca
un copil mic!, Esti mare, cum poti sa te comporti
asa?, Tu esti unicul meu sprijin.Copilul care preia
aceasta directiva incearca mereu sa creasca. Iar
devenit adult, nu reuseste deloc sa se relaxeze cu
adevarat, din cauza ca se simte vinovat,
considerandu-si dorintele si nevoile ca fiind
copilaresti. Aceste persoane au dificultati in a
comunica cu copiii.

6. Nu creste. Aceasta injonctiune se poate manifesta


prin fraze de tipul: Copilaria este cea mai frumoasa
perioada din viata, nu te grabi sa cresti mare, Joacate acum, cat esti mic, caci atunci cand vei creste.
Sau, apare atunci cand tatal incearca sa-si impiedice
fiica ajunsa la pubertate sa se manifeste ca femeie (sa

se machieze, sa-si dea intalniri etc.), nu o mai atinge,


nu o mai imbratiseaza. Astfel, copilul deduce ca, daca
va creste, nu va mai fi iubit de parinti. Si poate lua
decizia inconstienta de a ramane mic si neajutorat,
pentru ca asa va fi iubit de mama sau tata. La
maturitate, persoanei ii va fi frica sa-si urmeze visele,
sa faca ce-i place, sa-si intemeieze propria familie, ca
sa fie placut de parinti.
7. Nu reusi. Atunci cand tatal l-a batut pe fiu la pingpong si apoi, cand acesta incepe sa-l bata, tatal nu
mai joaca cu el, fiul poate interpreta drept Nu castiga
sau n-o sa te mai plac, care devine Nu reusi.
Acelasi mesaj il transmite si criticile constante venite
din partea unui parinte perfectionist: Nu poti sa faci
nimic bine este interpretat drept Nu reusi. Alte
situatii: Noi nu am putut face facultate, dar facem
sacrificii pentru ca tu sa ai studii superioare, Nu fa
asta, nu vei reusi si iti va fi rau! Acest copil, de regula,
invata bine, isi face temele constiincios, insa, in
momentul critic al examenului, fie se imbolnaveste in
mod inexplicabil, fie se blocheaza si nu poate indeplini
tema. Devenit adult, observa ca este urmarit de
ghinion. Totul in ce isi investeste energia se strica din
cauza unor factori independenti de el. Si nu reuseste
nicidecum sa termine ce a inceput.

8. Nu fi tu insuti. Aceasta injonctiune este transmisa


de parinti atunci cand spun lucruri precum: De ce nu
poti fi si tu ca?, De ce X a luat nota buna si tu
nu?, Trebuie sa tinzi catre ideal etc. Copilul va avea
un sentiment permanent de indoiala in fortele proprii si
ii va invidia pe alti oameni mai puternici si care au mai
mult succes, adica oamenilor ideali. Consecinta este
lipsa stimei de sine, persoana va fi mereu nemultumita
de sine, va dori sa semene cu altcineva, autocritica
exagerata.Va trai cu un sentiment chinuitor de conflict
interior.
Aceasta directiva poate fi data de parinti si copilului
care are sexul gresit, atunci cand unul dintre parinti
isi doreste foarte mult o fata, insa se naste un baiat
sau invers.
9. Nu apartine. De exemplu, atunci cand parintii se
comporta ca si cum ar trebui sa fie altundeva, in alta
tara sau regiune, copilului ii este dificil sa stie unde
apartine si poate sa simta ca nici el nu apartine acelei
comunitati. De asemenea, aceasta injonctiune este
transmisa si atunci cand parintii ii spun lucruri care il
fac pe copil sa se simta foarte diferit de ceilalti: Esti
atat de timid, atat de dificil, Nu esti ca ceilalti copii.
Copiii pot descifra acest mesaj astfel: Nu apartine
nimanui in afara de mine, deoarece esti diferit.
Persoana car se supune acestei injonctiuni parintesti
se simte mereu strain intre oameni si altii pot
considera despre el ca este introvertit si timid. Insa el

va fi atras mereu de familia sa, deoarece se simte


singur si inconfortabil printre ceilalti oameni.
10. Nu gandi. Sunt momente cand parintii le spun
copiilor: N-o mai fa pe desteptul!, Fa ce-ti spun, nu
mai gandi, Nu te mai gandi la asta, transmitandu-le
mesajul Nu gandi. Parintii pot transmite si mesajul
Nu gandi ce gandesti, gandeste ce gandesc eu,
spunand lucruri precum: De ce sa-ti mai bati capul cu
toate fleacurile? Mai bine gandeste-te la ce-ti spun
eu, Nu te contrazice cu mine. Copilul decide
atunci: Gresesc mereu, Sunt prost, Nu pot gandi
de unul singur, Niciodata nu ma pot concentra, Nu
sunt bun la matematica, Nu voi mai deschide gura
inainte de a afla ce gandesc ceilalti
oameni. Persoanele care au primit aceasta directiva
in copilarie isi simt deseori capul gol de ganduri, iar
atunci cand trebuie sa rezolve o problema, au dureri
de cap, ceea ce ingreuneaza sau face imposibil
procesul gandirii. Ele au un sentiment de neincredere
fata de rezultatele efortului lor intelectual si savarsesc
deseori actiuni necugetate, dupa care nu inteleg Cum
am putut face acest lucru?.
11. Nu simti. Aceasta injonctiune este transmisa de
numerosi parinti fara sa vrea si fara sa-si dea
seama: Nu mai plange, Baietii mari nu plang, Cum
iti poate fi frica de caine? Sa stii ca nu musca, Nu
mai tremura de frig, doar esti barbat, Suporta. Invata
sa nu-ti arati suferinta. Mesajul transmis poate fi si

Nu simti ceea ce simti, simte ce simt eu: Mi-e frig,


pune-ti un pulover, Nu il urasti pe fratiorul tau mai
mic, esti doar obosit. Copilului i se transmite faptul ca
este gresit sa-si manifeste emotiile si ca nu are voie
sa le simta. Si isi pune o bariera in fata emotiilor si
inceteaza sa mai simta. Persoanele care isi interzic sa
traiasca senzatiile fizice sufera frecvent de boli
psihosomatice. Iar cele care isi reprima emotiile se
confrunta cu numeroase probleme emotionale care se
manifesta in mod special in relatiile cu oamenii.
12. Sa nu ai incredere. Aceasta injonctiune este
transmisa copilului atunci cand parintele spune: Sa
nu ai incredere in nimeni, lumea e rea, Toti vor sa te
pacaleasca, Ai incredere doar in mine/noi
(parintele/parintii). Auzind asemenea afirmatii, copilul
trage concluzia ca lumea care il inconjoara este un loc
periculos si ca nu e voie sa ai incredere in nimeni. In
viata de adult, aceasta injonctiune se manifesta prin
suspiciunea permanenta a persoanei ca oamenii vor
sa o tradeze. Aceasta persoana are dificultati in
relatiile emotionale si sexuale. Uneori, isi asuma rolul
de victima, care este permanent inselata si parasita
de reprezentantii sexului opus. Incercand sa
compenseze neincrederea in lume, persoana va
depune eforturi sa detina cat mai mult control.
Ce este cel mai dificil in cazul injonctiunilor este faptul
ca ele sunt transmise inconstient de catre
parinti. Evident, daca i-ai spune unei mame ca ii

transmite copilului sau mesajul Nu exista, care il face


pe copil sa-si doreasca sa dispara, te-ar contrazice cu
toata fiinta sa. Si va avea dreptate, deoarece pentru
niciun moment nu i-a trecut prin cap asa ceva.
In plus, odata transmisa o injonctiune si preluata de
catra copil, aceasta ii determina actiunile si reactiile in
mod inconstient. De la acest nivel, ele pot fi
descoperite de catre psihoterapeuti si pot fi schimbate
in orice moment al vietii.
Insa, ce depinde de noi ca parinti este sa facem tot
posibilul pentru a nu transmite asemenea
mesajecare ii pot programa pe copii la lucruri
necugetate, la accidente si chiar la boli si reactii
psihosomatice.
Si, pentru ca aceste informatii sa te ajute intr-adevar,
poti face urmatorul lucru. Reciteste lista celor 12
tipuri de injonctiuni si observa 2 lucruri:
1.

Injonctiunile care ti-au fost transmise tie de


catre parinti (vei recunoaste rapid tiparul).

2.

Injonctiunile si mesajele ascunse pe care ai


tendinta sa le transmiti copilului/copiilor tai.
Stiind acum cat sunt de periculoase aceste mesaje, iti
poti propune sa observi cand apare tendinta de a le
transmite si sa le elimini din comunicarea ta cu
copilul/copiii.